Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că, dacă z=3+i, unde z este număr complex, atunci z2−6z+10=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Metoda 1 (Calcul direct):
Calculăm pătratul numărului complex z:
z2=(3+i)2=32+2⋅3⋅i+i2=9+6i−1=8+6i
Calculăm termenul −6z:
−6z=−6(3+i)=−18−6i
Înlocuim în expresia din enunț:
z2−6z+10=(8+6i)−(18+6i)+10=8−18+10+6i−6i
(3p)
Efectuăm calculele:
8−18+10=0⟹z2−6z+10=0
(2p)
Metoda 2 (Formare de ecuație):
Din z=3+i, izolăm unitatea imaginară: z−3=i.
Ridicând la pătrat ambele părți ale egalității:
(z−3)2=i2⟺z2−6z+9=−1⟺z2−6z+10=0
2. Se consideră funcțiile f:R→R, f(x)=x2−4x și g:R→R, g(x)=x2+2x−6. Determinați abscisa punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f și g. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul de intersecție al graficelor Gf∩Gg are abscisa determinată de ecuația:
f(x)=g(x)
Înlocuim legile de corespondență ale celor două funcții:
x2−4x=x2+2x−6
(3p)
Reducem termenul de gradul al doilea x2:
−4x=2x−6⟺−6x=−6⟺x=1
Abscisa punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f și g este x=1.
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x+3=x+1. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Impunem condițiile de existență și compatibilitate:
Cantitatea de sub radical trebuie să fie nenegativă: 2x+3≥0⟺x≥−23.
Membrul drept trebuie să fie nenegativ: x+1≥0⟺x≥−1.
Domeniul de compatibilitate este x∈[−1,∞).
Ridicăm ambii membri la pătrat:
2x+3=(x+1)2⟺2x+3=x2+2x+1
(2p)
Reducem termenul 2x și rezolvăm ecuația obținută:
x2=2⟺x=±2
Verificăm soluțiile în raport cu condiția x≥−1:
Pentru x=−2≈−1,41<−1, valoarea nu convine (x+1=1−2<0).
Pentru x=2>−1, valoarea convine.
Așadar, ecuația are soluția unică:
x=2
(3p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, produsul cifrelor sale să fie un număr prim. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99} și are 99−10+1=90 de elemente, deci:
numa˘r cazuri posibile=90
(2p)
Fie n=ab un număr de două cifre, cu a∈{1,2,…,9} și b∈{0,1,…,9}.
Produsul a⋅b este un număr prim dacă și numai dacă unul dintre factori este 1, iar celălalt este o cifră primă din mulțimea {2,3,5,7}:
Cazul a=1: b∈{2,3,5,7}, deci numerele sunt 12,13,15,17 (4 cazuri).
Cazul b=1: a∈{2,3,5,7}, deci numerele sunt 21,31,51,71 (4 cazuri).
Numerele favorabile sunt 12,21,13,31,15,51,17,71, așadar:
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−1,2) și B(3,−1). Știind că punctul M este simetricul lui A față de B și punctul N este simetricul lui B față de M, determinați coordonatele punctului N. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul M este simetricul lui A față de B, ceea ce înseamnă că B este mijlocul segmentului AM:
Determinantul matricei este nul: det(B)=0 (deoarece coloana a treia este nulă, la fel și linia a doua).
Căutăm un minor de ordinul 2 nenul. Alegem minorul format din liniile 1, 3 și coloanele 1, 2:
Δ2=63006=63⋅6−0⋅0=378=0
Deoarece există un minor de ordinul 2 nenul și toți minorii de ordinul 3 sunt nuli, rangul matricei B este egal cu 2.
(3p)
2. Pe mulțimea numerelor raționale se definește legea de compoziție:
x∗y=x2y2−2x2−2y2+6
a) Arătați că 1∗1=3. (5p)
b) Arătați că x∗y=2, pentru orice numere raționale x și y. (5p)
c) Determinați perechile (m,n) de numere întregi pentru care m∗n=3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculăm 1∗1 conform definiției legii:
1∗1=12⋅12−2⋅12−2⋅12+6
(3p)
Efectuăm calculele:
=1−2−2+6=3
(2p)
b) Rescriem expresia legii de compoziție prin descompunere în factori:
x∗y=x2(y2−2)−2(y2−2)+2=(x2−2)(y2−2)+2
Presupunem prin reducere la absurd că ar exista numere raționale x,y∈Q astfel încât x∗y=2:
(x2−2)(y2−2)+2=2⟺(x2−2)(y2−2)=0
(3p)
Un produs de factori este nul dacă și numai dacă cel puțin unul dintre factori este nul:
x2−2=0⟺x2=2sauy2−2=0⟺y2=2
Însă ecuațiile x2=2 și y2=2 au soluțiile x=±2, respectiv y=±2, care nu sunt numere raționale (2∈R∖Q).
Așadar, x2=2 și y2=2 pentru orice x,y∈Q, de unde rezultă că:
x∗y=2,pentru orice x,y∈Q
(2p)
c) Ecuația m∗n=3 cu m,n∈Z se scrie:
(m2−2)(n2−2)+2=3⟺(m2−2)(n2−2)=1
(2p)
Deoarece m,n∈Z, numerele m2−2 și n2−2 sunt numere întregi.
Singurele descompuneri ale lui 1 ca produs de două numere întregi sunt 1⋅1=1 și (−1)⋅(−1)=1:
Cazul 1:{m2−2=1n2−2=1⟺{m2=3n2=3, care nu are soluții întregi deoarece 3 nu este pătrat perfect în Z.
Cazul 2:{m2−2=−1n2−2=−1⟺{m2=1n2=1.
Din m2=1 obținem m∈{−1,1}.
Din n2=1 obținem n∈{−1,1}.
Combinând soluțiile, găsim perechile de numere întregi:
(m,n)∈{(−1,−1),(−1,1),(1,−1),(1,1)}
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcţia f:(−1,∞)→R, f(x)=x2+2x−2ln(x+1).
a) Arătaţi că f′(x)=x+12x(x+2), x∈(−1,∞). (5p)
b) Determinați numărul real a∈(−1,∞), știind că tangenta la graficul funcției f în punctul A(a,f(a)) este paralelă cu dreapta de ecuație y=3x+2020. (5p)
c) Demonstrați că (x+1)2≥2ln(x+1)+1, pentru orice x∈(−1,∞). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Funcția f este derivabilă pe (−1,∞). Calculăm derivata:
b) Panta tangentei la graficul funcției f în punctul A(a,f(a)) este mtg=f′(a).
Dreapta dată d:y=3x+2020 are panta md=3.
Tangenta este paralelă cu dreapta d dacă și numai dacă pantele lor sunt egale:
Deoarece a∈(−1,∞), valoarea −23<−1 nu aparține domeniului, așadar obținem soluția unică:
a=1
(3p)
c) Studiem variația funcției f cu ajutorul derivatei f′(x)=x+12x(x+2).
Pentru x∈(−1,∞), numitorul x+1>0 și factorul x+2>1>0.
Semnul derivatei este dat exclusiv de factorul x:
Pentru x∈(−1,0], avem x≤0⟹f′(x)≤0, deci funcția f este strict descrescătoare pe (−1,0].
Pentru x∈[0,∞), avem x≥0⟹f′(x)≥0, deci funcția f este strict crescătoare pe [0,∞).
Rezultă că x=0 este punct de minim global al funcției pe (−1,∞):
f(x)≥f(0),pentru orice x∈(−1,∞)
Calculăm valoarea minimă:
f(0)=02+2⋅0−2ln(0+1)=0−2ln1=0
Așadar, f(x)≥0 pentru orice x∈(−1,∞).
(3p)
Rescriem inegalitatea f(x)≥0:
x2+2x−2ln(x+1)≥0⟺x2+2x≥2ln(x+1)
Adunăm 1 în ambii membri:
x2+2x+1≥2ln(x+1)+1⟺(x+1)2≥2ln(x+1)+1
pentru orice x∈(−1,∞).
(2p)
2. Se consideră funcţia f:R→R, f(x)=x2+2. Pentru fiecare număr natural nenul n, se consideră numărul:
In=∫01xnf(x)dx
a) Arătați că ∫03f2(x)dx=15. (5p)
b) Demonstrați că limn→∞In=0. (5p)
c) Arătați că (n+2)In+2(n−1)In−2=33, pentru orice număr natural n, n≥3. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Avem f2(x)=(x2+2)2=x2+2. Calculăm integrala:
∫03f2(x)dx=∫03(x2+2)dx=(3x3+2x)03
(3p)
Înlocuim limitele de integrare:
=(333+2⋅3)−0=327+6=9+6=15
(2p)
b) Pentru orice x∈[0,1], avem 0≤x2≤1⟹2≤x2+2≤3, de unde: