BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Sesiunea August

Bacalaureat 2020 - Matematică Mate-Info - Sesiunea August (Toamnă) - Varianta 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră numărul complex z=2+iz = 2 + i. Arătați că z2−4z+5=0z^2 - 4z + 5 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm pătratul numărului complex zz:
z2=(2+i)2=22+2⋅2⋅i+i2=4+4i−1=3+4iz^2 = (2 + i)^2 = 2^2 + 2 \cdot 2 \cdot i + i^2 = 4 + 4i - 1 = 3 + 4i
  • Înlocuim z2z^2 și zz în expresia din enunț:
z2−4z+5=(3+4i)−4(2+i)+5z^2 - 4z + 5 = (3 + 4i) - 4(2 + i) + 5 =3+4i−8−4i+5= 3 + 4i - 8 - 4i + 5

(3p)

  • Reducem termenii asemenea:
(3−8+5)+(4i−4i)=0+0i=0(3 - 8 + 5) + (4i - 4i) = 0 + 0i = 0

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+x+af(x) = x^2 + x + a, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, știind că punctul M(0,2)M(0, 2) aparține graficului funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul M(0,2)M(0, 2) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă:
f(0)=2f(0) = 2

(3p)

  • Calculăm f(0)f(0) înlocuind x=0x = 0 în legea de corespondență a funcției:
f(0)=02+0+a=af(0) = 0^2 + 0 + a = a
  • Rezultă direct:
a=2a = 2

(2p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x3+2x3=x\sqrt[3]{x^3 + 2x} = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la puterea a treia (operație bijectivă pe R\mathbb{R}):
x3+2x=x3x^3 + 2x = x^3

(3p)

  • Scădem x3x^3 din ambii membri:
2x=0  ⟺  x=02x = 0 \iff x = 0
  • Soluția unică în mulțimea numerelor reale este x=0x = 0.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de cinci cifre distincte, formate cu cifre din mulțimea {1,2,3,4,5}\{1, 2, 3, 4, 5\}, acesta să aibă cifra zecilor egală cu 22 și cifra unităților egală cu 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula clasică a probabilității este:
P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibileP = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}}
  • Numărul cazurilor posibile: numărul total de numere formate din cele 5 cifre distincte este dat de numărul permutărilor unei mulțimi de 5 elemente:
Nposibile=P5=5!=5⋅4⋅3⋅2⋅1=120N_{\text{posibile}} = P_5 = 5! = 5 \cdot 4 \cdot 3 \cdot 2 \cdot 1 = 120

(2p)

  • Numărul cazurilor favorabile: numerele au forma abc23‾\overline{abc23}, unde cifrele a,b,ca, b, c sunt alese distincte din mulțimea rămasă {1,4,5}\{1, 4, 5\}. Numărul modurilor de completare a primelor trei poziții este:
Nfavorabile=P3=3!=3⋅2⋅1=6N_{\text{favorabile}} = P_3 = 3! = 3 \cdot 2 \cdot 1 = 6

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=6120=120P = \frac{6}{120} = \frac{1}{20}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,1)A(0, 1), B(2,3)B(2, 3) și C(4,a)C(4, a), unde aa este un număr real. Determinați numărul real aa, știind că punctul CC este situat pe mediatoarea segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un punct aparține mediatoarei unui segment dacă și numai dacă este egal depărtat de extremitățile segmentului:
CA=CB  ⟺  CA2=CB2CA = CB \iff CA^2 = CB^2

(3p)

  • Calculăm pătratele distanțelor conform formulei distanței dintre două puncte:
CA2=(4−0)2+(a−1)2=16+a2−2a+1=a2−2a+17CA^2 = (4 - 0)^2 + (a - 1)^2 = 16 + a^2 - 2a + 1 = a^2 - 2a + 17 CB2=(4−2)2+(a−3)2=22+a2−6a+9=a2−6a+13CB^2 = (4 - 2)^2 + (a - 3)^2 = 2^2 + a^2 - 6a + 9 = a^2 - 6a + 13
  • Egalăm cele două expresii:
a2−2a+17=a2−6a+13a^2 - 2a + 17 = a^2 - 6a + 13 −2a+6a=13−17  ⟺  4a=−4  ⟺  a=−1-2a + 6a = 13 - 17 \iff 4a = -4 \iff a = -1

(2p)


6. Măsurile unghiurilor AA, BB și CC ale triunghiului ABCABC sunt, în această ordine, termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. Demonstrați că măsura unghiului BB este egală cu π3\frac{\pi}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un triunghi ABCABC, suma măsurilor unghiurilor este:
A+B+C=πA + B + C = \pi
  • Deoarece măsurile unghiurilor AA, BB, CC formează în această ordine o progresie aritmetică, termenul din mijloc este media aritmetică a celorlalți doi termeni:
B=A+C2  ⟺  A+C=2BB = \frac{A + C}{2} \iff A + C = 2B

(3p)

  • Înlocuim A+C=2BA + C = 2B în suma unghiurilor:
(A+C)+B=π  ⟺  2B+B=π  ⟺  3B=π(A + C) + B = \pi \iff 2B + B = \pi \iff 3B = \pi
  • Deducem măsura unghiului BB:
B=π3B = \frac{\pi}{3}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea:

A(x)=(101+ln⁡x0x0001)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 + \ln x \\ 0 & x & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

unde x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

a) Arătați că det⁡(A(1))=1\det(A(1)) = 1. (5p)
b) Demonstrați că A(x)A(y)=A(y)A(x)A(x)A(y) = A(y)A(x), pentru orice x,y∈(0,+∞)x, y \in (0, +\infty). (5p)
c) Determinați numărul natural nn pentru care:

A(13)⋅A(12)⋅A(1)⋅A(2)⋅A(3)=(10n010001)A\left(\frac{1}{3}\right) \cdot A\left(\frac{1}{2}\right) \cdot A(1) \cdot A(2) \cdot A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & n \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=1x = 1 în matricea A(x)A(x) (având ln⁡1=0\ln 1 = 0):
A(1)=(101+ln⁡1010001)=(101010001)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 + \ln 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul matricei A(1)A(1) (matrice triunghiulară superioară):
det⁡(A(1))=∣101010001∣=1⋅1⋅1+0+0−0−0−0=1\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 \cdot 1 + 0 + 0 - 0 - 0 - 0 = 1

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul A(x)A(y)A(x)A(y) pentru x,y∈(0,+∞)x, y \in (0, +\infty):
A(x)A(y)=(101+ln⁡x0x0001)(101+ln⁡y0y0001)A(x)A(y) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 + \ln x \\ 0 & x & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 + \ln y \\ 0 & y & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Înmulțim linie cu coloană:
    • Linia 1:
      • (1)(1)+(0)(0)+(1+ln⁡x)(0)=1(1)(1) + (0)(0) + (1 + \ln x)(0) = 1
      • (1)(0)+(0)(y)+(1+ln⁡x)(0)=0(1)(0) + (0)(y) + (1 + \ln x)(0) = 0
      • (1)(1+ln⁡y)+(0)(0)+(1+ln⁡x)(1)=1+ln⁡y+1+ln⁡x=2+ln⁡(xy)(1)(1 + \ln y) + (0)(0) + (1 + \ln x)(1) = 1 + \ln y + 1 + \ln x = 2 + \ln(xy)
    • Linia 2:
      • (0)(1)+(x)(0)+(0)(0)=0(0)(1) + (x)(0) + (0)(0) = 0
      • (0)(0)+(x)(y)+(0)(0)=xy(0)(0) + (x)(y) + (0)(0) = xy
      • (0)(1+ln⁡y)+(x)(0)+(0)(1)=0(0)(1 + \ln y) + (x)(0) + (0)(1) = 0
    • Linia 3:
      • (0)(1)+(0)(0)+(1)(0)=0(0)(1) + (0)(0) + (1)(0) = 0
      • (0)(0)+(0)(y)+(1)(0)=0(0)(0) + (0)(y) + (1)(0) = 0
      • (0)(1+ln⁡y)+(0)(0)+(1)(1)=1(0)(1 + \ln y) + (0)(0) + (1)(1) = 1
A(x)A(y)=(102+ln⁡(xy)0xy0001)A(x)A(y) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 + \ln(xy) \\ 0 & xy & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm analog produsul A(y)A(x)A(y)A(x):
A(y)A(x)=(102+ln⁡(yx)0yx0001)A(y)A(x) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 + \ln(yx) \\ 0 & yx & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Deoarece yx=xyyx = xy și ln⁡(yx)=ln⁡(xy)\ln(yx) = \ln(xy), cele două matrice sunt egale:
A(x)A(y)=A(y)A(x),∀x,y∈(0,+∞)A(x)A(y) = A(y)A(x), \quad \forall x, y \in (0, +\infty)

(3p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că din relația de la subpunctul b), pentru orice u,v>0u, v > 0:
A(u)A(v)=(102+ln⁡(uv)0uv0001)A(u)A(v) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 + \ln(uv) \\ 0 & uv & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsele perechilor inverse:
A(13)A(3)=(102+ln⁡1010001)=(102010001)A\left(\frac{1}{3}\right) A(3) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 + \ln 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} A(12)A(2)=(102+ln⁡1010001)=(102010001)A\left(\frac{1}{2}\right) A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 + \ln 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Datorită comutativității și asociativității înmulțirii acestor matrice, putem grupa termenii:
[A(13)A(3)]⋅[A(12)A(2)]⋅A(1)\left[ A\left(\frac{1}{3}\right) A(3) \right] \cdot \left[ A\left(\frac{1}{2}\right) A(2) \right] \cdot A(1) =(102010001)(102010001)(101010001)= \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Înmulțind succesiv matricele triunghiulare (pe poziția (1,3)(1,3) elementele se adună direct):
(102+2+101⋅1⋅10001)=(105010001)\begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 + 2 + 1 \\ 0 & 1 \cdot 1 \cdot 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 5 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Egalând cu matricea din enunț (10n010001)\begin{pmatrix} 1 & 0 & n \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}, obținem:
n=5n = 5

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy−4(x+y)+ax * y = xy - 4(x + y) + a

unde aa este număr real.

a) Pentru a=10a = 10, arătați că 1∗2=01 * 2 = 0. (5p)
b) Pentru a=20a = 20, arătați că e=5e = 5 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)
c) Demonstrați că, dacă a∈[20,+∞)a \in [20, +\infty), atunci mulțimea H=[4,+∞)H = [4, +\infty) este parte stabilă a mulțimii numerelor reale în raport cu legea de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=10a = 10, legea de compoziție devine:
x∗y=xy−4(x+y)+10x * y = xy - 4(x + y) + 10
  • Calculăm 1∗21 * 2:
1∗2=1⋅2−4(1+2)+101 * 2 = 1 \cdot 2 - 4(1 + 2) + 10

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗2=2−4⋅3+10=2−12+10=01 * 2 = 2 - 4 \cdot 3 + 10 = 2 - 12 + 10 = 0

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a=20a = 20, legea este:
x∗y=xy−4(x+y)+20x * y = xy - 4(x + y) + 20
  • Verificăm că x∗5=xx * 5 = x pentru orice număr real xx:
x∗5=x⋅5−4(x+5)+20=5x−4x−20+20=xx * 5 = x \cdot 5 - 4(x + 5) + 20 = 5x - 4x - 20 + 20 = x

(2p)

  • Verificăm că 5∗x=x5 * x = x pentru orice număr real xx:
5∗x=5⋅x−4(5+x)+20=5x−20−4x+20=x5 * x = 5 \cdot x - 4(5 + x) + 20 = 5x - 20 - 4x + 20 = x
  • Deoarece x∗5=5∗x=xx * 5 = 5 * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că e=5e = 5 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem legea de compoziție sub formă restrânsă (descompusă în factori):
x∗y=xy−4x−4y+a=x(y−4)−4(y−4)+a−16=(x−4)(y−4)+a−16x * y = xy - 4x - 4y + a = x(y - 4) - 4(y - 4) + a - 16 = (x - 4)(y - 4) + a - 16

pentru orice numere reale xx și yy.

(2p)

  • Fie x,y∈H=[4,+∞)x, y \in H = [4, +\infty). Atunci:
x≥4  ⟹  x−4≥0șiy≥4  ⟹  y−4≥0x \ge 4 \implies x - 4 \ge 0 \quad \text{și} \quad y \ge 4 \implies y - 4 \ge 0
  • Produsul a două numere reale nenegative este nenegativ:
(x−4)(y−4)≥0(x - 4)(y - 4) \ge 0
  • Cum a∈[20,+∞)a \in [20, +\infty), avem:
a≥20  ⟹  a−16≥4a \ge 20 \implies a - 16 \ge 4
  • Adunând inegalitățile, obținem:
x∗y=(x−4)(y−4)+a−16≥0+4=4x * y = (x - 4)(y - 4) + a - 16 \ge 0 + 4 = 4
  • Prin urmare, x∗y≥4  ⟹  x∗y∈Hx * y \ge 4 \implies x * y \in H, ceea ce arată că mulțimea HH este parte stabilă a mulțimii numerelor reale în raport cu legea „∗*”.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→(0,+∞)f: \mathbb{R} \to (0, +\infty), f(x)=6x−3x+2xf(x) = 6^x - 3^x + 2^x.

a) Arătaţi că f′(0)=ln⁡4f'(0) = \ln 4. (5p)
b) Se consideră tangenta la graficul funcţiei ff în punctul de abscisă x=0x = 0, situat pe graficul funcției ff. Determinați numărul real aa pentru care punctul A(a,ln⁡(16e))A(a, \ln(16e)) este situat pe această tangentă. (5p)
c) Calculați lim⁡x→0ln⁡(f(x))x\lim_{x \to 0} \frac{\ln(f(x))}{x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula de derivare a funcției exponențiale (ax)′=axln⁡a(a^x)' = a^x \ln a:
f′(x)=(6x)′−(3x)′+(2x)′=6xln⁡6−3xln⁡3+2xln⁡2,x∈Rf'(x) = (6^x)' - (3^x)' + (2^x)' = 6^x \ln 6 - 3^x \ln 3 + 2^x \ln 2, \quad x \in \mathbb{R}

(3p)

  • Calculăm derivata în punctul x=0x = 0:
f′(0)=60ln⁡6−30ln⁡3+20ln⁡2=ln⁡6−ln⁡3+ln⁡2f'(0) = 6^0 \ln 6 - 3^0 \ln 3 + 2^0 \ln 2 = \ln 6 - \ln 3 + \ln 2
  • Folosim proprietățile logaritmilor ln⁡A−ln⁡B+ln⁡C=ln⁡(A⋅CB)\ln A - \ln B + \ln C = \ln\left(\frac{A \cdot C}{B}\right):
f′(0)=ln⁡(6⋅23)=ln⁡(123)=ln⁡4f'(0) = \ln\left(\frac{6 \cdot 2}{3}\right) = \ln\left(\frac{12}{3}\right) = \ln 4

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în x=0x = 0:
f(0)=60−30+20=1−1+1=1f(0) = 6^0 - 3^0 + 2^0 = 1 - 1 + 1 = 1
  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x0=0x_0 = 0 este:
y−f(0)=f′(0)(x−0)y - f(0) = f'(0)(x - 0)
  • Înlocuind f(0)=1f(0) = 1 și f′(0)=ln⁡4f'(0) = \ln 4:
y−1=xln⁡4  ⟺  y=xln⁡4+1y - 1 = x \ln 4 \iff y = x \ln 4 + 1

(3p)

  • Punctul A(a,ln⁡(16e))A(a, \ln(16e)) se află pe această tangentă dacă coordonatele sale verifică ecuația dreptei:
ln⁡(16e)=aln⁡4+1\ln(16e) = a \ln 4 + 1
  • Folosind proprietățile logaritmului natural:
ln⁡(16e)=ln⁡16+ln⁡e=ln⁡(42)+1=2ln⁡4+1\ln(16e) = \ln 16 + \ln e = \ln(4^2) + 1 = 2\ln 4 + 1
  • Înlocuim în ecuație:
2ln⁡4+1=aln⁡4+1  ⟺  aln⁡4=2ln⁡4  ⟹  a=22\ln 4 + 1 = a \ln 4 + 1 \iff a\ln 4 = 2\ln 4 \implies a = 2

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm cazul de nedeterminare: cum f(0)=1f(0) = 1, avem lim⁡x→0ln⁡(f(x))=ln⁡1=0\lim_{x \to 0} \ln(f(x)) = \ln 1 = 0 și lim⁡x→0x=0\lim_{x \to 0} x = 0, așadar este un caz [00]\left[\frac{0}{0}\right].
  • Funcția g(x)=ln⁡(f(x))g(x) = \ln(f(x)) este derivabilă în 00 cu g(0)=ln⁡(f(0))=0g(0) = \ln(f(0)) = 0. Limita reprezintă chiar definiția derivatei funcției gg în punctul x=0x = 0:
lim⁡x→0ln⁡(f(x))x=lim⁡x→0g(x)−g(0)x−0=g′(0)\lim_{x \to 0} \frac{\ln(f(x))}{x} = \lim_{x \to 0} \frac{g(x) - g(0)}{x - 0} = g'(0)
  • Alternativ, aplicând regula lui l’Hôpital:
lim⁡x→0ln⁡(f(x))x=lim⁡x→0(ln⁡(f(x)))′(x)′=lim⁡x→0f′(x)f(x)1=f′(0)f(0)\lim_{x \to 0} \frac{\ln(f(x))}{x} = \lim_{x \to 0} \frac{(\ln(f(x)))'}{(x)'} = \lim_{x \to 0} \frac{\frac{f'(x)}{f(x)}}{1} = \frac{f'(0)}{f(0)}

(3p)

  • Înlocuim f′(0)=ln⁡4f'(0) = \ln 4 și f(0)=1f(0) = 1:
f′(0)f(0)=ln⁡41=ln⁡4\frac{f'(0)}{f(0)} = \frac{\ln 4}{1} = \ln 4

(2p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=1−2xx2+3−2x2+3f(x) = 1 - \frac{2x}{x^2 + 3} - \frac{2}{x^2 + 3}.

a) Arătaţi că ∫12(x2+3)f(x) dx=13\int_1^2 (x^2 + 3) f(x)\,dx = \frac{1}{3}. (5p)
b) Arătaţi că ∫01f(x) dx=1−ln⁡43−39π\int_0^1 f(x)\,dx = 1 - \ln\frac{4}{3} - \frac{\sqrt{3}}{9}\pi. (5p)
c) Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul In=∫01fn(x) dxI_n = \int_0^1 f^n(x)\,dx. Arătați că lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm funcția de sub integrală:
(x2+3)f(x)=(x2+3)(1−2xx2+3−2x2+3)=x2+3−2x−2=x2−2x+1=(x−1)2(x^2 + 3) f(x) = (x^2 + 3) \left( 1 - \frac{2x}{x^2 + 3} - \frac{2}{x^2 + 3} \right) = x^2 + 3 - 2x - 2 = x^2 - 2x + 1 = (x - 1)^2

(3p)

  • Calculăm integrala definită:
∫12(x2+3)f(x) dx=∫12(x−1)2 dx=[(x−1)33]12\int_1^2 (x^2 + 3) f(x)\,dx = \int_1^2 (x - 1)^2\,dx = \left[ \frac{(x - 1)^3}{3} \right]_1^2 =(2−1)33−(1−1)33=13−0=13= \frac{(2 - 1)^3}{3} - \frac{(1 - 1)^3}{3} = \frac{1}{3} - 0 = \frac{1}{3}

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Descompunem integrala funcției ff:
∫01f(x) dx=∫01(1−2xx2+3−2x2+3) dx\int_0^1 f(x)\,dx = \int_0^1 \left( 1 - \frac{2x}{x^2 + 3} - \frac{2}{x^2 + 3} \right)\,dx
  • Integrăm fiecare termen separat:
    • ∫011 dx=[x]01=1−0=1\int_0^1 1\,dx = [x]_0^1 = 1 - 0 = 1
    • ∫012xx2+3 dx=∫01(x2+3)′x2+3 dx=[ln⁡(x2+3)]01=ln⁡4−ln⁡3=ln⁡43\int_0^1 \frac{2x}{x^2 + 3}\,dx = \int_0^1 \frac{(x^2 + 3)'}{x^2 + 3}\,dx = [\ln(x^2 + 3)]_0^1 = \ln 4 - \ln 3 = \ln\frac{4}{3}
    • ∫012x2+3 dx=2⋅[13arctg⁡(x3)]01=23arctg⁡(13)−0\int_0^1 \frac{2}{x^2 + 3}\,dx = 2 \cdot \left[ \frac{1}{\sqrt{3}} \operatorname{arctg}\left(\frac{x}{\sqrt{3}}\right) \right]_0^1 = \frac{2}{\sqrt{3}} \operatorname{arctg}\left(\frac{1}{\sqrt{3}}\right) - 0

(3p)

  • Deoarece arctg⁡(13)=π6\operatorname{arctg}\left(\frac{1}{\sqrt{3}}\right) = \frac{\pi}{6}:
23⋅π6=π33=3π9\frac{2}{\sqrt{3}} \cdot \frac{\pi}{6} = \frac{\pi}{3\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}\pi}{9}
  • Asamblăm rezultatele obținute:
∫01f(x) dx=1−ln⁡43−39π\int_0^1 f(x)\,dx = 1 - \ln\frac{4}{3} - \frac{\sqrt{3}}{9}\pi

(2p)


⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2, Subpunctul c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem funcția f(x)f(x) pe [0,1][0, 1]:
f(x)=x2−2x+1x2+3=(x−1)2x2+3f(x) = \frac{x^2 - 2x + 1}{x^2 + 3} = \frac{(x - 1)^2}{x^2 + 3}
  • Evident, f(x)≥0f(x) \ge 0 pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1].
  • Pentru a determina marginea superioară a funcției pe [0,1][0, 1], calculăm derivata sa:
f′(x)=((x−1)2x2+3)′=2(x−1)(x2+3)−(x−1)2(2x)(x2+3)2f'(x) = \left( \frac{(x - 1)^2}{x^2 + 3} \right)' = \frac{2(x - 1)(x^2 + 3) - (x - 1)^2(2x)}{(x^2 + 3)^2} =2(x−1)[x2+3−x(x−1)](x2+3)2=2(x−1)(x+3)(x2+3)2= \frac{2(x - 1)[x^2 + 3 - x(x - 1)]}{(x^2 + 3)^2} = \frac{2(x - 1)(x + 3)}{(x^2 + 3)^2}
  • Pentru x∈[0,1]x \in [0, 1], avem x−1≤0x - 1 \le 0 și x+3>0x + 3 > 0, deci f′(x)≤0f'(x) \le 0.
  • Așadar, funcția ff este descrescătoare pe [0,1][0, 1], obținând valoarea maximă în x=0x = 0:
f(x)≤f(0)=13,∀x∈[0,1]f(x) \le f(0) = \frac{1}{3}, \quad \forall x \in [0, 1]
  • Avem așadar dubla inegalitate:
0≤f(x)≤13,∀x∈[0,1]0 \le f(x) \le \frac{1}{3}, \quad \forall x \in [0, 1]

(2p)

  • Ridicăm la puterea nn (unde n∈N∗n \in \mathbb{N}^*):
0≤fn(x)≤(13)n,∀x∈[0,1]0 \le f^n(x) \le \left(\frac{1}{3}\right)^n, \quad \forall x \in [0, 1]
  • Integrând pe intervalul [0,1][0, 1], obținem:
0≤∫01fn(x) dx≤∫01(13)n dx  ⟺  0≤In≤(13)n0 \le \int_0^1 f^n(x)\,dx \le \int_0^1 \left(\frac{1}{3}\right)^n\,dx \iff 0 \le I_n \le \left(\frac{1}{3}\right)^n
  • Deoarece lim⁡n→+∞(13)n=0\lim_{n \to +\infty} \left(\frac{1}{3}\right)^n = 0, conform criteriului cleștelui rezultă:
lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0

(3p)