Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că numărul N=log26−2log23+log224 este natural. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm proprietatea logaritmului unei puteri, klogab=loga(bk):
2log23=log2(32)=log29
Înlocuim în expresia numărului N și grupăm termenii folosind proprietățile logaritmului produsului și al câtului:
N=log26−log29+log224=log2(96⋅24)
(3p)
Efectuăm calculul numeric:
96⋅24=9144=16N=log216=log2(24)=4
Deoarece 4∈N, numărul N este natural.
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2−2x+2. Arătați că dreapta de ecuație y=2 intersectează graficul funcției f în două puncte distincte. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele de intersecție dintre dreapta y=2 și graficul funcției f se determină rezolvând ecuația f(x)=2:
x2−2x+2=2⟺x2−2x=0
(2p)
Dăm factor comun pe x:
x(x−2)=0⟹x1=0saux2=2
Discriminantul ecuației este Δ=(−2)2−4⋅1⋅0=4>0, deci ecuația are două rădăcini reale distincte (x1=x2).
Rezultă că dreapta y=2 intersectează graficul funcției f în două puncte distincte, A(0,2) și B(2,2).
(3p)
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x2−5=3x−1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Stabilim condițiile de existență pentru radicalii de ordin par:
{x2−5≥0⟹x∈(−∞,−5]∪[5,+∞)3x−1≥0⟹x≥31
Domeniul admisibil al soluțiilor este x∈[5,+∞).
Ridicăm ambii membri la pătrat:
x2−5=3x−1⟺x2−3x−4=0
(2p)
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea obținută:
Δ=(−3)2−4⋅1⋅(−4)=9+16=25x1=23−5=−1,x2=23+5=4
Verificăm soluțiile în condițiile de existență (sau direct în ecuația inițială):
Pentru x=−1: 3(−1)−1=−4<0, deci x=−1 nu convine.
Pentru x=4: 4≥5≈2,24 și 42−5=11=3⋅4−1, deci x=4 convine.
Soluția unică a ecuației este x=4.
(3p)
4. Determinați numărul de elemente ale unei mulțimi A, știind că mulțimea A are exact 15 submulțimi cu două elemente. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie n numărul de elemente ale mulțimii A, unde n∈N și n≥2.
Numărul submulțimilor cu 2 elemente ale unei mulțimi cu n elemente este egal cu numărul combinărilor de n elemente luate câte 2, adică Cn2:
Cn2=15
(2p)
Scriem formula combinărilor:
Cn2=2n(n−1)
Ecuația devine:
2n(n−1)=15⟺n(n−1)=30⟺n2−n−30=0
Rădăcinile ecuației sunt:
n1=6șin2=−5
Deoarece n∈N, n≥2, reținem soluția n=6. Mulțimea A are 6 elemente.
(3p)
5. Se consideră triunghiul ABC și punctele M, N și P mijloacele segmentelor BC, BM, respectiv CM. Arătați că AM+AN+AP=23(AB+AC). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul M fiind mijlocul segmentului BC, vectorul de poziție al medianei AM este:
AM=21(AB+AC)
(2p)
Deoarece N este mijlocul segmentului BM și P este mijlocul segmentului CM, punctul M este chiar mijlocul segmentului NP (vectorii MN și MP au module egale și sensuri opuse).
În triunghiul ANP, AM este mediană dusă din vârful A pe latura NP, de unde:
AM=21(AN+AP)⟹AN+AP=2AM
Adunăm vectorul AM în ambii membri:
AM+AN+AP=AM+2AM=3AM
Înlocuim expresia lui AM:
AM+AN+AP=3⋅21(AB+AC)=23(AB+AC)
(3p)
6. Determinați x∈(0,π), știind că sin2x+2sin2x=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim formula sinusului unghiului dublu, sin2x=2sinxcosx:
2sinxcosx+2sin2x=0
Dăm factor comun pe 2sinx:
2sinx(cosx+sinx)=0
(2p)
Pentru x∈(0,π), funcția sinus este strict pozitivă (sinx>0), deci sinx=0.
Rezultă că paranteza trebuie să se anuleze:
cosx+sinx=0⟺sinx=−cosx
Dacă cosx=0, ar rezulta sinx=0, imposibil (deoarece sin2x+cos2x=1). Împărțind prin cosx=0:
tgx=−1
În intervalul (0,π), tangenta ia valoarea −1 în cadranul al II-lea:
x=π−4π=43π∈(0,π)
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A(a,b,c)=1abc1bac1cab, unde a, b și c sunt numere reale.
a) Arătați că det(A(0,1,2))=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim a=0, b=1 și c=2 în matricea A(a,b,c):
A(0,1,2)=101⋅2110⋅2120⋅1=102110120
(2p)
Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus (sau dezvoltând după linia a treia):
Dăm factor comun pe (b−a) de pe prima coloană și pe (c−a) de pe a doua coloană:
det(A(a,b,c))=(b−a)(c−a)1−c1−b
Calculăm determinantul de ordinul 2:
1−c1−b=1⋅(−b)−1⋅(−c)=−b+c=c−b
Rezultă:
det(A(a,b,c))=(b−a)(c−a)(c−b)
pentru orice numere reale a,b,c.
(3p)
c) Demonstrați că, dacă m, n și p sunt numere naturale, cu m<n<p, astfel încât determinantul matricei A(m,n,p) este număr prim, atunci numerele m, n și p sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosind formula demonstrată la subpunctul b), avem:
det(A(m,n,p))=(n−m)(p−m)(p−n)
Deoarece m,n,p∈N și m<n<p, toți cei trei factori sunt numere întregi strict pozitive:
n−m≥1,p−n≥1
Termenul p−m se poate scrie ca:
p−m=(p−n)+(n−m)≥1+1=2
Prin urmare, p−m>n−m≥1 și p−m>p−n≥1.
(3p)
Produsul a trei numere naturale nenule det(A(m,n,p))=(n−m)(p−n)(p−m) este un număr prim.
Un număr prim are doar doi divizori naturali (pe 1 și pe el însuși). Într-un produs de trei factori naturali, cel mult un factor poate fi diferit de 1.
Deoarece p−m≥2, singura posibilitate este ca:
n−m=1șip−n=1
(iar p−m=2, astfel că det(A(m,n,p))=1⋅1⋅2=2, care este număr prim).
Din n−m=p−n=1, deducem 2n=m+p, adică numerele m, n și p sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice cu rația r=1.
(2p)
2. În mulțimea Z3[X], se consideră polinomul f=X4+aX3+2^X+b, unde a,b∈Z3.
a) Pentru a=1^ și b=2^, arătați că f(0^)+f(2^)=2^. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a=1^ și b=2^, forma polinomului în Z3[X] este:
f=X4+X3+2^X+2^
Calculăm f(0^) și f(2^):
f(0^)=0^4+0^3+2^⋅0^+2^=2^f(2^)=2^4+2^3+2^⋅2^+2^
În Z3: 2^4=16^=1^, 2^3=8^=2^, 2^⋅2^=4^=1^. Obținem:
f(2^)=1^+2^+1^+2^=6^=0^
(3p)
Rezultă suma cerută:
f(0^)+f(2^)=2^+0^=2^
(2p)
b) Determinaţi perechile (a,b), cu a,b∈Z3, pentru care polinomul f este divizibil cu X+2^. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Conform teoremei lui Bézout, polinomul f este divizibil cu X+2^ dacă și numai dacă rădăcina sa este soluție, adică f(−2^)=0^.
Presupunem prin reducere la absurd că valorile f(0^),f(1^),f(2^) ar fi două câte două distincte.
Deoarece Z3 conține exact trei elemente distincte, mulțimea {f(0^),f(1^),f(2^)} ar fi identică cu {0^,1^,2^}.
Suma elementelor ar fi:
f(0^)+f(1^)+f(2^)=0^+1^+2^=3^=0^
Am obținut 2^=0^, ceea ce este absurd în corpul Z3.
Presupunerea a fost falsă, așadar cele trei valori nu pot fi toate distincte. Rezultă că există cel puțin două elemente x,y∈Z3, cu x=y, astfel încât f(x)=f(y).
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=ex+2xex.
a) Arătați că f′(x)=(ex+2)2ex(ex+2x+2), x∈R. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm regula de derivare a câtului (vu)′=v2u′v−uv′, unde u(x)=xex și v(x)=ex+2:
u′(x)=(x)′ex+x(ex)′=ex+xex=ex(x+1)v′(x)=ex
Calculăm derivata funcției f:
f′(x)=(ex+2)2ex(x+1)(ex+2)−xex⋅ex
(3p)
Dăm factor comun pe ex la numărător și restrângem expresia:
Suntem în cazul de nedeterminare [∞∞], aplicăm regula lui l’Hôpital:
n=x→+∞lim(ex+2)′(−2x)′=x→+∞limex−2=0
Deoarece m=1 și n=0, ecuația asimptotei este y=1⋅x+0, adică y=x, spre +∞.
(3p)
c) Demonstrați că funcția f are un unic punct de extrem. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Semnul derivatei f′(x)=(ex+2)2ex(ex+2x+2) depinde exclusiv de paranteza ex+2x+2, deoarece ex>0 și (ex+2)2>0 pentru orice x∈R.
Definim funcția auxiliară g:R→R, g(x)=ex+2x+2.
Derivata funcției g este:
g′(x)=ex+2>0,∀x∈R
deci g este o funcție strict crescătoare pe R.
Funcția g este continuă pe R, iar limitele la extremități sunt:
x→−∞limg(x)=0+(−∞)+2=−∞x→+∞limg(x)=+∞+(+∞)+2=+∞
Conform proprietății lui Darboux și a strictei monotonii, ecuația g(x)=0 are o soluție reală unică, notată c∈R.
(3p)
Deoarece g este strict crescătoare:
Pentru x∈(−∞,c), avem g(x)<g(c)=0⟹f′(x)<0, deci f este strict descrescătoare pe (−∞,c].
Pentru x∈(c,+∞), avem g(x)>g(c)=0⟹f′(x)>0, deci f este strict crescătoare pe [c,+∞).
Derivata întâi își schimbă semnul în x=c din negativ în pozitiv, iar funcția f este continuă, ceea ce implică faptul că x=c este punct de minim local (și absolut) unic al funcției f.
În concluzie, funcția f are un unic punct de extrem.
(2p)
2. Se consideră funcţia f:R→R, f(x)=x2+4x+52(x+3).
a) Arătați că ∫01f(x)x2+4x+5dx=7. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim expresia funcției f(x) în integrală:
∫01f(x)x2+4x+5dx=∫01x2+4x+52(x+3)⋅x2+4x+5dx
Radicalul se simplifică, integrala devenind:
=∫012(x+3)dx=∫01(2x+6)dx
(3p)
Determinăm o primitivă și aplicăm formula Leibniz-Newton:
c) Se consideră numerele reale a și b, cu 0≤a<b. Pentru fiecare număr natural nenul n, se consideră numărul In=∫abfn(x)dx. Demonstraţi că limn→+∞In=+∞. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosind descompunerea de la subpunctul anterior, pentru orice x≥0:
f2(x)−4=x2+4x+54(2x+4)
Pentru x∈[0,+∞), avem 2x+4>0 și x2+4x+5>0, deci f2(x)−4≥0⟹f2(x)≥4.
Deoarece f(x)=x2+4x+52(x+3)>0 pentru orice x≥0, obținem:
f(x)≥2,∀x∈[0,+∞)
Ridicând la puterea n∈N∗, avem:
fn(x)≥2n,∀x∈[0,+∞)
(2p)
Aplicăm proprietatea de monotonie a integralei pe intervalul [a,b]⊂[0,+∞), având 0≤a<b:
In=∫abfn(x)dx≥∫ab2ndx=2n(b−a)
Deoarece b−a>0 și limn→+∞2n=+∞, rezultă:
n→+∞lim2n(b−a)=+∞
Conform criteriului de comparație (minoration), deducem: