BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Test Antrenament 1

BAC Mate-Info (M1) 2021 — Test de Antrenament 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați numărul elementelor mulțimii M={n∈N∣n2<7+7}M = \{n \in \mathbb{N} \mid n^2 < 7 + \sqrt{7}\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Estimăm valoarea expresiei 7+77 + \sqrt{7}:

Deoarece 4<7<94 < 7 < 9, avem 2<7<32 < \sqrt{7} < 3, de unde rezultă:

9<7+7<109 < 7 + \sqrt{7} < 10

Astfel, 7+7∈(9,10)7 + \sqrt{7} \in (9, 10).

(3p)

  • Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}, inegalitatea n2<7+7n^2 < 7 + \sqrt{7} este echivalentă cu n2≤9n^2 \le 9.

Obținem valorile posibile pentru nn:

n∈{0,1,2,3}  ⟹  M={0,1,2,3}n \in \{0, 1, 2, 3\} \implies M = \{0, 1, 2, 3\}

Așadar, mulțimea MM are 44 elemente.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−6x+mf(x) = x^2 - 6x + m, unde mm este număr real. Determinați valorile reale ale lui mm pentru care vârful parabolei asociate funcției ff are ordonata strict mai mare decât 00. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru funcția f(x)=ax2+bx+cf(x) = ax^2 + bx + c, avem coeficienții a=1a = 1, b=−6b = -6, c=mc = m. Coordonatele vârfului parabolei sunt:
V(−b2a,−Δ4a)V\left(-\frac{b}{2a}, -\frac{\Delta}{4a}\right)

Calculăm discriminantul ecuației atașate:

Δ=b2−4ac=(−6)2−4⋅1⋅m=36−4m\Delta = b^2 - 4ac = (-6)^2 - 4 \cdot 1 \cdot m = 36 - 4m

Ordonata vârfului este:

yV=−Δ4a=−36−4m4=m−9y_V = -\frac{\Delta}{4a} = -\frac{36 - 4m}{4} = m - 9

(3p)

  • Punem condiția ca ordonata să fie strict pozitivă:
yV>0  ⟺  m−9>0  ⟺  m>9y_V > 0 \iff m - 9 > 0 \iff m > 9

Deci m∈(9,+∞)m \in (9, +\infty).

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x+3=3−x\sqrt{x + 3} = 3 - x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență și compatibilitate a ecuației:
    • Existența radicalului: x+3≥0  ⟹  x≥−3x + 3 \ge 0 \implies x \ge -3;
    • Pozitivitatea membrului drept: 3−x≥0  ⟹  x≤33 - x \ge 0 \implies x \le 3.

Prin urmare, căutăm soluții x∈[−3,3]x \in [-3, 3].

Ridicăm la pătrat ambii membri ai ecuației:

x+3=(3−x)2  ⟺  x+3=9−6x+x2x + 3 = (3 - x)^2 \iff x + 3 = 9 - 6x + x^2

Trecem toți termenii în membrul drept:

x2−7x+6=0x^2 - 7x + 6 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−7)2−4⋅1⋅6=49−24=25\Delta = (-7)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 6 = 49 - 24 = 25 x1=7−52=1,x2=7+52=6x_1 = \frac{7 - 5}{2} = 1, \quad x_2 = \frac{7 + 5}{2} = 6

Verificăm apartenența la intervalul [−3,3][-3, 3]:

  • x=6∉[−3,3]x = 6 \notin [-3, 3] (conduce la 9=3−6  ⟺  3=−3\sqrt{9} = 3 - 6 \iff 3 = -3, fals), deci nu convine;
  • x=1∈[−3,3]x = 1 \in [-3, 3] (conduce la 4=3−1  ⟺  2=2\sqrt{4} = 3 - 1 \iff 2 = 2, adevărat), deci convine.

Soluția ecuației este x=1x = 1.

(2p)


4. Determinați numărul submulțimilor cu cel mult 2 elemente ale unei mulțimi cu 12 elemente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul submulțimilor cu kk elemente ale unei mulțimi cu nn elemente este dat de combinările CnkC_n^k.

Submulțimile cu cel mult 2 elemente au 0, 1 sau 2 elemente:

N=C120+C121+C122N = C_{12}^0 + C_{12}^1 + C_{12}^2

Calculăm fiecare termen:

C120=1C_{12}^0 = 1 C121=12C_{12}^1 = 12 C122=12⋅112=66C_{12}^2 = \frac{12 \cdot 11}{2} = 66

(3p)

  • Sumăm numărul de submulțimi:
N=1+12+66=79N = 1 + 12 + 66 = 79

Mulțimea are 7979 de submulțimi cu cel mult 2 elemente.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(4,1)A(4, 1) și B(−1,2)B(-1, 2). Determinați coordonatele punctului de intersecție a paralelei prin AA la OBOB cu paralela prin BB la OAOA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu CC punctul de intersecție a paralelei duse prin AA la OBOB cu paralela dusă prin BB la OAOA.

Deoarece AC∥OBAC \parallel OB și BC∥OABC \parallel OA, patrulaterul OACBOACB este un paralelogram.

(2p)

  • Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc, așadar segmentele OCOC și ABAB au același mijloc:
xO+xC=xA+xB  ⟺  0+xC=4+(−1)  ⟹  xC=3x_O + x_C = x_A + x_B \iff 0 + x_C = 4 + (-1) \implies x_C = 3 yO+yC=yA+yB  ⟺  0+yC=1+2  ⟹  yC=3y_O + y_C = y_A + y_B \iff 0 + y_C = 1 + 2 \implies y_C = 3

(sau vectorial: OC→=OA→+OB→=(4i⃗+j⃗)+(−i⃗+2j⃗)=3i⃗+3j⃗\overrightarrow{OC} = \overrightarrow{OA} + \overrightarrow{OB} = (4\vec{i} + \vec{j}) + (-\vec{i} + 2\vec{j}) = 3\vec{i} + 3\vec{j}).

Obținem coordonatele punctului căutat: C(3,3)C(3, 3).

(3p)


6. Arătați că 11+tg x+11+ctg x=1\frac{1}{1 + \text{tg}\, x} + \frac{1}{1 + \text{ctg}\, x} = 1, pentru orice x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim relația fundamentală ctg x=1tg x\text{ctg}\, x = \frac{1}{\text{tg}\, x}, valabilă pentru orice x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right):
11+ctg x=11+1tg x=1tg x+1tg x=tg xtg x+1\frac{1}{1 + \text{ctg}\, x} = \frac{1}{1 + \frac{1}{\text{tg}\, x}} = \frac{1}{\frac{\text{tg}\, x + 1}{\text{tg}\, x}} = \frac{\text{tg}\, x}{\text{tg}\, x + 1}

(3p)

  • Înlocuim în expresia din membrul stâng:
11+tg x+11+ctg x=11+tg x+tg x1+tg x=1+tg x1+tg x=1\frac{1}{1 + \text{tg}\, x} + \frac{1}{1 + \text{ctg}\, x} = \frac{1}{1 + \text{tg}\, x} + \frac{\text{tg}\, x}{1 + \text{tg}\, x} = \frac{1 + \text{tg}\, x}{1 + \text{tg}\, x} = 1

egalitate adevărată pentru orice x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right).

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(1−a2a0−a1+2a0001+a)A(a) = \begin{pmatrix} 1 - a & 2a & 0 \\ -a & 1 + 2a & 0 \\ 0 & 0 & 1 + a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=4\det(A(1)) = 4. (5p)

b) Demonstrați că A(a)⋅A(b)=A(a+b+ab)A(a) \cdot A(b) = A(a + b + ab), pentru orice numere reale aa și bb. (5p)

c) Demonstrați că, dacă aa, bb și cc sunt numere reale pentru care A(a)⋅A(b)⋅A(c)=A(0)A(a) \cdot A(b) \cdot A(c) = A(0), atunci (1+a)(1+b)(1+c)=1(1 + a)(1 + b)(1 + c) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Pentru a=1a = 1, matricea A(1)A(1) devine:
A(1)=(1−12⋅10−11+2⋅10001+1)=(020−130002)A(1) = \begin{pmatrix} 1 - 1 & 2 \cdot 1 & 0 \\ -1 & 1 + 2 \cdot 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 2 & 0 \\ -1 & 3 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(1)A(1) prin dezvoltare după linia a treia (sau coloana a treia):
det⁡(A(1))=2⋅∣02−13∣=2⋅(0⋅3−2⋅(−1))=2⋅(0+2)=4\det(A(1)) = 2 \cdot \begin{vmatrix} 0 & 2 \\ -1 & 3 \end{vmatrix} = 2 \cdot \left(0 \cdot 3 - 2 \cdot (-1)\right) = 2 \cdot (0 + 2) = 4

(3p)

b)

  • Calculăm produsul matricelor A(a)A(a) și A(b)A(b):
A(a)⋅A(b)=(1−a2a0−a1+2a0001+a)(1−b2b0−b1+2b0001+b)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 - a & 2a & 0 \\ -a & 1 + 2a & 0 \\ 0 & 0 & 1 + a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 - b & 2b & 0 \\ -b & 1 + 2b & 0 \\ 0 & 0 & 1 + b \end{pmatrix}

Calculăm fiecare element al matricei produs:

  • Elementul (1,1)(1,1): (1−a)(1−b)+2a(−b)+0=1−b−a+ab−2ab=1−(a+b+ab)(1 - a)(1 - b) + 2a(-b) + 0 = 1 - b - a + ab - 2ab = 1 - (a + b + ab);
  • Elementul (1,2)(1,2): (1−a)(2b)+2a(1+2b)+0=2b−2ab+2a+4ab=2a+2b+2ab=2(a+b+ab)(1 - a)(2b) + 2a(1 + 2b) + 0 = 2b - 2ab + 2a + 4ab = 2a + 2b + 2ab = 2(a + b + ab);
  • Elementele (1,3)(1,3), (2,3)(2,3), (3,1)(3,1), (3,2)(3,2) sunt evidente egale cu 00;
  • Elementul (2,1)(2,1): −a(1−b)+(1+2a)(−b)+0=−a+ab−b−2ab=−(a+b+ab)-a(1 - b) + (1 + 2a)(-b) + 0 = -a + ab - b - 2ab = -(a + b + ab);
  • Elementul (2,2)(2,2): −a(2b)+(1+2a)(1+2b)+0=−2ab+1+2b+2a+4ab=1+2(a+b+ab)-a(2b) + (1 + 2a)(1 + 2b) + 0 = -2ab + 1 + 2b + 2a + 4ab = 1 + 2(a + b + ab);
  • Elementul (3,3)(3,3): (1+a)(1+b)=1+a+b+ab=1+(a+b+ab)(1 + a)(1 + b) = 1 + a + b + ab = 1 + (a + b + ab).

(3p)

  • Prin urmare, matricea produs are forma:
A(a)⋅A(b)=(1−(a+b+ab)2(a+b+ab)0−(a+b+ab)1+2(a+b+ab)0001+(a+b+ab))=A(a+b+ab)A(a) \cdot A(b) = \begin{pmatrix} 1 - (a + b + ab) & 2(a + b + ab) & 0 \\ -(a + b + ab) & 1 + 2(a + b + ab) & 0 \\ 0 & 0 & 1 + (a + b + ab) \end{pmatrix} = A(a + b + ab)

pentru orice numere reale aa și bb.

(2p)

c)

  • Aplicând proprietatea demonstrată la subpunctul anterior pentru produsele succesive:
A(a)⋅A(b)⋅A(c)=A(a+b+ab)⋅A(c)=A((a+b+ab)+c+(a+b+ab)c)A(a) \cdot A(b) \cdot A(c) = A(a + b + ab) \cdot A(c) = A((a + b + ab) + c + (a + b + ab)c)

Dezvoltăm argumentul:

(a+b+ab)+c+(a+b+ab)c=a+b+c+ab+bc+ca+abc(a + b + ab) + c + (a + b + ab)c = a + b + c + ab + bc + ca + abc

Ecuația dată A(a)⋅A(b)⋅A(c)=A(0)A(a) \cdot A(b) \cdot A(c) = A(0) este echivalentă cu:

A(a+b+c+ab+bc+ca+abc)=A(0)A(a + b + c + ab + bc + ca + abc) = A(0)

