BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 17

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 17

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că, dacă z2+z+2=0z^2 + z + 2 = 0, unde zz este număr complex, atunci z2+4z2=−3z^2 + \frac{4}{z^2} = -3.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece z2+z+2=0z^2 + z + 2 = 0, observăm că dacă z=0z = 0, am avea 02+0+2=2≠00^2 + 0 + 2 = 2 \neq 0, deci z≠0z \neq 0.
  • Împărțim ecuația z2+z+2=0z^2 + z + 2 = 0 prin zz:
z+1+2z=0  ⟺  z+2z=−1z + 1 + \frac{2}{z} = 0 \iff z + \frac{2}{z} = -1

(2p)

  • Ridicăm ambii membri ai egalității la pătrat:
(z+2z)2=(−1)2  ⟺  z2+2⋅z⋅2z+4z2=1\left(z + \frac{2}{z}\right)^2 = (-1)^2 \iff z^2 + 2 \cdot z \cdot \frac{2}{z} + \frac{4}{z^2} = 1 z2+4+4z2=1  ⟺  z2+4z2=1−4  ⟺  z2+4z2=−3z^2 + 4 + \frac{4}{z^2} = 1 \iff z^2 + \frac{4}{z^2} = 1 - 4 \iff z^2 + \frac{4}{z^2} = -3

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)={2x}f(x) = \{2x\}, unde {x}\{x\} reprezintă partea fracționară a lui xx. Arătați că f(x+12)=f(x)f\left(x + \frac{1}{2}\right) = f(x), pentru orice număr real xx.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x+12x + \frac{1}{2}:
f(x+12)={2(x+12)}={2x+1}f\left(x + \frac{1}{2}\right) = \left\{2\left(x + \frac{1}{2}\right)\right\} = \{2x + 1\}

(2p)

  • Conform proprietății părții fracționare, adăugarea oricărui număr întreg nu schimbă partea fracționară, adică {y+k}={y}\{y + k\} = \{y\}, pentru orice y∈Ry \in \mathbb{R} și orice k∈Zk \in \mathbb{Z}.
  • Deoarece 1∈Z1 \in \mathbb{Z}, avem:
{2x+1}={2x}=f(x)\{2x + 1\} = \{2x\} = f(x)
  • Rezultă că f(x+12)=f(x)f\left(x + \frac{1}{2}\right) = f(x), pentru orice număr real xx.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x+1−3x=2x+2−2x+13^{x+1} - 3^x = 2^{x+2} - 2^{x+1}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dăm factor comun termenii exponențiali convenabili în ambii membri:
    • În membrul stâng: 3x+1−3x=3x(3−1)=2⋅3x3^{x+1} - 3^x = 3^x(3 - 1) = 2 \cdot 3^x.
    • În membrul drept: 2x+2−2x+1=2x+1(2−1)=2⋅2x2^{x+2} - 2^{x+1} = 2^{x+1}(2 - 1) = 2 \cdot 2^x.
2⋅3x=2⋅2x  ⟺  3x=2x2 \cdot 3^x = 2 \cdot 2^x \iff 3^x = 2^x

(3p)

  • Împărțim prin 2x≠02^x \neq 0:
(32)x=1  ⟺  (32)x=(32)0  ⟺  x=0\left(\frac{3}{2}\right)^x = 1 \iff \left(\frac{3}{2}\right)^x = \left(\frac{3}{2}\right)^0 \iff x = 0

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr aa din mulțimea A={3,4,5,…,25}A = \{\sqrt{3}, \sqrt{4}, \sqrt{5}, \dots, \sqrt{25}\}, numerele 33, 44 și aa să reprezinte lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA conține elementele n\sqrt{n} cu n∈{3,4,5,…,25}n \in \{3, 4, 5, \dots, 25\}.
  • Numărul cazurilor posibile este:
card(A)=25−3+1=23\text{card}(A) = 25 - 3 + 1 = 23

(2p)

  • Pentru ca 33, 44 și aa să fie lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic, aplicăm teorema lui Pitagora:
    • Cazul 1: aa este lungimea ipotenuzei:
a2=32+42=9+16=25  ⟹  a=25∈Aa^2 = 3^2 + 4^2 = 9 + 16 = 25 \implies a = \sqrt{25} \in A
  • Cazul 2: 44 este lungimea ipotenuzei, iar aa este lungimea unei catete (deoarece 4>34 > 3):
32+a2=42  ⟹  a2=16−9=7  ⟹  a=7∈A3^2 + a^2 = 4^2 \implies a^2 = 16 - 9 = 7 \implies a = \sqrt{7} \in A
  • (Observație: 33 nu poate fi ipotenuză deoarece ipotenuza este cea mai lungă latură, iar cealaltă catetă are lungimea 4>34 > 3).
  • Există 22 cazuri favorabile: a∈{7,25}a \in \{\sqrt{7}, \sqrt{25}\}.

(2p)

  • Probabilitatea este:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=223p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{2}{23}

(1p)


5. Se consideră paralelogramul ABCDABCD și punctele MM și NN astfel încât AM→=14AC→\overrightarrow{AM} = \frac{1}{4}\overrightarrow{AC} și AN→=13AB→\overrightarrow{AN} = \frac{1}{3}\overrightarrow{AB}. Demonstrați că punctele DD, MM și NN sunt coliniare.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În paralelogramul ABCDABCD, diagonala se exprimă vectorial ca AC→=AB→+AD→\overrightarrow{AC} = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD}.
  • Exprimăm vectorul DM→\overrightarrow{DM} în funcție de vectorii necoliniari AB→\overrightarrow{AB} și AD→\overrightarrow{AD}:
DM→=DA→+AM→=−AD→+14AC→=−AD→+14(AB→+AD→)\overrightarrow{DM} = \overrightarrow{DA} + \overrightarrow{AM} = -\overrightarrow{AD} + \frac{1}{4}\overrightarrow{AC} = -\overrightarrow{AD} + \frac{1}{4}(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD}) DM→=14AB→−34AD→=14(AB→−3AD→)\overrightarrow{DM} = \frac{1}{4}\overrightarrow{AB} - \frac{3}{4}\overrightarrow{AD} = \frac{1}{4}(\overrightarrow{AB} - 3\overrightarrow{AD})

(2p)

  • Exprimăm vectorul DN→\overrightarrow{DN} în funcție de AB→\overrightarrow{AB} și AD→\overrightarrow{AD}:
DN→=DA→+AN→=−AD→+13AB→=13(AB→−3AD→)\overrightarrow{DN} = \overrightarrow{DA} + \overrightarrow{AN} = -\overrightarrow{AD} + \frac{1}{3}\overrightarrow{AB} = \frac{1}{3}(\overrightarrow{AB} - 3\overrightarrow{AD})
  • Comparăm cei doi vectori:
DN→=43⋅[14(AB→−3AD→)]=43DM→\overrightarrow{DN} = \frac{4}{3} \cdot \left[\frac{1}{4}(\overrightarrow{AB} - 3\overrightarrow{AD})\right] = \frac{4}{3}\overrightarrow{DM}
  • Deoarece există un scalar k=43≠0k = \frac{4}{3} \neq 0 astfel încât DN→=kDM→\overrightarrow{DN} = k\overrightarrow{DM}, vectorii DM→\overrightarrow{DM} și DN→\overrightarrow{DN} sunt coliniari. Având originea comună DD, rezultă că punctele DD, MM și NN sunt coliniare.

(3p)


6. Arătați că, dacă ABCABC este un triunghi oarecare, atunci cos⁡A<12(ABAC+ACAB)\cos A < \frac{1}{2}\left(\frac{AB}{AC} + \frac{AC}{AB}\right).

