BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Sesiune Specială

Bacalaureat 2020 — Matematică Mate-Info — Sesiune Specială (Olimpici) — Varianta 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numărul a=13+22+13−22a = \frac{1}{3 + 2\sqrt{2}} + \frac{1}{3 - 2\sqrt{2}} este natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Raționalizăm numitorii prin amplificare cu conjugatul fiecărei expresii:
13+22=3−2232−(22)2=3−229−8=3−22\frac{1}{3 + 2\sqrt{2}} = \frac{3 - 2\sqrt{2}}{3^2 - (2\sqrt{2})^2} = \frac{3 - 2\sqrt{2}}{9 - 8} = 3 - 2\sqrt{2} 13−22=3+2232−(22)2=3+229−8=3+22\frac{1}{3 - 2\sqrt{2}} = \frac{3 + 2\sqrt{2}}{3^2 - (2\sqrt{2})^2} = \frac{3 + 2\sqrt{2}}{9 - 8} = 3 + 2\sqrt{2}

(3p)

  • Adunăm cele două fracții raționalizate:
a=(3−22)+(3+22)=3+3=6a = (3 - 2\sqrt{2}) + (3 + 2\sqrt{2}) = 3 + 3 = 6

Deoarece 6∈N6 \in \mathbb{N}, numărul aa este natural.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1. Arătați că (f∘f)(1)=f(2)+2(f \circ f)(1) = f(2) + 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi valoarea funcției în punctul 11, apoi compunerea (f∘f)(1)(f \circ f)(1):
f(1)=2⋅1+1=3f(1) = 2 \cdot 1 + 1 = 3 (f∘f)(1)=f(f(1))=f(3)=2⋅3+1=7(f \circ f)(1) = f(f(1)) = f(3) = 2 \cdot 3 + 1 = 7

(3p)

  • Calculăm membrul drept al egalității:
f(2)=2⋅2+1=5  ⟹  f(2)+2=5+2=7f(2) = 2 \cdot 2 + 1 = 5 \implies f(2) + 2 = 5 + 2 = 7

Cum ambele expresii sunt egale cu 77, rezultă că (f∘f)(1)=f(2)+2(f \circ f)(1) = f(2) + 2.

(2p)


3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia 9x2=3⋅3x9^{x^2} = 3 \cdot 3^x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem ambele părți ale ecuației la baza 33:
9x2=(32)x2=32x2și3⋅3x=3x+19^{x^2} = (3^2)^{x^2} = 3^{2x^2} \quad \text{și} \quad 3 \cdot 3^x = 3^{x + 1}
  • Ecuația devine:
32x2=3x+1  ⟺  2x2=x+13^{2x^2} = 3^{x + 1} \iff 2x^2 = x + 1

(2p)

  • Trecem toți termenii în membrul stâng și rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
2x2−x−1=02x^2 - x - 1 = 0 Δ=(−1)2−4⋅2⋅(−1)=1+8=9\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-1) = 1 + 8 = 9 x1=1−34=−12șix2=1+34=1x_1 = \frac{1 - 3}{4} = -\frac{1}{2} \quad \text{și} \quad x_2 = \frac{1 + 3}{4} = 1

Soluțiile reale ale ecuației sunt:

x=−12saux=1x = -\frac{1}{2} \quad \text{sau} \quad x = 1

(3p)


4. Determinați numărul natural nenul nn, ştiind că mulţimea A={1,2,3,…,n}A = \{1, 2, 3, \ldots, n\} are exact 1010 submulţimi cu două elemente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul submulțimilor cu două elemente ale unei mulțimi cu nn elemente este dat de combinările de nn luate câte 22:
Cn2=n(n−1)2,n≥2C_n^2 = \frac{n(n - 1)}{2}, \quad n \ge 2

(2p)

  • Din enunț avem Cn2=10C_n^2 = 10:
n(n−1)2=10  ⟺  n(n−1)=20  ⟺  n2−n−20=0\frac{n(n - 1)}{2} = 10 \iff n(n - 1) = 20 \iff n^2 - n - 20 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−20)=1+80=81\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-20) = 1 + 80 = 81 n1=1+92=5,n2=1−92=−4n_1 = \frac{1 + 9}{2} = 5, \quad n_2 = \frac{1 - 9}{2} = -4

Deoarece nn este număr natural nenul (n≥2n \ge 2), valoarea negativă se respinge și obținem:

n=5n = 5

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele M(1,0)M(1, 0), N(7,0)N(7, 0) și A(a,3)A(a, 3), unde aa este număr real. Știind că AM=ANAM = AN, arătați că segmentul AOAO are lungimea egală cu 55. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm pătratele distanțelor de la punctul AA la punctele MM și NN:
AM2=(a−1)2+(3−0)2=(a−1)2+9AM^2 = (a - 1)^2 + (3 - 0)^2 = (a - 1)^2 + 9 AN2=(a−7)2+(3−0)2=(a−7)2+9AN^2 = (a - 7)^2 + (3 - 0)^2 = (a - 7)^2 + 9
  • Condiția AM=ANAM = AN este echivalentă cu AM2=AN2AM^2 = AN^2:
(a−1)2+9=(a−7)2+9  ⟺  a2−2a+1=a2−14a+49(a - 1)^2 + 9 = (a - 7)^2 + 9 \iff a^2 - 2a + 1 = a^2 - 14a + 49 12a=48  ⟺  a=412a = 48 \iff a = 4

(3p)

  • Punctul AA are coordonatele A(4,3)A(4, 3). Calculăm distanța de la AA la originea O(0,0)O(0, 0):
AO=xA2+yA2=42+32=16+9=25=5AO = \sqrt{x_A^2 + y_A^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

(2p)


6. Se consideră x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) pentru care 3cos⁡x−2=2cos⁡2x3\cos x - 2 = 2\cos 2x. Calculați cos⁡x\cos x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula trigonometrică pentru cosinusul unghiului dublu cos⁡2x=2cos⁡2x−1\cos 2x = 2\cos^2 x - 1:
3cos⁡x−2=2(2cos⁡2x−1)  ⟺  3cos⁡x−2=4cos⁡2x−23\cos x - 2 = 2(2\cos^2 x - 1) \iff 3\cos x - 2 = 4\cos^2 x - 2
  • Reducem termenul −2-2 din ambii membri:
4cos⁡2x−3cos⁡x=0  ⟺  cos⁡x(4cos⁡x−3)=04\cos^2 x - 3\cos x = 0 \iff \cos x (4\cos x - 3) = 0

(3p)

  • Deducem cos⁡x=0\cos x = 0 sau 4cos⁡x−3=0  ⟺  cos⁡x=344\cos x - 3 = 0 \iff \cos x = \frac{3}{4}. Cum x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), funcția cosinus ia valori strict pozitive (cos⁡x>0\cos x > 0), deci cos⁡x≠0\cos x \neq 0. Obținem:
cos⁡x=34\cos x = \frac{3}{4}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea A(a)=(12−aaa11a2a−5a−2)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 2 - a & a \\ a & 1 & 1 \\ a & 2a - 5 & a - 2 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{x+(2−a)y+az=1ax+y+z=2−aax+(2a−5)y+(a−2)z=−4\begin{cases} x + (2 - a)y + az = 1 \\ ax + y + z = 2 - a \\ ax + (2a - 5)y + (a - 2)z = -4 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=3\det(A(0)) = 3. (5p)

b) Demonstrați că det⁡(A(a))=(a−1)(a−3)(3a+1)\det(A(a)) = (a - 1)(a - 3)(3a + 1), pentru orice număr real aa. (5p)

c) Determinați numărul natural aa pentru care sistemul are soluție unică (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) și x0,y0,z0x_0, y_0, z_0 sunt numere naturale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul determinantului det⁡(A(0))\det(A(0))
  • Înlocuim a=0a = 0 în matricea A(a)A(a):
A(0)=(12−0001102(0)−50−2)=(1200110−5−2)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 2 - 0 & 0 \\ 0 & 1 & 1 \\ 0 & 2(0) - 5 & 0 - 2 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 0 \\ 0 & 1 & 1 \\ 0 & -5 & -2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Dezvoltăm determinantul după prima coloană (sau folosind regula lui Sarrus):
det⁡(A(0))=∣1200110−5−2∣=1⋅∣11−5−2∣=1⋅(1⋅(−2)−1⋅(−5))\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 & 0 \\ 0 & 1 & 1 \\ 0 & -5 & -2 \end{vmatrix} = 1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & 1 \\ -5 & -2 \end{vmatrix} = 1 \cdot (1 \cdot (-2) - 1 \cdot (-5)) det⁡(A(0))=−2−(−5)=−2+5=3\det(A(0)) = -2 - (-5) = -2 + 5 = 3

(3p)

b) Demonstrarea identității det⁡(A(a))=(a−1)(a−3)(3a+1)\det(A(a)) = (a - 1)(a - 3)(3a + 1)
  • Scriem determinantul matricei A(a)A(a):
det⁡(A(a))=∣12−aaa11a2a−5a−2∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 - a & a \\ a & 1 & 1 \\ a & 2a - 5 & a - 2 \end{vmatrix}
  • Efectuăm operația pe linii R3→R3−R2R_3 \to R_3 - R_2 pentru a crea un zerou pe prima coloană:
det⁡(A(a))=∣12−aaa110(2a−5)−1(a−2)−1∣=∣12−aaa1102a−6a−3∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 - a & a \\ a & 1 & 1 \\ 0 & (2a - 5) - 1 & (a - 2) - 1 \end{vmatrix} = \begin{vmatrix} 1 & 2 - a & a \\ a & 1 & 1 \\ 0 & 2a - 6 & a - 3 \end{vmatrix}

(2p)

  • Observăm că elementele liniei a treia sunt 00, 2(a−3)2(a - 3) și a−3a - 3, deci dăm factor comun pe (a−3)(a - 3) din linia a treia:
det⁡(A(a))=(a−3)∣12−aaa11021∣\det(A(a)) = (a - 3) \begin{vmatrix} 1 & 2 - a & a \\ a & 1 & 1 \\ 0 & 2 & 1 \end{vmatrix}
  • Efectuăm operația pe coloane C2→C2−2C3C_2 \to C_2 - 2C_3:
det⁡(A(a))=(a−3)∣1(2−a)−2aaa1−2102−21∣=(a−3)∣12−3aaa−11001∣\det(A(a)) = (a - 3) \begin{vmatrix} 1 & (2 - a) - 2a & a \\ a & 1 - 2 & 1 \\ 0 & 2 - 2 & 1 \end{vmatrix} = (a - 3) \begin{vmatrix} 1 & 2 - 3a & a \\ a & -1 & 1 \\ 0 & 0 & 1 \end{vmatrix}
  • Dezvoltăm după linia a treia:
det⁡(A(a))=(a−3)⋅1⋅∣12−3aa−1∣=(a−3)[1⋅(−1)−a(2−3a)]\det(A(a)) = (a - 3) \cdot 1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & 2 - 3a \\ a & -1 \end{vmatrix} = (a - 3) [1 \cdot (-1) - a(2 - 3a)] =(a−3)(−1−2a+3a2)=(a−3)(3a2−2a−1)= (a - 3)(-1 - 2a + 3a^2) = (a - 3)(3a^2 - 2a - 1)
  • Descompunem trinomul 3a2−2a−1=(a−1)(3a+1)3a^2 - 2a - 1 = (a - 1)(3a + 1):
det⁡(A(a))=(a−1)(a−3)(3a+1)\det(A(a)) = (a - 1)(a - 3)(3a + 1)

pentru orice număr real aa.

(3p)

c) Determinarea numărului natural aa
  • Sistemul este un sistem liniar de 33 ecuații cu 33 necunoscute, având matricea coeficienților A(a)A(a). El are soluție unică dacă și numai dacă det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0:
det⁡(A(a))≠0  ⟺  (a−1)(a−3)(3a+1)≠0\det(A(a)) \neq 0 \iff (a - 1)(a - 3)(3a + 1) \neq 0

Pentru a∈Na \in \mathbb{N}, condiția de unicitate devine a∈N∖{1,3}a \in \mathbb{N} \setminus \{1, 3\}.

(3p)

  • Din a doua ecuație a sistemului avem ax0+y0+z0=2−aax_0 + y_0 + z_0 = 2 - a. Deoarece x0,y0,z0∈Nx_0, y_0, z_0 \in \mathbb{N} și a∈Na \in \mathbb{N}, suma ax0+y0+z0≥0ax_0 + y_0 + z_0 \ge 0, ceea ce impune ca:
2−a≥0  ⟹  a≤22 - a \ge 0 \implies a \le 2

Deci 2−a∈N2 - a \in \mathbb{N}, de unde a∈{0,1,2}a \in \{0, 1, 2\}. Cum a≠1a \neq 1, posibilitățile sunt a=2a = 2 sau a=0a = 0.

  • Verificăm a=2a = 2: A doua ecuație devine 2x0+y0+z0=02x_0 + y_0 + z_0 = 0. Cum x0,y0,z0∈Nx_0, y_0, z_0 \in \mathbb{N}, singura posibilitate ar fi x0=y0=z0=0x_0 = y_0 = z_0 = 0. Însă înlocuind în prima ecuație x0+0⋅y0+2z0=1x_0 + 0 \cdot y_0 + 2z_0 = 1, obținem 0=10 = 1, contradicție. Deci a=2a = 2 nu convine.

  • Verificăm a=0a = 0: Sistemul devine:

{x+2y=1y+z=2−5y−2z=−4\begin{cases} x + 2y = 1 \\ y + z = 2 \\ -5y - 2z = -4 \end{cases}

Din a doua ecuație z=2−yz = 2 - y. Înlocuim în a treia ecuație:

−5y−2(2−y)=−4  ⟺  −3y−4=−4  ⟺  −3y=0  ⟺  y0=0-5y - 2(2 - y) = -4 \iff -3y - 4 = -4 \iff -3y = 0 \iff y_0 = 0

Atunci z0=2−0=2∈Nz_0 = 2 - 0 = 2 \in \mathbb{N} și din prima ecuație x0+2⋅0=1  ⟺  x0=1∈Nx_0 + 2 \cdot 0 = 1 \iff x_0 = 1 \in \mathbb{N}. Soluția unică este (x0,y0,z0)=(1,0,2)(x_0, y_0, z_0) = (1, 0, 2), ale cărei componente sunt toate numere naturale. Așadar, valoarea căutată este:

a=0a = 0

(2p)


Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=log⁡2(2x+2y)x * y = \log_2(2^x + 2^y).

a) Arătați că 0∗0=10 * 0 = 1. (5p)

b) Demonstrați că legea de compoziție „∗*” este comutativă. (5p)

c) Determinaţi numărul real xx pentru care (x∗x)∗x=3+log⁡23(x * x) * x = 3 + \log_2 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul compunerii 0∗00 * 0
  • Aplicăm definiția legii pentru x=0x = 0 și y=0y = 0:
0∗0=log⁡2(20+20)0 * 0 = \log_2(2^0 + 2^0)

(3p)

  • Știind că 20=12^0 = 1, calculăm:
0∗0=log⁡2(1+1)=log⁡22=10 * 0 = \log_2(1 + 1) = \log_2 2 = 1

(2p)

b) Demonstrarea comutativității
  • Fie x,y∈Rx, y \in \mathbb{R} oarecare. Conform definiției legii:
x∗y=log⁡2(2x+2y)x * y = \log_2(2^x + 2^y)
  • Deoarece adunarea numerelor reale este comutativă (2x+2y=2y+2x2^x + 2^y = 2^y + 2^x), avem:
x∗y=log⁡2(2y+2x)x * y = \log_2(2^y + 2^x)

(3p)

  • Dar log⁡2(2y+2x)=y∗x\log_2(2^y + 2^x) = y * x, prin urmare:
x∗y=y∗x,∀x,y∈Rx * y = y * x, \quad \forall x, y \in \mathbb{R}

deci legea de compoziție „∗*” este comutativă.

(2p)

c) Rezolvarea ecuației (x∗x)∗x=3+log⁡23(x * x) * x = 3 + \log_2 3
  • Calculăm mai întâi x∗xx * x:
x∗x=log⁡2(2x+2x)=log⁡2(2⋅2x)=log⁡2(2x+1)=x+1x * x = \log_2(2^x + 2^x) = \log_2(2 \cdot 2^x) = \log_2(2^{x + 1}) = x + 1
  • Calculăm acum (x∗x)∗x=(x+1)∗x(x * x) * x = (x + 1) * x:
(x+1)∗x=log⁡2(2x+1+2x)=log⁡2(2⋅2x+2x)=log⁡2(3⋅2x)(x + 1) * x = \log_2(2^{x + 1} + 2^x) = \log_2(2 \cdot 2^x + 2^x) = \log_2(3 \cdot 2^x)
  • Aplicăm proprietatea logaritmului produsului:
log⁡2(3⋅2x)=log⁡2(2x)+log⁡23=x+log⁡23\log_2(3 \cdot 2^x) = \log_2(2^x) + \log_2 3 = x + \log_2 3

(3p)

  • Ecuația devine:
x+log⁡23=3+log⁡23x + \log_2 3 = 3 + \log_2 3
  • Scăzând log⁡23\log_2 3 din ambii membri, obținem:
x=3x = 3

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x4−x2+1f(x) = \sqrt{x^4 - x^2 + 1}.

a) Arătați că f′(x)=x(2x2−1)x4−x2+1f'(x) = \frac{x(2x^2 - 1)}{\sqrt{x^4 - x^2 + 1}}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că, pentru orice m∈(32,1)m \in \left(\frac{\sqrt{3}}{2}, 1\right), ecuația f(x)=mf(x) = m are exact patru soluții reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul derivatei f′(x)f'(x)
  • Observăm că expresia de sub radical este strict pozitivă pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
x4−x2+1=(x2−12)2+34>0x^4 - x^2 + 1 = \left(x^2 - \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{3}{4} > 0

deci funcția este derivabilă pe R\mathbb{R}.

  • Aplicăm regula de derivare pentru u(x)\sqrt{u(x)}:
f′(x)=(x4−x2+1)′2x4−x2+1=4x3−2x2x4−x2+1f'(x) = \frac{(x^4 - x^2 + 1)'}{2\sqrt{x^4 - x^2 + 1}} = \frac{4x^3 - 2x}{2\sqrt{x^4 - x^2 + 1}}

(3p)

  • Simplificăm prin 22 și dăm factor comun pe xx la numărător:
f′(x)=2x(2x2−1)2x4−x2+1=x(2x2−1)x4−x2+1,x∈Rf'(x) = \frac{2x(2x^2 - 1)}{2\sqrt{x^4 - x^2 + 1}} = \frac{x(2x^2 - 1)}{\sqrt{x^4 - x^2 + 1}}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)

b) Ecuația tangentei în punctul de abscisă x=1x = 1
  • Calculăm valoarea funcției în punctul x0=1x_0 = 1:
f(1)=14−12+1=1=1f(1) = \sqrt{1^4 - 1^2 + 1} = \sqrt{1} = 1
  • Calculăm panta tangentei mt=f′(1)m_t = f'(1):
f′(1)=1(2⋅12−1)14−12+1=1⋅11=1f'(1) = \frac{1(2 \cdot 1^2 - 1)}{\sqrt{1^4 - 1^2 + 1}} = \frac{1 \cdot 1}{1} = 1

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul (x0,f(x0))(x_0, f(x_0)) este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)  ⟺  y−1=1(x−1)  ⟺  y=xy - f(1) = f'(1)(x - 1) \iff y - 1 = 1(x - 1) \iff y = x

(3p)

c) Numărul de soluții reale ale ecuației f(x)=mf(x) = m
  • Aflăm punctele critice ale funcției ff, rezolvând ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
x(2x2−1)x4−x2+1=0  ⟺  x(2x2−1)=0\frac{x(2x^2 - 1)}{\sqrt{x^4 - x^2 + 1}} = 0 \iff x(2x^2 - 1) = 0

Rădăcinile derivatei sunt:

x1=−12=−22,x2=0,x3=12=22x_1 = -\frac{1}{\sqrt{2}} = -\frac{\sqrt{2}}{2}, \quad x_2 = 0, \quad x_3 = \frac{1}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2}}{2}
  • Calculăm limitele la capetele domeniului și valorile funcției în punctele critice:
lim⁡x→−∞f(x)=+∞,lim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = +\infty, \quad \lim_{x \to +\infty} f(x) = +\infty f(−22)=(12)2−12+1=14−24+44=34=32f\left(-\frac{\sqrt{2}}{2}\right) = \sqrt{\left(\frac{1}{2}\right)^2 - \frac{1}{2} + 1} = \sqrt{\frac{1}{4} - \frac{2}{4} + \frac{4}{4}} = \sqrt{\frac{3}{4}} = \frac{\sqrt{3}}{2} f(0)=0−0+1=1f(0) = \sqrt{0 - 0 + 1} = 1 f(22)=34=32f\left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right) = \sqrt{\frac{3}{4}} = \frac{\sqrt{3}}{2}
  • Din tabelul de variație al funcției ff:
    • Pe intervalul (−∞,−22)\left(-\infty, -\frac{\sqrt{2}}{2}\right), ff este continuă și strict descrescătoare de la +∞+\infty la 32\frac{\sqrt{3}}{2}.
    • Pe intervalul (−22,0)\left(-\frac{\sqrt{2}}{2}, 0\right), ff este continuă și strict crescătoare de la 32\frac{\sqrt{3}}{2} la 11.
    • Pe intervalul (0,22)\left(0, \frac{\sqrt{2}}{2}\right), ff este continuă și strict descrescătoare de la 11 la 32\frac{\sqrt{3}}{2}.
    • Pe intervalul (22,+∞)\left(\frac{\sqrt{2}}{2}, +\infty\right), ff este continuă și strict crescătoare de la 32\frac{\sqrt{3}}{2} la +∞+\infty.

(3p)

  • Deoarece m∈(32,1)m \in \left(\frac{\sqrt{3}}{2}, 1\right), valoarea mm se situează strict între minimul local 32\frac{\sqrt{3}}{2} și maximul local 11. Aplicând proprietatea valorilor intermediare (Darboux) și stricta monotonie pe fiecare dintre cele 44 intervale:
    • Există o unică soluție x∈(−∞,−22)x \in \left(-\infty, -\frac{\sqrt{2}}{2}\right) astfel încât f(x)=mf(x) = m.
    • Există o unică soluție x∈(−22,0)x \in \left(-\frac{\sqrt{2}}{2}, 0\right) astfel încât f(x)=mf(x) = m.
    • Există o unică soluție x∈(0,22)x \in \left(0, \frac{\sqrt{2}}{2}\right) astfel încât f(x)=mf(x) = m.
    • Există o unică soluție x∈(22,+∞)x \in \left(\frac{\sqrt{2}}{2}, +\infty\right) astfel încât f(x)=mf(x) = m.
  • În concluzie, ecuația f(x)=mf(x) = m are exact patru soluții reale distincte.

(2p)


Problema 2

Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=xx2+2x+5f(x) = \frac{x}{x^2 + 2x + 5}.

a) Arătați că ∫121f(x)⋅x dx=313\int_1^2 \frac{1}{f(x)} \cdot x \, dx = \frac{31}{3}. (5p)

b) Arătați că ∫01g(x) dx=12ln⁡85\int_0^1 g(x) \, dx = \frac{1}{2}\ln\frac{8}{5}, unde g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)+1x2+2x+5g(x) = f(x) + \frac{1}{x^2 + 2x + 5}. (5p)

c) Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul In=∫−11x2n−1f(x) dxI_n = \int_{-1}^1 x^{2n - 1} f(x) \, dx. Demonstrați că lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul integralei ∫121f(x)⋅x dx\int_1^2 \frac{1}{f(x)} \cdot x \, dx
  • Deoarece f(x)=xx2+2x+5f(x) = \frac{x}{x^2 + 2x + 5}, inversa sa este 1f(x)=x2+2x+5x\frac{1}{f(x)} = \frac{x^2 + 2x + 5}{x}, pentru x≠0x \neq 0. Integrandul devine:
1f(x)⋅x=x2+2x+5x⋅x=x2+2x+5\frac{1}{f(x)} \cdot x = \frac{x^2 + 2x + 5}{x} \cdot x = x^2 + 2x + 5
  • Calculăm integrala:
∫12(x2+2x+5) dx=(x33+x2+5x)∣12\int_1^2 (x^2 + 2x + 5) \, dx = \left. \left( \frac{x^3}{3} + x^2 + 5x \right) \right|_1^2

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(233+22+5⋅2)−(133+12+5⋅1)=(83+14)−(13+6)= \left( \frac{2^3}{3} + 2^2 + 5 \cdot 2 \right) - \left( \frac{1^3}{3} + 1^2 + 5 \cdot 1 \right) = \left( \frac{8}{3} + 14 \right) - \left( \frac{1}{3} + 6 \right) =(83−13)+(14−6)=73+8=7+243=313= \left( \frac{8}{3} - \frac{1}{3} \right) + (14 - 6) = \frac{7}{3} + 8 = \frac{7 + 24}{3} = \frac{31}{3}

(2p)

b) Calculul integralei ∫01g(x) dx\int_0^1 g(x) \, dx
  • Exprimăm funcția g(x)g(x):
g(x)=f(x)+1x2+2x+5=xx2+2x+5+1x2+2x+5=x+1x2+2x+5g(x) = f(x) + \frac{1}{x^2 + 2x + 5} = \frac{x}{x^2 + 2x + 5} + \frac{1}{x^2 + 2x + 5} = \frac{x + 1}{x^2 + 2x + 5}
  • Observăm că (x2+2x+5)′=2x+2=2(x+1)(x^2 + 2x + 5)' = 2x + 2 = 2(x + 1), deci rescriem integrala:
∫01g(x) dx=∫01x+1x2+2x+5 dx=12∫01(x2+2x+5)′x2+2x+5 dx\int_0^1 g(x) \, dx = \int_0^1 \frac{x + 1}{x^2 + 2x + 5} \, dx = \frac{1}{2}\int_0^1 \frac{(x^2 + 2x + 5)'}{x^2 + 2x + 5} \, dx

(3p)

  • Integrăm conform formulei ∫u′(x)u(x) dx=ln⁡∣u(x)∣+C\int \frac{u'(x)}{u(x)} \, dx = \ln|u(x)| + \mathcal{C}:
=12ln⁡(x2+2x+5)∣01=12(ln⁡(12+2⋅1+5)−ln⁡(02+2⋅0+5))= \left. \frac{1}{2}\ln(x^2 + 2x + 5) \right|_0^1 = \frac{1}{2}\left( \ln(1^2 + 2 \cdot 1 + 5) - \ln(0^2 + 2 \cdot 0 + 5) \right) =12(ln⁡8−ln⁡5)=12ln⁡85= \frac{1}{2}(\ln 8 - \ln 5) = \frac{1}{2}\ln\frac{8}{5}

(2p)

c) Demonstrarea limitei lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0
  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în formula lui InI_n:
In=∫−11x2n−1⋅xx2+2x+5 dx=∫−11x2nx2+2x+5 dxI_n = \int_{-1}^1 x^{2n - 1} \cdot \frac{x}{x^2 + 2x + 5} \, dx = \int_{-1}^1 \frac{x^{2n}}{x^2 + 2x + 5} \, dx
  • Minimizăm numitorul pe intervalul [−1,1][-1, 1]:
x2+2x+5=(x+1)2+4≥4>0,∀x∈[−1,1]x^2 + 2x + 5 = (x + 1)^2 + 4 \ge 4 > 0, \quad \forall x \in [-1, 1]
  • Deoarece x2n≥0x^{2n} \ge 0 pentru orice x∈[−1,1]x \in [-1, 1] și orice n∈N∗n \in \mathbb{N}^*, obținem inegalitatea:
0≤x2nx2+2x+5≤x2n4,∀x∈[−1,1]0 \le \frac{x^{2n}}{x^2 + 2x + 5} \le \frac{x^{2n}}{4}, \quad \forall x \in [-1, 1]

(2p)

  • Integrăm inegalitatea pe intervalul [−1,1][-1, 1]:
0≤∫−11x2nx2+2x+5 dx≤14∫−11x2n dx0 \le \int_{-1}^1 \frac{x^{2n}}{x^2 + 2x + 5} \, dx \le \frac{1}{4} \int_{-1}^1 x^{2n} \, dx
  • Calculăm integrala din membrul drept (folosind paritatea funcției x2nx^{2n}):
14∫−11x2n dx=14x2n+12n+1∣−11=14(1−(−1)2n+1)=14⋅22n+1=12(2n+1)\frac{1}{4} \int_{-1}^1 x^{2n} \, dx = \frac{1}{4} \left. \frac{x^{2n + 1}}{2n + 1} \right|_{-1}^1 = \frac{1}{4} \left( \frac{1 - (-1)}{2n + 1} \right) = \frac{1}{4} \cdot \frac{2}{2n + 1} = \frac{1}{2(2n + 1)}
  • Obținem încadrarea:
0≤In≤12(2n+1),∀n∈N∗0 \le I_n \le \frac{1}{2(2n + 1)}, \quad \forall n \in \mathbb{N}^*
  • Deoarece lim⁡n→+∞0=0\lim_{n \to +\infty} 0 = 0 și lim⁡n→+∞12(2n+1)=0\lim_{n \to +\infty} \frac{1}{2(2n + 1)} = 0, conform criteriului cleștelui deducem:
lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0

(3p)