BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 20

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 20

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numărul A=(z+3i)2+(z‾−3i)2A = (z + 3i)^2 + (\overline{z} - 3i)^2 este real, pentru orice număr complex zz, unde z‾\overline{z} este conjugatul lui zz. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietățile conjugatului unui număr complex. Observăm că:
z+3i‾=z‾+3i‾=z‾−3i\overline{z + 3i} = \overline{z} + \overline{3i} = \overline{z} - 3i

Prin urmare, expresia devine:

(z‾−3i)2=(z+3i‾)2=(z+3i)2‾(\overline{z} - 3i)^2 = (\overline{z + 3i})^2 = \overline{(z + 3i)^2}

(2p)

  • Notând numărul complex w=(z+3i)2w = (z + 3i)^2, numărul AA se scrie:
A=w+w‾A = w + \overline{w}

Deoarece suma dintre orice număr complex și conjugatul său este un număr real (w+w‾=2Re⁡(w)∈Rw + \overline{w} = 2\operatorname{Re}(w) \in \mathbb{R}), rezultă că A∈RA \in \mathbb{R}, pentru orice număr complex zz.

(Alternativ, fie z=a+biz = a + bi cu a,b∈Ra, b \in \mathbb{R}. Atunci z+3i=a+(b+3)iz + 3i = a + (b+3)i și z‾−3i=a−(b+3)i\overline{z} - 3i = a - (b+3)i. Calculând pătratele: (z+3i)2=a2−(b+3)2+2a(b+3)i(z+3i)^2 = a^2 - (b+3)^2 + 2a(b+3)i, iar (z‾−3i)2=a2−(b+3)2−2a(b+3)i(\overline{z}-3i)^2 = a^2 - (b+3)^2 - 2a(b+3)i. Adunând cele două relații, termenii imaginari se reduc și obținem A=2[a2−(b+3)2]∈RA = 2[a^2 - (b+3)^2] \in \mathbb{R}.)

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−6x+7f(x) = x^2 - 6x + 7. Arătați că:

f(1+2)⋅f(2+2)⋅⋯⋅f(10+2)=0f(1 + \sqrt{2}) \cdot f(2 + \sqrt{2}) \cdot \dots \cdot f(10 + \sqrt{2}) = 0

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm rădăcinile ecuației f(x)=0f(x) = 0:
x2−6x+7=0  ⟺  (x−3)2−2=0  ⟺  (x−3)2=2  ⟺  x=3±2x^2 - 6x + 7 = 0 \iff (x - 3)^2 - 2 = 0 \iff (x - 3)^2 = 2 \iff x = 3 \pm \sqrt{2}

Așadar, x1=3−2x_1 = 3 - \sqrt{2} și x2=3+2x_2 = 3 + \sqrt{2} sunt rădăcini ale funcției ff.

Calculăm direct valoarea funcției în punctul 3+23 + \sqrt{2}:

f(3+2)=(3+2)2−6(3+2)+7=(9+62+2)−(18+62)+7=11−18+7=0f(3 + \sqrt{2}) = (3 + \sqrt{2})^2 - 6(3 + \sqrt{2}) + 7 = (9 + 6\sqrt{2} + 2) - (18 + 6\sqrt{2}) + 7 = 11 - 18 + 7 = 0

(3p)

  • Produsul din enunț conține factorul f(3+2)f(3 + \sqrt{2}) (corespunzător termenului k+2k + \sqrt{2} pentru k=3∈{1,2,…,10}k = 3 \in \{1, 2, \dots, 10\}):
f(1+2)⋅f(2+2)⋅⋯⋅f(3+2)⋅⋯⋅f(10+2)=0f(1 + \sqrt{2}) \cdot f(2 + \sqrt{2}) \cdot \dots \cdot f(3 + \sqrt{2}) \cdot \dots \cdot f(10 + \sqrt{2}) = 0

Deoarece unul dintre factori este egal cu 00, întregul produs este egal cu 00.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

lg⁡(x2+x−2)=1+lg⁡(x−12)\lg(x^2 + x - 2) = 1 + \lg\left(\frac{x - 1}{2}\right)

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiții de existență:
    • x2+x−2>0  ⟺  (x+2)(x−1)>0  ⟺  x∈(−∞,−2)∪(1,+∞)x^2 + x - 2 > 0 \iff (x + 2)(x - 1) > 0 \iff x \in (-\infty, -2) \cup (1, +\infty)
    • x−12>0  ⟺  x−1>0  ⟺  x>1\frac{x - 1}{2} > 0 \iff x - 1 > 0 \iff x > 1

Intersectând cele două domenii, obținem domeniul de definiție:

x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty)
  • Rescriem membrul drept folosind proprietățile logaritmilor (1=lg⁡101 = \lg 10 și lg⁡a+lg⁡b=lg⁡(a⋅b)\lg a + \lg b = \lg(a \cdot b)):
1+lg⁡(x−12)=lg⁡10+lg⁡(x−12)=lg⁡(10⋅x−12)=lg⁡(5(x−1))1 + \lg\left(\frac{x - 1}{2}\right) = \lg 10 + \lg\left(\frac{x - 1}{2}\right) = \lg\left(10 \cdot \frac{x - 1}{2}\right) = \lg(5(x - 1))

Ecuația devine:

lg⁡(x2+x−2)=lg⁡(5x−5)\lg(x^2 + x - 2) = \lg(5x - 5)

Datorită injectivității funcției logaritmice, egalăm argumentele:

x2+x−2=5x−5  ⟺  x2−4x+3=0x^2 + x - 2 = 5x - 5 \iff x^2 - 4x + 3 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
(x−1)(x−3)=0  ⟹  x1=1saux2=3(x - 1)(x - 3) = 0 \implies x_1 = 1 \quad \text{sau} \quad x_2 = 3
  • Verificăm compatibilitatea cu condiția de existență x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty):
    • x1=1∉(1,+∞)x_1 = 1 \notin (1, +\infty), deci nu convine;
    • x2=3∈(1,+∞)x_2 = 3 \in (1, +\infty), deci este soluție validă.

Așadar, unica soluție a ecuației este x=3x = 3.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, produsul cifrelor sale să fie mai mare decât 5151. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de două cifre sunt {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\}. Numărul cazurilor posibile este:
nr. cazuri posibile=99−10+1=90\text{nr. cazuri posibile} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Fie numărul ab‾\overline{ab}, cu a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \dots, 9\}. Căutăm perechile (a,b)(a, b) pentru care a⋅b>51a \cdot b > 51:
    • Dacă a≤5a \le 5, valoarea maximă a produsului este 5⋅9=45≤515 \cdot 9 = 45 \le 51 (nu există soluții).
    • Dacă a=6a = 6: 6⋅b>51  ⟹  b=96 \cdot b > 51 \implies b = 9 (6⋅9=54>516 \cdot 9 = 54 > 51)   ⟹  69\implies 69 (11 număr).
    • Dacă a=7a = 7: 7⋅b>51  ⟹  b∈{8,9}7 \cdot b > 51 \implies b \in \{8, 9\} (7⋅8=567 \cdot 8 = 56, 7⋅9=637 \cdot 9 = 63)   ⟹  78,79\implies 78, 79 (22 numere).
    • Dacă a=8a = 8: 8⋅b>51  ⟹  b∈{7,8,9}8 \cdot b > 51 \implies b \in \{7, 8, 9\} (8⋅7=568 \cdot 7 = 56, 8⋅8=648 \cdot 8 = 64, 8⋅9=728 \cdot 9 = 72)   ⟹  87,88,89\implies 87, 88, 89 (33 numere).
    • Dacă a=9a = 9: 9⋅b>51  ⟹  b∈{6,7,8,9}9 \cdot b > 51 \implies b \in \{6, 7, 8, 9\} (9⋅6=549 \cdot 6 = 54, 9⋅7=639 \cdot 7 = 63, 9⋅8=729 \cdot 8 = 72, 9⋅9=819 \cdot 9 = 81)   ⟹  96,97,98,99\implies 96, 97, 98, 99 (44 numere).

Numărul cazurilor favorabile este:

1+2+3+4=10 cazuri favorabile1 + 2 + 3 + 4 = 10 \text{ cazuri favorabile}

(2p)

  • Probabilitatea este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=1090=19p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{10}{90} = \frac{1}{9}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(4,6)A(4, 6), B(−3,−1)B(-3, -1) și C(−2,−2)C(-2, -2). Arătați că punctul M(1,2)M(1, 2) este centrul cercului circumscris triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Centrul cercului circumscris unui triunghi este punctul egal depărtat de cele trei vârfuri ale sale. Calculăm distanțele de la MM la punctele AA, BB și CC folosind formula distanței dintre două puncte:
AM=(1−4)2+(2−6)2=(−3)2+(−4)2=9+16=25=5AM = \sqrt{(1 - 4)^2 + (2 - 6)^2} = \sqrt{(-3)^2 + (-4)^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5 BM=(1−(−3))2+(2−(−1))2=42+32=16+9=25=5BM = \sqrt{(1 - (-3))^2 + (2 - (-1))^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5 CM=(1−(−2))2+(2−(−2))2=32+42=9+16=25=5CM = \sqrt{(1 - (-2))^2 + (2 - (-2))^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

(3p)

  • Deoarece AM=BM=CM=5AM = BM = CM = 5, punctul MM se află la distanță egală de toate cele trei vârfuri ale triunghiului ABCABC, fiind centrul cercului circumscris triunghiului ABCABC (cu raza cercului circumscris R=5R = 5).

(2p)


6. Se consideră RR, raza cercului circumscris triunghiului ABCABC și rr, raza cercului înscris în triunghiul ABCABC. Știind că sin⁡A+sin⁡B+sin⁡C=1rR\sin A + \sin B + \sin C = \frac{1}{rR}, arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din teorema sinusurilor avem:
asin⁡A=bsin⁡B=csin⁡C=2R  ⟹  sin⁡A=a2R,sin⁡B=b2R,sin⁡C=c2R\frac{a}{\sin A} = \frac{b}{\sin B} = \frac{c}{\sin C} = 2R \implies \sin A = \frac{a}{2R}, \quad \sin B = \frac{b}{2R}, \quad \sin C = \frac{c}{2R}

Adunând aceste relații, obținem:

sin⁡A+sin⁡B+sin⁡C=a+b+c2R=2p2R=pR\sin A + \sin B + \sin C = \frac{a + b + c}{2R} = \frac{2p}{2R} = \frac{p}{R}

unde p=a+b+c2p = \frac{a + b + c}{2} este semiperimetrul triunghiului ABCABC.

(3p)

  • Înlocuim în relația dată în ipoteză:
pR=1rR  ⟺  p=1r  ⟺  p⋅r=1\frac{p}{R} = \frac{1}{rR} \iff p = \frac{1}{r} \iff p \cdot r = 1

Aria triunghiului în funcție de semiperimetru și raza cercului înscris este dată de formula S=p⋅rS = p \cdot r. Prin urmare:

S=1S = 1

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(m)=(21m41m1−m−1)A(m) = \begin{pmatrix} 2 & 1 & m \\ 4 & 1 & m \\ 1 & -m & -1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{2x+y+mz=44x+y+mz=6x−my−z=−1\begin{cases} 2x + y + mz = 4 \\ 4x + y + mz = 6 \\ x - my - z = -1 \end{cases}

unde mm este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=2\det(A(0)) = 2. (5p)

b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui mm pentru care matricea A(m)A(m) este inversabilă. (5p)

c) Demonstrați că, pentru orice m∈R∖{−1,1}m \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}, soluția (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) a sistemului de ecuații verifică relația y0z0=x0\frac{y_0}{z_0} = x_0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Pentru m=0m = 0, matricea devine:
A(0)=(21041010−1)A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 1 & 0 \\ 4 & 1 & 0 \\ 1 & 0 & -1 \end{pmatrix}

Calculăm determinantul matricei A(0)A(0):

det⁡(A(0))=2⋅1⋅(−1)+1⋅0⋅1+0⋅4⋅0−1⋅1⋅0−0⋅0⋅2−(−1)⋅4⋅1\det(A(0)) = 2 \cdot 1 \cdot (-1) + 1 \cdot 0 \cdot 1 + 0 \cdot 4 \cdot 0 - 1 \cdot 1 \cdot 0 - 0 \cdot 0 \cdot 2 - (-1) \cdot 4 \cdot 1 det⁡(A(0))=−2+0+0−0−0−(−4)=−2+4=2\det(A(0)) = -2 + 0 + 0 - 0 - 0 - (-4) = -2 + 4 = 2

(2p calcul matrice, 3p calcul determinant)


  • b) Calculăm determinantul matricei A(m)A(m) pentru un număr real arbitrar mm:
det⁡(A(m))=∣21m41m1−m−1∣\det(A(m)) = \begin{vmatrix} 2 & 1 & m \\ 4 & 1 & m \\ 1 & -m & -1 \end{vmatrix}

Scăzând prima linie din a doua linie (L2←L2−L1L_2 \leftarrow L_2 - L_1):

det⁡(A(m))=∣21m2001−m−1∣\det(A(m)) = \begin{vmatrix} 2 & 1 & m \\ 2 & 0 & 0 \\ 1 & -m & -1 \end{vmatrix}

Dezvoltăm după a doua linie:

det⁡(A(m))=−2∣1m−m−1∣=−2(1⋅(−1)−m⋅(−m))=−2(−1+m2)=2(1−m2)=2(1−m)(1+m)\det(A(m)) = -2 \begin{vmatrix} 1 & m \\ -m & -1 \end{vmatrix} = -2(1 \cdot (-1) - m \cdot (-m)) = -2(-1 + m^2) = 2(1 - m^2) = 2(1 - m)(1 + m)

(3p)

Matricea A(m)A(m) este inversabilă dacă și numai dacă det⁡(A(m))≠0\det(A(m)) \neq 0:

2(1−m2)≠0  ⟺  m2≠1  ⟺  m∈R∖{−1,1}2(1 - m^2) \neq 0 \iff m^2 \neq 1 \iff m \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}

Așadar, mulțimea valorilor căutate este R∖{−1,1}\mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}.

(2p)


  • c) Pentru m∈R∖{−1,1}m \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}, determinantul sistemului este nenul (det⁡(A(m))≠0\det(A(m)) \neq 0), deci sistemul este compatibil determinat (sistem Cramer) și are soluție unică.

Scăzând prima ecuație din a doua ecuație:

(4x+y+mz)−(2x+y+mz)=6−4  ⟺  2x=2  ⟺  x0=1(4x + y + mz) - (2x + y + mz) = 6 - 4 \iff 2x = 2 \iff x_0 = 1

Înlocuind x=1x = 1 în prima și a treia ecuație:

{2(1)+y+mz=4  ⟹  y+mz=21−my−z=−1  ⟹  my+z=2\begin{cases} 2(1) + y + mz = 4 \implies y + mz = 2 \\ 1 - my - z = -1 \implies my + z = 2 \end{cases}

Înmulțind a doua ecuație cu mm și scăzând prima ecuație:

m(my+z)−(y+mz)=2m−2  ⟺  (m2−1)y=2(m−1)m(my + z) - (y + mz) = 2m - 2 \iff (m^2 - 1)y = 2(m - 1)

Cum m≠1m \neq 1, simplificăm prin m−1≠0m - 1 \neq 0:

(m+1)y=2  ⟺  y0=2m+1(m + 1)y = 2 \iff y_0 = \frac{2}{m + 1}

Înlocuind în relația z=2−myz = 2 - my:

z0=2−m⋅2m+1=2(m+1)−2mm+1=2m+1z_0 = 2 - m \cdot \frac{2}{m + 1} = \frac{2(m + 1) - 2m}{m + 1} = \frac{2}{m + 1}

(3p)

Soluția sistemului este (x0,y0,z0)=(1,2m+1,2m+1)(x_0, y_0, z_0) = \left(1, \frac{2}{m+1}, \frac{2}{m+1}\right). Calculăm raportul cerut:

y0z0=2m+12m+1=1\frac{y_0}{z_0} = \frac{\frac{2}{m+1}}{\frac{2}{m+1}} = 1

Deoarece x0=1x_0 = 1, rezultă direct că:

y0z0=x0\frac{y_0}{z_0} = x_0

relație verificată pentru orice m∈R∖{−1,1}m \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy2+1+yx2+1x * y = x\sqrt{y^2 + 1} + y\sqrt{x^2 + 1}

a) Arătați că 2∗(−2)=02 * (-2) = 0. (5p)

b) Verificați dacă e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=e2x−12exf(x) = \frac{e^{2x} - 1}{2e^x}. Arătați că f(x)∗f(y)=f(x+y)f(x) * f(y) = f(x + y), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Aplicăm definiția legii pentru x=2x = 2 și y=−2y = -2:
2∗(−2)=2(−2)2+1+(−2)22+1=24+1−24+1=25−25=02 * (-2) = 2\sqrt{(-2)^2 + 1} + (-2)\sqrt{2^2 + 1} = 2\sqrt{4 + 1} - 2\sqrt{4 + 1} = 2\sqrt{5} - 2\sqrt{5} = 0

(3p aplicare formulă, 2p calcul final)


  • b) Verificăm condiția elementului neutru: x∗e=e∗x=xx * e = e * x = x, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

Pentru e=0e = 0:

x∗0=x02+1+0x2+1=x1+0=x⋅1=xx * 0 = x\sqrt{0^2 + 1} + 0\sqrt{x^2 + 1} = x\sqrt{1} + 0 = x \cdot 1 = x

pentru orice număr real xx.

(2p)

De asemenea:

0∗x=0x2+1+x02+1=0+x1=x0 * x = 0\sqrt{x^2 + 1} + x\sqrt{0^2 + 1} = 0 + x\sqrt{1} = x

pentru orice număr real xx.

Cum x∗0=0∗x=xx * 0 = 0 * x = x pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


  • c) Rescriem funcția f(x)f(x):
f(x)=e2x−12ex=ex−e−x2f(x) = \frac{e^{2x} - 1}{2e^x} = \frac{e^x - e^{-x}}{2}

Calculăm expresia radicalului (f(x))2+1\sqrt{(f(x))^2 + 1}:

(f(x))2+1=(ex−e−x2)2+1=e2x−2+e−2x4+1=e2x+2+e−2x4=(ex+e−x2)2(f(x))^2 + 1 = \left(\frac{e^x - e^{-x}}{2}\right)^2 + 1 = \frac{e^{2x} - 2 + e^{-2x}}{4} + 1 = \frac{e^{2x} + 2 + e^{-2x}}{4} = \left(\frac{e^x + e^{-x}}{2}\right)^2

Cum ex+e−x2>0\frac{e^x + e^{-x}}{2} > 0, obținem:

(f(x))2+1=ex+e−x2\sqrt{(f(x))^2 + 1} = \frac{e^x + e^{-x}}{2}

Analog, pentru y∈Ry \in \mathbb{R}:

f(y)=ey−e−y2și(f(y))2+1=ey+e−y2f(y) = \frac{e^y - e^{-y}}{2} \quad \text{și} \quad \sqrt{(f(y))^2 + 1} = \frac{e^y + e^{-y}}{2}

(2p)

Calculăm membrul stâng al identității:

f(x)∗f(y)=f(x)(f(y))2+1+f(y)(f(x))2+1f(x) * f(y) = f(x)\sqrt{(f(y))^2 + 1} + f(y)\sqrt{(f(x))^2 + 1} =(ex−e−x2)(ey+e−y2)+(ey−e−y2)(ex+e−x2)= \left(\frac{e^x - e^{-x}}{2}\right)\left(\frac{e^y + e^{-y}}{2}\right) + \left(\frac{e^y - e^{-y}}{2}\right)\left(\frac{e^x + e^{-x}}{2}\right)

Efectuăm înmulțirile:

(ex−e−x2)(ey+e−y2)=ex+y+ex−y−e−x+y−e−(x+y)4\left(\frac{e^x - e^{-x}}{2}\right)\left(\frac{e^y + e^{-y}}{2}\right) = \frac{e^{x+y} + e^{x-y} - e^{-x+y} - e^{-(x+y)}}{4} (ey−e−y2)(ex+e−x2)=ex+y−ex−y+e−x+y−e−(x+y)4\left(\frac{e^y - e^{-y}}{2}\right)\left(\frac{e^x + e^{-x}}{2}\right) = \frac{e^{x+y} - e^{x-y} + e^{-x+y} - e^{-(x+y)}}{4}

Adunând cele două fracții, termenii alternanți se reduc:

f(x)∗f(y)=2ex+y−2e−(x+y)4=ex+y−e−(x+y)2=e2(x+y)−12ex+y=f(x+y)f(x) * f(y) = \frac{2e^{x+y} - 2e^{-(x+y)}}{4} = \frac{e^{x+y} - e^{-(x+y)}}{2} = \frac{e^{2(x+y)} - 1}{2e^{x+y}} = f(x + y)

pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=exx2+1f(x) = \frac{e^x}{\sqrt{x^2 + 1}}.

a) Arătați că f′(x)=ex(x2−x+1)(x2+1)x2+1f'(x) = \frac{e^x(x^2 - x + 1)}{(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1}}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Calculați lim⁡x→0f(x)−f(−x)x\lim_{x \to 0} \frac{f(x) - f(-x)}{x}. (5p)

c) Determinați imaginea funcției ff. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R} ca raport de funcții derivabile. Aplicăm regula de derivare a câtului:
f′(x)=(ex)′⋅x2+1−ex⋅(x2+1)′(x2+1)2f'(x) = \frac{(e^x)' \cdot \sqrt{x^2 + 1} - e^x \cdot (\sqrt{x^2 + 1})'}{(\sqrt{x^2 + 1})^2}

Deoarece (x2+1)′=(x2+1)′2x2+1=2x2x2+1=xx2+1(\sqrt{x^2 + 1})' = \frac{(x^2 + 1)'}{2\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}}, avem:

f′(x)=exx2+1−ex⋅xx2+1x2+1f'(x) = \frac{e^x \sqrt{x^2 + 1} - e^x \cdot \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}}}{x^2 + 1}

(3p)

Aducem la numitor comun la numărător:

f′(x)=ex(x2+1)−xexx2+1x2+1=ex(x2−x+1)(x2+1)x2+1f'(x) = \frac{\frac{e^x(x^2 + 1) - x e^x}{\sqrt{x^2 + 1}}}{x^2 + 1} = \frac{e^x(x^2 - x + 1)}{(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1}}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)


  • b) Exprimăm diferența f(x)−f(−x)f(x) - f(-x):
f(x)−f(−x)=exx2+1−e−x(−x)2+1=ex−e−xx2+1f(x) - f(-x) = \frac{e^x}{\sqrt{x^2 + 1}} - \frac{e^{-x}}{\sqrt{(-x)^2 + 1}} = \frac{e^x - e^{-x}}{\sqrt{x^2 + 1}}

Limita cerută devine:

lim⁡x→0f(x)−f(−x)x=lim⁡x→0[ex−e−xx⋅1x2+1]\lim_{x \to 0} \frac{f(x) - f(-x)}{x} = \lim_{x \to 0} \left[ \frac{e^x - e^{-x}}{x} \cdot \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}} \right]

(2p)

Calculăm limita raportului exponențial:

lim⁡x→0ex−e−xx=lim⁡x→0(ex−1x−e−x−1x)=lim⁡x→0ex−1x+lim⁡x→0e−x−1−x=1+1=2\lim_{x \to 0} \frac{e^x - e^{-x}}{x} = \lim_{x \to 0} \left( \frac{e^x - 1}{x} - \frac{e^{-x} - 1}{x} \right) = \lim_{x \to 0} \frac{e^x - 1}{x} + \lim_{x \to 0} \frac{e^{-x} - 1}{-x} = 1 + 1 = 2

(sau aplicând regula lui l’Hôpital: lim⁡x→0ex+e−x1=1+11=2\lim_{x \to 0} \frac{e^x + e^{-x}}{1} = \frac{1 + 1}{1} = 2).

Deoarece lim⁡x→01x2+1=11=1\lim_{x \to 0} \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{1}{1} = 1, obținem:

lim⁡x→0f(x)−f(−x)x=2⋅1=2\lim_{x \to 0} \frac{f(x) - f(-x)}{x} = 2 \cdot 1 = 2

(3p)


  • c) Studiul monotoniei funcției ff:
    • Numitorul derivatei este strict pozitiv: (x2+1)x2+1>0(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • Exponențiala este strict pozitivă: ex>0e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • Trinomul x2−x+1x^2 - x + 1 are discriminantul Δ=(−1)2−4⋅1⋅1=−3<0\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 1 = -3 < 0, deci x2−x+1>0x^2 - x + 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

Prin urmare, f′(x)>0f'(x) > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, ceea ce arată că funcția ff este strict crescătoare pe R\mathbb{R}.

(2p)

Calculăm limitele funcției la extremitățile domeniului de definiție:

lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞exx2+1=0+∞=0\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \frac{e^x}{\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{0}{+\infty} = 0 lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞exx2+1=lim⁡x→+∞exx1+1x2=+∞(deoarece lim⁡x→+∞exx=+∞)\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{\sqrt{x^2 + 1}} = \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{x\sqrt{1 + \frac{1}{x^2}}} = +\infty \quad \left(\text{deoarece } \lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{x} = +\infty\right)

Fiind continuă și strict crescătoare pe R\mathbb{R}, funcția are proprietatea lui Darboux, iar imaginea sa este intervalul mărginit de cele două limite:

Im⁡(f)=(0,+∞)\operatorname{Im}(f) = (0, +\infty)

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=1x2+4f(x) = \frac{1}{x^2 + 4}.

a) Arătați că ∫02f(x) dx=π8\int_0^2 f(x)\,dx = \frac{\pi}{8}. (5p)

b) Pentru fiecare număr natural nn, considerăm numărul In=∫01(f(x))n dxI_n = \int_0^1 (f(x))^n\,dx. Arătați că lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0. (5p)

c) Determinați numărul real aa, a>0a > 0, pentru care ∫0axf(x) dx=12ln⁡54\int_0^a x f(x)\,dx = \frac{1}{2} \ln\frac{5}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • a) Folosim primitiva directă ∫1x2+c2 dx=1carctg⁡(xc)+C\int \frac{1}{x^2 + c^2}\,dx = \frac{1}{c}\operatorname{arctg}\left(\frac{x}{c}\right) + \mathcal{C}, cu c=2c = 2:
∫02f(x) dx=∫021x2+4 dx=[12arctg⁡(x2)]02\int_0^2 f(x)\,dx = \int_0^2 \frac{1}{x^2 + 4}\,dx = \left[ \frac{1}{2}\operatorname{arctg}\left(\frac{x}{2}\right) \right]_0^2

(3p)

Calculăm valorile la capete:

=12arctg⁡(1)−12arctg⁡(0)=12⋅π4−0=π8= \frac{1}{2}\operatorname{arctg}(1) - \frac{1}{2}\operatorname{arctg}(0) = \frac{1}{2} \cdot \frac{\pi}{4} - 0 = \frac{\pi}{8}

(2p)


  • b) Pentru x∈[0,1]x \in [0, 1], avem 0≤x2≤10 \le x^2 \le 1, de unde 4≤x2+4≤54 \le x^2 + 4 \le 5. Inversând inegalitățile, obținem:
0<15≤1x2+4≤140 < \frac{1}{5} \le \frac{1}{x^2 + 4} \le \frac{1}{4}

Ridicând la puterea n∈Nn \in \mathbb{N}:

0<(f(x))n≤(14)n=14n,pentru orice x∈[0,1]0 < (f(x))^n \le \left(\frac{1}{4}\right)^n = \frac{1}{4^n}, \quad \text{pentru orice } x \in [0, 1]

Integrând această inegalitate pe intervalul [0,1][0, 1]:

0≤∫01(f(x))n dx≤∫0114n dx  ⟺  0≤In≤14n⋅(1−0)=14n0 \le \int_0^1 (f(x))^n\,dx \le \int_0^1 \frac{1}{4^n}\,dx \iff 0 \le I_n \le \frac{1}{4^n} \cdot (1 - 0) = \frac{1}{4^n}

(3p)

Deoarece lim⁡n→+∞0=0\lim_{n \to +\infty} 0 = 0 și lim⁡n→+∞14n=0\lim_{n \to +\infty} \frac{1}{4^n} = 0, conform criteriului cleștelui rezultă:

lim⁡n→+∞In=0\lim_{n \to +\infty} I_n = 0

(2p)


  • c) Calculăm integrala din membrul stâng folosind metoda substituției (sau derivata funcției compuse (x2+4)′=2x(x^2 + 4)' = 2x):
∫0axf(x) dx=∫0axx2+4 dx=12∫0a(x2+4)′x2+4 dx=12[ln⁡(x2+4)]0a\int_0^a x f(x)\,dx = \int_0^a \frac{x}{x^2 + 4}\,dx = \frac{1}{2} \int_0^a \frac{(x^2 + 4)'}{x^2 + 4}\,dx = \frac{1}{2} \left[ \ln(x^2 + 4) \right]_0^a =12(ln⁡(a2+4)−ln⁡4)=12ln⁡(a2+44)= \frac{1}{2} (\ln(a^2 + 4) - \ln 4) = \frac{1}{2} \ln\left(\frac{a^2 + 4}{4}\right)

(3p)

Egalăm rezultatul cu membrul drept din enunț:

12ln⁡(a2+44)=12ln⁡54  ⟺  ln⁡(a2+44)=ln⁡54\frac{1}{2} \ln\left(\frac{a^2 + 4}{4}\right) = \frac{1}{2} \ln\frac{5}{4} \iff \ln\left(\frac{a^2 + 4}{4}\right) = \ln\frac{5}{4}

Datorită injectivității funcției logaritmice:

a2+44=54  ⟺  a2+4=5  ⟺  a2=1\frac{a^2 + 4}{4} = \frac{5}{4} \iff a^2 + 4 = 5 \iff a^2 = 1

Cum din ipoteză a>0a > 0, obținem soluția unică:

a=1a = 1

(2p)