BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 18

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 18

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că, dacă z=3+iz = 3 + i, unde zz este număr complex, atunci z2−6z+10=0z^2 - 6z + 10 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Calcul direct):

Calculăm pătratul numărului complex zz:

z2=(3+i)2=32+2⋅3⋅i+i2=9+6i−1=8+6iz^2 = (3 + i)^2 = 3^2 + 2 \cdot 3 \cdot i + i^2 = 9 + 6i - 1 = 8 + 6i

Calculăm termenul −6z-6z:

−6z=−6(3+i)=−18−6i-6z = -6(3 + i) = -18 - 6i

Înlocuim în expresia din enunț:

z2−6z+10=(8+6i)−(18+6i)+10=8−18+10+6i−6iz^2 - 6z + 10 = (8 + 6i) - (18 + 6i) + 10 = 8 - 18 + 10 + 6i - 6i

(3p)

Efectuăm calculele:

8−18+10=0  ⟹  z2−6z+10=08 - 18 + 10 = 0 \implies z^2 - 6z + 10 = 0

(2p)

  • Metoda 2 (Formare de ecuație):

Din z=3+iz = 3 + i, izolăm unitatea imaginară: z−3=iz - 3 = i.
Ridicând la pătrat ambele părți ale egalității:

(z−3)2=i2  ⟺  z2−6z+9=−1  ⟺  z2−6z+10=0(z - 3)^2 = i^2 \iff z^2 - 6z + 9 = -1 \iff z^2 - 6z + 10 = 0

2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−4xf(x) = x^2 - 4x și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x2+2x−6g(x) = x^2 + 2x - 6. Determinați abscisa punctului de intersecție a graficelor funcțiilor ff și gg. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul de intersecție al graficelor Gf∩GgG_f \cap G_g are abscisa determinată de ecuația:
f(x)=g(x)f(x) = g(x)

Înlocuim legile de corespondență ale celor două funcții:

x2−4x=x2+2x−6x^2 - 4x = x^2 + 2x - 6

(3p)

  • Reducem termenul de gradul al doilea x2x^2:
−4x=2x−6  ⟺  −6x=−6  ⟺  x=1-4x = 2x - 6 \iff -6x = -6 \iff x = 1

Abscisa punctului de intersecție a graficelor funcțiilor ff și gg este x=1x = 1.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x+3=x+1\sqrt{2x + 3} = x + 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condițiile de existență și compatibilitate:
    • Cantitatea de sub radical trebuie să fie nenegativă: 2x+3≥0  ⟺  x≥−322x + 3 \ge 0 \iff x \ge -\frac{3}{2}.
    • Membrul drept trebuie să fie nenegativ: x+1≥0  ⟺  x≥−1x + 1 \ge 0 \iff x \ge -1.
    • Domeniul de compatibilitate este x∈[−1,∞)x \in [-1, \infty).

Ridicăm ambii membri la pătrat:

2x+3=(x+1)2  ⟺  2x+3=x2+2x+12x + 3 = (x + 1)^2 \iff 2x + 3 = x^2 + 2x + 1

(2p)

  • Reducem termenul 2x2x și rezolvăm ecuația obținută:
x2=2  ⟺  x=±2x^2 = 2 \iff x = \pm \sqrt{2}

Verificăm soluțiile în raport cu condiția x≥−1x \ge -1:

  • Pentru x=−2≈−1,41<−1x = -\sqrt{2} \approx -1{,}41 < -1, valoarea nu convine (x+1=1−2<0x + 1 = 1 - \sqrt{2} < 0).
  • Pentru x=2>−1x = \sqrt{2} > -1, valoarea convine.

Așadar, ecuația are soluția unică:

x=2x = \sqrt{2}

(3p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, produsul cifrelor sale să fie un număr prim. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}\{10, 11, \dots, 99\} și are 99−10+1=9099 - 10 + 1 = 90 de elemente, deci:
numa˘r cazuri posibile=90\text{număr cazuri posibile} = 90

(2p)

  • Fie n=ab‾n = \overline{ab} un număr de două cifre, cu a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \dots, 9\}.
    Produsul a⋅ba \cdot b este un număr prim dacă și numai dacă unul dintre factori este 11, iar celălalt este o cifră primă din mulțimea {2,3,5,7}\{2, 3, 5, 7\}:
    • Cazul a=1a = 1: b∈{2,3,5,7}b \in \{2, 3, 5, 7\}, deci numerele sunt 12,13,15,1712, 13, 15, 17 (4 cazuri).
    • Cazul b=1b = 1: a∈{2,3,5,7}a \in \{2, 3, 5, 7\}, deci numerele sunt 21,31,51,7121, 31, 51, 71 (4 cazuri).

Numerele favorabile sunt 12,21,13,31,15,51,17,7112, 21, 13, 31, 15, 51, 17, 71, așadar:

numa˘r cazuri favorabile=8\text{număr cazuri favorabile} = 8

(2p)

  • Calculăm probabilitatea cerută:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=890=445p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{8}{90} = \frac{4}{45}

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,2)A(-1, 2) și B(3,−1)B(3, -1). Știind că punctul MM este simetricul lui AA față de BB și punctul NN este simetricul lui BB față de MM, determinați coordonatele punctului NN. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul MM este simetricul lui AA față de BB, ceea ce înseamnă că BB este mijlocul segmentului AMAM:
xB=xA+xM2  ⟺  3=−1+xM2  ⟺  −1+xM=6  ⟺  xM=7x_B = \frac{x_A + x_M}{2} \iff 3 = \frac{-1 + x_M}{2} \iff -1 + x_M = 6 \iff x_M = 7 yB=yA+yM2  ⟺  −1=2+yM2  ⟺  2+yM=−2  ⟺  yM=−4y_B = \frac{y_A + y_M}{2} \iff -1 = \frac{2 + y_M}{2} \iff 2 + y_M = -2 \iff y_M = -4

Așadar, obținem M(7,−4)M(7, -4).

(2p)

  • Punctul NN este simetricul lui BB față de MM, deci MM este mijlocul segmentului BNBN:
xM=xB+xN2  ⟺  7=3+xN2  ⟺  3+xN=14  ⟺  xN=11x_M = \frac{x_B + x_N}{2} \iff 7 = \frac{3 + x_N}{2} \iff 3 + x_N = 14 \iff x_N = 11 yM=yB+yN2  ⟺  −4=−1+yN2  ⟺  −1+yN=−8  ⟺  yN=−7y_M = \frac{y_B + y_N}{2} \iff -4 = \frac{-1 + y_N}{2} \iff -1 + y_N = -8 \iff y_N = -7

Coordonatele punctului căutat sunt:

N(11,−7)N(11, -7)

(3p)


6. Arătați că, dacă x∈[0,π2]x \in \left[0, \frac{\pi}{2}\right] și sin⁡x+cos⁡x=cos⁡2x\sin x + \cos x = \cos 2x, atunci sin⁡x−cos⁡x=−1\sin x - \cos x = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula trigonometrică pentru cosinusul unghiului dublu:
cos⁡2x=cos⁡2x−sin⁡2x=(cos⁡x−sin⁡x)(cos⁡x+sin⁡x)\cos 2x = \cos^2 x - \sin^2 x = (\cos x - \sin x)(\cos x + \sin x)

Ecuația dată devine:

sin⁡x+cos⁡x=(cos⁡x−sin⁡x)(cos⁡x+sin⁡x)\sin x + \cos x = (\cos x - \sin x)(\cos x + \sin x)

(3p)

  • Pentru x∈[0,π2]x \in \left[0, \frac{\pi}{2}\right], avem sin⁡x≥0\sin x \ge 0 și cos⁡x≥0\cos x \ge 0.
    Deoarece sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1, valorile sin⁡x\sin x și cos⁡x\cos x nu pot fi ambele 00, așadar:
sin⁡x+cos⁡x>0\sin x + \cos x > 0

Împărțim egalitatea prin sin⁡x+cos⁡x≠0\sin x + \cos x \neq 0:

1=cos⁡x−sin⁡x  ⟺  cos⁡x−sin⁡x=11 = \cos x - \sin x \iff \cos x - \sin x = 1

Înmulțind cu −1-1, obținem:

sin⁡x−cos⁡x=−1\sin x - \cos x = -1

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A(x)=(2x000100x1)A(x) = \begin{pmatrix} 2^x & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & x & 1 \end{pmatrix} și I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=2\det(A(1)) = 2. (5p)

b) Demonstrați că A(x)⋅A(y)=A(x+y)A(x) \cdot A(y) = A(x + y), pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați rangul matricei B=A(1)⋅A(2)⋅A(3)−I3B = A(1) \cdot A(2) \cdot A(3) - I_3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Pentru x=1x = 1, avem:

A(1)=(2100010011)=(200010011)A(1) = \begin{pmatrix} 2^1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

Calculăm determinantul matricei A(1)A(1) (sau observăm că este o matrice triunghiulară inferior):

det⁡(A(1))=∣200010011∣=2⋅1⋅1+0+0−0−0−0=2\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 1 \end{vmatrix} = 2 \cdot 1 \cdot 1 + 0 + 0 - 0 - 0 - 0 = 2

(3p)


b) Înmulțim matricele A(x)A(x) și A(y)A(y):

A(x)⋅A(y)=(2x000100x1)(2y000100y1)A(x) \cdot A(y) = \begin{pmatrix} 2^x & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & x & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2^y & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & y & 1 \end{pmatrix}

Efectuăm produsul pe linii și coloane:

=(2x⋅2y+0+00+0+00+0+00+0+00+1+00+0+00+0+00+x+y0+0+1)= \begin{pmatrix} 2^x \cdot 2^y + 0 + 0 & 0 + 0 + 0 & 0 + 0 + 0 \\ 0 + 0 + 0 & 0 + 1 + 0 & 0 + 0 + 0 \\ 0 + 0 + 0 & 0 + x + y & 0 + 0 + 1 \end{pmatrix}

(2p)

Folosind proprietatea puterilor 2x⋅2y=2x+y2^x \cdot 2^y = 2^{x+y}, obținem:

=(2x+y000100x+y1)=A(x+y)= \begin{pmatrix} 2^{x+y} & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & x+y & 1 \end{pmatrix} = A(x + y)

pentru orice numere reale xx și yy.

(3p)


c) Aplicând relația de la punctul b) prin asociativitatea înmulțirii matricelor:

A(1)⋅A(2)⋅A(3)=A(1+2)⋅A(3)=A(3)⋅A(3)=A(3+3)=A(6)A(1) \cdot A(2) \cdot A(3) = A(1 + 2) \cdot A(3) = A(3) \cdot A(3) = A(3 + 3) = A(6)

Exprimăm matricea A(6)A(6):

A(6)=(2600010061)=(6400010061)A(6) = \begin{pmatrix} 2^6 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 6 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 64 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 6 & 1 \end{pmatrix}

Calculăm matricea BB:

B=A(6)−I3=(6400010061)−(100010001)=(6300000060)B = A(6) - I_3 = \begin{pmatrix} 64 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 6 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 63 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 6 & 0 \end{pmatrix}

(2p)

Determinăm rangul matricei BB:

  • Determinantul matricei este nul: det⁡(B)=0\det(B) = 0 (deoarece coloana a treia este nulă, la fel și linia a doua).
  • Căutăm un minor de ordinul 2 nenul. Alegem minorul format din liniile 1, 3 și coloanele 1, 2:
Δ2=∣63006∣=63⋅6−0⋅0=378≠0\Delta_2 = \begin{vmatrix} 63 & 0 \\ 0 & 6 \end{vmatrix} = 63 \cdot 6 - 0 \cdot 0 = 378 \neq 0

Deoarece există un minor de ordinul 2 nenul și toți minorii de ordinul 3 sunt nuli, rangul matricei BB este egal cu 22.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor raționale se definește legea de compoziție:

x∗y=x2y2−2x2−2y2+6x * y = x^2 y^2 - 2x^2 - 2y^2 + 6

a) Arătați că 1∗1=31 * 1 = 3. (5p)

b) Arătați că x∗y≠2x * y \neq 2, pentru orice numere raționale xx și yy. (5p)

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere întregi pentru care m∗n=3m * n = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm 1∗11 * 1 conform definiției legii:

1∗1=12⋅12−2⋅12−2⋅12+61 * 1 = 1^2 \cdot 1^2 - 2 \cdot 1^2 - 2 \cdot 1^2 + 6

(3p)

Efectuăm calculele:

=1−2−2+6=3= 1 - 2 - 2 + 6 = 3

(2p)


b) Rescriem expresia legii de compoziție prin descompunere în factori:

x∗y=x2(y2−2)−2(y2−2)+2=(x2−2)(y2−2)+2x * y = x^2(y^2 - 2) - 2(y^2 - 2) + 2 = (x^2 - 2)(y^2 - 2) + 2

Presupunem prin reducere la absurd că ar exista numere raționale x,y∈Qx, y \in \mathbb{Q} astfel încât x∗y=2x * y = 2:

(x2−2)(y2−2)+2=2  ⟺  (x2−2)(y2−2)=0(x^2 - 2)(y^2 - 2) + 2 = 2 \iff (x^2 - 2)(y^2 - 2) = 0

(3p)

Un produs de factori este nul dacă și numai dacă cel puțin unul dintre factori este nul:

x2−2=0  ⟺  x2=2sauy2−2=0  ⟺  y2=2x^2 - 2 = 0 \iff x^2 = 2 \quad \text{sau} \quad y^2 - 2 = 0 \iff y^2 = 2

Însă ecuațiile x2=2x^2 = 2 și y2=2y^2 = 2 au soluțiile x=±2x = \pm \sqrt{2}, respectiv y=±2y = \pm \sqrt{2}, care nu sunt numere raționale (2∈R∖Q\sqrt{2} \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q}).

Așadar, x2≠2x^2 \neq 2 și y2≠2y^2 \neq 2 pentru orice x,y∈Qx, y \in \mathbb{Q}, de unde rezultă că:

x∗y≠2,pentru orice x,y∈Qx * y \neq 2, \quad \text{pentru orice } x, y \in \mathbb{Q}

(2p)


c) Ecuația m∗n=3m * n = 3 cu m,n∈Zm, n \in \mathbb{Z} se scrie:

(m2−2)(n2−2)+2=3  ⟺  (m2−2)(n2−2)=1(m^2 - 2)(n^2 - 2) + 2 = 3 \iff (m^2 - 2)(n^2 - 2) = 1

(2p)

Deoarece m,n∈Zm, n \in \mathbb{Z}, numerele m2−2m^2 - 2 și n2−2n^2 - 2 sunt numere întregi.
Singurele descompuneri ale lui 11 ca produs de două numere întregi sunt 1⋅1=11 \cdot 1 = 1 și (−1)⋅(−1)=1(-1) \cdot (-1) = 1:

  • Cazul 1: {m2−2=1n2−2=1  ⟺  {m2=3n2=3\begin{cases} m^2 - 2 = 1 \\ n^2 - 2 = 1 \end{cases} \iff \begin{cases} m^2 = 3 \\ n^2 = 3 \end{cases}, care nu are soluții întregi deoarece 33 nu este pătrat perfect în Z\mathbb{Z}.

  • Cazul 2: {m2−2=−1n2−2=−1  ⟺  {m2=1n2=1\begin{cases} m^2 - 2 = -1 \\ n^2 - 2 = -1 \end{cases} \iff \begin{cases} m^2 = 1 \\ n^2 = 1 \end{cases}.

    • Din m2=1m^2 = 1 obținem m∈{−1,1}m \in \{-1, 1\}.
    • Din n2=1n^2 = 1 obținem n∈{−1,1}n \in \{-1, 1\}.

Combinând soluțiile, găsim perechile de numere întregi:

(m,n)∈{(−1,−1),(−1,1),(1,−1),(1,1)}(m, n) \in \{(-1, -1), (-1, 1), (1, -1), (1, 1)\}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:(−1,∞)→Rf: (-1, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2x−2ln⁡(x+1)f(x) = x^2 + 2x - 2\ln(x + 1).

a) Arătaţi că f′(x)=2x(x+2)x+1f'(x) = \frac{2x(x + 2)}{x + 1}, x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty). (5p)

b) Determinați numărul real a∈(−1,∞)a \in (-1, \infty), știind că tangenta la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A(a, f(a)) este paralelă cu dreapta de ecuație y=3x+2020y = 3x + 2020. (5p)

c) Demonstrați că (x+1)2≥2ln⁡(x+1)+1(x + 1)^2 \ge 2\ln(x + 1) + 1, pentru orice x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Funcția ff este derivabilă pe (−1,∞)(-1, \infty). Calculăm derivata:

f′(x)=(x2+2x)′−(2ln⁡(x+1))′=2x+2−2x+1f'(x) = (x^2 + 2x)' - (2\ln(x + 1))' = 2x + 2 - \frac{2}{x + 1}

(3p)

Aducem la numitor comun:

f′(x)=(2x+2)(x+1)−2x+1=2(x+1)2−2x+1=2(x2+2x+1)−2x+1f'(x) = \frac{(2x + 2)(x + 1) - 2}{x + 1} = \frac{2(x + 1)^2 - 2}{x + 1} = \frac{2(x^2 + 2x + 1) - 2}{x + 1} =2x2+4x+2−2x+1=2x2+4xx+1=2x(x+2)x+1= \frac{2x^2 + 4x + 2 - 2}{x + 1} = \frac{2x^2 + 4x}{x + 1} = \frac{2x(x + 2)}{x + 1}

pentru orice x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty).

(2p)


b) Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A(a, f(a)) este mtg=f′(a)m_{\text{tg}} = f'(a).
Dreapta dată d:y=3x+2020d: y = 3x + 2020 are panta md=3m_d = 3.
Tangenta este paralelă cu dreapta dd dacă și numai dacă pantele lor sunt egale:

f′(a)=3f'(a) = 3

(2p)

Înlocuim formula derivatei:

2a(a+2)a+1=3  ⟺  2a2+4a=3(a+1)  ⟺  2a2+4a=3a+3\frac{2a(a + 2)}{a + 1} = 3 \iff 2a^2 + 4a = 3(a + 1) \iff 2a^2 + 4a = 3a + 3 2a2+a−3=02a^2 + a - 3 = 0

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:

Δ=12−4⋅2⋅(−3)=1+24=25\Delta = 1^2 - 4 \cdot 2 \cdot (-3) = 1 + 24 = 25 a1=−1−54=−64=−32,a2=−1+54=44=1a_1 = \frac{-1 - 5}{4} = -\frac{6}{4} = -\frac{3}{2}, \quad a_2 = \frac{-1 + 5}{4} = \frac{4}{4} = 1

Deoarece a∈(−1,∞)a \in (-1, \infty), valoarea −32<−1-\frac{3}{2} < -1 nu aparține domeniului, așadar obținem soluția unică:

a=1a = 1

(3p)


c) Studiem variația funcției ff cu ajutorul derivatei f′(x)=2x(x+2)x+1f'(x) = \frac{2x(x + 2)}{x + 1}.
Pentru x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty), numitorul x+1>0x + 1 > 0 și factorul x+2>1>0x + 2 > 1 > 0.
Semnul derivatei este dat exclusiv de factorul xx:

  • Pentru x∈(−1,0]x \in (-1, 0], avem x≤0  ⟹  f′(x)≤0x \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe (−1,0](-1, 0].
  • Pentru x∈[0,∞)x \in [0, \infty), avem x≥0  ⟹  f′(x)≥0x \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe [0,∞)[0, \infty).

Rezultă că x=0x = 0 este punct de minim global al funcției pe (−1,∞)(-1, \infty):

f(x)≥f(0),pentru orice x∈(−1,∞)f(x) \ge f(0), \quad \text{pentru orice } x \in (-1, \infty)

Calculăm valoarea minimă:

f(0)=02+2⋅0−2ln⁡(0+1)=0−2ln⁡1=0f(0) = 0^2 + 2 \cdot 0 - 2\ln(0 + 1) = 0 - 2\ln 1 = 0

Așadar, f(x)≥0f(x) \ge 0 pentru orice x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty).

(3p)

Rescriem inegalitatea f(x)≥0f(x) \ge 0:

x2+2x−2ln⁡(x+1)≥0  ⟺  x2+2x≥2ln⁡(x+1)x^2 + 2x - 2\ln(x + 1) \ge 0 \iff x^2 + 2x \ge 2\ln(x + 1)

Adunăm 11 în ambii membri:

x2+2x+1≥2ln⁡(x+1)+1  ⟺  (x+1)2≥2ln⁡(x+1)+1x^2 + 2x + 1 \ge 2\ln(x + 1) + 1 \iff (x + 1)^2 \ge 2\ln(x + 1) + 1

pentru orice x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty).

(2p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+2f(x) = \sqrt{x^2 + 2}. Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul:

In=∫01xnf(x) dxI_n = \int_0^1 x^n f(x) \, dx

a) Arătați că ∫03f2(x) dx=15\int_0^3 f^2(x) \, dx = 15. (5p)

b) Demonstrați că lim⁡n→∞In=0\lim_{n \to \infty} I_n = 0. (5p)

c) Arătați că (n+2)In+2(n−1)In−2=33(n + 2) I_n + 2(n - 1) I_{n - 2} = 3\sqrt{3}, pentru orice număr natural nn, n≥3n \ge 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Avem f2(x)=(x2+2)2=x2+2f^2(x) = (\sqrt{x^2 + 2})^2 = x^2 + 2. Calculăm integrala:

∫03f2(x) dx=∫03(x2+2) dx=(x33+2x)∣03\int_0^3 f^2(x) \, dx = \int_0^3 (x^2 + 2) \, dx = \left( \frac{x^3}{3} + 2x \right) \Bigg|_0^3

(3p)

Înlocuim limitele de integrare:

=(333+2⋅3)−0=273+6=9+6=15= \left( \frac{3^3}{3} + 2 \cdot 3 \right) - 0 = \frac{27}{3} + 6 = 9 + 6 = 15

(2p)


b) Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], avem 0≤x2≤1  ⟹  2≤x2+2≤30 \le x^2 \le 1 \implies 2 \le x^2 + 2 \le 3, de unde:

0<2≤x2+2≤30 < \sqrt{2} \le \sqrt{x^2 + 2} \le \sqrt{3}

Înmulțind dubla inegalitate cu xn≥0x^n \ge 0, obținem:

0≤xnx2+2≤xn3,pentru orice x∈[0,1]0 \le x^n \sqrt{x^2 + 2} \le x^n \sqrt{3}, \quad \text{pentru orice } x \in [0, 1]

Integrăm pe intervalul [0,1][0, 1]:

0≤In=∫01xnf(x) dx≤3∫01xn dx=3[xn+1n+1]01=3n+10 \le I_n = \int_0^1 x^n f(x) \, dx \le \sqrt{3} \int_0^1 x^n \, dx = \sqrt{3} \left[ \frac{x^{n+1}}{n+1} \right]_0^1 = \frac{\sqrt{3}}{n+1}

(3p)

Deoarece lim⁡n→∞0=0\lim_{n \to \infty} 0 = 0 și lim⁡n→∞3n+1=0\lim_{n \to \infty} \frac{\sqrt{3}}{n+1} = 0, conform criteriului cleștelui rezultă:

lim⁡n→∞In=0\lim_{n \to \infty} I_n = 0

(2p)


c) Pentru n≥3n \ge 3, scriem InI_n sub forma:

In=∫01xnx2+2 dx=∫01xn−1⋅(xx2+2) dxI_n = \int_0^1 x^n \sqrt{x^2 + 2} \, dx = \int_0^1 x^{n-1} \cdot \left( x \sqrt{x^2 + 2} \right) \, dx

Observăm că:

((x2+2)x2+2)′=((x2+2)3/2)′=32(x2+2)1/2⋅2x=3xx2+2\left( (x^2 + 2)\sqrt{x^2 + 2} \right)' = \left( (x^2 + 2)^{3/2} \right)' = \frac{3}{2} (x^2 + 2)^{1/2} \cdot 2x = 3x \sqrt{x^2 + 2}

deci:

xx2+2=(13(x2+2)x2+2)′x \sqrt{x^2 + 2} = \left( \frac{1}{3} (x^2 + 2)\sqrt{x^2 + 2} \right)'

(2p)

Integrăm prin părți luând u(x)=xn−1  ⟹  u′(x)=(n−1)xn−2u(x) = x^{n-1} \implies u'(x) = (n-1)x^{n-2} și v′(x)=xx2+2  ⟹  v(x)=13(x2+2)x2+2v'(x) = x \sqrt{x^2 + 2} \implies v(x) = \frac{1}{3}(x^2 + 2)\sqrt{x^2 + 2}:

In=[13xn−1(x2+2)x2+2]01−n−13∫01xn−2(x2+2)x2+2 dxI_n = \left[ \frac{1}{3} x^{n-1} (x^2 + 2)\sqrt{x^2 + 2} \right]_0^1 - \frac{n-1}{3} \int_0^1 x^{n-2} (x^2 + 2)\sqrt{x^2 + 2} \, dx

Calculăm termenul integrat:

13⋅1n−1⋅(1+2)1+2−0=13⋅33=3\frac{1}{3} \cdot 1^{n-1} \cdot (1 + 2)\sqrt{1 + 2} - 0 = \frac{1}{3} \cdot 3\sqrt{3} = \sqrt{3}

Desfacem integrala rămasă:

∫01xn−2(x2+2)x2+2 dx=∫01(xnx2+2+2xn−2x2+2) dx=In+2In−2\int_0^1 x^{n-2} (x^2 + 2)\sqrt{x^2 + 2} \, dx = \int_0^1 \left( x^n \sqrt{x^2 + 2} + 2 x^{n-2} \sqrt{x^2 + 2} \right) \, dx = I_n + 2 I_{n-2}

Astfel, relația devine:

In=3−n−13(In+2In−2)I_n = \sqrt{3} - \frac{n-1}{3} (I_n + 2 I_{n-2})

Înmulțim întreaga ecuație cu 33:

3In=33−(n−1)In−2(n−1)In−23 I_n = 3\sqrt{3} - (n - 1) I_n - 2(n - 1) I_{n-2}

Trecem termenii care conțin integrale în membrul stâng:

3In+(n−1)In+2(n−1)In−2=333 I_n + (n - 1) I_n + 2(n - 1) I_{n-2} = 3\sqrt{3} (n+2)In+2(n−1)In−2=33(n + 2) I_n + 2(n - 1) I_{n-2} = 3\sqrt{3}

pentru orice număr natural nn, n≥3n \ge 3.

(3p)