Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că numărul z=(1−i2)(1+i2) este natural, unde i2=−1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2:
z=(1−i2)(1+i2)=12−(i2)2=1−i2⋅2
(3p)
Deoarece i2=−1, calculăm valoarea numerică:
z=1−(−1)⋅2=1+2=3
Cum 3∈N, rezultă că z este număr natural.
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=3x+a, unde a este număr real. Determinați numărul real a, știind că f(x)+f(1−x)=7, pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Exprimăm f(x)+f(1−x) folosind legea de corespondență a funcției:
f(x)=3x+af(1−x)=3(1−x)+a=3−3x+a
Însumăm cei doi termeni:
f(x)+f(1−x)=(3x+a)+(3−3x+a)=2a+3
pentru orice număr real x.
(3p)
Din ipoteză avem f(x)+f(1−x)=7, prin urmare:
2a+3=7⟺2a=4⟺a=2
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x+5−x=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem 5−x=5x1 și notăm t=5x, unde t>0:
t+t1=2⟺tt2−2t+1=0⟺(t−1)2=0
(3p)
Obținem:
t=1⟺5x=1⟺5x=50⟺x=0
Soluția este x=0.
(2p)
4. Se consideră mulțimea A={1,2,3,4,5}. Determinați numărul submulțimilor cu trei elemente ale lui A, care îl conțin pe 1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Orice submulțime cu trei elemente care îl conține pe 1 este de forma {1,x,y}, unde elementele distincte x,y sunt alese din mulțimea rămasă {2,3,4,5}.
Numărul acestor submulțimi este egal cu numărul de combinații de 4 elemente luate câte 2:
C42
(3p)
Calculăm valoarea combinațiilor:
C42=2!(4−2)!4!=24⋅3=6
Deci există 6 submulțimi care satisfac cerința.
(2p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul M(−4,4). Determinați ecuația dreptei d care trece prin punctul M și este perpendiculară pe dreapta OM. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Coordonatele originii sunt O(0,0). Panta dreptei OM este:
mOM=xM−xOyM−yO=−4−04−0=−1
Condiția de perpendicularitate a dreptelor d⊥OM este md⋅mOM=−1:
md⋅(−1)=−1⟺md=1
(2p)
Ecuația dreptei d care trece prin M(xM,yM) cu panta md este:
y−yM=md(x−xM)⟺y−4=1⋅(x−(−4))y−4=x+4⟺y=x+8
(3p)
6. Triunghiul ABC este dreptunghic în A și sinB=cosB. Arătați că triunghiul ABC este isoscel. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul dreptunghic ABC cu ∢A=90∘, raporturile trigonometrice pentru unghiul B sunt:
sinB=BCAC
(2p)
cosB=BCAB
Relația din ipoteză sinB=cosB devine:
BCAC=BCAB⟹AC=AB
Deoarece catetele AC și AB au lungimi egale, triunghiul ABC este dreptunghic isoscel.
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A(a)=aa2+11a+1a2+22a+2a2+34, unde a este număr real.
a) Arătați că det(A(0))=−1. (5p)
b) Demonstrați că, pentru orice număr real a, matricea A(a) este inversabilă. (5p)
c) Determinați numerele întregi a pentru care inversa matricei A(a) are toate elementele numere întregi. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim a=0 în matricea A(a):
A(0)=011122234
(2p)
Calculăm determinantul prin regula lui Sarrus sau dezvoltare după prima linie:
Scădem prima coloană din a doua (C2←C2−C1) și a doua coloană din a treia (C3←C3−C2):
det(A(a))=aa2+11111112
Scădem coloana a doua din coloana a treia (C3←C3−C2):
det(A(a))=aa2+11111001
Dezvoltăm după a treia coloană:
det(A(a))=1⋅aa2+111=a−(a2+1)=−(a2−a+1)
(3p)
Deoarece discriminantul trinomului a2−a+1 este Δ=(−1)2−4⋅1⋅1=−3<0, avem:
a2−a+1=(a−21)2+43≥43>0,∀a∈R
Prin urmare, det(A(a))=−(a2−a+1)<0, deci:
det(A(a))=0,∀a∈R
ceea ce demonstrează că matricea A(a) este inversabilă pentru orice număr real a.
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Fie a∈Z. Deoarece elementele matricei A(a) sunt numere întregi, elementele matricei adjuncte A∗(a) sunt de asemenea numere întregi (fiind formate din complemenți algebrici calculați prin sume și produse de numere întregi).
Formula inversei este A−1(a)=det(A(a))1A∗(a).
Inversa A−1(a)∈M3(Z) dacă și numai dacă det(A(a)) divide 1 în inelul Z, adică det(A(a))∈{−1,1}.
Cum am demonstrat la punctul b) că det(A(a))<0 pentru orice a∈R, rezultă obligatoriu:
det(A(a))=−1
(3p)
Ecuația devine:
−(a2−a+1)=−1⟺a2−a+1=1⟺a2−a=0⟺a(a−1)=0
Găsim soluțiile a=0 sau a=1. Ambele soluții sunt numere întregi, deci convin:
a∈{0,1}
(2p)
2. Pe mulțimea A=[1,+∞) se definește legea de compoziție x∗y=381x3y3−81x3−81y3+89.
a) Arătați că 1∗2020=1. (5p)
b) Demonstrați că x∗y=381(x3−1)(y3−1)+1, pentru orice x,y∈A. (5p)
c) Determinați x∈A pentru care x∗x=x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas