BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 16

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 16

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați numărul de elemente ale mulțimii A={x∈Z∣−5<x<7}A = \{x \in \mathbb{Z} \mid -\sqrt{5} < x < \sqrt{7}\}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Estimăm radicalii prin încadrarea între două numere întregi consecutive:
4<5<9  ⟹  2<5<3  ⟹  −3<−5<−24 < 5 < 9 \implies 2 < \sqrt{5} < 3 \implies -3 < -\sqrt{5} < -2 4<7<9  ⟹  2<7<34 < 7 < 9 \implies 2 < \sqrt{7} < 3
  • Deoarece x∈Zx \in \mathbb{Z} și −5<x<7-\sqrt{5} < x < \sqrt{7}, valorile întregi posibile ale lui xx sunt:
x∈{−2,−1,0,1,2}x \in \{-2, -1, 0, 1, 2\}
  • Mulțimea este așadar A={−2,−1,0,1,2}A = \{-2, -1, 0, 1, 2\}.

(3p)

  • Numărăm elementele mulțimii AA:
card(A)=5\text{card}(A) = 5
  • Mulțimea AA are 55 elemente.

(2p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2x+af(x) = x^2 - 2x + a și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=−x2+2bx+1g(x) = -x^2 + 2bx + 1, unde aa și bb sunt numere reale. Determinați numerele reale aa și bb, știind că parabolele asociate celor două funcții au același vârf.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele vârfului unei parabole asociate funcției y=Ax2+Bx+Cy = Ax^2 + Bx + C sunt date de V(−B2A,−Δ4A)V\left(-\frac{B}{2A}, -\frac{\Delta}{4A}\right), unde ordonata se poate calcula și direct prin valoarea funcției în abscisa vârfului: yV=y(xV)y_V = y(x_V).
  • Pentru funcția f(x)=x2−2x+af(x) = x^2 - 2x + a:
xV1=−−22⋅1=1x_{V_1} = -\frac{-2}{2 \cdot 1} = 1 yV1=f(1)=12−2⋅1+a=a−1y_{V_1} = f(1) = 1^2 - 2 \cdot 1 + a = a - 1
  • Pentru funcția g(x)=−x2+2bx+1g(x) = -x^2 + 2bx + 1:
xV2=−2b2⋅(−1)=bx_{V_2} = -\frac{2b}{2 \cdot (-1)} = b yV2=g(b)=−b2+2b⋅b+1=b2+1y_{V_2} = g(b) = -b^2 + 2b \cdot b + 1 = b^2 + 1
  • Parabolele au același vârf dacă și numai dacă xV1=xV2x_{V_1} = x_{V_2} și yV1=yV2y_{V_1} = y_{V_2}:
{b=1a−1=b2+1\begin{cases} b = 1 \\ a - 1 = b^2 + 1 \end{cases}

(3p)

  • Înlocuim b=1b = 1 în a doua ecuație:
a−1=12+1=2  ⟹  a=3a - 1 = 1^2 + 1 = 2 \implies a = 3
  • Numerele reale căutate sunt a=3a = 3 și b=1b = 1.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

1+x3+1−x3=2\sqrt[3]{1 + x} + \sqrt[3]{1 - x} = 2

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Radicalii de ordin impar sunt definiți pe întreg R\mathbb{R}, deci nu se impun condiții de existență asupra cantităților de sub radical.
  • Ridicăm ambii membri ai ecuației la cub, folosind formula (u+v)3=u3+v3+3uv(u+v)(u + v)^3 = u^3 + v^3 + 3uv(u + v):
(1+x3+1−x3)3=23(\sqrt[3]{1 + x} + \sqrt[3]{1 - x})^3 = 2^3 (1+x)+(1−x)+3(1+x)(1−x)3(1+x3+1−x3)=8(1 + x) + (1 - x) + 3\sqrt[3]{(1 + x)(1 - x)}\left(\sqrt[3]{1 + x} + \sqrt[3]{1 - x}\right) = 8
  • Înlocuim suma 1+x3+1−x3=2\sqrt[3]{1 + x} + \sqrt[3]{1 - x} = 2 din ecuația inițială:
2+31−x23⋅2=8  ⟺  2+61−x23=82 + 3\sqrt[3]{1 - x^2} \cdot 2 = 8 \iff 2 + 6\sqrt[3]{1 - x^2} = 8 61−x23=6  ⟺  1−x23=16\sqrt[3]{1 - x^2} = 6 \iff \sqrt[3]{1 - x^2} = 1

(3p)

  • Ridicăm din nou la puterea a treia:
1−x2=13  ⟺  1−x2=1  ⟺  x2=0  ⟺  x=01 - x^2 = 1^3 \iff 1 - x^2 = 1 \iff x^2 = 0 \iff x = 0
  • Verificare: pentru x=0x = 0, obținem 1+03+1−03=1+1=2\sqrt[3]{1 + 0} + \sqrt[3]{1 - 0} = 1 + 1 = 2, ecuația fiind verificată.
  • Soluția unică este x=0x = 0.

(2p)


4. Arătați că nu există nicio mulțime finită care să aibă exact 12 submulțimi cu 2 elemente.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM o mulțime finită cu nn elemente, unde n∈Nn \in \mathbb{N}, n≥2n \ge 2.
  • Numărul de submulțimi cu 22 elemente ale unei mulțimi cu nn elemente este dat de numărul de combinări:
Cn2=n(n−1)2C_n^2 = \frac{n(n - 1)}{2}

(2p)

  • Egalăm acest număr cu 1212:
n(n−1)2=12  ⟺  n(n−1)=24  ⟺  n2−n−24=0\frac{n(n - 1)}{2} = 12 \iff n(n - 1) = 24 \iff n^2 - n - 24 = 0
  • Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:
Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−24)=1+96=97\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-24) = 1 + 96 = 97
  • Deoarece 9797 nu este pătrat perfect, ecuația nu admite soluții raționale (97∉Q\sqrt{97} \notin \mathbb{Q}), deci nu admite nicio soluție în mulțimea numerelor naturale N\mathbb{N}.
  • În concluzie, nu există nicio mulțime finită care să aibă exact 1212 submulțimi cu 22 elemente.

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,4)A(3, 4), B(−4,3)B(-4, 3) și C(5,0)C(5, 0). Arătați că punctul H(4,7)H(4, 7) este ortocentrul triunghiului ABCABC.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ortocentrul unui triunghi este punctul de concurență al înălțimilor sale. Este suficient să demonstrăm că AH⊥BCAH \perp BC și BH⊥ACBH \perp AC.
  • Calculăm pantele dreptelor AHAH și BCBC:
mAH=yH−yAxH−xA=7−44−3=31=3m_{AH} = \frac{y_H - y_A}{x_H - x_A} = \frac{7 - 4}{4 - 3} = \frac{3}{1} = 3 mBC=yC−yBxC−xB=0−35−(−4)=−39=−13m_{BC} = \frac{y_C - y_B}{x_C - x_B} = \frac{0 - 3}{5 - (-4)} = \frac{-3}{9} = -\frac{1}{3}
  • Produsul pantelor este:
mAH⋅mBC=3⋅(−13)=−1  ⟹  AH⊥BCm_{AH} \cdot m_{BC} = 3 \cdot \left(-\frac{1}{3}\right) = -1 \implies AH \perp BC

(2p)

  • Calculăm pantele dreptelor BHBH și ACAC:
mBH=yH−yBxH−xB=7−34−(−4)=48=12m_{BH} = \frac{y_H - y_B}{x_H - x_B} = \frac{7 - 3}{4 - (-4)} = \frac{4}{8} = \frac{1}{2} mAC=yC−yAxC−xA=0−45−3=−42=−2m_{AC} = \frac{y_C - y_A}{x_C - x_A} = \frac{0 - 4}{5 - 3} = \frac{-4}{2} = -2
  • Produsul pantelor este:
mBH⋅mAC=12⋅(−2)=−1  ⟹  BH⊥ACm_{BH} \cdot m_{AC} = \frac{1}{2} \cdot (-2) = -1 \implies BH \perp AC
  • Deoarece AH⊥BCAH \perp BC și BH⊥ACBH \perp AC, iar {H}=AH∩BH\{H\} = AH \cap BH, rezultă că punctul H(4,7)H(4, 7) este ortocentrul triunghiului ABCABC.

(3p)


6. Calculați cos⁡x\cos x, știind că x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) și 2(cos⁡4x−sin⁡4x)=−12(\cos^4 x - \sin^4 x) = -1.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula diferenței de pătrate pentru expresia cos⁡4x−sin⁡4x\cos^4 x - \sin^4 x:
cos⁡4x−sin⁡4x=(cos⁡2x−sin⁡2x)(cos⁡2x+sin⁡2x)\cos^4 x - \sin^4 x = (\cos^2 x - \sin^2 x)(\cos^2 x + \sin^2 x)
  • Din formula fundamentală a trigonometriei, cos⁡2x+sin⁡2x=1\cos^2 x + \sin^2 x = 1, iar sin⁡2x=1−cos⁡2x\sin^2 x = 1 - \cos^2 x:
cos⁡2x−sin⁡2x=cos⁡2x−(1−cos⁡2x)=2cos⁡2x−1\cos^2 x - \sin^2 x = \cos^2 x - (1 - \cos^2 x) = 2\cos^2 x - 1
  • Înlocuim în ecuația dată:
2(2cos⁡2x−1)=−1  ⟺  4cos⁡2x−2=−1  ⟺  4cos⁡2x=12(2\cos^2 x - 1) = -1 \iff 4\cos^2 x - 2 = -1 \iff 4\cos^2 x = 1

(3p)

  • Deducem:
cos⁡2x=14\cos^2 x = \frac{1}{4}
  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), funcția cosinus ia exclusiv valori strict pozitive (cos⁡x>0\cos x > 0):
cos⁡x=14=12\cos x = \sqrt{\frac{1}{4}} = \frac{1}{2}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele A=(321642963)A = \begin{pmatrix} 3 & 2 & 1 \\ 6 & 4 & 2 \\ 9 & 6 & 3 \end{pmatrix}, I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} și B=I3+AB = I_3 + A.

a) Arătați că det⁡A=0\det A = 0.

(5p)

b) Arătați că matricea I3−111AI_3 - \frac{1}{11}A este inversa matricei BB.

(5p)

c) Dați exemplu de trei matrice U,V,T∈M3(R)U, V, T \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}), de rang 1, astfel încât U+V+T=BU + V + T = B.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei AA aplicând regula lui Sarrus sau regula triunghiului:
det⁡A=∣321642963∣\det A = \begin{vmatrix} 3 & 2 & 1 \\ 6 & 4 & 2 \\ 9 & 6 & 3 \end{vmatrix} det⁡A=3⋅4⋅3+2⋅2⋅9+1⋅6⋅6−9⋅4⋅1−6⋅2⋅3−3⋅6⋅2\det A = 3 \cdot 4 \cdot 3 + 2 \cdot 2 \cdot 9 + 1 \cdot 6 \cdot 6 - 9 \cdot 4 \cdot 1 - 6 \cdot 2 \cdot 3 - 3 \cdot 6 \cdot 2 det⁡A=36+36+36−36−36−36\det A = 36 + 36 + 36 - 36 - 36 - 36

(3p)

det⁡A=108−108=0\det A = 108 - 108 = 0

(Observație didactică: determinantul este nul direct deoarece linia a doua și linia a treia sunt proporționale cu prima linie: L2=2L1L_2 = 2L_1 și L3=3L1L_3 = 3L_1).

(2p)


b)

  • Calculăm produsul A⋅A=A2A \cdot A = A^2:
A2=(321642963)(321642963)A^2 = \begin{pmatrix} 3 & 2 & 1 \\ 6 & 4 & 2 \\ 9 & 6 & 3 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 2 & 1 \\ 6 & 4 & 2 \\ 9 & 6 & 3 \end{pmatrix}
  • Calculăm elementele pe fiecare linie:
    • Linia 1: [3⋅3+2⋅6+1⋅9,  3⋅2+2⋅4+1⋅6,  3⋅1+2⋅2+1⋅3]=[30,20,10]=10⋅[3,2,1][3 \cdot 3 + 2 \cdot 6 + 1 \cdot 9, \; 3 \cdot 2 + 2 \cdot 4 + 1 \cdot 6, \; 3 \cdot 1 + 2 \cdot 2 + 1 \cdot 3] = [30, 20, 10] = 10 \cdot [3, 2, 1]
    • Linia 2: [6⋅3+4⋅6+2⋅9,  6⋅2+4⋅4+2⋅6,  6⋅1+4⋅2+2⋅3]=[60,40,20]=10⋅[6,4,2][6 \cdot 3 + 4 \cdot 6 + 2 \cdot 9, \; 6 \cdot 2 + 4 \cdot 4 + 2 \cdot 6, \; 6 \cdot 1 + 4 \cdot 2 + 2 \cdot 3] = [60, 40, 20] = 10 \cdot [6, 4, 2]
    • Linia 3: [9⋅3+6⋅6+3⋅9,  9⋅2+6⋅4+3⋅6,  9⋅1+6⋅2+3⋅3]=[90,60,30]=10⋅[9,6,3][9 \cdot 3 + 6 \cdot 6 + 3 \cdot 9, \; 9 \cdot 2 + 6 \cdot 4 + 3 \cdot 6, \; 9 \cdot 1 + 6 \cdot 2 + 3 \cdot 3] = [90, 60, 30] = 10 \cdot [9, 6, 3]
A2=(302010604020906030)=10AA^2 = \begin{pmatrix} 30 & 20 & 10 \\ 60 & 40 & 20 \\ 90 & 60 & 30 \end{pmatrix} = 10A
  • Verificăm dacă produsul dintre BB și I3−111AI_3 - \frac{1}{11}A este matricea unitate I3I_3:
B⋅(I3−111A)=(I3+A)(I3−111A)=I3−111A+A−111A2B \cdot \left(I_3 - \frac{1}{11}A\right) = (I_3 + A)\left(I_3 - \frac{1}{11}A\right) = I_3 - \frac{1}{11}A + A - \frac{1}{11}A^2 B⋅(I3−111A)=I3+1011A−111(10A)=I3+1011A−1011A=I3B \cdot \left(I_3 - \frac{1}{11}A\right) = I_3 + \frac{10}{11}A - \frac{1}{11}(10A) = I_3 + \frac{10}{11}A - \frac{10}{11}A = I_3

(3p)

  • Analog, calculăm produsul în ordine inversă:
(I3−111A)⋅B=(I3−111A)(I3+A)=I3+A−111A−111A2=I3+1011A−1011A=I3\left(I_3 - \frac{1}{11}A\right) \cdot B = \left(I_3 - \frac{1}{11}A\right)(I_3 + A) = I_3 + A - \frac{1}{11}A - \frac{1}{11}A^2 = I_3 + \frac{10}{11}A - \frac{10}{11}A = I_3
  • Deoarece B⋅(I3−111A)=(I3−111A)⋅B=I3B \cdot \left(I_3 - \frac{1}{11}A\right) = \left(I_3 - \frac{1}{11}A\right) \cdot B = I_3, rezultă că matricea I3−111AI_3 - \frac{1}{11}A este inversa matricei BB.

(2p)


c)

  • Matricea BB este:
B=I3+A=(100010001)+(321642963)=(421652964)B = I_3 + A = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 3 & 2 & 1 \\ 6 & 4 & 2 \\ 9 & 6 & 3 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 2 & 1 \\ 6 & 5 & 2 \\ 9 & 6 & 4 \end{pmatrix}
  • O matrice pătratică de ordin 33 are rangul 11 dacă are o singură linie nenulă (sau toate liniile nenule sunt proporționale). Considerăm matricele descompuse pe liniile matricei BB:
U=(421000000),V=(000652000),T=(000000964)U = \begin{pmatrix} 4 & 2 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}, \quad V = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 6 & 5 & 2 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}, \quad T = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 9 & 6 & 4 \end{pmatrix}
  • Deoarece fiecare dintre matricele UU, VV, TT are exact o linie nenulă (cu cel puțin un element nenul) și celelalte două linii formate exclusiv din zerouri, avem:
rang⁡(U)=1,rang⁡(V)=1,rang⁡(T)=1\operatorname{rang}(U) = 1, \quad \operatorname{rang}(V) = 1, \quad \operatorname{rang}(T) = 1

(3p)

  • Verificăm suma:
U+V+T=(421000000)+(000652000)+(000000964)=(421652964)=BU + V + T = \begin{pmatrix} 4 & 2 & 1 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 6 & 5 & 2 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} + \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 9 & 6 & 4 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 2 & 1 \\ 6 & 5 & 2 \\ 9 & 6 & 4 \end{pmatrix} = B
  • Așadar, am găsit trei matrice U,V,T∈M3(R)U, V, T \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}), de rang 1, a căror sumă este BB.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=xy−3x−3y+ax * y = xy - 3x - 3y + a

unde aa este număr real.

a) Determinați numărul real aa pentru care (−1)∗1=0(-1) * 1 = 0.

(5p)

b) Determinați numărul real aa pentru care legea de compoziție „∗*” admite element neutru.

(5p)

c) Demonstrați că, dacă a∈[12,+∞)a \in [12, +\infty), atunci mulțimea [3,+∞)[3, +\infty) este parte stabilă a lui R\mathbb{R} în raport cu legea de compoziție „∗*”.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm (−1)∗1(-1) * 1 conform definiției legii:
(−1)∗1=(−1)⋅1−3⋅(−1)−3⋅1+a=−1+3−3+a=a−1(-1) * 1 = (-1) \cdot 1 - 3 \cdot (-1) - 3 \cdot 1 + a = -1 + 3 - 3 + a = a - 1

(3p)

  • Egalăm cu 00:
a−1=0  ⟺  a=1a - 1 = 0 \iff a = 1

(2p)


b)

  • Deoarece legea de compoziție este comutativă (x∗y=xy−3(x+y)+a=y∗xx * y = xy - 3(x + y) + a = y * x), un element e∈Re \in \mathbb{R} este element neutru dacă și numai dacă:
x∗e=x,pentru orice x∈Rx * e = x, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}
  • Înlocuim expresia legii:
xe−3x−3e+a=x,∀x∈Rxe - 3x - 3e + a = x, \quad \forall x \in \mathbb{R} x(e−3−1)+(a−3e)=0  ⟺  x(e−4)+(a−3e)=0,∀x∈Rx(e - 3 - 1) + (a - 3e) = 0 \iff x(e - 4) + (a - 3e) = 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Relația de mai sus este o identitate în raport cu xx dacă și numai dacă coeficientul lui xx și termenul liber sunt simultan nule:
{e−4=0  ⟹  e=4a−3e=0  ⟹  a=3e\begin{cases} e - 4 = 0 \implies e = 4 \\ a - 3e = 0 \implies a = 3e \end{cases}
  • Înlocuim e=4e = 4:
a=3⋅4=12a = 3 \cdot 4 = 12
  • Verificare: pentru a=12a = 12, x∗4=4x−3x−12+12=xx * 4 = 4x - 3x - 12 + 12 = x, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. Deci a=12a = 12 este valoarea căutată.

(3p)


c)

  • Rescriem legea de compoziție sub formă canonică (prin restrângere în factori):
x∗y=xy−3x−3y+9+(a−9)=x(y−3)−3(y−3)+a−9=(x−3)(y−3)+a−9x * y = xy - 3x - 3y + 9 + (a - 9) = x(y - 3) - 3(y - 3) + a - 9 = (x - 3)(y - 3) + a - 9

(2p)

  • Fie x,y∈[3,+∞)x, y \in [3, +\infty), deci x≥3x \ge 3 și y≥3y \ge 3.
  • Rezultă x−3≥0x - 3 \ge 0 și y−3≥0y - 3 \ge 0, așadar produsul lor este nenegativ:
(x−3)(y−3)≥0(x - 3)(y - 3) \ge 0
  • Din ipoteză, a∈[12,+∞)  ⟹  a≥12a \in [12, +\infty) \implies a \ge 12, de unde:
a−9≥12−9=3a - 9 \ge 12 - 9 = 3
  • Adunând inegalitățile:
x∗y=(x−3)(y−3)+a−9≥0+3=3x * y = (x - 3)(y - 3) + a - 9 \ge 0 + 3 = 3
  • Deoarece x∗y≥3x * y \ge 3, rezultă că x∗y∈[3,+∞)x * y \in [3, +\infty) pentru orice x,y∈[3,+∞)x, y \in [3, +\infty).
  • În concluzie, mulțimea [3,+∞)[3, +\infty) este parte stabilă a lui R\mathbb{R} în raport cu legea de compoziție „∗*”.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→(0,1)f: (0, +\infty) \to (0, 1), f(x)=x+1−xf(x) = \sqrt{x + 1} - \sqrt{x}.

a) Arătați că f′(x)=12(1x+1−1x)f'(x) = \frac{1}{2}\left(\frac{1}{\sqrt{x + 1}} - \frac{1}{\sqrt{x}}\right), x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(5p)

b) Calculați lim⁡n→+∞(32+f′(1)+f′(2)+⋯+f′(n))n\lim_{n \to +\infty} \left(\frac{3}{2} + f'(1) + f'(2) + \dots + f'(n)\right)^{\sqrt{n}}.

(5p)

c) Demonstrați că funcția ff este bijectivă.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty), fiind diferența a două funcții derivabile cu radical:
f′(x)=(x+1−x)′=(x+1)′−(x)′f'(x) = (\sqrt{x + 1} - \sqrt{x})' = (\sqrt{x + 1})' - (\sqrt{x})'

(2p)

  • Aplicăm formula de derivare a radicalului (u)′=u′2u(\sqrt{u})' = \frac{u'}{2\sqrt{u}}:
f′(x)=(x+1)′2x+1−x′2x=12x+1−12x=12(1x+1−1x)f'(x) = \frac{(x + 1)'}{2\sqrt{x + 1}} - \frac{x'}{2\sqrt{x}} = \frac{1}{2\sqrt{x + 1}} - \frac{1}{2\sqrt{x}} = \frac{1}{2}\left(\frac{1}{\sqrt{x + 1}} - \frac{1}{\sqrt{x}}\right)

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(3p)


b)

  • Scriem suma derivatelor folosind formula obținută la subpunctul a):
f′(k)=12(1k+1−1k)f'(k) = \frac{1}{2}\left(\frac{1}{\sqrt{k + 1}} - \frac{1}{\sqrt{k}}\right)
  • Suma Sn=f′(1)+f′(2)+⋯+f′(n)S_n = f'(1) + f'(2) + \dots + f'(n) este o sumă telescopică:
Sn=12[(12−11)+(13−12)+⋯+(1n+1−1n)]S_n = \frac{1}{2}\left[\left(\frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{1}{\sqrt{1}}\right) + \left(\frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{1}{\sqrt{2}}\right) + \dots + \left(\frac{1}{\sqrt{n + 1}} - \frac{1}{\sqrt{n}}\right)\right] Sn=12(1n+1−1)=12n+1−12S_n = \frac{1}{2}\left(\frac{1}{\sqrt{n + 1}} - 1\right) = \frac{1}{2\sqrt{n + 1}} - \frac{1}{2}

(2p)

  • Adunăm termenul 32\frac{3}{2}:
32+Sn=32+12n+1−12=1+12n+1\frac{3}{2} + S_n = \frac{3}{2} + \frac{1}{2\sqrt{n + 1}} - \frac{1}{2} = 1 + \frac{1}{2\sqrt{n + 1}}
  • Limita căutată este de tipul nedeterminat 1∞1^\infty:
L=lim⁡n→+∞(1+12n+1)n=lim⁡n→+∞[(1+12n+1)2n+1]n2n+1L = \lim_{n \to +\infty} \left(1 + \frac{1}{2\sqrt{n + 1}}\right)^{\sqrt{n}} = \lim_{n \to +\infty} \left[\left(1 + \frac{1}{2\sqrt{n + 1}}\right)^{2\sqrt{n + 1}}\right]^{\frac{\sqrt{n}}{2\sqrt{n + 1}}}
  • Știind că lim⁡n→+∞(1+12n+1)2n+1=e\lim_{n \to +\infty} \left(1 + \frac{1}{2\sqrt{n + 1}}\right)^{2\sqrt{n + 1}} = e, calculăm limita exponentului:
lim⁡n→+∞n2n+1=lim⁡n→+∞121+1n=12\lim_{n \to +\infty} \frac{\sqrt{n}}{2\sqrt{n + 1}} = \lim_{n \to +\infty} \frac{1}{2\sqrt{1 + \frac{1}{n}}} = \frac{1}{2}
  • Obținem:
L=e1/2=eL = e^{1/2} = \sqrt{e}

(3p)


c)

  • Injectivitatea:
    • Pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem x+1>x>0  ⟹  x+1>x>0x + 1 > x > 0 \implies \sqrt{x + 1} > \sqrt{x} > 0.
    • Rezultă că:
1x+1<1x  ⟺  1x+1−1x<0\frac{1}{\sqrt{x + 1}} < \frac{1}{\sqrt{x}} \iff \frac{1}{\sqrt{x + 1}} - \frac{1}{\sqrt{x}} < 0
  • Astfel, f′(x)<0f'(x) < 0 pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), deci funcția ff este strict descrescătoare pe (0,+∞)(0, +\infty).
  • Orice funcție strict monotonă pe un interval este injectivă, deci ff este injectivă.

(2p)

  • Surjectivitatea:
    • Funcția ff este continuă pe (0,+∞)(0, +\infty) (fiind compunere și diferență de funcții elementare continue).
    • Calculăm limitele la capetele domeniului de definiție:
lim⁡x↘0f(x)=lim⁡x↘0(x+1−x)=0+1−0=1\lim_{x \searrow 0} f(x) = \lim_{x \searrow 0} (\sqrt{x + 1} - \sqrt{x}) = \sqrt{0 + 1} - \sqrt{0} = 1 lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(x+1−x)=lim⁡x→+∞(x+1)−xx+1+x=lim⁡x→+∞1x+1+x=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} (\sqrt{x + 1} - \sqrt{x}) = \lim_{x \to +\infty} \frac{(x + 1) - x}{\sqrt{x + 1} + \sqrt{x}} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{\sqrt{x + 1} + \sqrt{x}} = 0
  • Deoarece ff este continuă și strict descrescătoare pe (0,+∞)(0, +\infty), mulțimea valorilor sale (imaginea funcției) este:
Im⁡(f)=(lim⁡x→+∞f(x),lim⁡x↘0f(x))=(0,1)\operatorname{Im}(f) = \left(\lim_{x \to +\infty} f(x), \lim_{x \searrow 0} f(x)\right) = (0, 1)
  • Cum Im⁡(f)\operatorname{Im}(f) coincide cu codomeniul (0,1)(0, 1), funcția ff este surjectivă.
  • Fiind simultan injectivă și surjectivă, funcția ff este bijectivă.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2x4+1f(x) = \frac{x^2}{x^4 + 1}.

a) Arătați că ∫01(x4+1)f(x) dx=13\int_0^1 (x^4 + 1) f(x) \, dx = \frac{1}{3}.

(5p)

b) Demonstrați că ∫01f(x) dx≤π8\int_0^1 f(x) \, dx \le \frac{\pi}{8}.

(5p)

c) Se consideră primitiva FF a lui ff pentru care F(1)=0F(1) = 0. Calculați ∫01F(x) dx\int_0^1 F(x) \, dx.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Înlocuim expresia funcției f(x)=x2x4+1f(x) = \frac{x^2}{x^4 + 1} în integrală:
∫01(x4+1)f(x) dx=∫01(x4+1)⋅x2x4+1 dx=∫01x2 dx\int_0^1 (x^4 + 1) f(x) \, dx = \int_0^1 (x^4 + 1) \cdot \frac{x^2}{x^4 + 1} \, dx = \int_0^1 x^2 \, dx

(3p)

  • Calculăm integrala definită:
∫01x2 dx=x33∣01=133−033=13\int_0^1 x^2 \, dx = \left. \frac{x^3}{3} \right|_0^1 = \frac{1^3}{3} - \frac{0^3}{3} = \frac{1}{3}

(2p)


b)

  • Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], avem x2≤xx^2 \le x (deoarece x2−x=x(x−1)≤0x^2 - x = x(x - 1) \le 0).
  • Întrucât x4+1>0x^4 + 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, împărțind prin x4+1x^4 + 1 obținem:
f(x)=x2x4+1≤xx4+1,∀x∈[0,1]f(x) = \frac{x^2}{x^4 + 1} \le \frac{x}{x^4 + 1}, \quad \forall x \in [0, 1]
  • Integrând pe intervalul [0,1][0, 1] prin proprietatea de monotonie a integralei:
∫01f(x) dx≤∫01xx4+1 dx\int_0^1 f(x) \, dx \le \int_0^1 \frac{x}{x^4 + 1} \, dx
  • Rescriem integrala din membrul drept observând că x4+1=(x2)2+1x^4 + 1 = (x^2)^2 + 1 și (x2)′=2x(x^2)' = 2x:
∫01x(x2)2+1 dx=12∫01(x2)′(x2)2+1 dx=12arctg⁡(x2)∣01\int_0^1 \frac{x}{(x^2)^2 + 1} \, dx = \frac{1}{2} \int_0^1 \frac{(x^2)'}{(x^2)^2 + 1} \, dx = \left. \frac{1}{2} \operatorname{arctg}(x^2) \right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
12arctg⁡(x2)∣01=12(arctg⁡(1)−arctg⁡(0))=12(π4−0)=π8\left. \frac{1}{2} \operatorname{arctg}(x^2) \right|_0^1 = \frac{1}{2}(\operatorname{arctg}(1) - \operatorname{arctg}(0)) = \frac{1}{2}\left(\frac{\pi}{4} - 0\right) = \frac{\pi}{8}
  • În concluzie:
∫01f(x) dx≤π8\int_0^1 f(x) \, dx \le \frac{\pi}{8}

(2p)


c)

  • Calculăm integrala ∫01F(x) dx\int_0^1 F(x) \, dx folosind metoda integrării prin părți, alegând:
{u=F(x)  ⟹  u′=F′(x)=f(x)v′=1  ⟹  v=x\begin{cases} u = F(x) \implies u' = F'(x) = f(x) \\ v' = 1 \implies v = x \end{cases} ∫01F(x) dx=∫01x′F(x) dx=xF(x)∣01−∫01xF′(x) dx\int_0^1 F(x) \, dx = \int_0^1 x' F(x) \, dx = \left. x F(x) \right|_0^1 - \int_0^1 x F'(x) \, dx ∫01F(x) dx=(1⋅F(1)−0⋅F(0))−∫01xf(x) dx\int_0^1 F(x) \, dx = (1 \cdot F(1) - 0 \cdot F(0)) - \int_0^1 x f(x) \, dx
  • Din ipoteză avem F(1)=0F(1) = 0, deci termenul integrat este 1⋅0−0=01 \cdot 0 - 0 = 0:
∫01F(x) dx=−∫01x⋅x2x4+1 dx=−∫01x3x4+1 dx\int_0^1 F(x) \, dx = -\int_0^1 x \cdot \frac{x^2}{x^4 + 1} \, dx = -\int_0^1 \frac{x^3}{x^4 + 1} \, dx

(3p)

  • Observăm că (x4+1)′=4x3(x^4 + 1)' = 4x^3:
−∫01x3x4+1 dx=−14∫01(x4+1)′x4+1 dx=−14ln⁡(x4+1)∣01-\int_0^1 \frac{x^3}{x^4 + 1} \, dx = -\frac{1}{4} \int_0^1 \frac{(x^4 + 1)'}{x^4 + 1} \, dx = -\left. \frac{1}{4} \ln(x^4 + 1) \right|_0^1
  • Calculăm valorile în capete:
−14(ln⁡(14+1)−ln⁡(04+1))=−14(ln⁡2−ln⁡1)=−14ln⁡2-\frac{1}{4} (\ln(1^4 + 1) - \ln(0^4 + 1)) = -\frac{1}{4}(\ln 2 - \ln 1) = -\frac{1}{4} \ln 2
  • Așadar, obținem:
∫01F(x) dx=−14ln⁡2\int_0^1 F(x) \, dx = -\frac{1}{4}\ln 2

(2p)