BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Simulare Națională

Bacalaureat 2021 - Matematică Mate-Info - Simulare Națională

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră progresia geometrică (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1} cu b2=2b_2 = 2 și b4=4b_4 = 4. Determinați b6b_6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o progresie geometrică (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, termenii satisfac proprietatea că fiecare termen la pătrat este produsul termenilor echidistanți:
b42=b2⋅b6b_4^2 = b_2 \cdot b_6

(3p)

  • Înlocuim valorile date în ipoteză (b2=2b_2 = 2 și b4=4b_4 = 4):
42=2⋅b6  ⟺  16=2⋅b6  ⟹  b6=84^2 = 2 \cdot b_6 \iff 16 = 2 \cdot b_6 \implies b_6 = 8

(2p)

Notă didactică (Metodă alternativă): Rația progresiei geometrice la pătrat este q2=b4b2=42=2q^2 = \frac{b_4}{b_2} = \frac{4}{2} = 2. Termenul al șaselea se exprimă ca b6=b4⋅q2=4⋅2=8b_6 = b_4 \cdot q^2 = 4 \cdot 2 = 8.


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2x+mf(x) = x^2 - 2x + m, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm pentru care vârful parabolei asociate funcției ff este situat pe dreapta y=3xy = 3x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele vârfului V(xV,yV)V(x_V, y_V) al parabolei asociate funcției de gradul al doilea sunt date de formulele:
xV=−b2a=−−22⋅1=1x_V = -\frac{b}{2a} = -\frac{-2}{2 \cdot 1} = 1 yV=−Δ4a=f(xV)=f(1)=12−2⋅1+m=m−1y_V = -\frac{\Delta}{4a} = f(x_V) = f(1) = 1^2 - 2 \cdot 1 + m = m - 1

(2p)

  • Punctul V(1,m−1)V(1, m - 1) este situat pe dreapta de ecuație y=3xy = 3x dacă și numai dacă coordonatele sale verifică ecuația dreptei:
yV=3xV  ⟺  m−1=3⋅1y_V = 3 x_V \iff m - 1 = 3 \cdot 1
  • Rezolvăm ecuația liniară în mm:
m−1=3  ⟹  m=4m - 1 = 3 \implies m = 4

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4x−2x+1−3=04^x - 2^{x+1} - 3 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem puterile în baza 22: 4x=(2x)24^x = (2^x)^2 și 2x+1=2⋅2x2^{x+1} = 2 \cdot 2^x. Ecuația devine:
(2x)2−2⋅2x−3=0(2^x)^2 - 2 \cdot 2^x - 3 = 0
  • Efectuăm schimbarea de variabilă t=2xt = 2^x, cu condiția t>0t > 0:
t2−2t−3=0t^2 - 2t - 3 = 0
  • Descompunem trinomul sau calculăm discriminantul: Δ=(−2)2−4⋅1⋅(−3)=4+12=16\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-3) = 4 + 12 = 16. Rădăcinile sunt:
(t−3)(t+1)=0  ⟹  t1=3,t2=−1(t - 3)(t + 1) = 0 \implies t_1 = 3, \quad t_2 = -1

(3p)

  • Deoarece 2x>02^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, soluția t2=−1t_2 = -1 nu convine.
  • Revenim la substituție pentru rădăcina pozitivă:
2x=3  ⟹  x=log⁡232^x = 3 \implies x = \log_2 3

(2p)


4. Determinați numărul de numere naturale de trei cifre care au exact două cifre egale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un număr natural de trei cifre abc‾\overline{abc} (a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\}, b,c∈{0,1,…,9}b, c \in \{0, 1, \dots, 9\}) care are exact două cifre egale poate fi de una dintre următoarele trei forme disjuncte:
    1. aab‾\overline{aab} cu a≠ba \neq b
    2. aba‾\overline{aba} cu a≠ba \neq b
    3. baa‾\overline{baa} cu b≠ab \neq a

(2p)

  • Determinăm numărul de variante pentru fiecare formă:

    • Forma aab‾\overline{aab} (a≠ba \neq b): Cifra aa poate fi aleasă în 99 moduri (a∈{1,…,9}a \in \{1, \dots, 9\}). Pentru cifra bb, avem 99 opțiuni (b∈{0,…,9}∖{a}b \in \{0, \dots, 9\} \setminus \{a\}). Obținem 9⋅9=819 \cdot 9 = 81 numere.
    • Forma aba‾\overline{aba} (a≠ba \neq b): Analog, aa poate lua 99 valori nenule, iar bb poate lua oricare dintre cele 99 valori rămase din {0,…,9}∖{a}\{0, \dots, 9\} \setminus \{a\}. Obținem 9⋅9=819 \cdot 9 = 81 numere.
    • Forma baa‾\overline{baa} (b≠ab \neq a): Cifra sutelor bb poate fi aleasă în 99 moduri (b∈{1,…,9}b \in \{1, \dots, 9\}). Cifra aa poate lua oricare dintre cele 99 valori rămase din {0,…,9}∖{b}\{0, \dots, 9\} \setminus \{b\}. Obținem 9⋅9=819 \cdot 9 = 81 numere.
  • Numărul total de numere care îndeplinesc condiția este:

81+81+81=3⋅81=24381 + 81 + 81 = 3 \cdot 81 = 243

(3p)

Observație didactică (Metoda complementarei): Numărul total de numere de 3 cifre este 900900. Dintre acestea, cele cu toate cifrele distincte sunt 9⋅9⋅8=6489 \cdot 9 \cdot 8 = 648, iar cele cu toate trei cifrele egale sunt 99 (111,222,…,999111, 222, \dots, 999). Numărul căutat este 900−648−9=243900 - 648 - 9 = 243.


5. Segmentele ABAB și A′B′A'B' au același mijloc. Demonstrați că AB′⃗+BA′⃗=0⃗\vec{AB'} + \vec{BA'} = \vec{0}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul comun al segmentelor ABAB și A′B′A'B'.
  • Deoarece MM este mijlocul segmentului ABAB, avem relațiile vectoriale:
AM⃗=MB⃗  ⟺  AM⃗+BM⃗=0⃗\vec{AM} = \vec{MB} \iff \vec{AM} + \vec{BM} = \vec{0}
  • Deoarece MM este mijlocul segmentului A′B′A'B', avem:
A′M⃗=MB′⃗  ⟺  MB′⃗+MA′⃗=0⃗\vec{A'M} = \vec{MB'} \iff \vec{MB'} + \vec{MA'} = \vec{0}

(2p)

  • Descompunem vectorii AB′⃗\vec{AB'} și BA′⃗\vec{BA'} introducând punctul MM:
AB′⃗=AM⃗+MB′⃗\vec{AB'} = \vec{AM} + \vec{MB'} BA′⃗=BM⃗+MA′⃗\vec{BA'} = \vec{BM} + \vec{MA'}
  • Adunăm cele două egalități vectoriale:
AB′⃗+BA′⃗=(AM⃗+BM⃗)+(MB′⃗+MA′⃗)=0⃗+0⃗=0⃗\vec{AB'} + \vec{BA'} = (\vec{AM} + \vec{BM}) + (\vec{MB'} + \vec{MA'}) = \vec{0} + \vec{0} = \vec{0}

(3p)


6. Demonstrați că, în orice triunghi ABCABC, are loc relația AB+AC+BC=2R(sin⁡A+sin⁡B+sin⁡C)AB + AC + BC = 2R(\sin A + \sin B + \sin C), unde RR este raza cercului circumscris triunghiului. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform teoremei sinusurilor aplicate în triunghiul ABCABC:
BCsin⁡A=ACsin⁡B=ABsin⁡C=2R\frac{BC}{\sin A} = \frac{AC}{\sin B} = \frac{AB}{\sin C} = 2R

(2p)

  • Exprimăm lungimile laturilor triunghiului în funcție de raza cercului circumscris RR și de sinusurile unghiurilor:
BC=2Rsin⁡A,AC=2Rsin⁡B,AB=2Rsin⁡CBC = 2R \sin A, \quad AC = 2R \sin B, \quad AB = 2R \sin C
  • Însumăm lungimile celor trei laturi și dăm factor comun pe 2R2R:
AB+AC+BC=2Rsin⁡C+2Rsin⁡B+2Rsin⁡A=2R(sin⁡A+sin⁡B+sin⁡C)AB + AC + BC = 2R \sin C + 2R \sin B + 2R \sin A = 2R(\sin A + \sin B + \sin C)

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră sistemul de ecuații:

{ax+(a+1)y+(a+2)z=abx+(b+1)y+(b+2)z=by+z=1\begin{cases} ax + (a + 1)y + (a + 2)z = a \\ bx + (b + 1)y + (b + 2)z = b \\ y + z = 1 \end{cases}

și matricea asociată:

X(a,b)=(aa+1a+2bb+1b+2011)X(a, b) = \begin{pmatrix} a & a + 1 & a + 2 \\ b & b + 1 & b + 2 \\ 0 & 1 & 1 \end{pmatrix}

unde aa și bb sunt numere reale.

a) Arătați că det⁡(X(0,1))=1\det(X(0, 1)) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim valorile a=0a = 0 și b=1b = 1 în matricea X(a,b)X(a, b):
X(0,1)=(012123011)X(0, 1) = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 2 \\ 1 & 2 & 3 \\ 0 & 1 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei (prin regula lui Sarrus sau dezvoltare după prima coloană):
det⁡(X(0,1))=∣012123011∣=−1⋅∣1211∣=−1⋅(1⋅1−2⋅1)=−1⋅(1−2)=−1⋅(−1)=1\det(X(0, 1)) = \begin{vmatrix} 0 & 1 & 2 \\ 1 & 2 & 3 \\ 0 & 1 & 1 \end{vmatrix} = -1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 1 \end{vmatrix} = -1 \cdot (1 \cdot 1 - 2 \cdot 1) = -1 \cdot (1 - 2) = -1 \cdot (-1) = 1

(3p)


b) Demonstrați că, pentru orice numere reale distincte aa și bb, sistemul de ecuații are soluție unică. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei sistemului X(a,b)X(a, b):
det⁡(X(a,b))=∣aa+1a+2bb+1b+2011∣\det(X(a, b)) = \begin{vmatrix} a & a + 1 & a + 2 \\ b & b + 1 & b + 2 \\ 0 & 1 & 1 \end{vmatrix}
  • Aplicăm operații elementare pe coloane: scădem coloana 11 din coloana 22 (C2→C2−C1C_2 \to C_2 - C_1) și din coloana 33 (C3→C3−C1C_3 \to C_3 - C_1):
det⁡(X(a,b))=∣a12b12011∣\det(X(a, b)) = \begin{vmatrix} a & 1 & 2 \\ b & 1 & 2 \\ 0 & 1 & 1 \end{vmatrix}
  • Scădem linia 11 din linia 22 (L2→L2−L1L_2 \to L_2 - L_1):
det⁡(X(a,b))=∣a12b−a00011∣\det(X(a, b)) = \begin{vmatrix} a & 1 & 2 \\ b - a & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 1 \end{vmatrix}
  • Dezvoltăm după linia a doua:
det⁡(X(a,b))=−(b−a)⋅∣1211∣=−(b−a)⋅(1−2)=b−a\det(X(a, b)) = -(b - a) \cdot \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 1 & 1 \end{vmatrix} = -(b - a) \cdot (1 - 2) = b - a

(3p)

  • Deoarece aa și bb sunt distincte (a≠ba \neq b), rezultă:
det⁡(X(a,b))=b−a≠0\det(X(a, b)) = b - a \neq 0
  • Deoarece determinantul matricei sistemului este nenul, conform regulii lui Cramer, sistemul de ecuații este compatibil determinat (are soluție unică).

(2p)


c) Demonstrați că, dacă (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) este soluție a sistemului de ecuații, atunci y02−z02−2ax0=3y_0^2 - z_0^2 - 2ax_0 = 3, pentru orice număr real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Distindem două cazuri în funcție de valorile coeficienților aa și bb:

  • Cazul 1: a≠ba \neq b.
    • Conform subpunctului anterior, sistemul are soluție unică. Scăzând prima ecuație din a doua:
(b−a)x+(b−a)y+(b−a)z=b−a  ⟺  (b−a)(x+y+z−1)=0(b - a)x + (b - a)y + (b - a)z = b - a \iff (b - a)(x + y + z - 1) = 0
  • Cum a≠ba \neq b, obținem x+y+z=1x + y + z = 1.
  • Folosind a treia ecuație a sistemului, y+z=1y + z = 1, rezultă:
x+1=1  ⟹  x0=0x + 1 = 1 \implies x_0 = 0
  • Înlocuind x0=0x_0 = 0 în prima ecuație a sistemului:
(a+1)y0+(a+2)z0=a  ⟺  a(y0+z0)+y0+2z0=a(a + 1)y_0 + (a + 2)z_0 = a \iff a(y_0 + z_0) + y_0 + 2z_0 = a
  • Cum y0+z0=1y_0 + z_0 = 1, avem a(1)+y0+2z0=a  ⟹  y0+2z0=0a(1) + y_0 + 2z_0 = a \implies y_0 + 2z_0 = 0.
  • Rezolvând sistemul de două ecuații {y0+z0=1y0+2z0=0\begin{cases} y_0 + z_0 = 1 \\ y_0 + 2z_0 = 0 \end{cases}, obținem:
z0=−1,y0=2z_0 = -1, \quad y_0 = 2
  • Așadar, soluția unică este (x0,y0,z0)=(0,2,−1)(x_0, y_0, z_0) = (0, 2, -1).
  • Calculăm expresia cerută:
y02−z02−2ax0=22−(−1)2−2a⋅0=4−1=3y_0^2 - z_0^2 - 2ax_0 = 2^2 - (-1)^2 - 2a \cdot 0 = 4 - 1 = 3

(2p)

  • Cazul 2: a=ba = b.
    • Pentru a=ba = b, prima și a doua ecuație coincid, iar sistemul devine:
{ax+(a+1)y+(a+2)z=ay+z=1\begin{cases} ax + (a + 1)y + (a + 2)z = a \\ y + z = 1 \end{cases}
  • Din a doua ecuație, y=1−zy = 1 - z. Înlocuind în prima ecuație:
ax+(a+1)(1−z)+(a+2)z=a  ⟺  ax+a+1+z=a  ⟺  z=−1−axax + (a + 1)(1 - z) + (a + 2)z = a \iff ax + a + 1 + z = a \iff z = -1 - ax
  • Atunci y=1−z=1−(−1−ax)=2+axy = 1 - z = 1 - (-1 - ax) = 2 + ax.
  • Alegând x0=α∈Rx_0 = \alpha \in \mathbb{R}, soluțiile generale sunt de forma (x0,y0,z0)=(α,2+aα,−1−aα)(x_0, y_0, z_0) = (\alpha, 2 + a\alpha, -1 - a\alpha).
  • Calculăm expresia:
y02−z02−2ax0=(y0−z0)(y0+z0)−2aαy_0^2 - z_0^2 - 2ax_0 = (y_0 - z_0)(y_0 + z_0) - 2a\alpha y0−z0=(2+aα)−(−1−aα)=3+2aαy_0 - z_0 = (2 + a\alpha) - (-1 - a\alpha) = 3 + 2a\alpha y0+z0=(2+aα)+(−1−aα)=1y_0 + z_0 = (2 + a\alpha) + (-1 - a\alpha) = 1   ⟹  y02−z02−2ax0=(3+2aα)⋅1−2aα=3\implies y_0^2 - z_0^2 - 2ax_0 = (3 + 2a\alpha) \cdot 1 - 2a\alpha = 3

(3p)

  • În concluzie, relația y02−z02−2ax0=3y_0^2 - z_0^2 - 2ax_0 = 3 este adevărată pentru orice număr real aa.

2. Pe mulţimea M=(2,+∞)M = (2, +\infty) se defineşte legea de compoziţie asociativă:

x∗y=(x−1)log⁡3(y−1)+1x * y = (x - 1)^{\log_3(y - 1)} + 1

a) Arătați că 5∗10=175 * 10 = 17. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru valorile x=5x = 5 și y=10y = 10:
5∗10=(5−1)log⁡3(10−1)+1=4log⁡39+15 * 10 = (5 - 1)^{\log_3(10 - 1)} + 1 = 4^{\log_3 9} + 1

(3p)

  • Deoarece 9=329 = 3^2, avem log⁡39=2\log_3 9 = 2:
5∗10=42+1=16+1=175 * 10 = 4^2 + 1 = 16 + 1 = 17

(2p)


b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Elementul e∈Me \in M este element neutru al legii dacă și numai dacă:
x∗e=e∗x=x,∀x∈Mx * e = e * x = x, \quad \forall x \in M
  • Din condiția x∗e=xx * e = x, obținem:
(x−1)log⁡3(e−1)+1=x  ⟺  (x−1)log⁡3(e−1)=x−1,∀x∈M(x - 1)^{\log_3(e - 1)} + 1 = x \iff (x - 1)^{\log_3(e - 1)} = x - 1, \quad \forall x \in M
  • Această egalitate are loc pentru orice x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty) dacă și numai dacă exponentul este egal cu 11:
log⁡3(e−1)=1  ⟺  e−1=3  ⟹  e=4\log_3(e - 1) = 1 \iff e - 1 = 3 \implies e = 4
  • Deoarece 4>24 > 2, avem e=4∈Me = 4 \in M.

(3p)

  • Verificăm comutativitatea pentru e=4e = 4:
4∗x=(4−1)log⁡3(x−1)+1=3log⁡3(x−1)+14 * x = (4 - 1)^{\log_3(x - 1)} + 1 = 3^{\log_3(x - 1)} + 1
  • Folosind identitatea logaritmică fundamentală 3log⁡3u=u3^{\log_3 u} = u pentru u=x−1>0u = x - 1 > 0:
4∗x=(x−1)+1=x,∀x∈M4 * x = (x - 1) + 1 = x, \quad \forall x \in M
  • Așadar, e=4e = 4 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(2p)


c) Determinați x∈Mx \in M pentru care x∗x∗x=x∗xx * x * x = x * x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm expresia compunerii repetitive a lui xx:
x∗x=(x−1)log⁡3(x−1)+1x * x = (x - 1)^{\log_3(x - 1)} + 1
  • Pentru compunerea a trei termeni, folosim asociativitatea legii:
x∗x∗x=(x∗x)∗x=((x−1)log⁡3(x−1)+1−1)log⁡3(x−1)+1=(x−1)(log⁡3(x−1))2+1x * x * x = (x * x) * x = \left((x - 1)^{\log_3(x - 1)} + 1 - 1\right)^{\log_3(x - 1)} + 1 = (x - 1)^{(\log_3(x - 1))^2} + 1

(2p)

  • Ecuația x∗x∗x=x∗xx * x * x = x * x devine:
(x−1)(log⁡3(x−1))2+1=(x−1)log⁡3(x−1)+1  ⟺  (x−1)(log⁡3(x−1))2=(x−1)log⁡3(x−1)(x - 1)^{(\log_3(x - 1))^2} + 1 = (x - 1)^{\log_3(x - 1)} + 1 \iff (x - 1)^{(\log_3(x - 1))^2} = (x - 1)^{\log_3(x - 1)}
  • Cum x∈M=(2,+∞)x \in M = (2, +\infty), avem x−1>1x - 1 > 1, deci putem logaritma în baza 33:
(log⁡3(x−1))2⋅log⁡3(x−1)=log⁡3(x−1)⋅log⁡3(x−1)(\log_3(x - 1))^2 \cdot \log_3(x - 1) = \log_3(x - 1) \cdot \log_3(x - 1) (log⁡3(x−1))3=(log⁡3(x−1))2  ⟺  (log⁡3(x−1))2(log⁡3(x−1)−1)=0(\log_3(x - 1))^3 = (\log_3(x - 1))^2 \iff (\log_3(x - 1))^2 \left(\log_3(x - 1) - 1\right) = 0
  • Obținem două posibilități:

    1. log⁡3(x−1)=0  ⟹  x−1=1  ⟹  x=2\log_3(x - 1) = 0 \implies x - 1 = 1 \implies x = 2, dar 2∉M=(2,+∞)2 \notin M = (2, +\infty), deci această valoare nu convine.
    2. log⁡3(x−1)=1  ⟹  x−1=3  ⟹  x=4\log_3(x - 1) = 1 \implies x - 1 = 3 \implies x = 4. Deoarece 4∈M4 \in M, această soluție este validă.
  • În concluzie, x=4x = 4.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=e2x+x4+2f(x) = \sqrt{e^{2x} + x^4 + 2}.

a) Arătați că f′(x)=e2x+2x3e2x+x4+2f'(x) = \frac{e^{2x} + 2x^3}{\sqrt{e^{2x} + x^4 + 2}}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Expresia de sub radical satisface e2x+x4+2>0e^{2x} + x^4 + 2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}.
  • Aplicăm formula de derivare a funcției compuse cu radical (u)′=u′2u\left(\sqrt{u}\right)' = \frac{u'}{2\sqrt{u}}:
f′(x)=(e2x+x4+2)′2e2x+x4+2f'(x) = \frac{\left(e^{2x} + x^4 + 2\right)'}{2\sqrt{e^{2x} + x^4 + 2}}

(3p)

  • Calculăm derivata numărătorului:
(e2x+x4+2)′=2e2x+4x3=2(e2x+2x3)\left(e^{2x} + x^4 + 2\right)' = 2e^{2x} + 4x^3 = 2(e^{2x} + 2x^3)
  • Simplificăm factorul comun 22:
f′(x)=2(e2x+2x3)2e2x+x4+2=e2x+2x3e2x+x4+2,x∈Rf'(x) = \frac{2(e^{2x} + 2x^3)}{2\sqrt{e^{2x} + x^4 + 2}} = \frac{e^{2x} + 2x^3}{\sqrt{e^{2x} + x^4 + 2}}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b) Demonstrați că tangenta la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff, este paralelă cu dreapta de ecuație x−3y=0x - \sqrt{3}y = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0 este egală cu f′(0)f'(0):
f′(0)=e0+2⋅03e0+04+2=1+01+2=13f'(0) = \frac{e^0 + 2 \cdot 0^3}{\sqrt{e^0 + 0^4 + 2}} = \frac{1 + 0}{\sqrt{1 + 2}} = \frac{1}{\sqrt{3}}

(2p)

  • Dreapta dată are ecuația x−3y=0  ⟺  y=13xx - \sqrt{3}y = 0 \iff y = \frac{1}{\sqrt{3}}x, având panta:
m=13m = \frac{1}{\sqrt{3}}
  • Deoarece panta tangentei f′(0)=13f'(0) = \frac{1}{\sqrt{3}} este egală cu panta dreptei m=13m = \frac{1}{\sqrt{3}}, rezultă că tangenta la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x = 0 este paralelă cu dreapta de ecuație x−3y=0x - \sqrt{3}y = 0.

(3p)


c) Demonstrați că funcția ff are un unic punct de extrem. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece numitorul derivatei e2x+x4+2>0\sqrt{e^{2x} + x^4 + 2} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, semnul derivatei f′(x)f'(x) coincide cu semnul numărătorului:
g(x)=e2x+2x3,g:R→Rg(x) = e^{2x} + 2x^3, \quad g: \mathbb{R} \to \mathbb{R}
  • Studiem variația funcției gg: derivata sa este:
g′(x)=2e2x+6x2g'(x) = 2e^{2x} + 6x^2
  • Cum e2x>0e^{2x} > 0 și 6x2≥06x^2 \ge 0, avem g′(x)>0g'(x) > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci funcția gg este strict crescătoare pe R\mathbb{R}.
  • Calculăm limitele funcției gg la capetele domeniului:
lim⁡x→−∞g(x)=lim⁡x→−∞(e2x+2x3)=0+(−∞)=−∞\lim_{x \to -\infty} g(x) = \lim_{x \to -\infty} (e^{2x} + 2x^3) = 0 + (-\infty) = -\infty lim⁡x→+∞g(x)=lim⁡x→+∞(e2x+2x3)=+∞+(+∞)=+∞\lim_{x \to +\infty} g(x) = \lim_{x \to +\infty} (e^{2x} + 2x^3) = +\infty + (+\infty) = +\infty
  • Cum gg este continuă și strict crescătoare pe R\mathbb{R}, din proprietatea lui Darboux rezultă că există un unic număr real cc pentru care:
g(c)=0g(c) = 0

(2p)

  • Determinăm semnul lui f′(x)f'(x):
    • Pentru x∈(−∞,c)x \in (-\infty, c), avem g(x)<0  ⟹  f′(x)<0g(x) < 0 \implies f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe (−∞,c](-\infty, c].
    • Pentru x∈(c,+∞)x \in (c, +\infty), avem g(x)>0  ⟹  f′(x)>0g(x) > 0 \implies f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe [c,+∞)[c, +\infty).
  • În concluzie, x=cx = c este unicul punct de extrem (punct de minim global) al funcției ff.

(3p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=12(1x2+1−1x2+3)f(x) = \frac{1}{2} \left(\frac{1}{x^2 + 1} - \frac{1}{x^2 + 3}\right).

a) Arătați că ∫01(2f(x)+1x2+3)dx=π4\int_0^1 \left(2f(x) + \frac{1}{x^2 + 3}\right) dx = \frac{\pi}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din definiția funcției ff, avem:
2f(x)=1x2+1−1x2+32f(x) = \frac{1}{x^2 + 1} - \frac{1}{x^2 + 3}
  • Înlocuim în integrala cerută:
∫01(2f(x)+1x2+3)dx=∫01(1x2+1−1x2+3+1x2+3)dx=∫011x2+1dx\int_0^1 \left(2f(x) + \frac{1}{x^2 + 3}\right) dx = \int_0^1 \left(\frac{1}{x^2 + 1} - \frac{1}{x^2 + 3} + \frac{1}{x^2 + 3}\right) dx = \int_0^1 \frac{1}{x^2 + 1} dx

(3p)

  • Calculăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫011x2+1dx=arctg⁡x∣01=arctg⁡1−arctg⁡0=π4−0=π4\int_0^1 \frac{1}{x^2 + 1} dx = \operatorname{arctg} x \Bigg|_0^1 = \operatorname{arctg} 1 - \operatorname{arctg} 0 = \frac{\pi}{4} - 0 = \frac{\pi}{4}

(2p)


b) Demonstrați că orice primitivă FF a funcției ff este strict crescătoare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă a funcției ff. Prin definiție, FF este derivabilă pe R\mathbb{R} și:
F′(x)=f(x),∀x∈RF'(x) = f(x), \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Aducem expresia lui f(x)f(x) la numitor comun:
f(x)=12⋅(x2+3)−(x2+1)(x2+1)(x2+3)=12⋅2(x2+1)(x2+3)=1(x2+1)(x2+3)f(x) = \frac{1}{2} \cdot \frac{(x^2 + 3) - (x^2 + 1)}{(x^2 + 1)(x^2 + 3)} = \frac{1}{2} \cdot \frac{2}{(x^2 + 1)(x^2 + 3)} = \frac{1}{(x^2 + 1)(x^2 + 3)}

(3p)

  • Deoarece x2+1≥1>0x^2 + 1 \ge 1 > 0 și x2+3≥3>0x^2 + 3 \ge 3 > 0 pentru orice număr real xx, rezultă că:
F′(x)=f(x)>0,∀x∈RF'(x) = f(x) > 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Deoarece derivata este strict pozitivă pe întreg domeniul de definiție R\mathbb{R}, funcția FF este strict crescătoare pe R\mathbb{R}.

(2p)


c) Arătați că, pentru orice numere reale aa și bb, cu a<ba < b, ∫abf(x)(F(x))2dx>0\int_a^b f(x) (F(x))^2 dx > 0, pentru orice primitivă FF a funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece F′(x)=f(x)F'(x) = f(x), funcția de sub integrală se scrie ca (F(x))2⋅F′(x)=((F(x))33)′(F(x))^2 \cdot F'(x) = \left(\frac{(F(x))^3}{3}\right)':
∫abf(x)(F(x))2dx=∫ab(F(x))2F′(x)dx=(F(x))33∣ab=13((F(b))3−(F(a))3)\int_a^b f(x) (F(x))^2 dx = \int_a^b (F(x))^2 F'(x) dx = \frac{(F(x))^3}{3}\Bigg|_a^b = \frac{1}{3} \left((F(b))^3 - (F(a))^3\right)

(3p)

  • Conform subpunctului anterior, primitiva FF este strict crescătoare pe R\mathbb{R}. Cum a<ba < b, rezultă:
F(a)<F(b)F(a) < F(b)
  • Funcția g(t)=t3g(t) = t^3 este strict crescătoare pe R\mathbb{R}, deci F(a)<F(b)  ⟹  (F(a))3<(F(b))3F(a) < F(b) \implies (F(a))^3 < (F(b))^3, de unde:
(F(b))3−(F(a))3>0(F(b))^3 - (F(a))^3 > 0
  • În consecință:
∫abf(x)(F(x))2dx=13((F(b))3−(F(a))3)>0\int_a^b f(x) (F(x))^2 dx = \frac{1}{3} \left((F(b))^3 - (F(a))^3\right) > 0

(2p)