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem paranteza din membrul drept la numitor comun:
12(ABAC+ACAB)=12⋅AB2+AC2AB⋅AC=AB2+AC22⋅AB⋅AC\frac{1}{2}\left(\frac{AB}{AC} + \frac{AC}{AB}\right) = \frac{1}{2} \cdot \frac{AB^2 + AC^2}{AB \cdot AC} = \frac{AB^2 + AC^2}{2 \cdot AB \cdot AC}

(2p)

  • Din teorema cosinusului în triunghiul ABCABC, avem:
BC2=AB2+AC2−2⋅AB⋅ACcos⁡A  ⟹  cos⁡A=AB2+AC2−BC22⋅AB⋅ACBC^2 = AB^2 + AC^2 - 2 \cdot AB \cdot AC \cos A \implies \cos A = \frac{AB^2 + AC^2 - BC^2}{2 \cdot AB \cdot AC}
  • Deoarece ABCABC este un triunghi (nedegenerat), lungimea laturii BCBC este strict pozitivă, deci BC2>0BC^2 > 0:
cos⁡A=AB2+AC2−BC22⋅AB⋅AC<AB2+AC22⋅AB⋅AC=12(ABAC+ACAB)\cos A = \frac{AB^2 + AC^2 - BC^2}{2 \cdot AB \cdot AC} < \frac{AB^2 + AC^2}{2 \cdot AB \cdot AC} = \frac{1}{2}\left(\frac{AB}{AC} + \frac{AC}{AB}\right)

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(m)=(1212m11−32)A(m) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 2 & m & 1 \\ 1 & -3 & 2 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{x+2y+z=02x+my+z=0x−3y+2z=0\begin{cases} x + 2y + z = 0 \\ 2x + my + z = 0 \\ x - 3y + 2z = 0 \end{cases}

unde mm este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(m))=m−9\det(A(m)) = m - 9, pentru orice număr real mm.

(5p)

b) Determinați numărul real mm pentru care sistemul de ecuații admite soluții diferite de (0,0,0)(0,0,0).

(5p)

c) Pentru m=9m = 9, se consideră (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) o soluție a sistemului de ecuații, cu x0,y0x_0, y_0 și z0z_0 numere reale astfel încât (x0,y0,z0)≠(0,0,0)(x_0, y_0, z_0) \neq (0,0,0). Calculați x02+y02−z02x02+y02+z02\frac{x_0^2 + y_0^2 - z_0^2}{x_0^2 + y_0^2 + z_0^2}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei A(m)A(m) folosind regula lui Sarrus sau dezvoltarea după linii/coloane:
det⁡(A(m))=∣1212m11−32∣\det(A(m)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 2 & m & 1 \\ 1 & -3 & 2 \end{vmatrix} det⁡(A(m))=1⋅m⋅2+2⋅1⋅1+2⋅(−3)⋅1−1⋅m⋅1−(−3)⋅1⋅1−2⋅2⋅2\det(A(m)) = 1 \cdot m \cdot 2 + 2 \cdot 1 \cdot 1 + 2 \cdot (-3) \cdot 1 - 1 \cdot m \cdot 1 - (-3) \cdot 1 \cdot 1 - 2 \cdot 2 \cdot 2 det⁡(A(m))=2m+2−6−m+3−8\det(A(m)) = 2m + 2 - 6 - m + 3 - 8

(3p)

det⁡(A(m))=m−9\det(A(m)) = m - 9

pentru orice număr real mm.

(2p)


b)

  • Sistemul de ecuații este liniar și omogen, având matricea sistemului egală cu A(m)A(m).
  • Un sistem omogen admite soluții netriviale (diferite de soluția banală (0,0,0)(0,0,0)) dacă și numai dacă determinantul matricei sistemului este egal cu zero:
det⁡(A(m))=0\det(A(m)) = 0

(3p)

  • Folosind rezultatul de la punctul a):
m−9=0  ⟺  m=9m - 9 = 0 \iff m = 9

(2p)


c)

  • Pentru m=9m = 9, matricea sistemului este:
A(9)=(1212911−32)A(9) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 2 & 9 & 1 \\ 1 & -3 & 2 \end{pmatrix}
  • Deoarece det⁡(A(9))=0\det(A(9)) = 0, rangul matricei este mai mic decât 3. Minorul de ordinul 2 format din primele două linii și primele două coloane este:
∣1229∣=9−4=5≠0  ⟹  rang(A(9))=2\begin{vmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 9 \end{vmatrix} = 9 - 4 = 5 \neq 0 \implies \text{rang}(A(9)) = 2
  • Alegem primele două ecuații ca ecuații principale, iar z=αz = \alpha ca necunoscută secundară (α∈R∗\alpha \in \mathbb{R}^* deoarece (x0,y0,z0)≠(0,0,0)(x_0, y_0, z_0) \neq (0,0,0)):
{x+2y=−α2x+9y=−α\begin{cases} x + 2y = -\alpha \\ 2x + 9y = -\alpha \end{cases}
  • Înmulțim prima ecuație cu −2-2 și o adunăm la a doua:
5y=α  ⟹  y=α55y = \alpha \implies y = \frac{\alpha}{5} x=−α−2y=−α−2α5=−7α5x = -\alpha - 2y = -\alpha - \frac{2\alpha}{5} = -\frac{7\alpha}{5}
  • Soluțiile nenule ale sistemului sunt de forma:
(x0,y0,z0)=(−7α5,α5,α),α∈R∗(x_0, y_0, z_0) = \left(-\frac{7\alpha}{5}, \frac{\alpha}{5}, \alpha\right), \quad \alpha \in \mathbb{R}^*

(3p)

  • Calculăm pătratele coordonatelor:
x02=49α225,y02=α225,z02=α2=25α225x_0^2 = \frac{49\alpha^2}{25}, \quad y_0^2 = \frac{\alpha^2}{25}, \quad z_0^2 = \alpha^2 = \frac{25\alpha^2}{25}
  • Calculăm numărătorul și numitorul expresiei:
x02+y02−z02=49α2+α2−25α225=25α225=α2x_0^2 + y_0^2 - z_0^2 = \frac{49\alpha^2 + \alpha^2 - 25\alpha^2}{25} = \frac{25\alpha^2}{25} = \alpha^2 x02+y02+z02=49α2+α2+25α225=75α225=3α2x_0^2 + y_0^2 + z_0^2 = \frac{49\alpha^2 + \alpha^2 + 25\alpha^2}{25} = \frac{75\alpha^2}{25} = 3\alpha^2
  • Raportul cerut este:
x02+y02−z02x02+y02+z02=α23α2=13\frac{x_0^2 + y_0^2 - z_0^2}{x_0^2 + y_0^2 + z_0^2} = \frac{\alpha^2}{3\alpha^2} = \frac{1}{3}

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor întregi se definește legea de compoziție x∗y=xy+5x+5y+20x * y = xy + 5x + 5y + 20.

a) Arătați că 2∗(−1)=232 * (-1) = 23.

(5p)

b) Demonstrați că e=−4e = -4 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(5p)

c) Pentru r∈{0,1,2}r \in \{0, 1, 2\}, notăm cu A(r)A(r) mulțimea numerelor naturale care au restul rr la împărțirea cu 33. Determinați numerele r∈{0,1,2}r \in \{0, 1, 2\} pentru care A(r)A(r) este parte stabilă a lui Z\mathbb{Z} în raport cu legea de compoziție „∗*”.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=2x = 2 și y=−1y = -1:
2∗(−1)=2⋅(−1)+5⋅2+5⋅(−1)+202 * (-1) = 2 \cdot (-1) + 5 \cdot 2 + 5 \cdot (-1) + 20

(3p)

2∗(−1)=−2+10−5+20=232 * (-1) = -2 + 10 - 5 + 20 = 23

(2p)


b)

  • Verificăm dacă x∗(−4)=xx * (-4) = x și (−4)∗x=x(-4) * x = x, pentru orice număr întreg xx:
x∗(−4)=x⋅(−4)+5x+5⋅(−4)+20=−4x+5x−20+20=xx * (-4) = x \cdot (-4) + 5x + 5 \cdot (-4) + 20 = -4x + 5x - 20 + 20 = x

(3p)

(−4)∗x=(−4)⋅x+5⋅(−4)+5x+20=−4x−20+5x+20=x(-4) * x = (-4) \cdot x + 5 \cdot (-4) + 5x + 20 = -4x - 20 + 5x + 20 = x
  • Deoarece x∗(−4)=(−4)∗x=xx * (-4) = (-4) * x = x pentru orice x∈Zx \in \mathbb{Z}, rezultă că e=−4e = -4 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(2p)


c)

  • Mulțimea A(r)A(r) este parte stabilă a lui Z\mathbb{Z} în raport cu „∗*” dacă pentru orice x,y∈A(r)x, y \in A(r) rezultă x∗y∈A(r)x * y \in A(r).
  • Pentru r=0r = 0: numerele din A(0)A(0) sunt de forma 3k3k, k∈Nk \in \mathbb{N}.
    • Alegem x=0∈A(0)x = 0 \in A(0) și y=0∈A(0)y = 0 \in A(0):
0∗0=0⋅0+5⋅0+5⋅0+20=200 * 0 = 0 \cdot 0 + 5 \cdot 0 + 5 \cdot 0 + 20 = 20
  • Deoarece 20=3⋅6+220 = 3 \cdot 6 + 2, restul împărțirii lui 2020 la 33 este 2≠02 \neq 0, deci 20∉A(0)20 \notin A(0).
  • Rezultă că A(0)A(0) nu este parte stabilă.

(1p)

  • Pentru r=1r = 1: dacă x,y∈A(1)x, y \in A(1), atunci x=3m+1x = 3m + 1 și y=3n+1y = 3n + 1, cu m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}. Calculăm x∗yx * y:
x∗y=(3m+1)(3n+1)+5(3m+1)+5(3n+1)+20x * y = (3m + 1)(3n + 1) + 5(3m + 1) + 5(3n + 1) + 20 x∗y=(9mn+3m+3n+1)+(15m+5)+(15n+5)+20x * y = (9mn + 3m + 3n + 1) + (15m + 5) + (15n + 5) + 20 x∗y=9mn+18m+18n+31=3(3mn+6m+6n+10)+1x * y = 9mn + 18m + 18n + 31 = 3(3mn + 6m + 6n + 10) + 1
  • Deoarece m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, numărul q=3mn+6m+6n+10q = 3mn + 6m + 6n + 10 este natural, deci x∗y∈Nx * y \in \mathbb{N} și are restul 11 la împărțirea cu 33, adică x∗y∈A(1)x * y \in A(1).
  • Rezultă că A(1)A(1) este parte stabilă, deci r=1r = 1 convine.

(2p)

  • Pentru r=2r = 2: dacă x,y∈A(2)x, y \in A(2), atunci x=3k+2x = 3k + 2 și y=3l+2y = 3l + 2, cu k,l∈Nk, l \in \mathbb{N}. Calculăm x∗yx * y:
x∗y=(3k+2)(3l+2)+5(3k+2)+5(3l+2)+20x * y = (3k + 2)(3l + 2) + 5(3k + 2) + 5(3l + 2) + 20 x∗y=(9kl+6k+6l+4)+(15k+10)+(15l+10)+20x * y = (9kl + 6k + 6l + 4) + (15k + 10) + (15l + 10) + 20 x∗y=9kl+21k+21l+44=3(3kl+7k+7l+14)+2x * y = 9kl + 21k + 21l + 44 = 3(3kl + 7k + 7l + 14) + 2
  • Deoarece k,l∈Nk, l \in \mathbb{N}, numărul p=3kl+7k+7l+14p = 3kl + 7k + 7l + 14 este natural, deci x∗y∈Nx * y \in \mathbb{N} și are restul 22 la împărțirea cu 33, adică x∗y∈A(2)x * y \in A(2).
  • Rezultă că A(2)A(2) este parte stabilă, deci r=2r = 2 convine.
  • În concluzie, numerele cerute sunt r∈{1,2}r \in \{1, 2\}.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(−1,∞)→Rf: (-1, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=(x−1)(ex−e)f(x) = (x - 1)(e^x - e).

a) Arătați că f′(x)=xex−ef'(x) = xe^x - e, x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty).

(5p)

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff, în punctul de abscisă x=1x = 1, situat pe graficul funcției ff.

(5p)

c) Determinați punctul de extrem al funcției ff.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Folosim formula derivării produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x−1)′(ex−e)+(x−1)(ex−e)′f'(x) = (x - 1)'(e^x - e) + (x - 1)(e^x - e)'

(3p)

f′(x)=1⋅(ex−e)+(x−1)⋅ex=ex−e+xex−ex=xex−ef'(x) = 1 \cdot (e^x - e) + (x - 1) \cdot e^x = e^x - e + xe^x - e^x = xe^x - e

pentru orice x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty).

(2p)


b)

  • Calculăm valoarea funcției și a derivatei în punctul x=1x = 1:
f(1)=(1−1)(e1−e)=0⋅0=0f(1) = (1 - 1)(e^1 - e) = 0 \cdot 0 = 0 f′(1)=1⋅e1−e=e−e=0f'(1) = 1 \cdot e^1 - e = e - e = 0

(2p)

  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=1x = 1 este:
y−f(1)=f′(1)(x−1)  ⟺  y−0=0⋅(x−1)  ⟺  y=0y - f(1) = f'(1)(x - 1) \iff y - 0 = 0 \cdot (x - 1) \iff y = 0

(3p)


c)

  • Calculăm derivata a doua a funcției ff:
f′′(x)=(xex−e)′=(x)′ex+x(ex)′=ex+xex=(x+1)exf''(x) = (xe^x - e)' = (x)'e^x + x(e^x)' = e^x + xe^x = (x + 1)e^x
  • Pentru orice x∈(−1,∞)x \in (-1, \infty), avem x+1>0x + 1 > 0 și ex>0e^x > 0, deci:
f′′(x)>0,∀x∈(−1,∞)f''(x) > 0, \quad \forall x \in (-1, \infty)
  • Deoarece f′′(x)>0f''(x) > 0, derivata întâi f′f' este strict crescătoare pe (−1,∞)(-1, \infty).
  • Cum f′(1)=0f'(1) = 0, deducem:
    • Pentru orice x∈(−1,1)x \in (-1, 1), f′(x)<f′(1)=0f'(x) < f'(1) = 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (−1,1](-1, 1].
    • Pentru orice x∈(1,∞)x \in (1, \infty), f′(x)>f′(1)=0f'(x) > f'(1) = 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe intervalul [1,∞)[1, \infty).

(3p)

  • Deoarece funcția ff este continuă în x=1x = 1, descrește la stânga lui 11 și crește la dreapta lui 11, punctul x=1x = 1 este punct de minim local (și global), deci x=1x = 1 este unicul punct de extrem al funcției ff.

(2p)


2. Se consideră funcția f:(−2,∞)→Rf: (-2, \infty) \to \mathbb{R}, f(x)=ln⁡(x+2)x2+1f(x) = \frac{\ln(x + 2)}{x^2 + 1}.

a) Arătați că ∫01f(x)ln⁡(x+2) dx=π4\int_0^1 \frac{f(x)}{\ln(x + 2)} \, dx = \frac{\pi}{4}.

(5p)

b) Calculați lim⁡x→01x∫0xf(t) dt\lim_{x \to 0} \frac{1}{x} \int_0^x f(t) \, dt.

(5p)

c) Arătați că ∫01(f(x)+arctg xx+2) dx=π4ln⁡3\int_0^1 \left(f(x) + \frac{\text{arctg } x}{x + 2}\right) \, dx = \frac{\pi}{4}\ln 3.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)=ln⁡(x+2)x2+1f(x) = \frac{\ln(x + 2)}{x^2 + 1} în integrală:
∫01f(x)ln⁡(x+2) dx=∫011x2+1 dx=arctg x∣01\int_0^1 \frac{f(x)}{\ln(x + 2)} \, dx = \int_0^1 \frac{1}{x^2 + 1} \, dx = \text{arctg } x \Big|_0^1

(3p)

arctg 1−arctg 0=π4−0=π4\text{arctg } 1 - \text{arctg } 0 = \frac{\pi}{4} - 0 = \frac{\pi}{4}

(2p)


b)

  • Scriem limita sub formă de raport:
lim⁡x→01x∫0xf(t) dt=lim⁡x→0∫0xf(t) dtx\lim_{x \to 0} \frac{1}{x} \int_0^x f(t) \, dt = \lim_{x \to 0} \frac{\int_0^x f(t) \, dt}{x}
  • Cazul este o nedeterminare de tipul [00]\left[\frac{0}{0}\right]. Funcția ff este continuă pe (−2,∞)(-2, \infty), deci funcția F(x)=∫0xf(t) dtF(x) = \int_0^x f(t) \, dt este derivabilă, cu F′(x)=f(x)F'(x) = f(x).
  • Aplicăm regula lui l’Hospital:
lim⁡x→0∫0xf(t) dtx=lim⁡x→0(∫0xf(t) dt)′(x)′=lim⁡x→0f(x)1=f(0)\lim_{x \to 0} \frac{\int_0^x f(t) \, dt}{x} = \lim_{x \to 0} \frac{\left(\int_0^x f(t) \, dt\right)'}{(x)'} = \lim_{x \to 0} \frac{f(x)}{1} = f(0)

(3p)

  • Calculăm f(0)f(0):
f(0)=ln⁡(0+2)02+1=ln⁡21=ln⁡2f(0) = \frac{\ln(0 + 2)}{0^2 + 1} = \frac{\ln 2}{1} = \ln 2

(2p)


c)

  • Observăm că prin formula derivării produsului:
(arctg x⋅ln⁡(x+2))′=(arctg x)′ln⁡(x+2)+arctg x⋅(ln⁡(x+2))′\left(\text{arctg } x \cdot \ln(x + 2)\right)' = (\text{arctg } x)' \ln(x + 2) + \text{arctg } x \cdot (\ln(x + 2))' (arctg x⋅ln⁡(x+2))′=1x2+1⋅ln⁡(x+2)+arctg x⋅1x+2=f(x)+arctg xx+2\left(\text{arctg } x \cdot \ln(x + 2)\right)' = \frac{1}{x^2 + 1} \cdot \ln(x + 2) + \text{arctg } x \cdot \frac{1}{x + 2} = f(x) + \frac{\text{arctg } x}{x + 2}

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton pentru calculul integralei:
∫01(f(x)+arctg xx+2) dx=[arctg x⋅ln⁡(x+2)]01\int_0^1 \left(f(x) + \frac{\text{arctg } x}{x + 2}\right) \, dx = \left[\text{arctg } x \cdot \ln(x + 2)\right]_0^1 =arctg 1⋅ln⁡(1+2)−arctg 0⋅ln⁡(0+2)=π4⋅ln⁡3−0⋅ln⁡2=π4ln⁡3= \text{arctg } 1 \cdot \ln(1 + 2) - \text{arctg } 0 \cdot \ln(0 + 2) = \frac{\pi}{4} \cdot \ln 3 - 0 \cdot \ln 2 = \frac{\pi}{4}\ln 3

(2p)