BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 15

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 15

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați numărul complex zz, pentru care z=3zˉz = 3\bar{z}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie forma algebrică a numărului complex z=a+biz = a + bi, unde a,b∈Ra, b \in \mathbb{R}. Atunci conjugatul său este zˉ=a−bi\bar{z} = a - bi.
  • Înlocuim în ecuația dată:
a+bi=3(a−bi)  ⟺  a+bi=3a−3bia + bi = 3(a - bi) \iff a + bi = 3a - 3bi
  • Trecem toți termenii în membrul stâng și grupăm partea reală și partea imaginară:
(a−3a)+(b+3b)i=0  ⟺  −2a+4bi=0(a - 3a) + (b + 3b)i = 0 \iff -2a + 4bi = 0

(3p)

  • Un număr complex este nul dacă și numai dacă atât partea sa reală, cât și partea sa imaginară sunt simultan nule:
{−2a=0  ⟹  a=04b=0  ⟹  b=0\begin{cases} -2a = 0 \implies a = 0 \\ 4b = 0 \implies b = 0 \end{cases}
  • Deducem numărul complex căutat:
z=0+0i=0z = 0 + 0i = 0

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+af(x) = 2x + a, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, știind că numerele f(0)f(0), f(2)f(2) și f(1)f(1) sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției în punctele indicate:
f(0)=2⋅0+a=af(0) = 2 \cdot 0 + a = a f(2)=2⋅2+a=4+af(2) = 2 \cdot 2 + a = 4 + a f(1)=2⋅1+a=2+af(1) = 2 \cdot 1 + a = 2 + a
  • Numerele f(0)f(0), f(2)f(2) și f(1)f(1) sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă pătratul termenului din mijloc este egal cu produsul termenilor vecini:
(f(2))2=f(0)⋅f(1)(f(2))^2 = f(0) \cdot f(1)
  • Înlocuind valorile obținute:
(4+a)2=a(2+a)  ⟺  16+8a+a2=2a+a2(4 + a)^2 = a(2 + a) \iff 16 + 8a + a^2 = 2a + a^2

(2p)

  • Scăzând a2a^2 din ambii membri ai ecuației:
16+8a=2a  ⟺  6a=−1616 + 8a = 2a \iff 6a = -16
  • Rezolvăm pentru aa:
a=−166=−83a = -\frac{16}{6} = -\frac{8}{3}

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡3(−x)=log⁡3(x2−2x−2)\log_3(-x) = \log_3(x^2 - 2x - 2).

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență ale logaritmilor (argumentele trebuie să fie strict pozitive):
{−x>0  ⟹  x<0x2−2x−2>0\begin{cases} -x > 0 \implies x < 0 \\ x^2 - 2x - 2 > 0 \end{cases}
  • Datorită injectivității funcției logaritmice cu aceeași bază log⁡3\log_3, egalăm argumentele:
−x=x2−2x−2  ⟺  x2−x−2=0-x = x^2 - 2x - 2 \iff x^2 - x - 2 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea: discriminantul este Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−2)=1+8=9\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-2) = 1 + 8 = 9.
  • Soluțiile ecuației algebrice sunt:
x1=1−32=−1,x2=1+32=2x_1 = \frac{1 - 3}{2} = -1, \quad x_2 = \frac{1 + 3}{2} = 2
  • Verificăm condițiile de existență pentru fiecare soluție găsită:
    • Pentru x=−1x = -1: −x=1>0-x = 1 > 0 și (−1)2−2(−1)−2=1+2−2=1>0(-1)^2 - 2(-1) - 2 = 1 + 2 - 2 = 1 > 0, deci x=−1x = -1 convine.
    • Pentru x=2x = 2: −x=−2<0-x = -2 < 0, deci x=2x = 2 nu convine.
  • Mulțimea soluțiilor este S={−1}S = \{-1\}.

(3p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A={0,1,2,…,9}A = \{0, 1, 2, \dots, 9\}, pătratul acestui număr să aparțină mulțimii AA.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii AA:
nposibile=10n_{\text{posibile}} = 10

(2p)

  • Verificăm pătratele fiecărui element k∈Ak \in A:
    • 02=0∈A0^2 = 0 \in A
    • 12=1∈A1^2 = 1 \in A
    • 22=4∈A2^2 = 4 \in A
    • 32=9∈A3^2 = 9 \in A
    • Pentru k≥4k \ge 4, k2≥16>9k^2 \ge 16 > 9, așadar k2∉Ak^2 \notin A.
  • Numerele favorabile sunt 0,1,2,30, 1, 2, 3, deci sunt 44 cazuri favorabile:
nfavorabile=4n_{\text{favorabile}} = 4

(2p)

  • Probabilitatea cerută este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:
P=nfavorabilenposibile=410=25P = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{4}{10} = \frac{2}{5}

(1p)


5. Se consideră punctele A,B,CA, B, C și DD, astfel încât AB⃗+CD⃗=0⃗\vec{AB} + \vec{CD} = \vec{0}. Demonstrați că AD⃗+CB⃗=0⃗\vec{AD} + \vec{CB} = \vec{0}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim relația lui Chasles pentru a descompune vectorii AD⃗\vec{AD} și CB⃗\vec{CB} introducând punctele intermediare BB, respectiv DD:
AD⃗=AB⃗+BD⃗\vec{AD} = \vec{AB} + \vec{BD} CB⃗=CD⃗+DB⃗\vec{CB} = \vec{CD} + \vec{DB}
  • Adunăm cele două relații:
AD⃗+CB⃗=(AB⃗+BD⃗)+(CD⃗+DB⃗)\vec{AD} + \vec{CB} = (\vec{AB} + \vec{BD}) + (\vec{CD} + \vec{DB})

(2p)

  • Regrupăm termenii folosind comutativitatea adunării vectoriale:
AD⃗+CB⃗=(AB⃗+CD⃗)+(BD⃗+DB⃗)\vec{AD} + \vec{CB} = (\vec{AB} + \vec{CD}) + (\vec{BD} + \vec{DB})
  • Din ipoteză avem AB⃗+CD⃗=0⃗\vec{AB} + \vec{CD} = \vec{0}, iar BD⃗+DB⃗=BD⃗−BD⃗=0⃗\vec{BD} + \vec{DB} = \vec{BD} - \vec{BD} = \vec{0}:
AD⃗+CB⃗=0⃗+0⃗=0⃗\vec{AD} + \vec{CB} = \vec{0} + \vec{0} = \vec{0}

(3p)


6. Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABCABC cu BC=RBC = R, unde RR este raza cercului circumscris triunghiului. Calculați măsura unghiului AA al triunghiului ABCABC.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem teorema sinusurilor pentru latura BCBC și unghiul opus AA:
BCsin⁡A=2R  ⟺  sin⁡A=BC2R\frac{BC}{\sin A} = 2R \iff \sin A = \frac{BC}{2R}

(2p)

  • Înlocuind ipoteza BC=RBC = R:
sin⁡A=R2R=12\sin A = \frac{R}{2R} = \frac{1}{2}
  • Deoarece triunghiul ABCABC este ascuțitunghic, unghiul AA este ascuțit, deci m(∠A)∈(0∘,90∘)m(\angle A) \in (0^\circ, 90^\circ).
  • Singura valoare din acest interval care are sinusul egal cu 12\frac{1}{2} este:
m(∠A)=30∘(sau π6 rad)m(\angle A) = 30^\circ \quad \left(\text{sau } \frac{\pi}{6} \text{ rad}\right)

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele O3=(000000000)O_3 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}, I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(1a001a001)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a & 0 \\ 0 & 1 & a \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(a))=1\det(A(a)) = 1, pentru orice număr real aa.

(5p)

b) Se consideră matricea B(a)=A(a)−I3B(a) = A(a) - I_3, unde aa este număr real. Demonstrați că, pentru orice număr real aa, B(a)⋅B(a)⋅B(a)=O3B(a) \cdot B(a) \cdot B(a) = O_3.

(5p)

c) Determinați numărul natural nenul nn, știind că suma elementelor matricei XX pentru care A(2)⋅X=A(1)+A(2)+⋯+A(n)A(2) \cdot X = A(1) + A(2) + \dots + A(n) este egală cu 2121.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a):
det⁡(A(a))=∣1a001a001∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a & 0 \\ 0 & 1 & a \\ 0 & 0 & 1 \end{vmatrix}
  • Deoarece matricea este triunghiulară superior (toate elementele situate sub diagonala principală sunt egale cu 00), determinantul este egal cu produsul elementelor de pe diagonala principală:
det⁡(A(a))=1⋅1⋅1+0+0−0−0−0\det(A(a)) = 1 \cdot 1 \cdot 1 + 0 + 0 - 0 - 0 - 0

(3p)

det⁡(A(a))=1−0=1,pentru orice a∈R\det(A(a)) = 1 - 0 = 1, \quad \text{pentru orice } a \in \mathbb{R}

(2p)


b)

  • Determinăm matricea B(a)B(a):
B(a)=A(a)−I3=(1a001a001)−(100010001)=(0a000a000)B(a) = A(a) - I_3 = \begin{pmatrix} 1 & a & 0 \\ 0 & 1 & a \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & a \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}
  • Calculăm produsul B(a)⋅B(a)B(a) \cdot B(a):
B2(a)=(0a000a000)(0a000a000)=(00a2000000)B^2(a) = \begin{pmatrix} 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & a \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & a \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & a^2 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm B3(a)=B2(a)⋅B(a)B^3(a) = B^2(a) \cdot B(a):
B3(a)=(00a2000000)(0a000a000)=(000000000)=O3B^3(a) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & a^2 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & a \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = O_3
  • Rezultă că B(a)⋅B(a)⋅B(a)=O3B(a) \cdot B(a) \cdot B(a) = O_3, pentru orice număr real aa.

(2p)


c)

  • Calculăm suma matricelor din membrul drept:
∑k=1nA(k)=∑k=1n(1k001k001)=(∑k=1n1∑k=1nk00∑k=1n1∑k=1nk00∑k=1n1)\sum_{k=1}^n A(k) = \sum_{k=1}^n \begin{pmatrix} 1 & k & 0 \\ 0 & 1 & k \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \sum_{k=1}^n 1 & \sum_{k=1}^n k & 0 \\ 0 & \sum_{k=1}^n 1 & \sum_{k=1}^n k \\ 0 & 0 & \sum_{k=1}^n 1 \end{pmatrix}
  • Folosind formula sumei primelor nn numere naturale nenule ∑k=1nk=n(n+1)2\sum_{k=1}^n k = \frac{n(n+1)}{2}:
∑k=1nA(k)=(nn(n+1)200nn(n+1)200n)\sum_{k=1}^n A(k) = \begin{pmatrix} n & \frac{n(n+1)}{2} & 0 \\ 0 & n & \frac{n(n+1)}{2} \\ 0 & 0 & n \end{pmatrix}
  • Deoarece det⁡(A(2))=1≠0\det(A(2)) = 1 \neq 0, matricea A(2)A(2) este inversabilă.
  • Înmulțim ecuația A(2)⋅X=∑k=1nA(k)A(2) \cdot X = \sum_{k=1}^n A(k) la stânga cu (A(2))−1(A(2))^{-1}:
X=(A(2))−1⋅(∑k=1nA(k))X = (A(2))^{-1} \cdot \left(\sum_{k=1}^n A(k)\right)
  • Deoarece A(2)=I3+B(2)A(2) = I_3 + B(2) și B3(2)=O3B^3(2) = O_3, inversa este dată de formula seriei binomiale:
(A(2))−1=(I3+B(2))−1=I3−B(2)+B2(2)=(1−2401−2001)(A(2))^{-1} = (I_3 + B(2))^{-1} = I_3 - B(2) + B^2(2) = \begin{pmatrix} 1 & -2 & 4 \\ 0 & 1 & -2 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Efectuăm înmulțirea pentru a determina matricea XX:
X=(1−2401−2001)(nn(n+1)200nn(n+1)200n)X = \begin{pmatrix} 1 & -2 & 4 \\ 0 & 1 & -2 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} n & \frac{n(n+1)}{2} & 0 \\ 0 & n & \frac{n(n+1)}{2} \\ 0 & 0 & n \end{pmatrix}
  • Calculăm elementele matricei XX:
X=(nn(n+1)2−2n−2n(n+1)2+4n0nn(n+1)2−2n00n)=(nn(n−3)23n−n20nn(n−3)200n)X = \begin{pmatrix} n & \frac{n(n+1)}{2} - 2n & -2\frac{n(n+1)}{2} + 4n \\ 0 & n & \frac{n(n+1)}{2} - 2n \\ 0 & 0 & n \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} n & \frac{n(n-3)}{2} & 3n - n^2 \\ 0 & n & \frac{n(n-3)}{2} \\ 0 & 0 & n \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm suma tuturor elementelor matricei XX, notată cu S(X)S(X):
S(X)=n+n(n−3)2+(3n−n2)+0+n+n(n−3)2+0+0+nS(X) = n + \frac{n(n-3)}{2} + (3n - n^2) + 0 + n + \frac{n(n-3)}{2} + 0 + 0 + n S(X)=3n+2⋅n(n−3)2+3n−n2=3n+(n2−3n)+(3n−n2)=3nS(X) = 3n + 2 \cdot \frac{n(n-3)}{2} + 3n - n^2 = 3n + (n^2 - 3n) + (3n - n^2) = 3n
  • Egalăm cu valoarea dată în enunț:
3n=21  ⟺  n=73n = 21 \iff n = 7
  • Deoarece n=7∈N∗n = 7 \in \mathbb{N}^*, valoarea determinată convine.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=x2+4xy+y2x * y = x^2 + 4xy + y^2.

a) Arătați că 1∗2=131 * 2 = 13.

(5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care (x∗x)∗x2=61(x * x) * x^2 = 61.

(5p)

c) Demonstrați că există o infinitate de numere iraționale aa pentru care numărul a∗1a * 1 este natural.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=1x = 1 și y=2y = 2:
1∗2=12+4⋅1⋅2+221 * 2 = 1^2 + 4 \cdot 1 \cdot 2 + 2^2

(3p)

1∗2=1+8+4=131 * 2 = 1 + 8 + 4 = 13

(2p)


b)

  • Calculăm mai întâi expresia parantezei x∗xx * x:
x∗x=x2+4⋅x⋅x+x2=x2+4x2+x2=6x2x * x = x^2 + 4 \cdot x \cdot x + x^2 = x^2 + 4x^2 + x^2 = 6x^2
  • Calculăm acum (x∗x)∗x2=(6x2)∗x2(x * x) * x^2 = (6x^2) * x^2:
(6x2)∗x2=(6x2)2+4(6x2)(x2)+(x2)2=36x4+24x4+x4=61x4(6x^2) * x^2 = (6x^2)^2 + 4(6x^2)(x^2) + (x^2)^2 = 36x^4 + 24x^4 + x^4 = 61x^4

(3p)

  • Ecuația din enunț devine:
61x4=61  ⟺  x4=1  ⟺  x2=161x^4 = 61 \iff x^4 = 1 \iff x^2 = 1
  • Deoarece x∈Rx \in \mathbb{R}, obținem soluțiile reale:
x=−1saux=1x = -1 \quad \text{sau} \quad x = 1

(2p)


c)

  • Calculăm expresia a∗1a * 1 pentru un număr real aa:
a∗1=a2+4⋅a⋅1+12=a2+4a+1a * 1 = a^2 + 4 \cdot a \cdot 1 + 1^2 = a^2 + 4a + 1
  • Restrângem expresia ca diferență de pătrate:
a2+4a+1=(a2+4a+4)−3=(a+2)2−3a^2 + 4a + 1 = (a^2 + 4a + 4) - 3 = (a + 2)^2 - 3

(2p)

  • Fie pp un număr prim oarecare cu p≥3p \ge 3. Atunci p∈R∖Q\sqrt{p} \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} (este număr irațional).
  • Alegem a=p−2a = \sqrt{p} - 2. Deoarece p\sqrt{p} este irațional, a∈R∖Qa \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} este de asemenea un număr irațional.
  • Calculăm a∗1a * 1:
a∗1=(a+2)2−3=(p−2+2)2−3=(p)2−3=p−3a * 1 = (a + 2)^2 - 3 = (\sqrt{p} - 2 + 2)^2 - 3 = (\sqrt{p})^2 - 3 = p - 3
  • Deoarece p≥3p \ge 3 este număr prim, p−3∈Np - 3 \in \mathbb{N}.
  • Cum mulțimea numerelor prime mai mari sau egale cu 3 este infinită, rezultă că există o infinitate de numere iraționale aa pentru care a∗1a * 1 este număr natural.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−3x2+3f(x) = \frac{x - 3}{\sqrt{x^2 + 3}}.

a) Arătați că f′(x)=3(x+1)(x2+3)x2+3f'(x) = \frac{3(x + 1)}{(x^2 + 3)\sqrt{x^2 + 3}}, x∈Rx \in \mathbb{R}.

(5p)

b) Calculați lim⁡x→+∞(f(x))x\lim_{x \to +\infty} (f(x))^x.

(5p)

c) Demonstrați că x5+2x10+3≥3x^5 + 2\sqrt{x^{10} + 3} \ge 3, pentru orice număr real xx.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R} ca raport de funcții derivabile cu numitorul strict pozitiv (x2+3>0,∀x∈R\sqrt{x^2 + 3} > 0, \forall x \in \mathbb{R}). Aplicăm formula de derivare a câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2}:
f′(x)=(x−3)′⋅x2+3−(x−3)⋅(x2+3)′(x2+3)2f'(x) = \frac{(x - 3)' \cdot \sqrt{x^2 + 3} - (x - 3) \cdot (\sqrt{x^2 + 3})'}{(\sqrt{x^2 + 3})^2}
  • Calculăm derivatele parțiale: (x−3)′=1(x - 3)' = 1 și (x2+3)′=2x2x2+3=xx2+3(\sqrt{x^2 + 3})' = \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 3}} = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 3}}:
f′(x)=1⋅x2+3−(x−3)⋅xx2+3x2+3f'(x) = \frac{1 \cdot \sqrt{x^2 + 3} - (x - 3) \cdot \frac{x}{\sqrt{x^2 + 3}}}{x^2 + 3}

(3p)

  • Aducem la numitor comun la numărător:
f′(x)=(x2+3)−x(x−3)x2+3x2+3=x2+3−x2+3x(x2+3)x2+3=3x+3(x2+3)x2+3f'(x) = \frac{\frac{(x^2 + 3) - x(x - 3)}{\sqrt{x^2 + 3}}}{x^2 + 3} = \frac{x^2 + 3 - x^2 + 3x}{(x^2 + 3)\sqrt{x^2 + 3}} = \frac{3x + 3}{(x^2 + 3)\sqrt{x^2 + 3}}
  • Dăm factor comun pe 33 la numărător:
f′(x)=3(x+1)(x2+3)x2+3,x∈Rf'(x) = \frac{3(x + 1)}{(x^2 + 3)\sqrt{x^2 + 3}}, \quad x \in \mathbb{R}

(2p)


b)

  • Analizăm limita lim⁡x→+∞(f(x))x\lim_{x \to +\infty} (f(x))^x. Când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x(1−3x)x1+3x2=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(1 - \frac{3}{x}\right)}{x\sqrt{1 + \frac{3}{x^2}}} = 1
  • Limita este de tipul de nedeterminare 1∞1^\infty.
  • Rescriem baza prin ridicare la pătrat și împărțire la 22 a exponentului:
(f(x))x=((f(x))2)x=((f(x))2)x2=((x−3)2x2+3)x2=(x2−6x+9x2+3)x2(f(x))^x = \left(\sqrt{(f(x))^2}\right)^x = \left((f(x))^2\right)^{\frac{x}{2}} = \left(\frac{(x - 3)^2}{x^2 + 3}\right)^{\frac{x}{2}} = \left(\frac{x^2 - 6x + 9}{x^2 + 3}\right)^{\frac{x}{2}}
  • Punem în evidență unitatea în interiorul parantezei:
x2−6x+9x2+3=x2+3+(6−6x)x2+3=1+6−6xx2+3\frac{x^2 - 6x + 9}{x^2 + 3} = \frac{x^2 + 3 + (6 - 6x)}{x^2 + 3} = 1 + \frac{6 - 6x}{x^2 + 3}

(3p)

  • Aplicăm limita fundamentală asociată numărului ee:
lim⁡x→+∞(f(x))x=lim⁡x→+∞[(1+6−6xx2+3)x2+36−6x]6−6xx2+3⋅x2=elim⁡x→+∞x(6−6x)2(x2+3)\lim_{x \to +\infty} (f(x))^x = \lim_{x \to +\infty} \left[\left(1 + \frac{6 - 6x}{x^2 + 3}\right)^{\frac{x^2 + 3}{6 - 6x}}\right]^{\frac{6 - 6x}{x^2 + 3} \cdot \frac{x}{2}} = e^{\lim_{x \to +\infty} \frac{x(6 - 6x)}{2(x^2 + 3)}}
  • Calculăm limita exponentului:
lim⁡x→+∞6x−6x22x2+6=lim⁡x→+∞x2(6x−6)2x2(1+3x2)=−62=−3\lim_{x \to +\infty} \frac{6x - 6x^2}{2x^2 + 6} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(\frac{6}{x} - 6\right)}{2x^2\left(1 + \frac{3}{x^2}\right)} = \frac{-6}{2} = -3
  • Astfel, limita căutată este:
lim⁡x→+∞(f(x))x=e−3\lim_{x \to +\infty} (f(x))^x = e^{-3}

(2p)


c)

  • Semnul derivatei f′(x)f'(x) depinde exclusiv de factorul (x+1)(x + 1), deoarece (x2+3)x2+3>0(x^2 + 3)\sqrt{x^2 + 3} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
    • Pentru x∈(−∞,−1]x \in (-\infty, -1], avem x+1≤0  ⟹  f′(x)≤0x + 1 \le 0 \implies f'(x) \le 0, deci funcția ff este descrescătoare pe intervalul (−∞,−1](-\infty, -1].
    • Pentru x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty), avem x+1≥0  ⟹  f′(x)≥0x + 1 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0, deci funcția ff este crescătoare pe intervalul [−1,+∞)[-1, +\infty).
  • Rezultă că punctul x=−1x = -1 este un punct de minim global absolut al funcției ff pe R\mathbb{R}.
  • Calculăm valoarea minimă a funcției:
f(−1)=−1−3(−1)2+3=−44=−42=−2f(-1) = \frac{-1 - 3}{\sqrt{(-1)^2 + 3}} = \frac{-4}{\sqrt{4}} = \frac{-4}{2} = -2
  • Prin urmare, f(t)≥−2f(t) \ge -2 pentru orice t∈Rt \in \mathbb{R}.

(3p)

  • Scriem inegalitatea explicit:
t−3t2+3≥−2\frac{t - 3}{\sqrt{t^2 + 3}} \ge -2
  • Deoarece t2+3>0\sqrt{t^2 + 3} > 0, înmulțim cu numitorul fără a schimba sensul inegalității:
t−3≥−2t2+3  ⟺  t+2t2+3≥3,∀t∈Rt - 3 \ge -2\sqrt{t^2 + 3} \iff t + 2\sqrt{t^2 + 3} \ge 3, \quad \forall t \in \mathbb{R}
  • Deoarece inegalitatea are loc pentru orice număr real tt, alegem t=x5t = x^5, unde x∈Rx \in \mathbb{R}:
x5+2(x5)2+3≥3  ⟺  x5+2x10+3≥3,∀x∈Rx^5 + 2\sqrt{(x^5)^2 + 3} \ge 3 \iff x^5 + 2\sqrt{x^{10} + 3} \ge 3, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)


2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2+ln⁡xf(x) = x^2 + \ln x.

a) Arătați că ∫13(f(x)−ln⁡x) dx=263\int_1^3 (f(x) - \ln x)\,dx = \frac{26}{3}.

(5p)

b) Calculați ∫12(f(x)−x2) dx\int_1^2 (f(x) - x^2)\,dx.

(5p)

c) Arătați că ∫121xf(1x) dx=3−4ln⁡228\int_1^2 \frac{1}{x} f\left(\frac{1}{x}\right)\,dx = \frac{3 - 4\ln^2 2}{8}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Observăm că f(x)−ln⁡x=x2+ln⁡x−ln⁡x=x2f(x) - \ln x = x^2 + \ln x - \ln x = x^2.
  • Integrala devine:
∫13(f(x)−ln⁡x) dx=∫13x2 dx\int_1^3 (f(x) - \ln x)\,dx = \int_1^3 x^2\,dx

(3p)

  • Calculăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫13x2 dx=x33∣13=333−133=27−13=263\int_1^3 x^2\,dx = \left. \frac{x^3}{3} \right|_1^3 = \frac{3^3}{3} - \frac{1^3}{3} = \frac{27 - 1}{3} = \frac{26}{3}

(2p)


b)

  • Expresia de integrat este f(x)−x2=x2+ln⁡x−x2=ln⁡xf(x) - x^2 = x^2 + \ln x - x^2 = \ln x.
  • Integrala devine:
∫12(f(x)−x2) dx=∫12ln⁡x dx\int_1^2 (f(x) - x^2)\,dx = \int_1^2 \ln x\,dx
  • Aplicăm metoda integrării prin părți, alegând u=ln⁡x  ⟹  u′=1xu = \ln x \implies u' = \frac{1}{x} și v′=1  ⟹  v=xv' = 1 \implies v = x:
∫12ln⁡x dx=xln⁡x∣12−∫12x⋅1x dx\int_1^2 \ln x\,dx = \left. x \ln x \right|_1^2 - \int_1^2 x \cdot \frac{1}{x}\,dx

(3p)

  • Evaluăm termenii:
xln⁡x∣12−∫121 dx=(2ln⁡2−1ln⁡1)−x∣12=2ln⁡2−(2−1)=2ln⁡2−1\left. x \ln x \right|_1^2 - \int_1^2 1\,dx = (2\ln 2 - 1\ln 1) - \left. x \right|_1^2 = 2\ln 2 - (2 - 1) = 2\ln 2 - 1

(2p)


c)

  • Calculăm expresia f(1x)f\left(\frac{1}{x}\right) pentru x∈[1,2]x \in [1, 2]:
f(1x)=(1x)2+ln⁡(1x)=1x2−ln⁡xf\left(\frac{1}{x}\right) = \left(\frac{1}{x}\right)^2 + \ln\left(\frac{1}{x}\right) = \frac{1}{x^2} - \ln x
  • Înmulțim cu 1x\frac{1}{x}:
1xf(1x)=1x(1x2−ln⁡x)=1x3−1xln⁡x=x−3−1xln⁡x\frac{1}{x} f\left(\frac{1}{x}\right) = \frac{1}{x} \left(\frac{1}{x^2} - \ln x\right) = \frac{1}{x^3} - \frac{1}{x} \ln x = x^{-3} - \frac{1}{x}\ln x
  • Rescriem integrala:
∫121xf(1x) dx=∫12(x−3−1xln⁡x) dx=(x−2−2−12ln⁡2x)∣12\int_1^2 \frac{1}{x} f\left(\frac{1}{x}\right)\,dx = \int_1^2 \left(x^{-3} - \frac{1}{x}\ln x\right)\,dx = \left. \left(\frac{x^{-2}}{-2} - \frac{1}{2}\ln^2 x\right) \right|_1^2

(3p)

  • Evaluăm primitiva la limitele de integrare:
(−12x2−12ln⁡2x)∣12=(−12⋅4−12ln⁡22)−(−12⋅1−12ln⁡21)\left. \left(-\frac{1}{2x^2} - \frac{1}{2}\ln^2 x\right) \right|_1^2 = \left(-\frac{1}{2 \cdot 4} - \frac{1}{2}\ln^2 2\right) - \left(-\frac{1}{2 \cdot 1} - \frac{1}{2}\ln^2 1\right) =−18−12ln⁡22+12+0=(12−18)−12ln⁡22=38−12ln⁡22=3−4ln⁡228= -\frac{1}{8} - \frac{1}{2}\ln^2 2 + \frac{1}{2} + 0 = \left(\frac{1}{2} - \frac{1}{8}\right) - \frac{1}{2}\ln^2 2 = \frac{3}{8} - \frac{1}{2}\ln^2 2 = \frac{3 - 4\ln^2 2}{8}

(2p)