De unde, identificând elementul din poziția (3,3)(3,3) sau coeficientul, obținem:

a+b+c+ab+bc+ca+abc=0a + b + c + ab + bc + ca + abc = 0

(3p)

  • Adunăm 11 în ambii membri:
1+a+b+c+ab+bc+ca+abc=11 + a + b + c + ab + bc + ca + abc = 1

Grupăm termenii:

(1+a)+b(1+a)+c(1+a)+bc(1+a)=1(1 + a) + b(1 + a) + c(1 + a) + bc(1 + a) = 1 (1+a)(1+b+c+bc)=1(1 + a)(1 + b + c + bc) = 1 (1+a)(1+b)(1+c)=1(1 + a)(1 + b)(1 + c) = 1

ceea ce trebuia demonstrat.

(2p)


2. Pe mulțimea M=(0,+∞)M = (0, +\infty) se definește legea de compoziție x∗y=x2+y2x * y = \sqrt{x^2 + y^2}.

a) Arătați că 3∗4=53 * 4 = 5. (5p)

b) Determinați x∈Mx \in M pentru care x∗5<x+1x * \sqrt{5} < x + 1. (5p)

c) Demonstrați că există o infinitate de perechi (m,n)(m, n) de numere naturale nenule, pentru care numerele mm, nn și m∗nm * n sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=3x = 3 și y=4y = 4:
3∗4=32+423 * 4 = \sqrt{3^2 + 4^2}

(3p)

  • Calculăm termenii de sub radical:
3∗4=9+16=25=53 * 4 = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

(2p)

b)

  • Exprimăm membrul stâng al inegalității:
x∗5=x2+(5)2=x2+5x * \sqrt{5} = \sqrt{x^2 + (\sqrt{5})^2} = \sqrt{x^2 + 5}

(2p)

  • Inegalitatea devine:
x2+5<x+1\sqrt{x^2 + 5} < x + 1

Cum x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), ambii membri sunt strict pozitivi. Ridicăm ambii membri la pătrat:

x2+5<(x+1)2  ⟺  x2+5<x2+2x+1x^2 + 5 < (x + 1)^2 \iff x^2 + 5 < x^2 + 2x + 1

Scădem x2x^2 din ambii membri:

5<2x+1  ⟺  2x>4  ⟺  x>25 < 2x + 1 \iff 2x > 4 \iff x > 2

Ținând cont că x∈M=(0,+∞)x \in M = (0, +\infty), mulțimea soluțiilor este x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty).

(3p)

c)

  • Căutăm perechi de numere naturale nenule (m,n)(m, n) de forma m=3km = 3k și n=4kn = 4k, unde k∈N∗k \in \mathbb{N}^*. Calculăm m∗nm * n:
m∗n=(3k)2+(4k)2=9k2+16k2=25k2=5km * n = \sqrt{(3k)^2 + (4k)^2} = \sqrt{9k^2 + 16k^2} = \sqrt{25k^2} = 5k

(2p)

  • Verificăm dacă numerele m=3km = 3k, n=4kn = 4k și m∗n=5km * n = 5k sunt în progresie aritmetică:
n−m=4k−3k=kn - m = 4k - 3k = k (m∗n)−n=5k−4k=k(m * n) - n = 5k - 4k = k

Diferența dintre oricare doi termeni consecutivi este egală cu kk, așadar numerele 3k3k, 4k4k, 5k5k sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice cu rația r=kr = k.

Deoarece mulțimea numerelor naturale nenule N∗\mathbb{N}^* este infinită, rezultă că există o infinitate de astfel de perechi (m,n)=(3k,4k)(m, n) = (3k, 4k), cu k∈N∗k \in \mathbb{N}^*.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−x2−4x+5f(x) = x - \sqrt{x^2 - 4x + 5}.

a) Arătați că f′(x)=x2−4x+5−x+2x2−4x+5f'(x) = \frac{\sqrt{x^2 - 4x + 5} - x + 2}{\sqrt{x^2 - 4x + 5}}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Demonstrați că funcția ff este strict crescătoare pe R\mathbb{R}. (5p)

c) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Observăm că expresia de sub radical este strict pozitivă pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deoarece:
x2−4x+5=(x−2)2+1≥1>0x^2 - 4x + 5 = (x - 2)^2 + 1 \ge 1 > 0

deci funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}.

Derivăm funcția folosind regula de derivare a diferenței și a radicalului compus:

f′(x)=(x)′−(x2−4x+5)′=1−(x2−4x+5)′2x2−4x+5=1−2x−42x2−4x+5f'(x) = (x)' - \left(\sqrt{x^2 - 4x + 5}\right)' = 1 - \frac{(x^2 - 4x + 5)'}{2\sqrt{x^2 - 4x + 5}} = 1 - \frac{2x - 4}{2\sqrt{x^2 - 4x + 5}}

(3p)

  • Simplificăm factorul 22 la numărător și numitor și aducem la numitor comun:
f′(x)=1−x−2x2−4x+5=x2−4x+5−(x−2)x2−4x+5=x2−4x+5−x+2x2−4x+5f'(x) = 1 - \frac{x - 2}{\sqrt{x^2 - 4x + 5}} = \frac{\sqrt{x^2 - 4x + 5} - (x - 2)}{\sqrt{x^2 - 4x + 5}} = \frac{\sqrt{x^2 - 4x + 5} - x + 2}{\sqrt{x^2 - 4x + 5}}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)

b)

  • Pentru orice număr real xx, avem:
x2−4x+5=(x−2)2+1>(x−2)2=∣x−2∣≥x−2\sqrt{x^2 - 4x + 5} = \sqrt{(x - 2)^2 + 1} > \sqrt{(x - 2)^2} = |x - 2| \ge x - 2

(2p)

  • Deoarece x2−4x+5>x−2\sqrt{x^2 - 4x + 5} > x - 2, obținem:
x2−4x+5−x+2>0\sqrt{x^2 - 4x + 5} - x + 2 > 0

Cum numitorul x2−4x+5>0\sqrt{x^2 - 4x + 5} > 0, deducem că f′(x)>0f'(x) > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

Prin urmare, funcția ff este strict crescătoare pe R\mathbb{R}.

(3p)

c)

  • Căutăm limita funcției spre +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(x−x2−4x+5)\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(x - \sqrt{x^2 - 4x + 5}\right)

Avem o nedeterminare de tipul ∞−∞\infty - \infty. Amplificăm cu expresia conjugată x+x2−4x+5x + \sqrt{x^2 - 4x + 5}:

lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x2−(x2−4x+5)x+x2−4x+5=lim⁡x→+∞4x−5x+x2−4x+5\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 - (x^2 - 4x + 5)}{x + \sqrt{x^2 - 4x + 5}} = \lim_{x \to +\infty} \frac{4x - 5}{x + \sqrt{x^2 - 4x + 5}}

(2p)

  • Dăm factor comun forțat pe xx la numitor (ținând cont că pentru x>0x > 0, x2=x\sqrt{x^2} = x):
lim⁡x→+∞x(4−5x)x(1+1−4x+5x2)=lim⁡x→+∞4−5x1+1−4x+5x2=4−01+1−0+0=42=2\lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(4 - \frac{5}{x}\right)}{x\left(1 + \sqrt{1 - \frac{4}{x} + \frac{5}{x^2}}\right)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{4 - \frac{5}{x}}{1 + \sqrt{1 - \frac{4}{x} + \frac{5}{x^2}}} = \frac{4 - 0}{1 + \sqrt{1 - 0 + 0}} = \frac{4}{2} = 2

Deoarece limita este finită și egală cu 22, dreapta de ecuație y=2y = 2 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1f(x) = x^2 + 1.

a) Arătați că ∫01f(x) dx=43\int_0^1 f(x)\,dx = \frac{4}{3}. (5p)

b) Calculați ∫01exf(x) dx\int_0^1 e^x f(x)\,dx. (5p)

c) Arătați că ∫−11∣x∣ln⁡(f(x)) dx=2ln⁡2−1\int_{-1}^1 |x| \ln(f(x))\,dx = 2\ln 2 - 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim funcția în integrală și integrăm termen cu termen:
∫01f(x) dx=∫01(x2+1) dx=(x33+x)∣01\int_0^1 f(x)\,dx = \int_0^1 (x^2 + 1)\,dx = \left.\left(\frac{x^3}{3} + x\right)\right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(133+1)−(033+0)=13+1=43\left(\frac{1^3}{3} + 1\right) - \left(\frac{0^3}{3} + 0\right) = \frac{1}{3} + 1 = \frac{4}{3}

(2p)

b)

  • Calculăm integrala folosind metoda integrării prin părți:
∫01exf(x) dx=∫01(x2+1)ex dx\int_0^1 e^x f(x)\,dx = \int_0^1 (x^2 + 1) e^x\,dx

Alegem u=x2+1  ⟹  u′=2xu = x^2 + 1 \implies u' = 2x și v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x:

∫01(x2+1)ex dx=(x2+1)ex∣01−∫012xex dx=(2e−1)−2∫01xex dx\int_0^1 (x^2 + 1) e^x\,dx = \left.(x^2 + 1)e^x\right|_0^1 - \int_0^1 2x e^x\,dx = (2e - 1) - 2\int_0^1 x e^x\,dx

(3p)

  • Integrăm din nou prin părți ∫01xex dx\int_0^1 x e^x\,dx, cu u=x  ⟹  u′=1u = x \implies u' = 1 și v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x:
∫01xex dx=xex∣01−∫01ex dx=(e−0)−ex∣01=e−(e−1)=1\int_0^1 x e^x\,dx = \left.x e^x\right|_0^1 - \int_0^1 e^x\,dx = (e - 0) - \left.e^x\right|_0^1 = e - (e - 1) = 1

Înlocuim în relația anterioară:

∫01exf(x) dx=2e−1−2⋅1=2e−3\int_0^1 e^x f(x)\,dx = 2e - 1 - 2 \cdot 1 = 2e - 3

(2p)

c)

  • Explicităm modulul ∣x∣|x| descompunând intervalul de integrare [−1,1][-1, 1] în [−1,0][-1, 0] și [0,1][0, 1]:
∫−11∣x∣ln⁡(f(x)) dx=∫−10(−x)ln⁡(x2+1) dx+∫01xln⁡(x2+1) dx\int_{-1}^1 |x| \ln(f(x))\,dx = \int_{-1}^0 (-x)\ln(x^2 + 1)\,dx + \int_0^1 x \ln(x^2 + 1)\,dx

Făcând schimbarea de variabilă t=−xt = -x în prima integrală (sau observând direct că funcția g(x)=∣x∣ln⁡(x2+1)g(x) = |x| \ln(x^2 + 1) este o funcție pară pe [−1,1][-1, 1]), cele două integrale sunt egale:

∫−11∣x∣ln⁡(x2+1) dx=2∫01xln⁡(x2+1) dx=∫012xln⁡(x2+1) dx\int_{-1}^1 |x| \ln(x^2 + 1)\,dx = 2 \int_0^1 x \ln(x^2 + 1)\,dx = \int_0^1 2x \ln(x^2 + 1)\,dx

(2p)

  • Recunoaștem factorul 2x=(x2+1)′2x = (x^2 + 1)' și aplicăm integrarea prin părți cu u=ln⁡(x2+1)  ⟹  u′=2xx2+1u = \ln(x^2 + 1) \implies u' = \frac{2x}{x^2 + 1} și v′=2x  ⟹  v=x2+1v' = 2x \implies v = x^2 + 1:
∫01(x2+1)′ln⁡(x2+1) dx=(x2+1)ln⁡(x2+1)∣01−∫01(x2+1)⋅2xx2+1 dx\int_0^1 (x^2 + 1)' \ln(x^2 + 1)\,dx = \left.(x^2 + 1)\ln(x^2 + 1)\right|_0^1 - \int_0^1 (x^2 + 1) \cdot \frac{2x}{x^2 + 1}\,dx =(2ln⁡2−1ln⁡1)−∫012x dx=2ln⁡2−x2∣01=2ln⁡2−1= \left(2\ln 2 - 1\ln 1\right) - \int_0^1 2x\,dx = 2\ln 2 - \left.x^2\right|_0^1 = 2\ln 2 - 1

ceea ce trebuia demonstrat.

(3p)