BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2020 - Matematică Mate-Info - Sesiunea Iunie (Vară) - Varianta 6

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numărul z=(1−i2)(1+i2)z = (1 - i\sqrt{2})(1 + i\sqrt{2}) este natural, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2:
z=(1−i2)(1+i2)=12−(i2)2z = (1 - i\sqrt{2})(1 + i\sqrt{2}) = 1^2 - (i\sqrt{2})^2 =1−i2⋅2= 1 - i^2 \cdot 2

(3p)

  • Deoarece i2=−1i^2 = -1, calculăm valoarea numerică:
z=1−(−1)⋅2=1+2=3z = 1 - (-1) \cdot 2 = 1 + 2 = 3

Cum 3∈N3 \in \mathbb{N}, rezultă că zz este număr natural.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+af(x) = 3x + a, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, știind că f(x)+f(1−x)=7f(x) + f(1 - x) = 7, pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm f(x)+f(1−x)f(x) + f(1 - x) folosind legea de corespondență a funcției:
f(x)=3x+af(x) = 3x + a f(1−x)=3(1−x)+a=3−3x+af(1 - x) = 3(1 - x) + a = 3 - 3x + a
  • Însumăm cei doi termeni:
f(x)+f(1−x)=(3x+a)+(3−3x+a)=2a+3f(x) + f(1 - x) = (3x + a) + (3 - 3x + a) = 2a + 3

pentru orice număr real xx.

(3p)

  • Din ipoteză avem f(x)+f(1−x)=7f(x) + f(1 - x) = 7, prin urmare:
2a+3=7  ⟺  2a=4  ⟺  a=22a + 3 = 7 \iff 2a = 4 \iff a = 2

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x+5−x=25^x + 5^{-x} = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem 5−x=15x5^{-x} = \frac{1}{5^x} și notăm t=5xt = 5^x, unde t>0t > 0:
t+1t=2  ⟺  t2−2t+1t=0  ⟺  (t−1)2=0t + \frac{1}{t} = 2 \iff \frac{t^2 - 2t + 1}{t} = 0 \iff (t - 1)^2 = 0

(3p)

  • Obținem:
t=1  ⟺  5x=1  ⟺  5x=50  ⟺  x=0t = 1 \iff 5^x = 1 \iff 5^x = 5^0 \iff x = 0

Soluția este x=0x = 0.

(2p)


4. Se consideră mulțimea A={1,2,3,4,5}A = \{1, 2, 3, 4, 5\}. Determinați numărul submulțimilor cu trei elemente ale lui AA, care îl conțin pe 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Orice submulțime cu trei elemente care îl conține pe 11 este de forma {1,x,y}\{1, x, y\}, unde elementele distincte x,yx, y sunt alese din mulțimea rămasă {2,3,4,5}\{2, 3, 4, 5\}.
  • Numărul acestor submulțimi este egal cu numărul de combinații de 44 elemente luate câte 22:
C42C_4^2

(3p)

  • Calculăm valoarea combinațiilor:
C42=4!2!(4−2)!=4⋅32=6C_4^2 = \frac{4!}{2!(4 - 2)!} = \frac{4 \cdot 3}{2} = 6

Deci există 66 submulțimi care satisfac cerința.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctul M(−4,4)M(-4, 4). Determinați ecuația dreptei dd care trece prin punctul MM și este perpendiculară pe dreapta OMOM. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele originii sunt O(0,0)O(0, 0). Panta dreptei OMOM este:
mOM=yM−yOxM−xO=4−0−4−0=−1m_{OM} = \frac{y_M - y_O}{x_M - x_O} = \frac{4 - 0}{-4 - 0} = -1
  • Condiția de perpendicularitate a dreptelor d⊥OMd \perp OM este md⋅mOM=−1m_d \cdot m_{OM} = -1:
md⋅(−1)=−1  ⟺  md=1m_d \cdot (-1) = -1 \iff m_d = 1

(2p)

  • Ecuația dreptei dd care trece prin M(xM,yM)M(x_M, y_M) cu panta mdm_d este:
y−yM=md(x−xM)  ⟺  y−4=1⋅(x−(−4))y - y_M = m_d(x - x_M) \iff y - 4 = 1 \cdot (x - (-4)) y−4=x+4  ⟺  y=x+8y - 4 = x + 4 \iff y = x + 8

(3p)


6. Triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA și sin⁡B=cos⁡B\sin B = \cos B. Arătați că triunghiul ABCABC este isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC cu ∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ, raporturile trigonometrice pentru unghiul BB sunt:
sin⁡B=ACBC\sin B = \frac{AC}{BC}

(2p)

cos⁡B=ABBC\cos B = \frac{AB}{BC}
  • Relația din ipoteză sin⁡B=cos⁡B\sin B = \cos B devine:
ACBC=ABBC  ⟹  AC=AB\frac{AC}{BC} = \frac{AB}{BC} \implies AC = AB

Deoarece catetele ACAC și ABAB au lungimi egale, triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(aa+1a+2a2+1a2+2a2+3124)A(a) = \begin{pmatrix} a & a+1 & a+2 \\ a^2+1 & a^2+2 & a^2+3 \\ 1 & 2 & 4 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=−1\det(A(0)) = -1. (5p)

b) Demonstrați că, pentru orice număr real aa, matricea A(a)A(a) este inversabilă. (5p)

c) Determinați numerele întregi aa pentru care inversa matricei A(a)A(a) are toate elementele numere întregi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=0a = 0 în matricea A(a)A(a):
A(0)=(012123124)A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 2 \\ 1 & 2 & 3 \\ 1 & 2 & 4 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul prin regula lui Sarrus sau dezvoltare după prima linie:
det⁡(A(0))=0⋅2⋅4+1⋅3⋅1+2⋅1⋅2−2⋅2⋅1−0⋅3⋅2−1⋅1⋅4\det(A(0)) = 0 \cdot 2 \cdot 4 + 1 \cdot 3 \cdot 1 + 2 \cdot 1 \cdot 2 - 2 \cdot 2 \cdot 1 - 0 \cdot 3 \cdot 2 - 1 \cdot 1 \cdot 4 =0+3+4−4−0−4=7−8=−1= 0 + 3 + 4 - 4 - 0 - 4 = 7 - 8 = -1

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) folosind proprietățile determinanților:
det⁡(A(a))=∣aa+1a+2a2+1a2+2a2+3124∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & a+1 & a+2 \\ a^2+1 & a^2+2 & a^2+3 \\ 1 & 2 & 4 \end{vmatrix}
  • Scădem prima coloană din a doua (C2←C2−C1C_2 \leftarrow C_2 - C_1) și a doua coloană din a treia (C3←C3−C2C_3 \leftarrow C_3 - C_2):
det⁡(A(a))=∣a11a2+111112∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 1 & 1 \\ a^2+1 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 2 \end{vmatrix}
  • Scădem coloana a doua din coloana a treia (C3←C3−C2C_3 \leftarrow C_3 - C_2):
det⁡(A(a))=∣a10a2+110111∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 1 & 0 \\ a^2+1 & 1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{vmatrix}
  • Dezvoltăm după a treia coloană:
det⁡(A(a))=1⋅∣a1a2+11∣=a−(a2+1)=−(a2−a+1)\det(A(a)) = 1 \cdot \begin{vmatrix} a & 1 \\ a^2+1 & 1 \end{vmatrix} = a - (a^2 + 1) = -(a^2 - a + 1)

(3p)

  • Deoarece discriminantul trinomului a2−a+1a^2 - a + 1 este Δ=(−1)2−4⋅1⋅1=−3<0\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 1 = -3 < 0, avem:
a2−a+1=(a−12)2+34≥34>0,∀a∈Ra^2 - a + 1 = \left(a - \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{3}{4} \ge \frac{3}{4} > 0, \quad \forall a \in \mathbb{R}

Prin urmare, det⁡(A(a))=−(a2−a+1)<0\det(A(a)) = -(a^2 - a + 1) < 0, deci:

det⁡(A(a))≠0,∀a∈R\det(A(a)) \neq 0, \quad \forall a \in \mathbb{R}

ceea ce demonstrează că matricea A(a)A(a) este inversabilă pentru orice număr real aa.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Fie a∈Za \in \mathbb{Z}. Deoarece elementele matricei A(a)A(a) sunt numere întregi, elementele matricei adjuncte A∗(a)A^*(a) sunt de asemenea numere întregi (fiind formate din complemenți algebrici calculați prin sume și produse de numere întregi).
  • Formula inversei este A−1(a)=1det⁡(A(a))A∗(a)A^{-1}(a) = \frac{1}{\det(A(a))} A^*(a).
  • Inversa A−1(a)∈M3(Z)A^{-1}(a) \in \mathcal{M}_3(\mathbb{Z}) dacă și numai dacă det⁡(A(a))\det(A(a)) divide 11 în inelul Z\mathbb{Z}, adică det⁡(A(a))∈{−1,1}\det(A(a)) \in \{-1, 1\}.
  • Cum am demonstrat la punctul b) că det⁡(A(a))<0\det(A(a)) < 0 pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R}, rezultă obligatoriu:
det⁡(A(a))=−1\det(A(a)) = -1

(3p)

  • Ecuația devine:
−(a2−a+1)=−1  ⟺  a2−a+1=1  ⟺  a2−a=0  ⟺  a(a−1)=0-(a^2 - a + 1) = -1 \iff a^2 - a + 1 = 1 \iff a^2 - a = 0 \iff a(a - 1) = 0

Găsim soluțiile a=0a = 0 sau a=1a = 1. Ambele soluții sunt numere întregi, deci convin:

a∈{0,1}a \in \{0, 1\}

(2p)


2. Pe mulțimea A=[1,+∞)A = [1, +\infty) se definește legea de compoziție x∗y=18x3y3−18x3−18y3+983x * y = \sqrt[3]{\frac{1}{8}x^3 y^3 - \frac{1}{8}x^3 - \frac{1}{8}y^3 + \frac{9}{8}}.

a) Arătați că 1∗2020=11 * 2020 = 1. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=18(x3−1)(y3−1)+13x * y = \sqrt[3]{\frac{1}{8}(x^3 - 1)(y^3 - 1) + 1}, pentru orice x,y∈Ax, y \in A. (5p)

c) Determinați x∈Ax \in A pentru care x∗x=xx * x = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=2020y = 2020 în legea de compoziție:
1∗2020=18⋅13⋅20203−18⋅13−18⋅20203+9831 * 2020 = \sqrt[3]{\frac{1}{8} \cdot 1^3 \cdot 2020^3 - \frac{1}{8} \cdot 1^3 - \frac{1}{8} \cdot 2020^3 + \frac{9}{8}} =18⋅20203−18−18⋅20203+983= \sqrt[3]{\frac{1}{8} \cdot 2020^3 - \frac{1}{8} - \frac{1}{8} \cdot 2020^3 + \frac{9}{8}}

(3p)

  • Reducem termenii care se anulează:
1∗2020=−18+983=883=13=11 * 2020 = \sqrt[3]{-\frac{1}{8} + \frac{9}{8}} = \sqrt[3]{\frac{8}{8}} = \sqrt[3]{1} = 1

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Descompunem expresia de sub radical grupând convenabil termenii:
18x3y3−18x3−18y3+98=18x3y3−18x3−18y3+18+1\frac{1}{8}x^3 y^3 - \frac{1}{8}x^3 - \frac{1}{8}y^3 + \frac{9}{8} = \frac{1}{8}x^3 y^3 - \frac{1}{8}x^3 - \frac{1}{8}y^3 + \frac{1}{8} + 1 =18(x3y3−x3−y3+1)+1= \frac{1}{8}\left(x^3 y^3 - x^3 - y^3 + 1\right) + 1

(3p)

  • Dăm factor comun prin grupare în paranteză:
x3(y3−1)−(y3−1)=(x3−1)(y3−1)x^3(y^3 - 1) - (y^3 - 1) = (x^3 - 1)(y^3 - 1)
  • Obținem:
x∗y=18(x3−1)(y3−1)+13x * y = \sqrt[3]{\frac{1}{8}(x^3 - 1)(y^3 - 1) + 1}

pentru orice x,y∈Ax, y \in A.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Folosind forma demonstrată la subpunctul b), ecuația x∗x=xx * x = x devine:
18(x3−1)2+13=x\sqrt[3]{\frac{1}{8}(x^3 - 1)^2 + 1} = x

(2p)

  • Ridicăm ambele părți la puterea a treia (pentru x≥1x \ge 1, ambele părți sunt pozitive):
18(x3−1)2+1=x3  ⟺  18(x3−1)2=x3−1\frac{1}{8}(x^3 - 1)^2 + 1 = x^3 \iff \frac{1}{8}(x^3 - 1)^2 = x^3 - 1
  • Înmulțim cu 88 și trecem toți termenii în membrul stâng:
(x3−1)2−8(x3−1)=0  ⟺  (x3−1)((x3−1)−8)=0(x^3 - 1)^2 - 8(x^3 - 1) = 0 \iff (x^3 - 1)\left((x^3 - 1) - 8\right) = 0 (x3−1)(x3−9)=0(x^3 - 1)(x^3 - 9) = 0
  • Avem două cazuri:
    1. x3−1=0  ⟺  x3=1  ⟺  x=1∈[1,+∞)x^3 - 1 = 0 \iff x^3 = 1 \iff x = 1 \in [1, +\infty).
    2. x3−9=0  ⟺  x3=9  ⟺  x=93x^3 - 9 = 0 \iff x^3 = 9 \iff x = \sqrt[3]{9}. Deoarece 9>19 > 1, 93>1\sqrt[3]{9} > 1, deci 93∈[1,+∞)\sqrt[3]{9} \in [1, +\infty).

Ambele soluții aparțin mulțimii AA, așadar:

x=1saux=93x = 1 \quad \text{sau} \quad x = \sqrt[3]{9}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(2,+∞)→Rf: (2, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=1x−2+ln⁡x−1xf(x) = \frac{1}{x-2} + \ln \frac{x-1}{x}.

a) Arătați că f′(x)=−3x+4x(x−1)(x−2)2f'(x) = \frac{-3x + 4}{x(x-1)(x-2)^2}, x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că 1x−2>ln⁡xx−1\frac{1}{x-2} > \ln \frac{x}{x-1}, pentru orice x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Scriem funcția sub forma f(x)=1x−2+ln⁡(x−1)−ln⁡xf(x) = \frac{1}{x-2} + \ln(x-1) - \ln x pentru x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty) și derivăm:
f′(x)=(1x−2)′+(ln⁡(x−1))′−(ln⁡x)′f'(x) = \left(\frac{1}{x-2}\right)' + (\ln(x-1))' - (\ln x)' =−1(x−2)2+1x−1−1x= -\frac{1}{(x-2)^2} + \frac{1}{x-1} - \frac{1}{x} =−1(x−2)2+x−(x−1)x(x−1)=−1(x−2)2+1x(x−1)= -\frac{1}{(x-2)^2} + \frac{x - (x-1)}{x(x-1)} = -\frac{1}{(x-2)^2} + \frac{1}{x(x-1)}

(3p)

  • Aducem la numitorul comun x(x−1)(x−2)2x(x-1)(x-2)^2:
f′(x)=−x(x−1)+(x−2)2x(x−1)(x−2)2=−x2+x+x2−4x+4x(x−1)(x−2)2f'(x) = \frac{-x(x-1) + (x-2)^2}{x(x-1)(x-2)^2} = \frac{-x^2 + x + x^2 - 4x + 4}{x(x-1)(x-2)^2} =−3x+4x(x−1)(x−2)2,x∈(2,+∞)= \frac{-3x + 4}{x(x-1)(x-2)^2}, \quad x \in (2, +\infty)

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm limita funcției f(x)f(x) când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(1x−2+ln⁡x−1x)\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{1}{x-2} + \ln \frac{x-1}{x}\right) =lim⁡x→+∞1x−2+ln⁡(lim⁡x→+∞(1−1x))=0+ln⁡1=0= \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x-2} + \ln\left(\lim_{x \to +\infty} \left(1 - \frac{1}{x}\right)\right) = 0 + \ln 1 = 0

(3p)

  • Limita fiind finită și egală cu 00, dreapta de ecuație:
y=0y = 0

este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru orice x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty) avem:
    • x>2  ⟹  −3x<−6  ⟹  −3x+4<−2<0x > 2 \implies -3x < -6 \implies -3x + 4 < -2 < 0, deci numărătorul este strict negativ;
    • x>0x > 0, x−1>1>0x - 1 > 1 > 0, (x−2)2>0(x-2)^2 > 0, deci numitorul x(x−1)(x−2)2x(x-1)(x-2)^2 este strict pozitiv.
  • Rezultă că f′(x)<0f'(x) < 0 pentru orice x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty), ceea ce înseamnă că funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (2,+∞)(2, +\infty).
  • Deoarece ff este strict descrescătoare pe (2,+∞)(2, +\infty) și lim⁡x→+∞f(x)=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = 0, avem:
f(x)>lim⁡t→+∞f(t)=0,∀x∈(2,+∞)f(x) > \lim_{t \to +\infty} f(t) = 0, \quad \forall x \in (2, +\infty)

(3p)

  • Inegalitatea f(x)>0f(x) > 0 se rescrie succesiv:
1x−2+ln⁡x−1x>0  ⟺  1x−2>−ln⁡x−1x\frac{1}{x-2} + \ln \frac{x-1}{x} > 0 \iff \frac{1}{x-2} > -\ln \frac{x-1}{x}
  • Folosind proprietatea −ln⁡ab=ln⁡ba-\ln \frac{a}{b} = \ln \frac{b}{a}, obținem:
1x−2>ln⁡xx−1\frac{1}{x-2} > \ln \frac{x}{x-1}

pentru orice x∈(2,+∞)x \in (2, +\infty).

(2p)


2. Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2x3+1f(x) = \frac{x^2}{x^3 + 1}.

a) Arătați că ∫01(x3+1)f(x) dx=13\int_0^1 (x^3 + 1) f(x) \, dx = \frac{1}{3}. (5p)

b) Arătați că ∫01f(x) dx=13ln⁡2\int_0^1 f(x) \, dx = \frac{1}{3} \ln 2. (5p)

c) Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul In=∫01xnf(x) dxI_n = \int_0^1 x^n f(x) \, dx. Demonstrați că lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim f(x)=x2x3+1f(x) = \frac{x^2}{x^3 + 1} în integrala dată:
∫01(x3+1)f(x) dx=∫01(x3+1)⋅x2x3+1 dx=∫01x2 dx\int_0^1 (x^3 + 1) f(x) \, dx = \int_0^1 (x^3 + 1) \cdot \frac{x^2}{x^3 + 1} \, dx = \int_0^1 x^2 \, dx

(3p)

  • Aplicăm formula fundamentală de integrare:
∫01x2 dx=x33∣01=133−033=13\int_0^1 x^2 \, dx = \left. \frac{x^3}{3} \right|_0^1 = \frac{1^3}{3} - \frac{0^3}{3} = \frac{1}{3}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Recunoaștem derivata numitorului la numărător: (x3+1)′=3x2(x^3 + 1)' = 3x^2, prin urmare:
∫01f(x) dx=∫01x2x3+1 dx=13∫01(x3+1)′x3+1 dx\int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 \frac{x^2}{x^3 + 1} \, dx = \frac{1}{3} \int_0^1 \frac{(x^3 + 1)'}{x^3 + 1} \, dx

(3p)

  • Integrala este de tipul ∫u′u dx=ln⁡∣u∣\int \frac{u'}{u} \, dx = \ln|u|:
=13ln⁡(x3+1)∣01=13ln⁡(1+1)−13ln⁡(0+1)=13ln⁡2−0=13ln⁡2= \left. \frac{1}{3} \ln(x^3 + 1) \right|_0^1 = \frac{1}{3} \ln(1 + 1) - \frac{1}{3} \ln(0 + 1) = \frac{1}{3} \ln 2 - 0 = \frac{1}{3} \ln 2

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1] avem:
x3≥0  ⟹  x3+1≥1  ⟹  0≤1x3+1≤1x^3 \ge 0 \implies x^3 + 1 \ge 1 \implies 0 \le \frac{1}{x^3 + 1} \le 1
  • Înmulțim dubla inegalitate cu xn+2≥0x^{n+2} \ge 0:
0≤xn+2x3+1≤xn+2≤xn0 \le \frac{x^{n+2}}{x^3 + 1} \le x^{n+2} \le x^n

sau echivalent:

0≤xnf(x)≤xn,∀x∈[0,1]0 \le x^n f(x) \le x^n, \quad \forall x \in [0, 1]

(3p)

  • Integrăm inegalitatea pe intervalul [0,1][0, 1]:
0≤In≤∫01xn dx=xn+1n+1∣01=1n+10 \le I_n \le \int_0^1 x^n \, dx = \left. \frac{x^{n+1}}{n+1} \right|_0^1 = \frac{1}{n+1}
  • Deoarece:
lim⁡n→+∞0=0șilim⁡n→+∞1n+1=0\lim_{n \to +\infty} 0 = 0 \quad \text{și} \quad \lim_{n \to +\infty} \frac{1}{n+1} = 0

conform criteriului cleștelui rezultă:

lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0

(2p)