BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2021Model Oficial

Bacalaureat 2021 - Matematică Mate-Info - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numărul N=log⁡26−2log⁡23+log⁡224N = \log_2 6 - 2\log_2 3 + \log_2 24 este natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm proprietatea logaritmului unei puteri, klog⁡ab=log⁡a(bk)k \log_a b = \log_a (b^k):
2log⁡23=log⁡2(32)=log⁡292\log_2 3 = \log_2 (3^2) = \log_2 9
  • Înlocuim în expresia numărului NN și grupăm termenii folosind proprietățile logaritmului produsului și al câtului:
N=log⁡26−log⁡29+log⁡224=log⁡2(6⋅249)N = \log_2 6 - \log_2 9 + \log_2 24 = \log_2 \left(\frac{6 \cdot 24}{9}\right)

(3p)

  • Efectuăm calculul numeric:
6⋅249=1449=16\frac{6 \cdot 24}{9} = \frac{144}{9} = 16 N=log⁡216=log⁡2(24)=4N = \log_2 16 = \log_2 (2^4) = 4
  • Deoarece 4∈N4 \in \mathbb{N}, numărul NN este natural.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2x+2f(x) = x^2 - 2x + 2. Arătați că dreapta de ecuație y=2y = 2 intersectează graficul funcției ff în două puncte distincte. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele de intersecție dintre dreapta y=2y = 2 și graficul funcției ff se determină rezolvând ecuația f(x)=2f(x) = 2:
x2−2x+2=2  ⟺  x2−2x=0x^2 - 2x + 2 = 2 \iff x^2 - 2x = 0

(2p)

  • Dăm factor comun pe xx:
x(x−2)=0  ⟹  x1=0saux2=2x(x - 2) = 0 \implies x_1 = 0 \quad \text{sau} \quad x_2 = 2
  • Discriminantul ecuației este Δ=(−2)2−4⋅1⋅0=4>0\Delta = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 0 = 4 > 0, deci ecuația are două rădăcini reale distincte (x1≠x2x_1 \neq x_2).
  • Rezultă că dreapta y=2y = 2 intersectează graficul funcției ff în două puncte distincte, A(0,2)A(0, 2) și B(2,2)B(2, 2).

(3p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x2−5=3x−1\sqrt{x^2 - 5} = \sqrt{3x - 1}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru radicalii de ordin par:
{x2−5≥0  ⟹  x∈(−∞,−5]∪[5,+∞)3x−1≥0  ⟹  x≥13\begin{cases} x^2 - 5 \ge 0 \implies x \in (-\infty, -\sqrt{5}] \cup [\sqrt{5}, +\infty) \\ 3x - 1 \ge 0 \implies x \ge \frac{1}{3} \end{cases}
  • Domeniul admisibil al soluțiilor este x∈[5,+∞)x \in [\sqrt{5}, +\infty).
  • Ridicăm ambii membri la pătrat:
x2−5=3x−1  ⟺  x2−3x−4=0x^2 - 5 = 3x - 1 \iff x^2 - 3x - 4 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea obținută:
Δ=(−3)2−4⋅1⋅(−4)=9+16=25\Delta = (-3)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-4) = 9 + 16 = 25 x1=3−52=−1,x2=3+52=4x_1 = \frac{3 - 5}{2} = -1, \quad x_2 = \frac{3 + 5}{2} = 4
  • Verificăm soluțiile în condițiile de existență (sau direct în ecuația inițială):

    • Pentru x=−1x = -1: 3(−1)−1=−4<03(-1) - 1 = -4 < 0, deci x=−1x = -1 nu convine.
    • Pentru x=4x = 4: 4≥5≈2,244 \ge \sqrt{5} \approx 2{,}24 și 42−5=11=3⋅4−1\sqrt{4^2 - 5} = \sqrt{11} = \sqrt{3 \cdot 4 - 1}, deci x=4x = 4 convine.
  • Soluția unică a ecuației este x=4x = 4.

(3p)


4. Determinați numărul de elemente ale unei mulțimi AA, știind că mulțimea AA are exact 1515 submulțimi cu două elemente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie nn numărul de elemente ale mulțimii AA, unde n∈Nn \in \mathbb{N} și n≥2n \ge 2.
  • Numărul submulțimilor cu 22 elemente ale unei mulțimi cu nn elemente este egal cu numărul combinărilor de nn elemente luate câte 22, adică Cn2C_n^2:
Cn2=15C_n^2 = 15

(2p)

  • Scriem formula combinărilor:
Cn2=n(n−1)2C_n^2 = \frac{n(n - 1)}{2}
  • Ecuația devine:
n(n−1)2=15  ⟺  n(n−1)=30  ⟺  n2−n−30=0\frac{n(n - 1)}{2} = 15 \iff n(n - 1) = 30 \iff n^2 - n - 30 = 0
  • Rădăcinile ecuației sunt:
n1=6șin2=−5n_1 = 6 \quad \text{și} \quad n_2 = -5
  • Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}, n≥2n \ge 2, reținem soluția n=6n = 6. Mulțimea AA are 66 elemente.

(3p)


5. Se consideră triunghiul ABCABC și punctele MM, NN și PP mijloacele segmentelor BCBC, BMBM, respectiv CMCM. Arătați că AM⃗+AN⃗+AP⃗=32(AB⃗+AC⃗)\vec{AM} + \vec{AN} + \vec{AP} = \frac{3}{2}(\vec{AB} + \vec{AC}). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul MM fiind mijlocul segmentului BCBC, vectorul de poziție al medianei AMAM este:
AM⃗=12(AB⃗+AC⃗)\vec{AM} = \frac{1}{2}(\vec{AB} + \vec{AC})

(2p)

  • Deoarece NN este mijlocul segmentului BMBM și PP este mijlocul segmentului CMCM, punctul MM este chiar mijlocul segmentului NPNP (vectorii MN⃗\vec{MN} și MP⃗\vec{MP} au module egale și sensuri opuse).
  • În triunghiul ANPANP, AMAM este mediană dusă din vârful AA pe latura NPNP, de unde:
AM⃗=12(AN⃗+AP⃗)  ⟹  AN⃗+AP⃗=2AM⃗\vec{AM} = \frac{1}{2}(\vec{AN} + \vec{AP}) \implies \vec{AN} + \vec{AP} = 2\vec{AM}
  • Adunăm vectorul AM⃗\vec{AM} în ambii membri:
AM⃗+AN⃗+AP⃗=AM⃗+2AM⃗=3AM⃗\vec{AM} + \vec{AN} + \vec{AP} = \vec{AM} + 2\vec{AM} = 3\vec{AM}
  • Înlocuim expresia lui AM⃗\vec{AM}:
AM⃗+AN⃗+AP⃗=3⋅12(AB⃗+AC⃗)=32(AB⃗+AC⃗)\vec{AM} + \vec{AN} + \vec{AP} = 3 \cdot \frac{1}{2}(\vec{AB} + \vec{AC}) = \frac{3}{2}(\vec{AB} + \vec{AC})

(3p)


6. Determinați x∈(0,π)x \in (0, \pi), știind că sin⁡2x+2sin⁡2x=0\sin 2x + 2\sin^2 x = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula sinusului unghiului dublu, sin⁡2x=2sin⁡xcos⁡x\sin 2x = 2\sin x \cos x:
2sin⁡xcos⁡x+2sin⁡2x=02\sin x \cos x + 2\sin^2 x = 0
  • Dăm factor comun pe 2sin⁡x2\sin x:
2sin⁡x(cos⁡x+sin⁡x)=02\sin x (\cos x + \sin x) = 0

(2p)

  • Pentru x∈(0,π)x \in (0, \pi), funcția sinus este strict pozitivă (sin⁡x>0\sin x > 0), deci sin⁡x≠0\sin x \neq 0.
  • Rezultă că paranteza trebuie să se anuleze:
cos⁡x+sin⁡x=0  ⟺  sin⁡x=−cos⁡x\cos x + \sin x = 0 \iff \sin x = -\cos x
  • Dacă cos⁡x=0\cos x = 0, ar rezulta sin⁡x=0\sin x = 0, imposibil (deoarece sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1). Împărțind prin cos⁡x≠0\cos x \neq 0:
tg⁡x=−1\operatorname{tg} x = -1
  • În intervalul (0,π)(0, \pi), tangenta ia valoarea −1-1 în cadranul al II-lea:
x=π−π4=3π4∈(0,π)x = \pi - \frac{\pi}{4} = \frac{3\pi}{4} \in (0, \pi)

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a,b,c)=(111abcbcacab)A(a, b, c) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ a & b & c \\ bc & ac & ab \end{pmatrix}, unde aa, bb și cc sunt numere reale.

a) Arătați că det⁡(A(0,1,2))=2\det(A(0, 1, 2)) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim a=0a = 0, b=1b = 1 și c=2c = 2 în matricea A(a,b,c)A(a, b, c):
A(0,1,2)=(1110121⋅20⋅20⋅1)=(111012200)A(0, 1, 2) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 0 & 1 & 2 \\ 1 \cdot 2 & 0 \cdot 2 & 0 \cdot 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 0 & 1 & 2 \\ 2 & 0 & 0 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus (sau dezvoltând după linia a treia):
det⁡(A(0,1,2))=1⋅1⋅0+0⋅0⋅1+2⋅1⋅2−1⋅1⋅2−2⋅0⋅1−0⋅0⋅0\det(A(0, 1, 2)) = 1 \cdot 1 \cdot 0 + 0 \cdot 0 \cdot 1 + 2 \cdot 1 \cdot 2 - 1 \cdot 1 \cdot 2 - 2 \cdot 0 \cdot 1 - 0 \cdot 0 \cdot 0 =0+0+4−2−0−0=2= 0 + 0 + 4 - 2 - 0 - 0 = 2

(3p)


b) Demonstrați că det⁡(A(a,b,c))=(b−a)(c−a)(c−b)\det(A(a, b, c)) = (b - a)(c - a)(c - b), pentru orice numere reale aa, bb și cc. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm transformări asupra coloanelor: scădem prima coloană din a doua (C2←C2−C1C_2 \leftarrow C_2 - C_1) și din a treia (C3←C3−C1C_3 \leftarrow C_3 - C_1):
det⁡(A(a,b,c))=∣111abcbcacab∣=∣100ab−ac−abcac−bcab−bc∣\det(A(a, b, c)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ a & b & c \\ bc & ac & ab \end{vmatrix} = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 0 \\ a & b - a & c - a \\ bc & ac - bc & ab - bc \end{vmatrix}

(2p)

  • Dezvoltăm după prima linie:
det⁡(A(a,b,c))=∣b−ac−ac(a−b)b(a−c)∣=∣b−ac−a−c(b−a)−b(c−a)∣\det(A(a, b, c)) = \begin{vmatrix} b - a & c - a \\ c(a - b) & b(a - c) \end{vmatrix} = \begin{vmatrix} b - a & c - a \\ -c(b - a) & -b(c - a) \end{vmatrix}
  • Dăm factor comun pe (b−a)(b - a) de pe prima coloană și pe (c−a)(c - a) de pe a doua coloană:
det⁡(A(a,b,c))=(b−a)(c−a)∣11−c−b∣\det(A(a, b, c)) = (b - a)(c - a) \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ -c & -b \end{vmatrix}
  • Calculăm determinantul de ordinul 22:
∣11−c−b∣=1⋅(−b)−1⋅(−c)=−b+c=c−b\begin{vmatrix} 1 & 1 \\ -c & -b \end{vmatrix} = 1 \cdot (-b) - 1 \cdot (-c) = -b + c = c - b
  • Rezultă:
det⁡(A(a,b,c))=(b−a)(c−a)(c−b)\det(A(a, b, c)) = (b - a)(c - a)(c - b)

pentru orice numere reale a,b,ca, b, c.

(3p)


c) Demonstrați că, dacă mm, nn și pp sunt numere naturale, cu m<n<pm < n < p, astfel încât determinantul matricei A(m,n,p)A(m, n, p) este număr prim, atunci numerele mm, nn și pp sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind formula demonstrată la subpunctul b), avem:
det⁡(A(m,n,p))=(n−m)(p−m)(p−n)\det(A(m, n, p)) = (n - m)(p - m)(p - n)
  • Deoarece m,n,p∈Nm, n, p \in \mathbb{N} și m<n<pm < n < p, toți cei trei factori sunt numere întregi strict pozitive:
n−m≥1,p−n≥1n - m \ge 1, \quad p - n \ge 1
  • Termenul p−mp - m se poate scrie ca:
p−m=(p−n)+(n−m)≥1+1=2p - m = (p - n) + (n - m) \ge 1 + 1 = 2
  • Prin urmare, p−m>n−m≥1p - m > n - m \ge 1 și p−m>p−n≥1p - m > p - n \ge 1.

(3p)

  • Produsul a trei numere naturale nenule det⁡(A(m,n,p))=(n−m)(p−n)(p−m)\det(A(m, n, p)) = (n - m)(p - n)(p - m) este un număr prim.
  • Un număr prim are doar doi divizori naturali (pe 11 și pe el însuși). Într-un produs de trei factori naturali, cel mult un factor poate fi diferit de 11.
  • Deoarece p−m≥2p - m \ge 2, singura posibilitate este ca:
n−m=1șip−n=1n - m = 1 \quad \text{și} \quad p - n = 1

(iar p−m=2p - m = 2, astfel că det⁡(A(m,n,p))=1⋅1⋅2=2\det(A(m, n, p)) = 1 \cdot 1 \cdot 2 = 2, care este număr prim).

  • Din n−m=p−n=1n - m = p - n = 1, deducem 2n=m+p2n = m + p, adică numerele mm, nn și pp sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice cu rația r=1r = 1.

(2p)


2. În mulțimea Z3[X]\mathbb{Z}_3[X], se consideră polinomul f=X4+aX3+2^X+bf = X^4 + aX^3 + \hat{2}X + b, unde a,b∈Z3a, b \in \mathbb{Z}_3.

a) Pentru a=1^a = \hat{1} și b=2^b = \hat{2}, arătați că f(0^)+f(2^)=2^f(\hat{0}) + f(\hat{2}) = \hat{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=1^a = \hat{1} și b=2^b = \hat{2}, forma polinomului în Z3[X]\mathbb{Z}_3[X] este:
f=X4+X3+2^X+2^f = X^4 + X^3 + \hat{2}X + \hat{2}
  • Calculăm f(0^)f(\hat{0}) și f(2^)f(\hat{2}):
f(0^)=0^4+0^3+2^⋅0^+2^=2^f(\hat{0}) = \hat{0}^4 + \hat{0}^3 + \hat{2} \cdot \hat{0} + \hat{2} = \hat{2} f(2^)=2^4+2^3+2^⋅2^+2^f(\hat{2}) = \hat{2}^4 + \hat{2}^3 + \hat{2} \cdot \hat{2} + \hat{2}
  • În Z3\mathbb{Z}_3: 2^4=16^=1^\hat{2}^4 = \hat{16} = \hat{1}, 2^3=8^=2^\hat{2}^3 = \hat{8} = \hat{2}, 2^⋅2^=4^=1^\hat{2} \cdot \hat{2} = \hat{4} = \hat{1}. Obținem:
f(2^)=1^+2^+1^+2^=6^=0^f(\hat{2}) = \hat{1} + \hat{2} + \hat{1} + \hat{2} = \hat{6} = \hat{0}

(3p)

  • Rezultă suma cerută:
f(0^)+f(2^)=2^+0^=2^f(\hat{0}) + f(\hat{2}) = \hat{2} + \hat{0} = \hat{2}

(2p)


b) Determinaţi perechile (a,b)(a, b), cu a,b∈Z3a, b \in \mathbb{Z}_3, pentru care polinomul ff este divizibil cu X+2^X + \hat{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform teoremei lui Bézout, polinomul ff este divizibil cu X+2^X + \hat{2} dacă și numai dacă rădăcina sa este soluție, adică f(−2^)=0^f(-\hat{2}) = \hat{0}.
  • În Z3\mathbb{Z}_3, −2^=1^-\hat{2} = \hat{1}, deci condiția devine:
f(1^)=0^f(\hat{1}) = \hat{0}
  • Calculăm valoarea polinomului în 1^\hat{1}:
f(1^)=1^4+a⋅1^3+2^⋅1^+b=1^+a+2^+b=a+b+3^=a+b+0^=a+bf(\hat{1}) = \hat{1}^4 + a \cdot \hat{1}^3 + \hat{2} \cdot \hat{1} + b = \hat{1} + a + \hat{2} + b = a + b + \hat{3} = a + b + \hat{0} = a + b
  • Condiția f(1^)=0^f(\hat{1}) = \hat{0} este echivalentă cu:
a+b=0^ıˆn Z3a + b = \hat{0} \quad \text{în } \mathbb{Z}_3

(3p)

  • Deoarece a,b∈Z3={0^,1^,2^}a, b \in \mathbb{Z}_3 = \{\hat{0}, \hat{1}, \hat{2}\}:

    • Dacă a=0^  ⟹  b=0^a = \hat{0} \implies b = \hat{0};
    • Dacă a=1^  ⟹  b=−1^=2^a = \hat{1} \implies b = -\hat{1} = \hat{2};
    • Dacă a=2^  ⟹  b=−2^=1^a = \hat{2} \implies b = -\hat{2} = \hat{1}.
  • Perechile căutate (a,b)(a, b) sunt:

(0^,0^),(1^,2^),(2^,1^)(\hat{0}, \hat{0}), \quad (\hat{1}, \hat{2}), \quad (\hat{2}, \hat{1})

(2p)


c) Arătați că, pentru orice a,b∈Z3a, b \in \mathbb{Z}_3, există x,y∈Z3x, y \in \mathbb{Z}_3, cu x≠yx \neq y, astfel încât f(x)=f(y)f(x) = f(y). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției polinomiale atașate pentru elementele corpului Z3={0^,1^,2^}\mathbb{Z}_3 = \{\hat{0}, \hat{1}, \hat{2}\}:
f(0^)=bf(\hat{0}) = b f(1^)=1^+a+2^+b=a+bf(\hat{1}) = \hat{1} + a + \hat{2} + b = a + b f(2^)=2^4+a⋅2^3+2^⋅2^+b=1^+2^a+1^+b=2^a+b+2^f(\hat{2}) = \hat{2}^4 + a \cdot \hat{2}^3 + \hat{2} \cdot \hat{2} + b = \hat{1} + \hat{2}a + \hat{1} + b = \hat{2}a + b + \hat{2}
  • Însumăm aceste trei valori în Z3\mathbb{Z}_3:
f(0^)+f(1^)+f(2^)=b+(a+b)+(2^a+b+2^)=3^a+3^b+2^f(\hat{0}) + f(\hat{1}) + f(\hat{2}) = b + (a + b) + (\hat{2}a + b + \hat{2}) = \hat{3}a + \hat{3}b + \hat{2}
  • Deoarece 3^=0^\hat{3} = \hat{0} în Z3\mathbb{Z}_3, obținem:
f(0^)+f(1^)+f(2^)=2^f(\hat{0}) + f(\hat{1}) + f(\hat{2}) = \hat{2}

pentru orice a,b∈Z3a, b \in \mathbb{Z}_3.

(3p)

  • Presupunem prin reducere la absurd că valorile f(0^),f(1^),f(2^)f(\hat{0}), f(\hat{1}), f(\hat{2}) ar fi două câte două distincte.
  • Deoarece Z3\mathbb{Z}_3 conține exact trei elemente distincte, mulțimea {f(0^),f(1^),f(2^)}\{f(\hat{0}), f(\hat{1}), f(\hat{2})\} ar fi identică cu {0^,1^,2^}\{\hat{0}, \hat{1}, \hat{2}\}.
  • Suma elementelor ar fi:
f(0^)+f(1^)+f(2^)=0^+1^+2^=3^=0^f(\hat{0}) + f(\hat{1}) + f(\hat{2}) = \hat{0} + \hat{1} + \hat{2} = \hat{3} = \hat{0}
  • Am obținut 2^=0^\hat{2} = \hat{0}, ceea ce este absurd în corpul Z3\mathbb{Z}_3.
  • Presupunerea a fost falsă, așadar cele trei valori nu pot fi toate distincte. Rezultă că există cel puțin două elemente x,y∈Z3x, y \in \mathbb{Z}_3, cu x≠yx \neq y, astfel încât f(x)=f(y)f(x) = f(y).

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xexex+2f(x) = \frac{xe^x}{e^x + 2}.

a) Arătați că f′(x)=ex(ex+2x+2)(ex+2)2f'(x) = \frac{e^x(e^x + 2x + 2)}{(e^x + 2)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm regula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}, unde u(x)=xexu(x) = xe^x și v(x)=ex+2v(x) = e^x + 2:
u′(x)=(x)′ex+x(ex)′=ex+xex=ex(x+1)u'(x) = (x)'e^x + x(e^x)' = e^x + xe^x = e^x(x + 1) v′(x)=exv'(x) = e^x
  • Calculăm derivata funcției ff:
f′(x)=ex(x+1)(ex+2)−xex⋅ex(ex+2)2f'(x) = \frac{e^x(x + 1)(e^x + 2) - xe^x \cdot e^x}{(e^x + 2)^2}

(3p)

  • Dăm factor comun pe exe^x la numărător și restrângem expresia:
f′(x)=ex[(x+1)(ex+2)−xex](ex+2)2f'(x) = \frac{e^x \left[(x + 1)(e^x + 2) - xe^x\right]}{(e^x + 2)^2} (x+1)(ex+2)−xex=xex+2x+ex+2−xex=ex+2x+2(x + 1)(e^x + 2) - xe^x = xe^x + 2x + e^x + 2 - xe^x = e^x + 2x + 2
  • Rezultă formula cerută:
f′(x)=ex(ex+2x+2)(ex+2)2,x∈Rf'(x) = \frac{e^x(e^x + 2x + 2)}{(e^x + 2)^2}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b) Arătați că dreapta de ecuație y=xy = x este asimptotă oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ecuația generală a unei asimptote oblice spre +∞+\infty este y=mx+ny = mx + n.
  • Calculăm panta mm:
m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞xexx(ex+2)=lim⁡x→+∞exex+2m = \lim_{x \to +\infty} \frac{f(x)}{x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{xe^x}{x(e^x + 2)} = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{e^x + 2}
  • Împărțind numărătorul și numitorul prin exe^x:
m=lim⁡x→+∞11+2ex=11+0=1m = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{1 + \frac{2}{e^x}} = \frac{1}{1 + 0} = 1

(2p)

  • Calculăm termenul liber nn:
n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)=lim⁡x→+∞(xexex+2−x)n = \lim_{x \to +\infty} (f(x) - mx) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{xe^x}{e^x + 2} - x\right)
  • Aducem la numitor comun:
n=lim⁡x→+∞xex−x(ex+2)ex+2=lim⁡x→+∞−2xex+2n = \lim_{x \to +\infty} \frac{xe^x - x(e^x + 2)}{e^x + 2} = \lim_{x \to +\infty} \frac{-2x}{e^x + 2}
  • Suntem în cazul de nedeterminare [∞∞]\left[\frac{\infty}{\infty}\right], aplicăm regula lui l’Hôpital:
n=lim⁡x→+∞(−2x)′(ex+2)′=lim⁡x→+∞−2ex=0n = \lim_{x \to +\infty} \frac{(-2x)'}{(e^x + 2)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{-2}{e^x} = 0
  • Deoarece m=1m = 1 și n=0n = 0, ecuația asimptotei este y=1⋅x+0y = 1 \cdot x + 0, adică y=xy = x, spre +∞+\infty.

(3p)


c) Demonstrați că funcția ff are un unic punct de extrem. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Semnul derivatei f′(x)=ex(ex+2x+2)(ex+2)2f'(x) = \frac{e^x(e^x + 2x + 2)}{(e^x + 2)^2} depinde exclusiv de paranteza ex+2x+2e^x + 2x + 2, deoarece ex>0e^x > 0 și (ex+2)2>0(e^x + 2)^2 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Definim funcția auxiliară g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=ex+2x+2g(x) = e^x + 2x + 2.
  • Derivata funcției gg este:
g′(x)=ex+2>0,∀x∈Rg'(x) = e^x + 2 > 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

deci gg este o funcție strict crescătoare pe R\mathbb{R}.

  • Funcția gg este continuă pe R\mathbb{R}, iar limitele la extremități sunt:
lim⁡x→−∞g(x)=0+(−∞)+2=−∞\lim_{x \to -\infty} g(x) = 0 + (-\infty) + 2 = -\infty lim⁡x→+∞g(x)=+∞+(+∞)+2=+∞\lim_{x \to +\infty} g(x) = +\infty + (+\infty) + 2 = +\infty
  • Conform proprietății lui Darboux și a strictei monotonii, ecuația g(x)=0g(x) = 0 are o soluție reală unică, notată c∈Rc \in \mathbb{R}.

(3p)

  • Deoarece gg este strict crescătoare:
    • Pentru x∈(−∞,c)x \in (-\infty, c), avem g(x)<g(c)=0  ⟹  f′(x)<0g(x) < g(c) = 0 \implies f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe (−∞,c](-\infty, c].
    • Pentru x∈(c,+∞)x \in (c, +\infty), avem g(x)>g(c)=0  ⟹  f′(x)>0g(x) > g(c) = 0 \implies f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe [c,+∞)[c, +\infty).
  • Derivata întâi își schimbă semnul în x=cx = c din negativ în pozitiv, iar funcția ff este continuă, ceea ce implică faptul că x=cx = c este punct de minim local (și absolut) unic al funcției ff.
  • În concluzie, funcția ff are un unic punct de extrem.

(2p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2(x+3)x2+4x+5f(x) = \frac{2(x + 3)}{\sqrt{x^2 + 4x + 5}}.

a) Arătați că ∫01f(x)x2+4x+5 dx=7\int_0^1 f(x)\sqrt{x^2 + 4x + 5}\,dx = 7. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în integrală:
∫01f(x)x2+4x+5 dx=∫012(x+3)x2+4x+5⋅x2+4x+5 dx\int_0^1 f(x)\sqrt{x^2 + 4x + 5}\,dx = \int_0^1 \frac{2(x + 3)}{\sqrt{x^2 + 4x + 5}} \cdot \sqrt{x^2 + 4x + 5}\,dx
  • Radicalul se simplifică, integrala devenind:
=∫012(x+3) dx=∫01(2x+6) dx= \int_0^1 2(x + 3)\,dx = \int_0^1 (2x + 6)\,dx

(3p)

  • Determinăm o primitivă și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫01(2x+6) dx=(x2+6x)∣01=(12+6⋅1)−(02+6⋅0)=1+6−0=7\int_0^1 (2x + 6)\,dx = (x^2 + 6x) \Big|_0^1 = (1^2 + 6 \cdot 1) - (0^2 + 6 \cdot 0) = 1 + 6 - 0 = 7

(2p)


b) Arătați că ∫01(f2(x)−4) dx=4ln⁡2\int_0^1 (f^2(x) - 4)\,dx = 4\ln 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm pătratul funcției f(x)f(x):
f2(x)=(2(x+3)x2+4x+5)2=4(x+3)2x2+4x+5=4(x2+6x+9)x2+4x+5f^2(x) = \left(\frac{2(x + 3)}{\sqrt{x^2 + 4x + 5}}\right)^2 = \frac{4(x + 3)^2}{x^2 + 4x + 5} = \frac{4(x^2 + 6x + 9)}{x^2 + 4x + 5}
  • Exprimăm diferența f2(x)−4f^2(x) - 4:
f2(x)−4=4(x2+6x+9)−4(x2+4x+5)x2+4x+5=4(2x+4)x2+4x+5=4⋅2x+4x2+4x+5f^2(x) - 4 = \frac{4(x^2 + 6x + 9) - 4(x^2 + 4x + 5)}{x^2 + 4x + 5} = \frac{4(2x + 4)}{x^2 + 4x + 5} = 4 \cdot \frac{2x + 4}{x^2 + 4x + 5}

(2p)

  • Observăm că numărătorul este chiar derivata numitorului, (x2+4x+5)′=2x+4(x^2 + 4x + 5)' = 2x + 4:
∫01(f2(x)−4) dx=4∫01(x2+4x+5)′x2+4x+5 dx\int_0^1 (f^2(x) - 4)\,dx = 4 \int_0^1 \frac{(x^2 + 4x + 5)'}{x^2 + 4x + 5}\,dx
  • Calculăm integrala direct cu ajutorul logaritmului natural:
=4ln⁡(x2+4x+5)∣01=4(ln⁡(12+4⋅1+5)−ln⁡(02+4⋅0+5))= 4 \ln(x^2 + 4x + 5) \Big|_0^1 = 4\left(\ln(1^2 + 4 \cdot 1 + 5) - \ln(0^2 + 4 \cdot 0 + 5)\right) =4(ln⁡10−ln⁡5)=4ln⁡(105)=4ln⁡2= 4(\ln 10 - \ln 5) = 4\ln\left(\frac{10}{5}\right) = 4\ln 2

(3p)


c) Se consideră numerele reale aa și bb, cu 0≤a<b0 \le a < b. Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul In=∫abfn(x) dxI_n = \int_a^b f^n(x)\,dx. Demonstraţi că lim⁡n→+∞In=+∞\lim_{n \to +\infty} I_n = +\infty. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind descompunerea de la subpunctul anterior, pentru orice x≥0x \ge 0:
f2(x)−4=4(2x+4)x2+4x+5f^2(x) - 4 = \frac{4(2x + 4)}{x^2 + 4x + 5}
  • Pentru x∈[0,+∞)x \in [0, +\infty), avem 2x+4>02x + 4 > 0 și x2+4x+5>0x^2 + 4x + 5 > 0, deci f2(x)−4≥0  ⟹  f2(x)≥4f^2(x) - 4 \ge 0 \implies f^2(x) \ge 4.
  • Deoarece f(x)=2(x+3)x2+4x+5>0f(x) = \frac{2(x + 3)}{\sqrt{x^2 + 4x + 5}} > 0 pentru orice x≥0x \ge 0, obținem:
f(x)≥2,∀x∈[0,+∞)f(x) \ge 2, \quad \forall x \in [0, +\infty)
  • Ridicând la puterea n∈N∗n \in \mathbb{N}^*, avem:
fn(x)≥2n,∀x∈[0,+∞)f^n(x) \ge 2^n, \quad \forall x \in [0, +\infty)

(2p)

  • Aplicăm proprietatea de monotonie a integralei pe intervalul [a,b]⊂[0,+∞)[a, b] \subset [0, +\infty), având 0≤a<b0 \le a < b:
In=∫abfn(x) dx≥∫ab2n dx=2n(b−a)I_n = \int_a^b f^n(x)\,dx \ge \int_a^b 2^n\,dx = 2^n (b - a)
  • Deoarece b−a>0b - a > 0 și lim⁡n→+∞2n=+∞\lim_{n \to +\infty} 2^n = +\infty, rezultă:
lim⁡n→+∞2n(b−a)=+∞\lim_{n \to +\infty} 2^n (b - a) = +\infty
  • Conform criteriului de comparație (minoration), deducem:
lim⁡n→+∞In=+∞\lim_{n \to +\infty} I_n = +\infty

(3p)