Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Se consideră progresia geometrică (bn)n≥1 cu b2=2 și b4=4. Determinați b6. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-o progresie geometrică (bn)n≥1, termenii satisfac proprietatea că fiecare termen la pătrat este produsul termenilor echidistanți:
b42=b2⋅b6
(3p)
Înlocuim valorile date în ipoteză (b2=2 și b4=4):
42=2⋅b6⟺16=2⋅b6⟹b6=8
(2p)
Notă didactică (Metodă alternativă):
Rația progresiei geometrice la pătrat este q2=b2b4=24=2.
Termenul al șaselea se exprimă ca b6=b4⋅q2=4⋅2=8.
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2−2x+m, unde m este număr real. Determinați numărul real m pentru care vârful parabolei asociate funcției f este situat pe dreapta y=3x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Coordonatele vârfului V(xV,yV) al parabolei asociate funcției de gradul al doilea sunt date de formulele:
Punctul V(1,m−1) este situat pe dreapta de ecuație y=3x dacă și numai dacă coordonatele sale verifică ecuația dreptei:
yV=3xV⟺m−1=3⋅1
Rezolvăm ecuația liniară în m:
m−1=3⟹m=4
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4x−2x+1−3=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Rescriem puterile în baza 2: 4x=(2x)2 și 2x+1=2⋅2x. Ecuația devine:
(2x)2−2⋅2x−3=0
Efectuăm schimbarea de variabilă t=2x, cu condiția t>0:
t2−2t−3=0
Descompunem trinomul sau calculăm discriminantul: Δ=(−2)2−4⋅1⋅(−3)=4+12=16. Rădăcinile sunt:
(t−3)(t+1)=0⟹t1=3,t2=−1
(3p)
Deoarece 2x>0 pentru orice x∈R, soluția t2=−1 nu convine.
Revenim la substituție pentru rădăcina pozitivă:
2x=3⟹x=log23
(2p)
4. Determinați numărul de numere naturale de trei cifre care au exact două cifre egale. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Un număr natural de trei cifre abc (a∈{1,2,…,9}, b,c∈{0,1,…,9}) care are exact două cifre egale poate fi de una dintre următoarele trei forme disjuncte:
aab cu a=b
aba cu a=b
baa cu b=a
(2p)
Determinăm numărul de variante pentru fiecare formă:
Forma aab (a=b): Cifra a poate fi aleasă în 9 moduri (a∈{1,…,9}). Pentru cifra b, avem 9 opțiuni (b∈{0,…,9}∖{a}). Obținem 9⋅9=81 numere.
Forma aba (a=b): Analog, a poate lua 9 valori nenule, iar b poate lua oricare dintre cele 9 valori rămase din {0,…,9}∖{a}. Obținem 9⋅9=81 numere.
Forma baa (b=a): Cifra sutelor b poate fi aleasă în 9 moduri (b∈{1,…,9}). Cifra a poate lua oricare dintre cele 9 valori rămase din {0,…,9}∖{b}. Obținem 9⋅9=81 numere.
Numărul total de numere care îndeplinesc condiția este:
81+81+81=3⋅81=243
(3p)
Observație didactică (Metoda complementarei):
Numărul total de numere de 3 cifre este 900. Dintre acestea, cele cu toate cifrele distincte sunt 9⋅9⋅8=648, iar cele cu toate trei cifrele egale sunt 9 (111,222,…,999). Numărul căutat este 900−648−9=243.
5. Segmentele AB și A′B′ au același mijloc. Demonstrați că AB′+BA′=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie M mijlocul comun al segmentelor AB și A′B′.
Deoarece M este mijlocul segmentului AB, avem relațiile vectoriale:
AM=MB⟺AM+BM=0
Deoarece M este mijlocul segmentului A′B′, avem:
A′M=MB′⟺MB′+MA′=0
(2p)
Descompunem vectorii AB′ și BA′ introducând punctul M:
AB′=AM+MB′BA′=BM+MA′
Adunăm cele două egalități vectoriale:
AB′+BA′=(AM+BM)+(MB′+MA′)=0+0=0
(3p)
6. Demonstrați că, în orice triunghi ABC, are loc relația AB+AC+BC=2R(sinA+sinB+sinC), unde R este raza cercului circumscris triunghiului. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Conform teoremei sinusurilor aplicate în triunghiul ABC:
sinABC=sinBAC=sinCAB=2R
(2p)
Exprimăm lungimile laturilor triunghiului în funcție de raza cercului circumscris R și de sinusurile unghiurilor:
BC=2RsinA,AC=2RsinB,AB=2RsinC
Însumăm lungimile celor trei laturi și dăm factor comun pe 2R:
AB+AC+BC=2RsinC+2RsinB+2RsinA=2R(sinA+sinB+sinC)
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră sistemul de ecuații:
⎩⎨⎧ax+(a+1)y+(a+2)z=abx+(b+1)y+(b+2)z=by+z=1
și matricea asociată:
X(a,b)=ab0a+1b+11a+2b+21
unde a și b sunt numere reale.
a) Arătați că det(X(0,1))=1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim valorile a=0 și b=1 în matricea X(a,b):
X(0,1)=010121231
(2p)
Calculăm determinantul matricei (prin regula lui Sarrus sau dezvoltare după prima coloană):
log3(x−1)=0⟹x−1=1⟹x=2, dar 2∈/M=(2,+∞), deci această valoare nu convine.
log3(x−1)=1⟹x−1=3⟹x=4. Deoarece 4∈M, această soluție este validă.
În concluzie, x=4.
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcţia f:R→R, f(x)=e2x+x4+2.
a) Arătați că f′(x)=e2x+x4+2e2x+2x3, x∈R. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Expresia de sub radical satisface e2x+x4+2>0 pentru orice x∈R, deci funcția f este derivabilă pe R.
Aplicăm formula de derivare a funcției compuse cu radical (u)′=2uu′:
f′(x)=2e2x+x4+2(e2x+x4+2)′
(3p)
Calculăm derivata numărătorului:
(e2x+x4+2)′=2e2x+4x3=2(e2x+2x3)
Simplificăm factorul comun 2:
f′(x)=2e2x+x4+22(e2x+2x3)=e2x+x4+2e2x+2x3,x∈R
(2p)
b) Demonstrați că tangenta la graficul funcției f în punctul de abscisă x=0, situat pe graficul funcției f, este paralelă cu dreapta de ecuație x−3y=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Panta tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x=0 este egală cu f′(0):
f′(0)=e0+04+2e0+2⋅03=1+21+0=31
(2p)
Dreapta dată are ecuația x−3y=0⟺y=31x, având panta:
m=31
Deoarece panta tangentei f′(0)=31 este egală cu panta dreptei m=31, rezultă că tangenta la graficul funcției f în punctul de abscisă x=0 este paralelă cu dreapta de ecuație x−3y=0.
(3p)
c) Demonstrați că funcția f are un unic punct de extrem. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece numitorul derivatei e2x+x4+2>0 pentru orice x∈R, semnul derivatei f′(x) coincide cu semnul numărătorului:
g(x)=e2x+2x3,g:R→R
Studiem variația funcției g: derivata sa este:
g′(x)=2e2x+6x2
Cum e2x>0 și 6x2≥0, avem g′(x)>0 pentru orice x∈R, deci funcția g este strict crescătoare pe R.
Calculăm limitele funcției g la capetele domeniului: