Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Determinați numărul elementelor mulțimii M={n∈N∣n2<7+7}. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Estimăm valoarea expresiei 7+7:
Deoarece 4<7<9, avem 2<7<3, de unde rezultă:
9<7+7<10
Astfel, 7+7∈(9,10).
(3p)
Deoarece n∈N, inegalitatea n2<7+7 este echivalentă cu n2≤9.
Obținem valorile posibile pentru n:
n∈{0,1,2,3}⟹M={0,1,2,3}
Așadar, mulțimea M are 4 elemente.
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2−6x+m, unde m este număr real. Determinați valorile reale ale lui m pentru care vârful parabolei asociate funcției f are ordonata strict mai mare decât 0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru funcția f(x)=ax2+bx+c, avem coeficienții a=1, b=−6, c=m. Coordonatele vârfului parabolei sunt:
V(−2ab,−4aΔ)
Calculăm discriminantul ecuației atașate:
Δ=b2−4ac=(−6)2−4⋅1⋅m=36−4m
Ordonata vârfului este:
yV=−4aΔ=−436−4m=m−9
(3p)
Punem condiția ca ordonata să fie strict pozitivă:
yV>0⟺m−9>0⟺m>9
Deci m∈(9,+∞).
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x+3=3−x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Stabilim condițiile de existență și compatibilitate a ecuației:
Existența radicalului: x+3≥0⟹x≥−3;
Pozitivitatea membrului drept: 3−x≥0⟹x≤3.
Prin urmare, căutăm soluții x∈[−3,3].
Ridicăm la pătrat ambii membri ai ecuației:
x+3=(3−x)2⟺x+3=9−6x+x2
Trecem toți termenii în membrul drept:
x2−7x+6=0
(3p)
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−7)2−4⋅1⋅6=49−24=25x1=27−5=1,x2=27+5=6
Verificăm apartenența la intervalul [−3,3]:
x=6∈/[−3,3] (conduce la 9=3−6⟺3=−3, fals), deci nu convine;
x=1∈[−3,3] (conduce la 4=3−1⟺2=2, adevărat), deci convine.
Soluția ecuației este x=1.
(2p)
4. Determinați numărul submulțimilor cu cel mult 2 elemente ale unei mulțimi cu 12 elemente. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numărul submulțimilor cu k elemente ale unei mulțimi cu n elemente este dat de combinările Cnk.
Submulțimile cu cel mult 2 elemente au 0, 1 sau 2 elemente:
N=C120+C121+C122
Calculăm fiecare termen:
C120=1C121=12C122=212⋅11=66
(3p)
Sumăm numărul de submulțimi:
N=1+12+66=79
Mulțimea are 79 de submulțimi cu cel mult 2 elemente.
(2p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(4,1) și B(−1,2). Determinați coordonatele punctului de intersecție a paralelei prin A la OB cu paralela prin B la OA. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm cu C punctul de intersecție a paralelei duse prin A la OB cu paralela dusă prin B la OA.
Deoarece AC∥OB și BC∥OA, patrulaterul OACB este un paralelogram.
(2p)
Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc, așadar segmentele OC și AB au același mijloc:
2. Pe mulțimea M=(0,+∞) se definește legea de compoziție x∗y=x2+y2.
a) Arătați că 3∗4=5. (5p)
b) Determinați x∈M pentru care x∗5<x+1. (5p)
c) Demonstrați că există o infinitate de perechi (m,n) de numere naturale nenule, pentru care numerele m, n și m∗n sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=3 și y=4:
3∗4=32+42
(3p)
Calculăm termenii de sub radical:
3∗4=9+16=25=5
(2p)
b)
Exprimăm membrul stâng al inegalității:
x∗5=x2+(5)2=x2+5
(2p)
Inegalitatea devine:
x2+5<x+1
Cum x∈(0,+∞), ambii membri sunt strict pozitivi. Ridicăm ambii membri la pătrat:
x2+5<(x+1)2⟺x2+5<x2+2x+1
Scădem x2 din ambii membri:
5<2x+1⟺2x>4⟺x>2
Ținând cont că x∈M=(0,+∞), mulțimea soluțiilor este x∈(2,+∞).
(3p)
c)
Căutăm perechi de numere naturale nenule (m,n) de forma m=3k și n=4k, unde k∈N∗.
Calculăm m∗n:
m∗n=(3k)2+(4k)2=9k2+16k2=25k2=5k
(2p)
Verificăm dacă numerele m=3k, n=4k și m∗n=5k sunt în progresie aritmetică:
n−m=4k−3k=k(m∗n)−n=5k−4k=k
Diferența dintre oricare doi termeni consecutivi este egală cu k, așadar numerele 3k, 4k, 5k sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice cu rația r=k.
Deoarece mulțimea numerelor naturale nenule N∗ este infinită, rezultă că există o infinitate de astfel de perechi (m,n)=(3k,4k), cu k∈N∗.
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x−x2−4x+5.
a) Arătați că f′(x)=x2−4x+5x2−4x+5−x+2, x∈R. (5p)
b) Demonstrați că funcția f este strict crescătoare pe R. (5p)
c) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcției f. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Observăm că expresia de sub radical este strict pozitivă pentru orice x∈R, deoarece:
x2−4x+5=(x−2)2+1≥1>0
deci funcția f este derivabilă pe R.
Derivăm funcția folosind regula de derivare a diferenței și a radicalului compus:
Făcând schimbarea de variabilă t=−x în prima integrală (sau observând direct că funcția g(x)=∣x∣ln(x2+1) este o funcție pară pe [−1,1]), cele două integrale sunt egale: