BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 19

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 19

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră progresia geometrică (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1} cu b1=2b_1 = 2 și rația q=5q = \sqrt{5}. Calculați partea întreagă a lui b4b_4. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Termenul general al progresiei geometrice este dat de formula bn=b1⋅qn−1b_n = b_1 \cdot q^{n-1}. Pentru al patrulea termen, avem:
b4=b1⋅q3=2⋅(5)3=2⋅55=105=100⋅5=500b_4 = b_1 \cdot q^3 = 2 \cdot (\sqrt{5})^3 = 2 \cdot 5\sqrt{5} = 10\sqrt{5} = \sqrt{100 \cdot 5} = \sqrt{500}

(2p)

  • Încadrăm numărul 500\sqrt{500} între două numere întregi consecutive prin compararea pătratelor perfecte:
222=484și232=52922^2 = 484 \quad \text{și} \quad 23^2 = 529

Deoarece 484<500<529484 < 500 < 529, obținem:

22<500<2322 < \sqrt{500} < 23

Așadar, partea întreagă a numărului b4b_4 este [b4]=22[b_4] = 22.

(3p)


2. Se consideră funcția bijectivă f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−3f(x) = 2x - 3. Determinați abscisa punctului de intersecție a graficelor funcțiilor ff și f−1f^{-1}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Abscisa punctului de intersecție a graficelor funcțiilor ff și f−1f^{-1} verifică ecuația f(x)=f−1(x)f(x) = f^{-1}(x).

Deoarece ff este strict crescătoare (coeficientul director 2>02 > 0), intersecția graficului cu inversa se află pe prima bisectoare:

f(x)=f−1(x)  ⟺  f(x)=xf(x) = f^{-1}(x) \iff f(x) = x

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută:
2x−3=x  ⟺  2x−x=3  ⟺  x=32x - 3 = x \iff 2x - x = 3 \iff x = 3

(Verificare alternativă prin determinarea inversei: fie y=2x−3  ⟹  2x=y+3  ⟹  x=y+32y = 2x - 3 \implies 2x = y + 3 \implies x = \frac{y + 3}{2}, deci f−1(x)=x+32f^{-1}(x) = \frac{x + 3}{2}. Ecuația 2x−3=x+322x - 3 = \frac{x + 3}{2} conduce la 4x−6=x+3  ⟺  3x=9  ⟺  x=34x - 6 = x + 3 \iff 3x = 9 \iff x = 3.)

Așadar, abscisa punctului de intersecție este x=3x = 3.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡2(2x2+x+1)−log⁡2(x2−x+1)=1\log_2(2x^2 + x + 1) - \log_2(x^2 - x + 1) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiții de existență:
    • 2x2+x+1>02x^2 + x + 1 > 0: discriminantul este Δ=12−4⋅2⋅1=−7<0\Delta = 1^2 - 4 \cdot 2 \cdot 1 = -7 < 0, iar coeficientul lui x2x^2 este pozitiv (2>02 > 0), deci expresia este strict pozitivă pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
    • x2−x+1>0x^2 - x + 1 > 0: discriminantul este Δ=(−1)2−4⋅1⋅1=−3<0\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 1 = -3 < 0, deci expresia este strict pozitivă pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

Ecuația este definită pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

  • Folosind proprietatea logaritmilor log⁡2A−log⁡2B=log⁡2(AB)\log_2 A - \log_2 B = \log_2\left(\frac{A}{B}\right), rescriem ecuația:
log⁡2(2x2+x+1x2−x+1)=1  ⟺  2x2+x+1x2−x+1=21=2\log_2\left(\frac{2x^2 + x + 1}{x^2 - x + 1}\right) = 1 \iff \frac{2x^2 + x + 1}{x^2 - x + 1} = 2^1 = 2

(3p)

  • Înmulțim cu numitorul strict pozitiv x2−x+1x^2 - x + 1:
2x2+x+1=2(x2−x+1)  ⟺  2x2+x+1=2x2−2x+22x^2 + x + 1 = 2(x^2 - x + 1) \iff 2x^2 + x + 1 = 2x^2 - 2x + 2

Reducem termenii asemenea:

x+1=−2x+2  ⟺  3x=1  ⟺  x=13x + 1 = -2x + 2 \iff 3x = 1 \iff x = \frac{1}{3}

Soluția convine deoarece verifică condițiile de existență.

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, suma cifrelor sale să fie divizibilă cu 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de două cifre sunt de la 1010 la 9999. Numărul total de cazuri posibile este:
numa˘r cazuri posibile=99−10+1=90\text{număr cazuri posibile} = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Fie n=ab‾n = \overline{ab} un număr de două cifre, cu a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \dots, 9\}.
    Suma cifrelor S=a+bS = a + b satisface 1≤a+b≤9+9=181 \le a + b \le 9 + 9 = 18.
    Singurul multiplu nenul al lui 1111 din acest interval este a+b=11a + b = 11.

Determinăm perechile de cifre (a,b)(a, b) cu a∈{1,…,9}a \in \{1, \dots, 9\} și b∈{0,…,9}b \in \{0, \dots, 9\} astfel încât a+b=11a + b = 11:

  • a=2  ⟹  b=9a = 2 \implies b = 9 (numărul 2929)
  • a=3  ⟹  b=8a = 3 \implies b = 8 (numărul 3838)
  • a=4  ⟹  b=7a = 4 \implies b = 7 (numărul 4747)
  • a=5  ⟹  b=6a = 5 \implies b = 6 (numărul 5656)
  • a=6  ⟹  b=5a = 6 \implies b = 5 (numărul 6565)
  • a=7  ⟹  b=4a = 7 \implies b = 4 (numărul 7474)
  • a=8  ⟹  b=3a = 8 \implies b = 3 (numărul 8383)
  • a=9  ⟹  b=2a = 9 \implies b = 2 (numărul 9292)

Numărul cazurilor favorabile este 88.

(2p)

  • Calculăm probabilitatea cerută:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=890=445p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{8}{90} = \frac{4}{45}

(1p)


5. Se consideră vectorii u⃗=i⃗+j⃗\vec{u} = \vec{i} + \vec{j} și v⃗=2i⃗−aj⃗\vec{v} = 2\vec{i} - a\vec{j}, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa pentru care ∣u⃗+v⃗∣2=∣u⃗∣2+∣v⃗∣2|\vec{u} + \vec{v}|^2 = |\vec{u}|^2 + |\vec{v}|^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm suma vectorilor u⃗\vec{u} și v⃗\vec{v}:
u⃗+v⃗=(i⃗+j⃗)+(2i⃗−aj⃗)=(1+2)i⃗+(1−a)j⃗=3i⃗+(1−a)j⃗\vec{u} + \vec{v} = (\vec{i} + \vec{j}) + (2\vec{i} - a\vec{j}) = (1 + 2)\vec{i} + (1 - a)\vec{j} = 3\vec{i} + (1 - a)\vec{j}

Calculăm pătratul modulului sumei:

∣u⃗+v⃗∣2=32+(1−a)2=9+1−2a+a2=a2−2a+10|\vec{u} + \vec{v}|^2 = 3^2 + (1 - a)^2 = 9 + 1 - 2a + a^2 = a^2 - 2a + 10

(2p)

  • Calculăm pătratele modulelor vectorilor u⃗\vec{u} și v⃗\vec{v}:
∣u⃗∣2=12+12=2|\vec{u}|^2 = 1^2 + 1^2 = 2 ∣v⃗∣2=22+(−a)2=4+a2|\vec{v}|^2 = 2^2 + (-a)^2 = 4 + a^2

Egalitatea din ipoteză devine:

a2−2a+10=2+(4+a2)  ⟺  a2−2a+10=a2+6a^2 - 2a + 10 = 2 + (4 + a^2) \iff a^2 - 2a + 10 = a^2 + 6

Reducem a2a^2 și rezolvăm ecuația liniară:

−2a+10=6  ⟺  2a=4  ⟺  a=2-2a + 10 = 6 \iff 2a = 4 \iff a = 2

(3p)


6. Arătați că, dacă x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) astfel încât sin⁡x+cos⁡x=2cos⁡x\sin x + \cos x = \sqrt{2}\cos x, atunci x=π8x = \frac{\pi}{8}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ridicăm ambii membri ai egalității la pătrat:
(sin⁡x+cos⁡x)2=(2cos⁡x)2(\sin x + \cos x)^2 = (\sqrt{2}\cos x)^2

Dezvoltăm membrul stâng și folosim formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:

sin⁡2x+2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x=2cos⁡2x  ⟺  1+sin⁡2x=2cos⁡2x\sin^2 x + 2\sin x\cos x + \cos^2 x = 2\cos^2 x \iff 1 + \sin 2x = 2\cos^2 x

Folosind formula unghiului dublu 2cos⁡2x=1+cos⁡2x2\cos^2 x = 1 + \cos 2x, obținem:

1+sin⁡2x=1+cos⁡2x  ⟺  sin⁡2x=cos⁡2x1 + \sin 2x = 1 + \cos 2x \iff \sin 2x = \cos 2x

(2p)

  • Cum x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), rezultă 2x∈(0,π)2x \in (0, \pi). Dacă cos⁡2x=0\cos 2x = 0, atunci sin⁡2x=±1≠0\sin 2x = \pm 1 \neq 0, deci putem împărți prin cos⁡2x≠0\cos 2x \neq 0:
tg⁡2x=1\operatorname{tg} 2x = 1

Deoarece 2x∈(0,π)2x \in (0, \pi) și funcția tangentă ia valoarea 11 exclusiv în primul cadran:

2x=π4  ⟺  x=π82x = \frac{\pi}{4} \iff x = \frac{\pi}{8}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(m)=(m112m+1111m+1)A(m) = \begin{pmatrix} m & 1 & 1 \\ 2 & m+1 & 1 \\ 1 & 1 & m+1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{mx+y+z=12x+(m+1)y+z=2x+y+(m+1)z=m+1\begin{cases} mx + y + z = 1 \\ 2x + (m+1)y + z = 2 \\ x + y + (m+1)z = m+1 \end{cases}

unde mm este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=0\det(A(0)) = 0. (5p)

b) Demonstrați că, pentru m=−3m = -3, sistemul de ecuații nu are soluții. (5p)

c) Demonstrați că, pentru orice număr real mm, sistemul de ecuații are cel mult o soluție. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Pentru m=0m = 0, matricea devine:

A(0)=(011211111)A(0) = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 1 \\ 2 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

Calculăm determinantul matricei A(0)A(0) folosind regula lui Sarrus sau dezvoltarea pe prima linie:

det⁡(A(0))=0⋅1⋅1+1⋅1⋅1+2⋅1⋅1−1⋅1⋅1−1⋅1⋅0−2⋅1⋅1=0+1+2−1−0−2=0\det(A(0)) = 0 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1 + 2 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 0 - 2 \cdot 1 \cdot 1 = 0 + 1 + 2 - 1 - 0 - 2 = 0

(3p)


b) Pentru m=−3m = -3, sistemul devine:

{−3x+y+z=12x−2y+z=2x+y−2z=−2\begin{cases} -3x + y + z = 1 \\ 2x - 2y + z = 2 \\ x + y - 2z = -2 \end{cases}

(2p)

Presupunem că (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) este o soluție a sistemului. Adunând cele trei ecuații membru cu membru, obținem:

(−3+2+1)x0+(1−2+1)y0+(1+1−2)z0=1+2+(−2)(-3 + 2 + 1)x_0 + (1 - 2 + 1)y_0 + (1 + 1 - 2)z_0 = 1 + 2 + (-2) 0⋅x0+0⋅y0+0⋅z0=1  ⟺  0=10 \cdot x_0 + 0 \cdot y_0 + 0 \cdot z_0 = 1 \iff 0 = 1

Această egalitate este o contradicție (imposibilă). Așadar, pentru m=−3m = -3, sistemul de ecuații nu are soluții (este incompatibil).

(3p)


c) Calculăm determinantul matricei sistemului A(m)A(m) pentru m∈Rm \in \mathbb{R}:

det⁡(A(m))=∣m112m+1111m+1∣\det(A(m)) = \begin{vmatrix} m & 1 & 1 \\ 2 & m+1 & 1 \\ 1 & 1 & m+1 \end{vmatrix}

Scădem prima linie din linia a doua și linia a treia (L2←L2−L1L_2 \leftarrow L_2 - L_1, L3←L3−L1L_3 \leftarrow L_3 - L_1):

det⁡(A(m))=∣m112−mm01−m0m∣\det(A(m)) = \begin{vmatrix} m & 1 & 1 \\ 2-m & m & 0 \\ 1-m & 0 & m \end{vmatrix}

Dezvoltăm după ultima coloană:

det⁡(A(m))=1⋅∣2−mm1−m0∣+m⋅∣m12−mm∣\det(A(m)) = 1 \cdot \begin{vmatrix} 2-m & m \\ 1-m & 0 \end{vmatrix} + m \cdot \begin{vmatrix} m & 1 \\ 2-m & m \end{vmatrix} =−m(1−m)+m(m2−(2−m))=m2−m+m(m2+m−2)=m(m−1)+m(m−1)(m+2)= -m(1-m) + m(m^2 - (2-m)) = m^2 - m + m(m^2 + m - 2) = m(m - 1) + m(m - 1)(m + 2) =m(m−1)(1+m+2)=m(m−1)(m+3)=m3+2m2−3m= m(m - 1)(1 + m + 2) = m(m - 1)(m + 3) = m^3 + 2m^2 - 3m

(1p)

Rădăcinile ecuației det⁡(A(m))=0\det(A(m)) = 0 sunt m∈{−3,0,1}m \in \{-3, 0, 1\}.

  • Dacă m∈R∖{−3,0,1}m \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 0, 1\}, atunci det⁡(A(m))≠0\det(A(m)) \neq 0, deci sistemul este de tip Cramer și admite o soluție unică.
  • Analizăm cazurile în care det⁡(A(m))=0\det(A(m)) = 0:
    • Pentru m=−3m = -3, am demonstrat la punctul b) că sistemul nu are soluții (00 soluții).
    • Pentru m=0m = 0, sistemul devine: {y+z=12x+y+z=2x+y+z=1\begin{cases} y + z = 1 \\ 2x + y + z = 2 \\ x + y + z = 1 \end{cases} Din prima și a treia ecuație: x+(y+z)=1  ⟺  x+1=1  ⟹  x=0x + (y + z) = 1 \iff x + 1 = 1 \implies x = 0. Din ecuația a doua: 2(0)+(y+z)=2  ⟺  y+z=22(0) + (y + z) = 2 \iff y + z = 2, în contradicție cu y+z=1y + z = 1. Deci sistemul nu are soluții (00 soluții).
    • Pentru m=1m = 1, sistemul devine: {x+y+z=12x+2y+z=2x+y+2z=2\begin{cases} x + y + z = 1 \\ 2x + 2y + z = 2 \\ x + y + 2z = 2 \end{cases} Adunând prima ecuație cu a treia obținem 2x+2y+3z=32x + 2y + 3z = 3. Din ecuația a doua avem 2x+2y=2−z2x + 2y = 2 - z, deci (2−z)+3z=3  ⟺  2z=1  ⟺  z=12(2 - z) + 3z = 3 \iff 2z = 1 \iff z = \frac{1}{2}. Înlocuind în prima ecuație: x+y=12x + y = \frac{1}{2}, iar în a doua: 2(x+y)+12=2  ⟹  2⋅12+12=32≠22(x+y) + \frac{1}{2} = 2 \implies 2 \cdot \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = \frac{3}{2} \neq 2, contradicție. Deci nici pentru m=1m = 1 sistemul nu are soluții (00 soluții).

(2p)

În concluzie, pentru orice m∈Rm \in \mathbb{R}, sistemul are fie o soluție unică (când m∈R∖{−3,0,1}m \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 0, 1\}), fie nicio soluție (când m∈{−3,0,1}m \in \{-3, 0, 1\}), așadar are cel mult o soluție.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor complexe se definește legea de compoziție:

z1∗z2=z1+z2−12z1‾−12z2‾z_1 * z_2 = z_1 + z_2 - \frac{1}{2}\overline{z_1} - \frac{1}{2}\overline{z_2}

unde z‾\overline{z} este conjugatul numărului complex zz.

a) Arătați că (1+i)∗(1−i)=1(1 + i) * (1 - i) = 1. (5p)

b) Se consideră mulțimea H={2+bi∣b∈R}H = \{2 + bi \mid b \in \mathbb{R}\}. Arătați că HH este parte stabilă a lui C\mathbb{C} în raport cu legea de compoziție „∗*”. (5p)

c) Se consideră numărul complex z0z_0. Arătați că există o infinitate de numere complexe zz cu proprietatea că numărul z0∗zz_0 * z este real. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Conjugatele numerelor date sunt 1+i‾=1−i\overline{1 + i} = 1 - i și 1−i‾=1+i\overline{1 - i} = 1 + i. Aplicăm direct legea de compoziție:

(1+i)∗(1−i)=(1+i)+(1−i)−12(1−i)−12(1+i)(1 + i) * (1 - i) = (1 + i) + (1 - i) - \frac{1}{2}(1 - i) - \frac{1}{2}(1 + i)

(3p)

Efectuăm calculele:

=2−12(1−i+1+i)=2−12⋅2=2−1=1= 2 - \frac{1}{2}(1 - i + 1 + i) = 2 - \frac{1}{2} \cdot 2 = 2 - 1 = 1

(2p)


b) Fie z1,z2∈Hz_1, z_2 \in H. Atunci există b,c∈Rb, c \in \mathbb{R} astfel încât:

z1=2+bișiz2=2+ciz_1 = 2 + bi \quad \text{și} \quad z_2 = 2 + ci

Conjugatele lor sunt z1‾=2−bi\overline{z_1} = 2 - bi și z2‾=2−ci\overline{z_2} = 2 - ci. Calculăm compunerea:

z1∗z2=(2+bi)+(2+ci)−12(2−bi)−12(2−ci)z_1 * z_2 = (2 + bi) + (2 + ci) - \frac{1}{2}(2 - bi) - \frac{1}{2}(2 - ci)

(3p)

Grupăm termenii:

=4+(b+c)i−12(4−(b+c)i)=4+(b+c)i−2+12(b+c)i=2+32(b+c)i= 4 + (b + c)i - \frac{1}{2}(4 - (b + c)i) = 4 + (b + c)i - 2 + \frac{1}{2}(b + c)i = 2 + \frac{3}{2}(b + c)i

Deoarece b,c∈Rb, c \in \mathbb{R}, numărul b′=3(b+c)2b' = \frac{3(b + c)}{2} este număr real, deci:

z1∗z2=2+b′i∈Hz_1 * z_2 = 2 + b'i \in H

Prin urmare, HH este parte stabilă a mulțimii C\mathbb{C} în raport cu legea de compoziție „∗*”.

(2p)


c) Fie z0=a+biz_0 = a + bi, cu a,b∈Ra, b \in \mathbb{R} fixat. Căutăm numerele complexe z=x+yiz = x + yi, cu x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}, astfel încât z0∗z∈Rz_0 * z \in \mathbb{R}.

Calculăm z0∗zz_0 * z:

z0∗z=(a+bi)+(x+yi)−12(a−bi)−12(x−yi)z_0 * z = (a + bi) + (x + yi) - \frac{1}{2}(a - bi) - \frac{1}{2}(x - yi) =(a+x−a+x2)+i(b+y+b+y2)=a+x2+3(b+y)2i= \left(a + x - \frac{a + x}{2}\right) + i\left(b + y + \frac{b + y}{2}\right) = \frac{a + x}{2} + \frac{3(b + y)}{2}i

(3p)

Numărul z0∗zz_0 * z este real dacă și numai dacă partea sa imaginară este nulă:

3(b+y)2=0  ⟺  b+y=0  ⟺  y=−b\frac{3(b + y)}{2} = 0 \iff b + y = 0 \iff y = -b

Așadar, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, numărul complex z=x−biz = x - bi satisface:

z0∗z=a+x2∈Rz_0 * z = \frac{a + x}{2} \in \mathbb{R}

Deoarece xx poate lua o infinitate de valori reale, există o infinitate de numere complexe zz de forma z=x−biz = x - bi cu proprietatea cerută.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(1,+∞)→Rf: (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x3−3x+23f(x) = \sqrt[3]{x^3 - 3x + 2}.

a) Arătați că f′(x)=(x−1)(x+1)(x3−3x+2)23f'(x) = \frac{(x-1)(x+1)}{\sqrt[3]{(x^3 - 3x + 2)^2}}, x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

b) Calculați lim⁡x→1,x>1f(x)x−1\lim_{x \to 1, x > 1} \frac{f(x)}{x - 1}. (5p)

c) Arătați că, pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty), ecuația f(x)=af(x) = a are soluție unică. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), descompunem expresia de sub radical:

x3−3x+2=x3−x−2x+2=x(x2−1)−2(x−1)=(x−1)(x(x+1)−2)=(x−1)(x2+x−2)=(x−1)2(x+2)x^3 - 3x + 2 = x^3 - x - 2x + 2 = x(x^2 - 1) - 2(x - 1) = (x - 1)(x(x + 1) - 2) = (x - 1)(x^2 + x - 2) = (x - 1)^2(x + 2)

Pentru x>1x > 1, avem (x−1)2>0(x - 1)^2 > 0 și x+2>3>0x + 2 > 3 > 0, deci x3−3x+2>0x^3 - 3x + 2 > 0.

Scriind f(x)=(x3−3x+2)13f(x) = (x^3 - 3x + 2)^{\frac{1}{3}}, aplicăm regula de derivare a funcțiilor compuse:

f′(x)=13(x3−3x+2)13−1⋅(x3−3x+2)′=13(x3−3x+2)−23⋅(3x2−3)f'(x) = \frac{1}{3}(x^3 - 3x + 2)^{\frac{1}{3} - 1} \cdot (x^3 - 3x + 2)' = \frac{1}{3}(x^3 - 3x + 2)^{-\frac{2}{3}} \cdot (3x^2 - 3)

(3p)

Simplificăm factorul 33:

f′(x)=3(x2−1)3(x3−3x+2)23=(x−1)(x+1)(x3−3x+2)23,∀x∈(1,+∞)f'(x) = \frac{3(x^2 - 1)}{3\sqrt[3]{(x^3 - 3x + 2)^2}} = \frac{(x - 1)(x + 1)}{\sqrt[3]{(x^3 - 3x + 2)^2}}, \quad \forall x \in (1, +\infty)

(2p)


b) Folosind factorizarea x3−3x+2=(x−1)2(x+2)x^3 - 3x + 2 = (x - 1)^2(x + 2), rescriem raportul:

lim⁡x→1,x>1f(x)x−1=lim⁡x→1,x>1(x−1)2(x+2)3x−1\lim_{x \to 1, x > 1} \frac{f(x)}{x - 1} = \lim_{x \to 1, x > 1} \frac{\sqrt[3]{(x - 1)^2(x + 2)}}{x - 1}

Pentru x>1x > 1, x−1>0x - 1 > 0, deci îl putem introduce sub radicalul de ordinul 3 ca (x−1)3(x - 1)^3:

=lim⁡x→1,x>1(x−1)2(x+2)(x−1)33=lim⁡x→1,x>1x+2x−13= \lim_{x \to 1, x > 1} \sqrt[3]{\frac{(x - 1)^2(x + 2)}{(x - 1)^3}} = \lim_{x \to 1, x > 1} \sqrt[3]{\frac{x + 2}{x - 1}}

(3p)

Calculăm limita raportului de sub radical:

lim⁡x→1,x>1(x+2)=3șilim⁡x→1,x>1(x−1)=0+  ⟹  lim⁡x→1,x>1x+2x−1=+∞\lim_{x \to 1, x > 1} (x + 2) = 3 \quad \text{și} \quad \lim_{x \to 1, x > 1} (x - 1) = 0^+ \implies \lim_{x \to 1, x > 1} \frac{x + 2}{x - 1} = +\infty

Așadar:

lim⁡x→1,x>1f(x)x−1=+∞\lim_{x \to 1, x > 1} \frac{f(x)}{x - 1} = +\infty

(2p)


c) Pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), avem x−1>0x - 1 > 0, x+1>2>0x + 1 > 2 > 0 și numitorul (x3−3x+2)23>0\sqrt[3]{(x^3 - 3x + 2)^2} > 0.
Rezultă că:

f′(x)>0,∀x∈(1,+∞)f'(x) > 0, \quad \forall x \in (1, +\infty)

Prin urmare, funcția ff este strict crescătoare pe (1,+∞)(1, +\infty), deci este injectivă.

(2p)

  • Funcția ff este continuă pe (1,+∞)(1, +\infty). Calculăm limitele la capetele intervalului:
lim⁡x→1,x>1f(x)=13−3⋅1+23=03=0\lim_{x \to 1, x > 1} f(x) = \sqrt[3]{1^3 - 3 \cdot 1 + 2} = \sqrt[3]{0} = 0 lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x3(1−3x2+2x3)3=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \sqrt[3]{x^3\left(1 - \frac{3}{x^2} + \frac{2}{x^3}\right)} = +\infty

Deoarece ff este continuă și strict crescătoare, imaginea funcției este:

Im⁡f=(0,+∞)\operatorname{Im} f = (0, +\infty)

Prin proprietatea lui Darboux / bijectivitate, pentru orice a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty), există un unic x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty) astfel încât f(x)=af(x) = a.
Așadar, ecuația f(x)=af(x) = a are soluție unică.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x2+2)e−xf(x) = (x^2 + 2)e^{-x}.

a) Arătați că ∫14exf(x) dx=27\int_1^4 e^x f(x) \, dx = 27. (5p)

b) Calculați ∫1ef(ln⁡x) dx\int_1^e f(\ln x) \, dx. (5p)

c) Arătați că lim⁡x→01x∫0xf(t) dt=2\lim_{x \to 0} \frac{1}{x}\int_0^x f(t) \, dt = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Observăm că exf(x)=ex⋅(x2+2)e−x=x2+2e^x f(x) = e^x \cdot (x^2 + 2)e^{-x} = x^2 + 2. Calculăm integrala definită:

∫14exf(x) dx=∫14(x2+2) dx=[x33+2x]14\int_1^4 e^x f(x) \, dx = \int_1^4 (x^2 + 2) \, dx = \left[ \frac{x^3}{3} + 2x \right]_1^4

(3p)

Aplicăm formula Leibniz-Newton:

=(433+2⋅4)−(133+2⋅1)=(643+8)−(13+2)=633+6=21+6=27= \left( \frac{4^3}{3} + 2 \cdot 4 \right) - \left( \frac{1^3}{3} + 2 \cdot 1 \right) = \left( \frac{64}{3} + 8 \right) - \left( \frac{1}{3} + 2 \right) = \frac{63}{3} + 6 = 21 + 6 = 27

(2p)


b) Exprimăm f(ln⁡x)f(\ln x) pentru x∈[1,e]x \in [1, e]:

f(ln⁡x)=(ln⁡2x+2)e−ln⁡x=(ln⁡2x+2)⋅1x=ln⁡2x+2xf(\ln x) = (\ln^2 x + 2)e^{-\ln x} = (\ln^2 x + 2) \cdot \frac{1}{x} = \frac{\ln^2 x + 2}{x}

Integrala devine:

∫1ef(ln⁡x) dx=∫1eln⁡2x+2x dx=∫1e(ln⁡2x+2)⋅(ln⁡x)′ dx\int_1^e f(\ln x) \, dx = \int_1^e \frac{\ln^2 x + 2}{x} \, dx = \int_1^e (\ln^2 x + 2) \cdot (\ln x)' \, dx

(3p)

Facem schimbarea de variabilă u=ln⁡x  ⟹  du=1x dxu = \ln x \implies du = \frac{1}{x} \, dx:

  • Pentru x=1x = 1, avem u=ln⁡1=0u = \ln 1 = 0.
  • Pentru x=ex = e, avem u=ln⁡e=1u = \ln e = 1.

Integrala devine:

∫01(u2+2) du=[u33+2u]01=(13+2)−0=73\int_0^1 (u^2 + 2) \, du = \left[ \frac{u^3}{3} + 2u \right]_0^1 = \left( \frac{1}{3} + 2 \right) - 0 = \frac{7}{3}

(2p)


c) Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă a funcției continue ff pe R\mathbb{R}. Conform teoremei fundamentale a calculului integral:

∫0xf(t) dt=F(x)−F(0)\int_0^x f(t) \, dt = F(x) - F(0)

Limita se rescrie:

lim⁡x→01x∫0xf(t) dt=lim⁡x→0F(x)−F(0)x−0\lim_{x \to 0} \frac{1}{x}\int_0^x f(t) \, dt = \lim_{x \to 0} \frac{F(x) - F(0)}{x - 0}

(2p)

Conform definiției derivatei primitivei FF în punctul x0=0x_0 = 0:

lim⁡x→0F(x)−F(0)x=F′(0)=f(0)\lim_{x \to 0} \frac{F(x) - F(0)}{x} = F'(0) = f(0)

(sau aplicând regula lui l’Hôpital pentru cazul de nedeterminare [00]\left[\frac{0}{0}\right]: lim⁡x→0∫0xf(t) dtx=lim⁡x→0f(x)1=f(0)\lim_{x \to 0} \frac{\int_0^x f(t)\,dt}{x} = \lim_{x \to 0} \frac{f(x)}{1} = f(0))

Calculăm f(0)f(0):

f(0)=(02+2)e−0=2⋅1=2f(0) = (0^2 + 2)e^{-0} = 2 \cdot 1 = 2

Așadar, limita este egală cu 22.

(3p)