4. Determinați numărul natural nenul n, ştiind că mulţimea A={1,2,3,…,n} are exact 10 submulţimi cu două elemente. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numărul submulțimilor cu două elemente ale unei mulțimi cu n elemente este dat de combinările de n luate câte 2:
Cn2=2n(n−1),n≥2
(2p)
Din enunț avem Cn2=10:
2n(n−1)=10⟺n(n−1)=20⟺n2−n−20=0
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−20)=1+80=81n1=21+9=5,n2=21−9=−4
Deoarece n este număr natural nenul (n≥2), valoarea negativă se respinge și obținem:
n=5
(3p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M(1,0), N(7,0) și A(a,3), unde a este număr real. Știind că AM=AN, arătați că segmentul AO are lungimea egală cu 5. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Exprimăm pătratele distanțelor de la punctul A la punctele M și N:
Sistemul este un sistem liniar de 3 ecuații cu 3 necunoscute, având matricea coeficienților A(a). El are soluție unică dacă și numai dacă det(A(a))=0:
det(A(a))=0⟺(a−1)(a−3)(3a+1)=0
Pentru a∈N, condiția de unicitate devine a∈N∖{1,3}.
(3p)
Din a doua ecuație a sistemului avem ax0+y0+z0=2−a.
Deoarece x0,y0,z0∈N și a∈N, suma ax0+y0+z0≥0, ceea ce impune ca:
2−a≥0⟹a≤2
Deci 2−a∈N, de unde a∈{0,1,2}.
Cum a=1, posibilitățile sunt a=2 sau a=0.
Verificăm a=2:
A doua ecuație devine 2x0+y0+z0=0.
Cum x0,y0,z0∈N, singura posibilitate ar fi x0=y0=z0=0.
Însă înlocuind în prima ecuație x0+0⋅y0+2z0=1, obținem 0=1, contradicție. Deci a=2 nu convine.
Verificăm a=0:
Sistemul devine:
⎩⎨⎧x+2y=1y+z=2−5y−2z=−4
Din a doua ecuație z=2−y. Înlocuim în a treia ecuație:
−5y−2(2−y)=−4⟺−3y−4=−4⟺−3y=0⟺y0=0
Atunci z0=2−0=2∈N și din prima ecuație x0+2⋅0=1⟺x0=1∈N.
Soluția unică este (x0,y0,z0)=(1,0,2), ale cărei componente sunt toate numere naturale.
Așadar, valoarea căutată este:
a=0
(2p)
Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=log2(2x+2y).
a) Arătați că 0∗0=1. (5p)
b) Demonstrați că legea de compoziție „∗” este comutativă. (5p)
c) Determinaţi numărul real x pentru care (x∗x)∗x=3+log23. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul compunerii 0∗0
Aplicăm definiția legii pentru x=0 și y=0:
0∗0=log2(20+20)
(3p)
Știind că 20=1, calculăm:
0∗0=log2(1+1)=log22=1
(2p)
b) Demonstrarea comutativității
Fie x,y∈R oarecare. Conform definiției legii:
x∗y=log2(2x+2y)
Deoarece adunarea numerelor reale este comutativă (2x+2y=2y+2x), avem:
x∗y=log2(2y+2x)
(3p)
Dar log2(2y+2x)=y∗x, prin urmare:
x∗y=y∗x,∀x,y∈R
deci legea de compoziție „∗” este comutativă.
(2p)
c) Rezolvarea ecuației (x∗x)∗x=3+log23
Calculăm mai întâi x∗x:
x∗x=log2(2x+2x)=log2(2⋅2x)=log2(2x+1)=x+1
Calculăm acum (x∗x)∗x=(x+1)∗x:
(x+1)∗x=log2(2x+1+2x)=log2(2⋅2x+2x)=log2(3⋅2x)
Aplicăm proprietatea logaritmului produsului:
log2(3⋅2x)=log2(2x)+log23=x+log23
(3p)
Ecuația devine:
x+log23=3+log23
Scăzând log23 din ambii membri, obținem:
x=3
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
Se consideră funcţia f:R→R, f(x)=x4−x2+1.
a) Arătați că f′(x)=x4−x2+1x(2x2−1), x∈R. (5p)
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x=1, situat pe graficul funcției f. (5p)
c) Demonstrați că, pentru orice m∈(23,1), ecuația f(x)=m are exact patru soluții reale. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul derivatei f′(x)
Observăm că expresia de sub radical este strict pozitivă pentru orice x∈R:
x4−x2+1=(x2−21)2+43>0
deci funcția este derivabilă pe R.
Aplicăm regula de derivare pentru u(x):
f′(x)=2x4−x2+1(x4−x2+1)′=2x4−x2+14x3−2x
(3p)
Simplificăm prin 2 și dăm factor comun pe x la numărător:
f′(x)=2x4−x2+12x(2x2−1)=x4−x2+1x(2x2−1),x∈R
(2p)
b) Ecuația tangentei în punctul de abscisă x=1
Calculăm valoarea funcției în punctul x0=1:
f(1)=14−12+1=1=1
Calculăm panta tangentei mt=f′(1):
f′(1)=14−12+11(2⋅12−1)=11⋅1=1
(2p)
Ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul (x0,f(x0)) este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)⟺y−1=1(x−1)⟺y=x
(3p)
c) Numărul de soluții reale ale ecuației f(x)=m
Aflăm punctele critice ale funcției f, rezolvând ecuația f′(x)=0:
x4−x2+1x(2x2−1)=0⟺x(2x2−1)=0
Rădăcinile derivatei sunt:
x1=−21=−22,x2=0,x3=21=22
Calculăm limitele la capetele domeniului și valorile funcției în punctele critice:
Pe intervalul (−∞,−22), f este continuă și strict descrescătoare de la +∞ la 23.
Pe intervalul (−22,0), f este continuă și strict crescătoare de la 23 la 1.
Pe intervalul (0,22), f este continuă și strict descrescătoare de la 1 la 23.
Pe intervalul (22,+∞), f este continuă și strict crescătoare de la 23 la +∞.
(3p)
Deoarece m∈(23,1), valoarea m se situează strict între minimul local 23 și maximul local 1.
Aplicând proprietatea valorilor intermediare (Darboux) și stricta monotonie pe fiecare dintre cele 4 intervale:
Există o unică soluție x∈(−∞,−22) astfel încât f(x)=m.
Există o unică soluție x∈(−22,0) astfel încât f(x)=m.
Există o unică soluție x∈(0,22) astfel încât f(x)=m.
Există o unică soluție x∈(22,+∞) astfel încât f(x)=m.
În concluzie, ecuația f(x)=m are exact patru soluții reale distincte.
(2p)
Problema 2
Se consideră funcţia f:R→R, f(x)=x2+2x+5x.
a) Arătați că ∫12f(x)1⋅xdx=331. (5p)
b) Arătați că ∫01g(x)dx=21ln58, unde g:R→R, g(x)=f(x)+x2+2x+51. (5p)
c) Pentru fiecare număr natural nenul n, se consideră numărul In=∫−11x2n−1f(x)dx. Demonstrați că limn→+∞In=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul integralei ∫12f(x)1⋅xdx
Deoarece f(x)=x2+2x+5x, inversa sa este f(x)1=xx2+2x+5, pentru x=0.
Integrandul devine: