Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Determinați numărul complex z z z , pentru care z = 3 z ˉ z = 3\bar{z} z = 3 z ˉ .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie forma algebrică a numărului complex z = a + b i z = a + bi z = a + bi , unde a , b ∈ R a, b \in \mathbb{R} a , b ∈ R . Atunci conjugatul său este z ˉ = a − b i \bar{z} = a - bi z ˉ = a − bi .
Înlocuim în ecuația dată:
a + b i = 3 ( a − b i ) ⟺ a + b i = 3 a − 3 b i a + bi = 3(a - bi) \iff a + bi = 3a - 3bi a + bi = 3 ( a − bi ) ⟺ a + bi = 3 a − 3 bi
Trecem toți termenii în membrul stâng și grupăm partea reală și partea imaginară:
( a − 3 a ) + ( b + 3 b ) i = 0 ⟺ − 2 a + 4 b i = 0 (a - 3a) + (b + 3b)i = 0 \iff -2a + 4bi = 0 ( a − 3 a ) + ( b + 3 b ) i = 0 ⟺ − 2 a + 4 bi = 0
(3p)
Un număr complex este nul dacă și numai dacă atât partea sa reală, cât și partea sa imaginară sunt simultan nule:
{ − 2 a = 0 ⟹ a = 0 4 b = 0 ⟹ b = 0 \begin{cases}
-2a = 0 \implies a = 0 \\
4b = 0 \implies b = 0
\end{cases} { − 2 a = 0 ⟹ a = 0 4 b = 0 ⟹ b = 0
Deducem numărul complex căutat:
z = 0 + 0 i = 0 z = 0 + 0i = 0 z = 0 + 0 i = 0
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 2 x + a f(x) = 2x + a f ( x ) = 2 x + a , unde a a a este număr real. Determinați numărul real a a a , știind că numerele f ( 0 ) f(0) f ( 0 ) , f ( 2 ) f(2) f ( 2 ) și f ( 1 ) f(1) f ( 1 ) sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valorile funcției în punctele indicate:
f ( 0 ) = 2 ⋅ 0 + a = a f(0) = 2 \cdot 0 + a = a f ( 0 ) = 2 ⋅ 0 + a = a
f ( 2 ) = 2 ⋅ 2 + a = 4 + a f(2) = 2 \cdot 2 + a = 4 + a f ( 2 ) = 2 ⋅ 2 + a = 4 + a
f ( 1 ) = 2 ⋅ 1 + a = 2 + a f(1) = 2 \cdot 1 + a = 2 + a f ( 1 ) = 2 ⋅ 1 + a = 2 + a
Numerele f ( 0 ) f(0) f ( 0 ) , f ( 2 ) f(2) f ( 2 ) și f ( 1 ) f(1) f ( 1 ) sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă pătratul termenului din mijloc este egal cu produsul termenilor vecini:
( f ( 2 ) ) 2 = f ( 0 ) ⋅ f ( 1 ) (f(2))^2 = f(0) \cdot f(1) ( f ( 2 ) ) 2 = f ( 0 ) ⋅ f ( 1 )
Înlocuind valorile obținute:
( 4 + a ) 2 = a ( 2 + a ) ⟺ 16 + 8 a + a 2 = 2 a + a 2 (4 + a)^2 = a(2 + a) \iff 16 + 8a + a^2 = 2a + a^2 ( 4 + a ) 2 = a ( 2 + a ) ⟺ 16 + 8 a + a 2 = 2 a + a 2
(2p)
Scăzând a 2 a^2 a 2 din ambii membri ai ecuației:
16 + 8 a = 2 a ⟺ 6 a = − 16 16 + 8a = 2a \iff 6a = -16 16 + 8 a = 2 a ⟺ 6 a = − 16
a = − 16 6 = − 8 3 a = -\frac{16}{6} = -\frac{8}{3} a = − 6 16 = − 3 8
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 3 ( − x ) = log 3 ( x 2 − 2 x − 2 ) \log_3(-x) = \log_3(x^2 - 2x - 2) log 3 ( − x ) = log 3 ( x 2 − 2 x − 2 ) .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Stabilim condițiile de existență ale logaritmilor (argumentele trebuie să fie strict pozitive):
{ − x > 0 ⟹ x < 0 x 2 − 2 x − 2 > 0 \begin{cases}
-x > 0 \implies x < 0 \\
x^2 - 2x - 2 > 0
\end{cases} { − x > 0 ⟹ x < 0 x 2 − 2 x − 2 > 0
Datorită injectivității funcției logaritmice cu aceeași bază log 3 \log_3 log 3 , egalăm argumentele:
− x = x 2 − 2 x − 2 ⟺ x 2 − x − 2 = 0 -x = x^2 - 2x - 2 \iff x^2 - x - 2 = 0 − x = x 2 − 2 x − 2 ⟺ x 2 − x − 2 = 0
(2p)
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea: discriminantul este Δ = ( − 1 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 2 ) = 1 + 8 = 9 \Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-2) = 1 + 8 = 9 Δ = ( − 1 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ ( − 2 ) = 1 + 8 = 9 .
Soluțiile ecuației algebrice sunt:
x 1 = 1 − 3 2 = − 1 , x 2 = 1 + 3 2 = 2 x_1 = \frac{1 - 3}{2} = -1, \quad x_2 = \frac{1 + 3}{2} = 2 x 1 = 2 1 − 3 = − 1 , x 2 = 2 1 + 3 = 2
Verificăm condițiile de existență pentru fiecare soluție găsită:
Pentru x = − 1 x = -1 x = − 1 : − x = 1 > 0 -x = 1 > 0 − x = 1 > 0 și ( − 1 ) 2 − 2 ( − 1 ) − 2 = 1 + 2 − 2 = 1 > 0 (-1)^2 - 2(-1) - 2 = 1 + 2 - 2 = 1 > 0 ( − 1 ) 2 − 2 ( − 1 ) − 2 = 1 + 2 − 2 = 1 > 0 , deci x = − 1 x = -1 x = − 1 convine.
Pentru x = 2 x = 2 x = 2 : − x = − 2 < 0 -x = -2 < 0 − x = − 2 < 0 , deci x = 2 x = 2 x = 2 nu convine.
Mulțimea soluțiilor este S = { − 1 } S = \{-1\} S = { − 1 } .
(3p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = { 0 , 1 , 2 , … , 9 } A = \{0, 1, 2, \dots, 9\} A = { 0 , 1 , 2 , … , 9 } , pătratul acestui număr să aparțină mulțimii A A A .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numărul cazurilor posibile este egal cu numărul elementelor mulțimii A A A :
n posibile = 10 n_{\text{posibile}} = 10 n posibile = 10
(2p)
Verificăm pătratele fiecărui element k ∈ A k \in A k ∈ A :
0 2 = 0 ∈ A 0^2 = 0 \in A 0 2 = 0 ∈ A
1 2 = 1 ∈ A 1^2 = 1 \in A 1 2 = 1 ∈ A
2 2 = 4 ∈ A 2^2 = 4 \in A 2 2 = 4 ∈ A
3 2 = 9 ∈ A 3^2 = 9 \in A 3 2 = 9 ∈ A
Pentru k ≥ 4 k \ge 4 k ≥ 4 , k 2 ≥ 16 > 9 k^2 \ge 16 > 9 k 2 ≥ 16 > 9 , așadar k 2 ∉ A k^2 \notin A k 2 ∈ / A .
Numerele favorabile sunt 0 , 1 , 2 , 3 0, 1, 2, 3 0 , 1 , 2 , 3 , deci sunt 4 4 4 cazuri favorabile:
n favorabile = 4 n_{\text{favorabile}} = 4 n favorabile = 4
(2p)
Probabilitatea cerută este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:
P = n favorabile n posibile = 4 10 = 2 5 P = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{4}{10} = \frac{2}{5} P = n posibile n favorabile = 10 4 = 5 2
(1p)
5. Se consideră punctele A , B , C A, B, C A , B , C și D D D , astfel încât A B ⃗ + C D ⃗ = 0 ⃗ \vec{AB} + \vec{CD} = \vec{0} A B + C D = 0 . Demonstrați că A D ⃗ + C B ⃗ = 0 ⃗ \vec{AD} + \vec{CB} = \vec{0} A D + C B = 0 .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim relația lui Chasles pentru a descompune vectorii A D ⃗ \vec{AD} A D și C B ⃗ \vec{CB} C B introducând punctele intermediare B B B , respectiv D D D :
A D ⃗ = A B ⃗ + B D ⃗ \vec{AD} = \vec{AB} + \vec{BD} A D = A B + B D
C B ⃗ = C D ⃗ + D B ⃗ \vec{CB} = \vec{CD} + \vec{DB} C B = C D + D B
Adunăm cele două relații:
A D ⃗ + C B ⃗ = ( A B ⃗ + B D ⃗ ) + ( C D ⃗ + D B ⃗ ) \vec{AD} + \vec{CB} = (\vec{AB} + \vec{BD}) + (\vec{CD} + \vec{DB}) A D + C B = ( A B + B D ) + ( C D + D B )
(2p)
Regrupăm termenii folosind comutativitatea adunării vectoriale:
A D ⃗ + C B ⃗ = ( A B ⃗ + C D ⃗ ) + ( B D ⃗ + D B ⃗ ) \vec{AD} + \vec{CB} = (\vec{AB} + \vec{CD}) + (\vec{BD} + \vec{DB}) A D + C B = ( A B + C D ) + ( B D + D B )
Din ipoteză avem A B ⃗ + C D ⃗ = 0 ⃗ \vec{AB} + \vec{CD} = \vec{0} A B + C D = 0 , iar B D ⃗ + D B ⃗ = B D ⃗ − B D ⃗ = 0 ⃗ \vec{BD} + \vec{DB} = \vec{BD} - \vec{BD} = \vec{0} B D + D B = B D − B D = 0 :
A D ⃗ + C B ⃗ = 0 ⃗ + 0 ⃗ = 0 ⃗ \vec{AD} + \vec{CB} = \vec{0} + \vec{0} = \vec{0} A D + C B = 0 + 0 = 0
(3p)
6. Se consideră triunghiul ascuțitunghic A B C ABC A B C cu B C = R BC = R B C = R , unde R R R este raza cercului circumscris triunghiului. Calculați măsura unghiului A A A al triunghiului A B C ABC A B C .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem teorema sinusurilor pentru latura B C BC B C și unghiul opus A A A :
B C sin A = 2 R ⟺ sin A = B C 2 R \frac{BC}{\sin A} = 2R \iff \sin A = \frac{BC}{2R} sin A B C = 2 R ⟺ sin A = 2 R B C
(2p)
Înlocuind ipoteza B C = R BC = R B C = R :
sin A = R 2 R = 1 2 \sin A = \frac{R}{2R} = \frac{1}{2} sin A = 2 R R = 2 1
Deoarece triunghiul A B C ABC A B C este ascuțitunghic, unghiul A A A este ascuțit, deci m ( ∠ A ) ∈ ( 0 ∘ , 90 ∘ ) m(\angle A) \in (0^\circ, 90^\circ) m ( ∠ A ) ∈ ( 0 ∘ , 9 0 ∘ ) .
Singura valoare din acest interval care are sinusul egal cu 1 2 \frac{1}{2} 2 1 este:
m ( ∠ A ) = 30 ∘ ( sau π 6 rad ) m(\angle A) = 30^\circ \quad \left(\text{sau } \frac{\pi}{6} \text{ rad}\right) m ( ∠ A ) = 3 0 ∘ ( sau 6 π rad )
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricele O 3 = ( 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ) O_3 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} O 3 = 0 0 0 0 0 0 0 0 0 , I 3 = ( 1 0 0 0 1 0 0 0 1 ) I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} I 3 = 1 0 0 0 1 0 0 0 1 și A ( a ) = ( 1 a 0 0 1 a 0 0 1 ) A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a & 0 \\ 0 & 1 & a \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} A ( a ) = 1 0 0 a 1 0 0 a 1 , unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( a ) ) = 1 \det(A(a)) = 1 det ( A ( a )) = 1 , pentru orice număr real a a a .
(5p)
b) Se consideră matricea B ( a ) = A ( a ) − I 3 B(a) = A(a) - I_3 B ( a ) = A ( a ) − I 3 , unde a a a este număr real. Demonstrați că, pentru orice număr real a a a , B ( a ) ⋅ B ( a ) ⋅ B ( a ) = O 3 B(a) \cdot B(a) \cdot B(a) = O_3 B ( a ) ⋅ B ( a ) ⋅ B ( a ) = O 3 .
(5p)
c) Determinați numărul natural nenul n n n , știind că suma elementelor matricei X X X pentru care A ( 2 ) ⋅ X = A ( 1 ) + A ( 2 ) + ⋯ + A ( n ) A(2) \cdot X = A(1) + A(2) + \dots + A(n) A ( 2 ) ⋅ X = A ( 1 ) + A ( 2 ) + ⋯ + A ( n ) este egală cu 21 21 21 .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Calculăm determinantul matricei A ( a ) A(a) A ( a ) :
det ( A ( a ) ) = ∣ 1 a 0 0 1 a 0 0 1 ∣ \det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a & 0 \\ 0 & 1 & a \\ 0 & 0 & 1 \end{vmatrix} det ( A ( a )) = 1 0 0 a 1 0 0 a 1
Deoarece matricea este triunghiulară superior (toate elementele situate sub diagonala principală sunt egale cu 0 0 0 ), determinantul este egal cu produsul elementelor de pe diagonala principală:
det ( A ( a ) ) = 1 ⋅ 1 ⋅ 1 + 0 + 0 − 0 − 0 − 0 \det(A(a)) = 1 \cdot 1 \cdot 1 + 0 + 0 - 0 - 0 - 0 det ( A ( a )) = 1 ⋅ 1 ⋅ 1 + 0 + 0 − 0 − 0 − 0
(3p)
det ( A ( a ) ) = 1 − 0 = 1 , pentru orice a ∈ R \det(A(a)) = 1 - 0 = 1, \quad \text{pentru orice } a \in \mathbb{R} det ( A ( a )) = 1 − 0 = 1 , pentru orice a ∈ R
(2p)
b)
Determinăm matricea B ( a ) B(a) B ( a ) :
B ( a ) = A ( a ) − I 3 = ( 1 a 0 0 1 a 0 0 1 ) − ( 1 0 0 0 1 0 0 0 1 ) = ( 0 a 0 0 0 a 0 0 0 ) B(a) = A(a) - I_3 = \begin{pmatrix} 1 & a & 0 \\ 0 & 1 & a \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & a \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} B ( a ) = A ( a ) − I 3 = 1 0 0 a 1 0 0 a 1 − 1 0 0 0 1 0 0 0 1 = 0 0 0 a 0 0 0 a 0
Calculăm produsul B ( a ) ⋅ B ( a ) B(a) \cdot B(a) B ( a ) ⋅ B ( a ) :
B 2 ( a ) = ( 0 a 0 0 0 a 0 0 0 ) ( 0 a 0 0 0 a 0 0 0 ) = ( 0 0 a 2 0 0 0 0 0 0 ) B^2(a) = \begin{pmatrix} 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & a \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & a \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & a^2 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} B 2 ( a ) = 0 0 0 a 0 0 0 a 0 0 0 0 a 0 0 0 a 0 = 0 0 0 0 0 0 a 2 0 0
(3p)
Calculăm B 3 ( a ) = B 2 ( a ) ⋅ B ( a ) B^3(a) = B^2(a) \cdot B(a) B 3 ( a ) = B 2 ( a ) ⋅ B ( a ) :
B 3 ( a ) = ( 0 0 a 2 0 0 0 0 0 0 ) ( 0 a 0 0 0 a 0 0 0 ) = ( 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ) = O 3 B^3(a) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & a^2 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & a & 0 \\ 0 & 0 & a \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix} = O_3 B 3 ( a ) = 0 0 0 0 0 0 a 2 0 0 0 0 0 a 0 0 0 a 0 = 0 0 0 0 0 0 0 0 0 = O 3
Rezultă că B ( a ) ⋅ B ( a ) ⋅ B ( a ) = O 3 B(a) \cdot B(a) \cdot B(a) = O_3 B ( a ) ⋅ B ( a ) ⋅ B ( a ) = O 3 , pentru orice număr real a a a .
(2p)
c)
Calculăm suma matricelor din membrul drept:
∑ k = 1 n A ( k ) = ∑ k = 1 n ( 1 k 0 0 1 k 0 0 1 ) = ( ∑ k = 1 n 1 ∑ k = 1 n k 0 0 ∑ k = 1 n 1 ∑ k = 1 n k 0 0 ∑ k = 1 n 1 ) \sum_{k=1}^n A(k) = \sum_{k=1}^n \begin{pmatrix} 1 & k & 0 \\ 0 & 1 & k \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} \sum_{k=1}^n 1 & \sum_{k=1}^n k & 0 \\ 0 & \sum_{k=1}^n 1 & \sum_{k=1}^n k \\ 0 & 0 & \sum_{k=1}^n 1 \end{pmatrix} k = 1 ∑ n A ( k ) = k = 1 ∑ n 1 0 0 k 1 0 0 k 1 = ∑ k = 1 n 1 0 0 ∑ k = 1 n k ∑ k = 1 n 1 0 0 ∑ k = 1 n k ∑ k = 1 n 1
Folosind formula sumei primelor n n n numere naturale nenule ∑ k = 1 n k = n ( n + 1 ) 2 \sum_{k=1}^n k = \frac{n(n+1)}{2} ∑ k = 1 n k = 2 n ( n + 1 ) :
∑ k = 1 n A ( k ) = ( n n ( n + 1 ) 2 0 0 n n ( n + 1 ) 2 0 0 n ) \sum_{k=1}^n A(k) = \begin{pmatrix} n & \frac{n(n+1)}{2} & 0 \\ 0 & n & \frac{n(n+1)}{2} \\ 0 & 0 & n \end{pmatrix} k = 1 ∑ n A ( k ) = n 0 0 2 n ( n + 1 ) n 0 0 2 n ( n + 1 ) n
Deoarece det ( A ( 2 ) ) = 1 ≠ 0 \det(A(2)) = 1 \neq 0 det ( A ( 2 )) = 1 = 0 , matricea A ( 2 ) A(2) A ( 2 ) este inversabilă.
Înmulțim ecuația A ( 2 ) ⋅ X = ∑ k = 1 n A ( k ) A(2) \cdot X = \sum_{k=1}^n A(k) A ( 2 ) ⋅ X = ∑ k = 1 n A ( k ) la stânga cu ( A ( 2 ) ) − 1 (A(2))^{-1} ( A ( 2 ) ) − 1 :
X = ( A ( 2 ) ) − 1 ⋅ ( ∑ k = 1 n A ( k ) ) X = (A(2))^{-1} \cdot \left(\sum_{k=1}^n A(k)\right) X = ( A ( 2 ) ) − 1 ⋅ ( k = 1 ∑ n A ( k ) )
Deoarece A ( 2 ) = I 3 + B ( 2 ) A(2) = I_3 + B(2) A ( 2 ) = I 3 + B ( 2 ) și B 3 ( 2 ) = O 3 B^3(2) = O_3 B 3 ( 2 ) = O 3 , inversa este dată de formula seriei binomiale:
( A ( 2 ) ) − 1 = ( I 3 + B ( 2 ) ) − 1 = I 3 − B ( 2 ) + B 2 ( 2 ) = ( 1 − 2 4 0 1 − 2 0 0 1 ) (A(2))^{-1} = (I_3 + B(2))^{-1} = I_3 - B(2) + B^2(2) = \begin{pmatrix} 1 & -2 & 4 \\ 0 & 1 & -2 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} ( A ( 2 ) ) − 1 = ( I 3 + B ( 2 ) ) − 1 = I 3 − B ( 2 ) + B 2 ( 2 ) = 1 0 0 − 2 1 0 4 − 2 1
Efectuăm înmulțirea pentru a determina matricea X X X :
X = ( 1 − 2 4 0 1 − 2 0 0 1 ) ( n n ( n + 1 ) 2 0 0 n n ( n + 1 ) 2 0 0 n ) X = \begin{pmatrix} 1 & -2 & 4 \\ 0 & 1 & -2 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} n & \frac{n(n+1)}{2} & 0 \\ 0 & n & \frac{n(n+1)}{2} \\ 0 & 0 & n \end{pmatrix} X = 1 0 0 − 2 1 0 4 − 2 1 n 0 0 2 n ( n + 1 ) n 0 0 2 n ( n + 1 ) n
Calculăm elementele matricei X X X :
X = ( n n ( n + 1 ) 2 − 2 n − 2 n ( n + 1 ) 2 + 4 n 0 n n ( n + 1 ) 2 − 2 n 0 0 n ) = ( n n ( n − 3 ) 2 3 n − n 2 0 n n ( n − 3 ) 2 0 0 n ) X = \begin{pmatrix} n & \frac{n(n+1)}{2} - 2n & -2\frac{n(n+1)}{2} + 4n \\ 0 & n & \frac{n(n+1)}{2} - 2n \\ 0 & 0 & n \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} n & \frac{n(n-3)}{2} & 3n - n^2 \\ 0 & n & \frac{n(n-3)}{2} \\ 0 & 0 & n \end{pmatrix} X = n 0 0 2 n ( n + 1 ) − 2 n n 0 − 2 2 n ( n + 1 ) + 4 n 2 n ( n + 1 ) − 2 n n = n 0 0 2 n ( n − 3 ) n 0 3 n − n 2 2 n ( n − 3 ) n
(3p)
Calculăm suma tuturor elementelor matricei X X X , notată cu S ( X ) S(X) S ( X ) :
S ( X ) = n + n ( n − 3 ) 2 + ( 3 n − n 2 ) + 0 + n + n ( n − 3 ) 2 + 0 + 0 + n S(X) = n + \frac{n(n-3)}{2} + (3n - n^2) + 0 + n + \frac{n(n-3)}{2} + 0 + 0 + n S ( X ) = n + 2 n ( n − 3 ) + ( 3 n − n 2 ) + 0 + n + 2 n ( n − 3 ) + 0 + 0 + n
S ( X ) = 3 n + 2 ⋅ n ( n − 3 ) 2 + 3 n − n 2 = 3 n + ( n 2 − 3 n ) + ( 3 n − n 2 ) = 3 n S(X) = 3n + 2 \cdot \frac{n(n-3)}{2} + 3n - n^2 = 3n + (n^2 - 3n) + (3n - n^2) = 3n S ( X ) = 3 n + 2 ⋅ 2 n ( n − 3 ) + 3 n − n 2 = 3 n + ( n 2 − 3 n ) + ( 3 n − n 2 ) = 3 n
Egalăm cu valoarea dată în enunț:
3 n = 21 ⟺ n = 7 3n = 21 \iff n = 7 3 n = 21 ⟺ n = 7
Deoarece n = 7 ∈ N ∗ n = 7 \in \mathbb{N}^* n = 7 ∈ N ∗ , valoarea determinată convine.
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y = x 2 + 4 x y + y 2 x * y = x^2 + 4xy + y^2 x ∗ y = x 2 + 4 x y + y 2 .
a) Arătați că 1 ∗ 2 = 13 1 * 2 = 13 1 ∗ 2 = 13 .
(5p)
b) Determinați numerele reale x x x pentru care ( x ∗ x ) ∗ x 2 = 61 (x * x) * x^2 = 61 ( x ∗ x ) ∗ x 2 = 61 .
(5p)
c) Demonstrați că există o infinitate de numere iraționale a a a pentru care numărul a ∗ 1 a * 1 a ∗ 1 este natural.
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x = 1 x = 1 x = 1 și y = 2 y = 2 y = 2 :
1 ∗ 2 = 1 2 + 4 ⋅ 1 ⋅ 2 + 2 2 1 * 2 = 1^2 + 4 \cdot 1 \cdot 2 + 2^2 1 ∗ 2 = 1 2 + 4 ⋅ 1 ⋅ 2 + 2 2
(3p)
1 ∗ 2 = 1 + 8 + 4 = 13 1 * 2 = 1 + 8 + 4 = 13 1 ∗ 2 = 1 + 8 + 4 = 13
(2p)
b)
Calculăm mai întâi expresia parantezei x ∗ x x * x x ∗ x :
x ∗ x = x 2 + 4 ⋅ x ⋅ x + x 2 = x 2 + 4 x 2 + x 2 = 6 x 2 x * x = x^2 + 4 \cdot x \cdot x + x^2 = x^2 + 4x^2 + x^2 = 6x^2 x ∗ x = x 2 + 4 ⋅ x ⋅ x + x 2 = x 2 + 4 x 2 + x 2 = 6 x 2
Calculăm acum ( x ∗ x ) ∗ x 2 = ( 6 x 2 ) ∗ x 2 (x * x) * x^2 = (6x^2) * x^2 ( x ∗ x ) ∗ x 2 = ( 6 x 2 ) ∗ x 2 :
( 6 x 2 ) ∗ x 2 = ( 6 x 2 ) 2 + 4 ( 6 x 2 ) ( x 2 ) + ( x 2 ) 2 = 36 x 4 + 24 x 4 + x 4 = 61 x 4 (6x^2) * x^2 = (6x^2)^2 + 4(6x^2)(x^2) + (x^2)^2 = 36x^4 + 24x^4 + x^4 = 61x^4 ( 6 x 2 ) ∗ x 2 = ( 6 x 2 ) 2 + 4 ( 6 x 2 ) ( x 2 ) + ( x 2 ) 2 = 36 x 4 + 24 x 4 + x 4 = 61 x 4
(3p)
Ecuația din enunț devine:
61 x 4 = 61 ⟺ x 4 = 1 ⟺ x 2 = 1 61x^4 = 61 \iff x^4 = 1 \iff x^2 = 1 61 x 4 = 61 ⟺ x 4 = 1 ⟺ x 2 = 1
Deoarece x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , obținem soluțiile reale:
x = − 1 sau x = 1 x = -1 \quad \text{sau} \quad x = 1 x = − 1 sau x = 1
(2p)
c)
Calculăm expresia a ∗ 1 a * 1 a ∗ 1 pentru un număr real a a a :
a ∗ 1 = a 2 + 4 ⋅ a ⋅ 1 + 1 2 = a 2 + 4 a + 1 a * 1 = a^2 + 4 \cdot a \cdot 1 + 1^2 = a^2 + 4a + 1 a ∗ 1 = a 2 + 4 ⋅ a ⋅ 1 + 1 2 = a 2 + 4 a + 1
Restrângem expresia ca diferență de pătrate:
a 2 + 4 a + 1 = ( a 2 + 4 a + 4 ) − 3 = ( a + 2 ) 2 − 3 a^2 + 4a + 1 = (a^2 + 4a + 4) - 3 = (a + 2)^2 - 3 a 2 + 4 a + 1 = ( a 2 + 4 a + 4 ) − 3 = ( a + 2 ) 2 − 3
(2p)
Fie p p p un număr prim oarecare cu p ≥ 3 p \ge 3 p ≥ 3 . Atunci p ∈ R ∖ Q \sqrt{p} \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} p ∈ R ∖ Q (este număr irațional).
Alegem a = p − 2 a = \sqrt{p} - 2 a = p − 2 . Deoarece p \sqrt{p} p este irațional, a ∈ R ∖ Q a \in \mathbb{R} \setminus \mathbb{Q} a ∈ R ∖ Q este de asemenea un număr irațional.
Calculăm a ∗ 1 a * 1 a ∗ 1 :
a ∗ 1 = ( a + 2 ) 2 − 3 = ( p − 2 + 2 ) 2 − 3 = ( p ) 2 − 3 = p − 3 a * 1 = (a + 2)^2 - 3 = (\sqrt{p} - 2 + 2)^2 - 3 = (\sqrt{p})^2 - 3 = p - 3 a ∗ 1 = ( a + 2 ) 2 − 3 = ( p − 2 + 2 ) 2 − 3 = ( p ) 2 − 3 = p − 3
Deoarece p ≥ 3 p \ge 3 p ≥ 3 este număr prim, p − 3 ∈ N p - 3 \in \mathbb{N} p − 3 ∈ N .
Cum mulțimea numerelor prime mai mari sau egale cu 3 este infinită, rezultă că există o infinitate de numere iraționale a a a pentru care a ∗ 1 a * 1 a ∗ 1 este număr natural.
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x − 3 x 2 + 3 f(x) = \frac{x - 3}{\sqrt{x^2 + 3}} f ( x ) = x 2 + 3 x − 3 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = 3 ( x + 1 ) ( x 2 + 3 ) x 2 + 3 f'(x) = \frac{3(x + 1)}{(x^2 + 3)\sqrt{x^2 + 3}} f ′ ( x ) = ( x 2 + 3 ) x 2 + 3 3 ( x + 1 ) , x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R .
(5p)
b) Calculați lim x → + ∞ ( f ( x ) ) x \lim_{x \to +\infty} (f(x))^x lim x → + ∞ ( f ( x ) ) x .
(5p)
c) Demonstrați că x 5 + 2 x 10 + 3 ≥ 3 x^5 + 2\sqrt{x^{10} + 3} \ge 3 x 5 + 2 x 10 + 3 ≥ 3 , pentru orice număr real x x x .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Funcția f f f este derivabilă pe R \mathbb{R} R ca raport de funcții derivabile cu numitorul strict pozitiv (x 2 + 3 > 0 , ∀ x ∈ R \sqrt{x^2 + 3} > 0, \forall x \in \mathbb{R} x 2 + 3 > 0 , ∀ x ∈ R ). Aplicăm formula de derivare a câtului ( u v ) ′ = u ′ v − u v ′ v 2 \left(\frac{u}{v}\right)' = \frac{u'v - uv'}{v^2} ( v u ) ′ = v 2 u ′ v − u v ′ :
f ′ ( x ) = ( x − 3 ) ′ ⋅ x 2 + 3 − ( x − 3 ) ⋅ ( x 2 + 3 ) ′ ( x 2 + 3 ) 2 f'(x) = \frac{(x - 3)' \cdot \sqrt{x^2 + 3} - (x - 3) \cdot (\sqrt{x^2 + 3})'}{(\sqrt{x^2 + 3})^2} f ′ ( x ) = ( x 2 + 3 ) 2 ( x − 3 ) ′ ⋅ x 2 + 3 − ( x − 3 ) ⋅ ( x 2 + 3 ) ′
Calculăm derivatele parțiale: ( x − 3 ) ′ = 1 (x - 3)' = 1 ( x − 3 ) ′ = 1 și ( x 2 + 3 ) ′ = 2 x 2 x 2 + 3 = x x 2 + 3 (\sqrt{x^2 + 3})' = \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 3}} = \frac{x}{\sqrt{x^2 + 3}} ( x 2 + 3 ) ′ = 2 x 2 + 3 2 x = x 2 + 3 x :
f ′ ( x ) = 1 ⋅ x 2 + 3 − ( x − 3 ) ⋅ x x 2 + 3 x 2 + 3 f'(x) = \frac{1 \cdot \sqrt{x^2 + 3} - (x - 3) \cdot \frac{x}{\sqrt{x^2 + 3}}}{x^2 + 3} f ′ ( x ) = x 2 + 3 1 ⋅ x 2 + 3 − ( x − 3 ) ⋅ x 2 + 3 x
(3p)
Aducem la numitor comun la numărător:
f ′ ( x ) = ( x 2 + 3 ) − x ( x − 3 ) x 2 + 3 x 2 + 3 = x 2 + 3 − x 2 + 3 x ( x 2 + 3 ) x 2 + 3 = 3 x + 3 ( x 2 + 3 ) x 2 + 3 f'(x) = \frac{\frac{(x^2 + 3) - x(x - 3)}{\sqrt{x^2 + 3}}}{x^2 + 3} = \frac{x^2 + 3 - x^2 + 3x}{(x^2 + 3)\sqrt{x^2 + 3}} = \frac{3x + 3}{(x^2 + 3)\sqrt{x^2 + 3}} f ′ ( x ) = x 2 + 3 x 2 + 3 ( x 2 + 3 ) − x ( x − 3 ) = ( x 2 + 3 ) x 2 + 3 x 2 + 3 − x 2 + 3 x = ( x 2 + 3 ) x 2 + 3 3 x + 3
Dăm factor comun pe 3 3 3 la numărător:
f ′ ( x ) = 3 ( x + 1 ) ( x 2 + 3 ) x 2 + 3 , x ∈ R f'(x) = \frac{3(x + 1)}{(x^2 + 3)\sqrt{x^2 + 3}}, \quad x \in \mathbb{R} f ′ ( x ) = ( x 2 + 3 ) x 2 + 3 3 ( x + 1 ) , x ∈ R
(2p)
b)
Analizăm limita lim x → + ∞ ( f ( x ) ) x \lim_{x \to +\infty} (f(x))^x lim x → + ∞ ( f ( x ) ) x . Când x → + ∞ x \to +\infty x → + ∞ :
lim x → + ∞ f ( x ) = lim x → + ∞ x ( 1 − 3 x ) x 1 + 3 x 2 = 1 \lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x\left(1 - \frac{3}{x}\right)}{x\sqrt{1 + \frac{3}{x^2}}} = 1 x → + ∞ lim f ( x ) = x → + ∞ lim x 1 + x 2 3 x ( 1 − x 3 ) = 1
Limita este de tipul de nedeterminare 1 ∞ 1^\infty 1 ∞ .
Rescriem baza prin ridicare la pătrat și împărțire la 2 2 2 a exponentului:
( f ( x ) ) x = ( ( f ( x ) ) 2 ) x = ( ( f ( x ) ) 2 ) x 2 = ( ( x − 3 ) 2 x 2 + 3 ) x 2 = ( x 2 − 6 x + 9 x 2 + 3 ) x 2 (f(x))^x = \left(\sqrt{(f(x))^2}\right)^x = \left((f(x))^2\right)^{\frac{x}{2}} = \left(\frac{(x - 3)^2}{x^2 + 3}\right)^{\frac{x}{2}} = \left(\frac{x^2 - 6x + 9}{x^2 + 3}\right)^{\frac{x}{2}} ( f ( x ) ) x = ( ( f ( x ) ) 2 ) x = ( ( f ( x ) ) 2 ) 2 x = ( x 2 + 3 ( x − 3 ) 2 ) 2 x = ( x 2 + 3 x 2 − 6 x + 9 ) 2 x
Punem în evidență unitatea în interiorul parantezei:
x 2 − 6 x + 9 x 2 + 3 = x 2 + 3 + ( 6 − 6 x ) x 2 + 3 = 1 + 6 − 6 x x 2 + 3 \frac{x^2 - 6x + 9}{x^2 + 3} = \frac{x^2 + 3 + (6 - 6x)}{x^2 + 3} = 1 + \frac{6 - 6x}{x^2 + 3} x 2 + 3 x 2 − 6 x + 9 = x 2 + 3 x 2 + 3 + ( 6 − 6 x ) = 1 + x 2 + 3 6 − 6 x
(3p)
Aplicăm limita fundamentală asociată numărului e e e :
lim x → + ∞ ( f ( x ) ) x = lim x → + ∞ [ ( 1 + 6 − 6 x x 2 + 3 ) x 2 + 3 6 − 6 x ] 6 − 6 x x 2 + 3 ⋅ x 2 = e lim x → + ∞ x ( 6 − 6 x ) 2 ( x 2 + 3 ) \lim_{x \to +\infty} (f(x))^x = \lim_{x \to +\infty} \left[\left(1 + \frac{6 - 6x}{x^2 + 3}\right)^{\frac{x^2 + 3}{6 - 6x}}\right]^{\frac{6 - 6x}{x^2 + 3} \cdot \frac{x}{2}} = e^{\lim_{x \to +\infty} \frac{x(6 - 6x)}{2(x^2 + 3)}} x → + ∞ lim ( f ( x ) ) x = x → + ∞ lim ( 1 + x 2 + 3 6 − 6 x ) 6 − 6 x x 2 + 3 x 2 + 3 6 − 6 x ⋅ 2 x = e l i m x → + ∞ 2 ( x 2 + 3 ) x ( 6 − 6 x )
Calculăm limita exponentului:
lim x → + ∞ 6 x − 6 x 2 2 x 2 + 6 = lim x → + ∞ x 2 ( 6 x − 6 ) 2 x 2 ( 1 + 3 x 2 ) = − 6 2 = − 3 \lim_{x \to +\infty} \frac{6x - 6x^2}{2x^2 + 6} = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2\left(\frac{6}{x} - 6\right)}{2x^2\left(1 + \frac{3}{x^2}\right)} = \frac{-6}{2} = -3 x → + ∞ lim 2 x 2 + 6 6 x − 6 x 2 = x → + ∞ lim 2 x 2 ( 1 + x 2 3 ) x 2 ( x 6 − 6 ) = 2 − 6 = − 3
Astfel, limita căutată este:
lim x → + ∞ ( f ( x ) ) x = e − 3 \lim_{x \to +\infty} (f(x))^x = e^{-3} x → + ∞ lim ( f ( x ) ) x = e − 3
(2p)
c)
Semnul derivatei f ′ ( x ) f'(x) f ′ ( x ) depinde exclusiv de factorul ( x + 1 ) (x + 1) ( x + 1 ) , deoarece ( x 2 + 3 ) x 2 + 3 > 0 (x^2 + 3)\sqrt{x^2 + 3} > 0 ( x 2 + 3 ) x 2 + 3 > 0 pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R :
Pentru x ∈ ( − ∞ , − 1 ] x \in (-\infty, -1] x ∈ ( − ∞ , − 1 ] , avem x + 1 ≤ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≤ 0 x + 1 \le 0 \implies f'(x) \le 0 x + 1 ≤ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≤ 0 , deci funcția f f f este descrescătoare pe intervalul ( − ∞ , − 1 ] (-\infty, -1] ( − ∞ , − 1 ] .
Pentru x ∈ [ − 1 , + ∞ ) x \in [-1, +\infty) x ∈ [ − 1 , + ∞ ) , avem x + 1 ≥ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≥ 0 x + 1 \ge 0 \implies f'(x) \ge 0 x + 1 ≥ 0 ⟹ f ′ ( x ) ≥ 0 , deci funcția f f f este crescătoare pe intervalul [ − 1 , + ∞ ) [-1, +\infty) [ − 1 , + ∞ ) .
Rezultă că punctul x = − 1 x = -1 x = − 1 este un punct de minim global absolut al funcției f f f pe R \mathbb{R} R .
Calculăm valoarea minimă a funcției:
f ( − 1 ) = − 1 − 3 ( − 1 ) 2 + 3 = − 4 4 = − 4 2 = − 2 f(-1) = \frac{-1 - 3}{\sqrt{(-1)^2 + 3}} = \frac{-4}{\sqrt{4}} = \frac{-4}{2} = -2 f ( − 1 ) = ( − 1 ) 2 + 3 − 1 − 3 = 4 − 4 = 2 − 4 = − 2
Prin urmare, f ( t ) ≥ − 2 f(t) \ge -2 f ( t ) ≥ − 2 pentru orice t ∈ R t \in \mathbb{R} t ∈ R .
(3p)
Scriem inegalitatea explicit:
t − 3 t 2 + 3 ≥ − 2 \frac{t - 3}{\sqrt{t^2 + 3}} \ge -2 t 2 + 3 t − 3 ≥ − 2
Deoarece t 2 + 3 > 0 \sqrt{t^2 + 3} > 0 t 2 + 3 > 0 , înmulțim cu numitorul fără a schimba sensul inegalității:
t − 3 ≥ − 2 t 2 + 3 ⟺ t + 2 t 2 + 3 ≥ 3 , ∀ t ∈ R t - 3 \ge -2\sqrt{t^2 + 3} \iff t + 2\sqrt{t^2 + 3} \ge 3, \quad \forall t \in \mathbb{R} t − 3 ≥ − 2 t 2 + 3 ⟺ t + 2 t 2 + 3 ≥ 3 , ∀ t ∈ R
Deoarece inegalitatea are loc pentru orice număr real t t t , alegem t = x 5 t = x^5 t = x 5 , unde x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R :
x 5 + 2 ( x 5 ) 2 + 3 ≥ 3 ⟺ x 5 + 2 x 10 + 3 ≥ 3 , ∀ x ∈ R x^5 + 2\sqrt{(x^5)^2 + 3} \ge 3 \iff x^5 + 2\sqrt{x^{10} + 3} \ge 3, \quad \forall x \in \mathbb{R} x 5 + 2 ( x 5 ) 2 + 3 ≥ 3 ⟺ x 5 + 2 x 10 + 3 ≥ 3 , ∀ x ∈ R
(2p)
2. Se consideră funcția f : ( 0 , + ∞ ) → R f: (0, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x 2 + ln x f(x) = x^2 + \ln x f ( x ) = x 2 + ln x .
a) Arătați că ∫ 1 3 ( f ( x ) − ln x ) d x = 26 3 \int_1^3 (f(x) - \ln x)\,dx = \frac{26}{3} ∫ 1 3 ( f ( x ) − ln x ) d x = 3 26 .
(5p)
b) Calculați ∫ 1 2 ( f ( x ) − x 2 ) d x \int_1^2 (f(x) - x^2)\,dx ∫ 1 2 ( f ( x ) − x 2 ) d x .
(5p)
c) Arătați că ∫ 1 2 1 x f ( 1 x ) d x = 3 − 4 ln 2 2 8 \int_1^2 \frac{1}{x} f\left(\frac{1}{x}\right)\,dx = \frac{3 - 4\ln^2 2}{8} ∫ 1 2 x 1 f ( x 1 ) d x = 8 3 − 4 l n 2 2 .
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Observăm că f ( x ) − ln x = x 2 + ln x − ln x = x 2 f(x) - \ln x = x^2 + \ln x - \ln x = x^2 f ( x ) − ln x = x 2 + ln x − ln x = x 2 .
Integrala devine:
∫ 1 3 ( f ( x ) − ln x ) d x = ∫ 1 3 x 2 d x \int_1^3 (f(x) - \ln x)\,dx = \int_1^3 x^2\,dx ∫ 1 3 ( f ( x ) − ln x ) d x = ∫ 1 3 x 2 d x
(3p)
Calculăm primitiva și aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫ 1 3 x 2 d x = x 3 3 ∣ 1 3 = 3 3 3 − 1 3 3 = 27 − 1 3 = 26 3 \int_1^3 x^2\,dx = \left. \frac{x^3}{3} \right|_1^3 = \frac{3^3}{3} - \frac{1^3}{3} = \frac{27 - 1}{3} = \frac{26}{3} ∫ 1 3 x 2 d x = 3 x 3 1 3 = 3 3 3 − 3 1 3 = 3 27 − 1 = 3 26
(2p)
b)
Expresia de integrat este f ( x ) − x 2 = x 2 + ln x − x 2 = ln x f(x) - x^2 = x^2 + \ln x - x^2 = \ln x f ( x ) − x 2 = x 2 + ln x − x 2 = ln x .
Integrala devine:
∫ 1 2 ( f ( x ) − x 2 ) d x = ∫ 1 2 ln x d x \int_1^2 (f(x) - x^2)\,dx = \int_1^2 \ln x\,dx ∫ 1 2 ( f ( x ) − x 2 ) d x = ∫ 1 2 ln x d x
Aplicăm metoda integrării prin părți, alegând u = ln x ⟹ u ′ = 1 x u = \ln x \implies u' = \frac{1}{x} u = ln x ⟹ u ′ = x 1 și v ′ = 1 ⟹ v = x v' = 1 \implies v = x v ′ = 1 ⟹ v = x :
∫ 1 2 ln x d x = x ln x ∣ 1 2 − ∫ 1 2 x ⋅ 1 x d x \int_1^2 \ln x\,dx = \left. x \ln x \right|_1^2 - \int_1^2 x \cdot \frac{1}{x}\,dx ∫ 1 2 ln x d x = x ln x ∣ 1 2 − ∫ 1 2 x ⋅ x 1 d x
(3p)
x ln x ∣ 1 2 − ∫ 1 2 1 d x = ( 2 ln 2 − 1 ln 1 ) − x ∣ 1 2 = 2 ln 2 − ( 2 − 1 ) = 2 ln 2 − 1 \left. x \ln x \right|_1^2 - \int_1^2 1\,dx = (2\ln 2 - 1\ln 1) - \left. x \right|_1^2 = 2\ln 2 - (2 - 1) = 2\ln 2 - 1 x ln x ∣ 1 2 − ∫ 1 2 1 d x = ( 2 ln 2 − 1 ln 1 ) − x ∣ 1 2 = 2 ln 2 − ( 2 − 1 ) = 2 ln 2 − 1
(2p)
c)
Calculăm expresia f ( 1 x ) f\left(\frac{1}{x}\right) f ( x 1 ) pentru x ∈ [ 1 , 2 ] x \in [1, 2] x ∈ [ 1 , 2 ] :
f ( 1 x ) = ( 1 x ) 2 + ln ( 1 x ) = 1 x 2 − ln x f\left(\frac{1}{x}\right) = \left(\frac{1}{x}\right)^2 + \ln\left(\frac{1}{x}\right) = \frac{1}{x^2} - \ln x f ( x 1 ) = ( x 1 ) 2 + ln ( x 1 ) = x 2 1 − ln x
Înmulțim cu 1 x \frac{1}{x} x 1 :
1 x f ( 1 x ) = 1 x ( 1 x 2 − ln x ) = 1 x 3 − 1 x ln x = x − 3 − 1 x ln x \frac{1}{x} f\left(\frac{1}{x}\right) = \frac{1}{x} \left(\frac{1}{x^2} - \ln x\right) = \frac{1}{x^3} - \frac{1}{x} \ln x = x^{-3} - \frac{1}{x}\ln x x 1 f ( x 1 ) = x 1 ( x 2 1 − ln x ) = x 3 1 − x 1 ln x = x − 3 − x 1 ln x
∫ 1 2 1 x f ( 1 x ) d x = ∫ 1 2 ( x − 3 − 1 x ln x ) d x = ( x − 2 − 2 − 1 2 ln 2 x ) ∣ 1 2 \int_1^2 \frac{1}{x} f\left(\frac{1}{x}\right)\,dx = \int_1^2 \left(x^{-3} - \frac{1}{x}\ln x\right)\,dx = \left. \left(\frac{x^{-2}}{-2} - \frac{1}{2}\ln^2 x\right) \right|_1^2 ∫ 1 2 x 1 f ( x 1 ) d x = ∫ 1 2 ( x − 3 − x 1 ln x ) d x = ( − 2 x − 2 − 2 1 ln 2 x ) 1 2
(3p)
Evaluăm primitiva la limitele de integrare:
( − 1 2 x 2 − 1 2 ln 2 x ) ∣ 1 2 = ( − 1 2 ⋅ 4 − 1 2 ln 2 2 ) − ( − 1 2 ⋅ 1 − 1 2 ln 2 1 ) \left. \left(-\frac{1}{2x^2} - \frac{1}{2}\ln^2 x\right) \right|_1^2 = \left(-\frac{1}{2 \cdot 4} - \frac{1}{2}\ln^2 2\right) - \left(-\frac{1}{2 \cdot 1} - \frac{1}{2}\ln^2 1\right) ( − 2 x 2 1 − 2 1 ln 2 x ) 1 2 = ( − 2 ⋅ 4 1 − 2 1 ln 2 2 ) − ( − 2 ⋅ 1 1 − 2 1 ln 2 1 )
= − 1 8 − 1 2 ln 2 2 + 1 2 + 0 = ( 1 2 − 1 8 ) − 1 2 ln 2 2 = 3 8 − 1 2 ln 2 2 = 3 − 4 ln 2 2 8 = -\frac{1}{8} - \frac{1}{2}\ln^2 2 + \frac{1}{2} + 0 = \left(\frac{1}{2} - \frac{1}{8}\right) - \frac{1}{2}\ln^2 2 = \frac{3}{8} - \frac{1}{2}\ln^2 2 = \frac{3 - 4\ln^2 2}{8} = − 8 1 − 2 1 ln 2 2 + 2 1 + 0 = ( 2 1 − 8 1 ) − 2 1 ln 2 2 = 8 3 − 2 1 ln 2 2 = 8 3 − 4 ln 2 2
(2p)