BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 14

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 14

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numerele log⁡35\log_3 5, 2\sqrt{2} și log⁡59\log_5 9 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trei numere reale pozitive a,b,ca, b, c sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice dacă și numai dacă pătratul termenului din mijloc este egal cu produsul termenilor extremi:
b2=a⋅cb^2 = a \cdot c
  • Calculăm produsul extremilor log⁡35⋅log⁡59\log_3 5 \cdot \log_5 9:
log⁡35⋅log⁡59=log⁡35⋅log⁡5(32)=log⁡35⋅2log⁡53=2⋅(log⁡35⋅log⁡53)\log_3 5 \cdot \log_5 9 = \log_3 5 \cdot \log_5(3^2) = \log_3 5 \cdot 2\log_5 3 = 2 \cdot (\log_3 5 \cdot \log_5 3)
  • Folosind formula de schimbare a bazei log⁡ab⋅log⁡ba=1\log_a b \cdot \log_b a = 1:
log⁡35⋅log⁡59=2⋅1=2\log_3 5 \cdot \log_5 9 = 2 \cdot 1 = 2

(3p)

  • Calculăm pătratul termenului din mijloc:
(2)2=2(\sqrt{2})^2 = 2
  • Deoarece (2)2=log⁡35⋅log⁡59=2(\sqrt{2})^2 = \log_3 5 \cdot \log_5 9 = 2, numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.

(2p)


2. Se consideră o funcție f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}. Demonstrați că funcția g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)−f(−x)g(x) = f(x) - f(-x) este impară.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • O funcție g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R} este impară dacă domeniul de definiție este simetric față de origine și g(−x)=−g(x)g(-x) = -g(x), pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Calculăm g(−x)g(-x) pentru un x∈Rx \in \mathbb{R} oarecare:
g(−x)=f(−x)−f(−(−x))=f(−x)−f(x)g(-x) = f(-x) - f(-(-x)) = f(-x) - f(x)

(2p)

  • Dăm factor comun pe −1-1:
g(−x)=−(f(x)−f(−x))=−g(x)g(-x) = -(f(x) - f(-x)) = -g(x)
  • Deoarece g(−x)=−g(x)g(-x) = -g(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, funcția gg este impară.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

3x+312−x=1+33^x + 3^{\frac{1}{2} - x} = 1 + \sqrt{3}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietățile puterilor pentru a rescrie termenul 312−x3^{\frac{1}{2} - x}:
312−x=31/23x=33x3^{\frac{1}{2} - x} = \frac{3^{1/2}}{3^x} = \frac{\sqrt{3}}{3^x}
  • Ecuația devine:
3x+33x=1+33^x + \frac{\sqrt{3}}{3^x} = 1 + \sqrt{3}
  • Deoarece 3x>03^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, înmulțim ambii membri cu 3x3^x:
(3x)2−(1+3)⋅3x+3=0(3^x)^2 - (1 + \sqrt{3}) \cdot 3^x + \sqrt{3} = 0

(2p)

  • Factorizăm expresia:
(3x−1)(3x−3)=0(3^x - 1)(3^x - \sqrt{3}) = 0
  • Obținem două ecuații simple:

    1. 3x−1=0  ⟺  3x=1=30  ⟹  x=03^x - 1 = 0 \iff 3^x = 1 = 3^0 \implies x = 0.
    2. 3x−3=0  ⟺  3x=31/2  ⟹  x=123^x - \sqrt{3} = 0 \iff 3^x = 3^{1/2} \implies x = \frac{1}{2}.
  • Ambele soluții sunt numere reale, deci mulțimea soluțiilor este x∈{0,12}x \in \left\{ 0, \frac{1}{2} \right\}.

(3p)


4. Determinați termenul care îl conține pe x10x^{10} din dezvoltarea:

(x3+1x3)20\left( x^3 + \frac{1}{\sqrt[3]{x}} \right)^{20}

unde x∈R∗x \in \mathbb{R}^*.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem formula termenului general din binomul lui Newton (a+b)n(a + b)^n:
Tk+1=C20k(x3)20−k(1x3)k,k∈{0,1,2,…,20}T_{k+1} = C_{20}^k (x^3)^{20 - k} \left(\frac{1}{\sqrt[3]{x}}\right)^k, \quad k \in \{0, 1, 2, \dots, 20\}
  • Deoarece 1x3=x−1/3\frac{1}{\sqrt[3]{x}} = x^{-1/3}, rescriem puterile lui xx:
Tk+1=C20kx3(20−k)⋅x−k3=C20kx60−3k−k3=C20kx60−10k3T_{k+1} = C_{20}^k x^{3(20 - k)} \cdot x^{-\frac{k}{3}} = C_{20}^k x^{60 - 3k - \frac{k}{3}} = C_{20}^k x^{60 - \frac{10k}{3}}

(3p)

  • Egalăm exponentul lui xx cu 10:
60−10k3=10  ⟺  10k3=50  ⟺  10k=150  ⟺  k=1560 - \frac{10k}{3} = 10 \iff \frac{10k}{3} = 50 \iff 10k = 150 \iff k = 15
  • Valoarea k=15∈{0,1,…,20}k = 15 \in \{0, 1, \dots, 20\} corespunde termenului T16T_{16}:
T16=C2015x10=C205x10T_{16} = C_{20}^{15} x^{10} = C_{20}^5 x^{10}
  • Calculăm coeficientul binomial C205C_{20}^5:
C205=20⋅19⋅18⋅17⋅165⋅4⋅3⋅2⋅1=15504C_{20}^5 = \frac{20 \cdot 19 \cdot 18 \cdot 17 \cdot 16}{5 \cdot 4 \cdot 3 \cdot 2 \cdot 1} = 15504
  • Așadar, termenul căutat este T16=C2015x10=15504x10T_{16} = C_{20}^{15} x^{10} = 15504 x^{10}.

(2p)


5. În planul triunghiului ABCABC se consideră punctul GG, astfel încât 3AG→=AB→+AC→3\overrightarrow{AG} = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}. Demonstrați că GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim descompunerea vectorilor cu originea în punctul GG:
AB→=AG→+GB→\overrightarrow{AB} = \overrightarrow{AG} + \overrightarrow{GB} AC→=AG→+GC→\overrightarrow{AC} = \overrightarrow{AG} + \overrightarrow{GC}
  • Înlocuim în relația dată 3AG→=AB→+AC→3\overrightarrow{AG} = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}:
3AG→=(AG→+GB→)+(AG→+GC→)=2AG→+GB→+GC→3\overrightarrow{AG} = (\overrightarrow{AG} + \overrightarrow{GB}) + (\overrightarrow{AG} + \overrightarrow{GC}) = 2\overrightarrow{AG} + \overrightarrow{GB} + \overrightarrow{GC}

(2p)

  • Reducem termenii asemenea:
3AG→−2AG→=GB→+GC→  ⟺  AG→=GB→+GC→3\overrightarrow{AG} - 2\overrightarrow{AG} = \overrightarrow{GB} + \overrightarrow{GC} \iff \overrightarrow{AG} = \overrightarrow{GB} + \overrightarrow{GC}
  • Deoarece AG→=−GA→\overrightarrow{AG} = -\overrightarrow{GA}, rescriem ecuația:
−GA→=GB→+GC→  ⟺  GA→+GB→+GC→=0⃗-\overrightarrow{GA} = \overrightarrow{GB} + \overrightarrow{GC} \iff \overrightarrow{GA} + \overrightarrow{GB} + \overrightarrow{GC} = \vec{0}
  • Relația GA→+GB→+GC→=0⃗\overrightarrow{GA} + \overrightarrow{GB} + \overrightarrow{GC} = \vec{0} caracterizează în mod unic centrul de greutate al triunghiului ABCABC. Așadar, GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC.

(3p)


6. Determinați x∈(0,π)x \in (0, \pi), știind că sin⁡2x−3sin⁡x−2cos⁡x+3=0\sin 2x - 3\sin x - 2\cos x + 3 = 0.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula trigonometrică sin⁡2x=2sin⁡xcos⁡x\sin 2x = 2\sin x \cos x:
2sin⁡xcos⁡x−3sin⁡x−2cos⁡x+3=02\sin x \cos x - 3\sin x - 2\cos x + 3 = 0
  • Grupăm termenii convenabil:
sin⁡x(2cos⁡x−3)−(2cos⁡x−3)=0  ⟺  (sin⁡x−1)(2cos⁡x−3)=0\sin x (2\cos x - 3) - (2\cos x - 3) = 0 \iff (\sin x - 1)(2\cos x - 3) = 0

(2p)

  • Analizăm fiecare factor:

    • Deoarece ∣cos⁡x∣≤1|\cos x| \le 1 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, avem 2cos⁡x≤22\cos x \le 2, de unde 2cos⁡x−3≤2−3=−1<02\cos x - 3 \le 2 - 3 = -1 < 0. Factorul 2cos⁡x−32\cos x - 3 nu se anulează niciodată.
    • Rămâne sin⁡x−1=0  ⟺  sin⁡x=1\sin x - 1 = 0 \iff \sin x = 1.
  • În intervalul (0,π)(0, \pi), ecuația sin⁡x=1\sin x = 1 are soluția unică:

x=π2x = \frac{\pi}{2}

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele:

A=(3−1−1−110−101)șiM(m)=(1111m111m)A = \begin{pmatrix} 3 & -1 & -1 \\ -1 & 1 & 0 \\ -1 & 0 & 1 \end{pmatrix} \quad \text{și} \quad M(m) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & m & 1 \\ 1 & 1 & m \end{pmatrix}

unde mm este număr real.

a) Arătați că det⁡A=1\det A = 1.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei AA aplicând regula lui Sarrus sau dezvoltarea după a doua linie:
det⁡A=∣3−1−1−110−101∣\det A = \begin{vmatrix} 3 & -1 & -1 \\ -1 & 1 & 0 \\ -1 & 0 & 1 \end{vmatrix} =3⋅1⋅1+(−1)⋅0⋅(−1)+(−1)⋅(−1)⋅0−(−1)⋅1⋅(−1)−0⋅0⋅3−1⋅(−1)⋅(−1)= 3 \cdot 1 \cdot 1 + (-1) \cdot 0 \cdot (-1) + (-1) \cdot (-1) \cdot 0 - (-1) \cdot 1 \cdot (-1) - 0 \cdot 0 \cdot 3 - 1 \cdot (-1) \cdot (-1)

(3p)

  • Efectuăm calculele aritmetice:
det⁡A=3+0+0−1−0−1=3−2=1\det A = 3 + 0 + 0 - 1 - 0 - 1 = 3 - 2 = 1

(2p)


b) Demonstrați că, pentru orice număr real mm, rangul matricei M(m)M(m) este diferit de 2.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei M(m)M(m) scăzând prima linie din a doua și a treia linie (L2←L2−L1L_2 \leftarrow L_2 - L_1 și L3←L3−L1L_3 \leftarrow L_3 - L_1):
det⁡(M(m))=∣1111m111m∣=∣1110m−1000m−1∣\det(M(m)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & m & 1 \\ 1 & 1 & m \end{vmatrix} = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 0 & m - 1 & 0 \\ 0 & 0 & m - 1 \end{vmatrix}
  • Determinantul unei matrice triunghiulare superioare este produsul elementelor de pe diagonala principală:
det⁡(M(m))=1⋅(m−1)⋅(m−1)=(m−1)2\det(M(m)) = 1 \cdot (m - 1) \cdot (m - 1) = (m - 1)^2

(2p)

  • Analizăm rangul matricei M(m)M(m) în funcție de parametrul mm:
    • Dacă m≠1m \neq 1, atunci det⁡(M(m))=(m−1)2≠0\det(M(m)) = (m - 1)^2 \neq 0, deci matricea pătratică de ordinul 3 este nesingulară, având rang⁡(M(m))=3\operatorname{rang}(M(m)) = 3.
    • Dacă m=1m = 1, matricea devine:
M(1)=(111111111)M(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}

Toate liniile sunt identice și nenule, prin urmare toți minorii de ordin 2 sunt nuli, deci rang⁡(M(1))=1\operatorname{rang}(M(1)) = 1.

  • În concluzie, rangul matricei M(m)M(m) poate fi doar 1 sau 3, fiind întotdeauna diferit de 2 pentru orice m∈Rm \in \mathbb{R}.

(3p)


c) Determinați numărul real mm, m≠1m \neq 1, știind că inversa matricei M(m)M(m) este matricea AA.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Matricea AA este inversa matricei M(m)M(m) dacă și numai dacă:
M(m)⋅A=I3M(m) \cdot A = I_3
  • Calculăm produsul M(m)⋅AM(m) \cdot A:
M(m)⋅A=(1111m111m)(3−1−1−110−101)M(m) \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & m & 1 \\ 1 & 1 & m \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & -1 & -1 \\ -1 & 1 & 0 \\ -1 & 0 & 1 \end{pmatrix}
  • Calculăm elementele matricei produs:
    • Linia 1:
      • c11=1⋅3+1⋅(−1)+1⋅(−1)=1c_{11} = 1 \cdot 3 + 1 \cdot (-1) + 1 \cdot (-1) = 1
      • c12=1⋅(−1)+1⋅1+1⋅0=0c_{12} = 1 \cdot (-1) + 1 \cdot 1 + 1 \cdot 0 = 0
      • c13=1⋅(−1)+1⋅0+1⋅1=0c_{13} = 1 \cdot (-1) + 1 \cdot 0 + 1 \cdot 1 = 0
    • Linia 2:
      • c21=1⋅3+m⋅(−1)+1⋅(−1)=2−mc_{21} = 1 \cdot 3 + m \cdot (-1) + 1 \cdot (-1) = 2 - m
      • c22=1⋅(−1)+m⋅1+1⋅0=m−1c_{22} = 1 \cdot (-1) + m \cdot 1 + 1 \cdot 0 = m - 1
      • c23=1⋅(−1)+m⋅0+1⋅1=0c_{23} = 1 \cdot (-1) + m \cdot 0 + 1 \cdot 1 = 0
    • Linia 3:
      • c31=1⋅3+1⋅(−1)+m⋅(−1)=2−mc_{31} = 1 \cdot 3 + 1 \cdot (-1) + m \cdot (-1) = 2 - m
      • c32=1⋅(−1)+1⋅1+m⋅0=0c_{32} = 1 \cdot (-1) + 1 \cdot 1 + m \cdot 0 = 0
      • c33=1⋅(−1)+1⋅0+m⋅1=m−1c_{33} = 1 \cdot (-1) + 1 \cdot 0 + m \cdot 1 = m - 1
M(m)⋅A=(1002−mm−102−m0m−1)M(m) \cdot A = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 2 - m & m - 1 & 0 \\ 2 - m & 0 & m - 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Egalăm produsul cu matricea unitate I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}:
{2−m=0m−1=1  ⟺  m=2\begin{cases} 2 - m = 0 \\ m - 1 = 1 \end{cases} \iff m = 2
  • Deoarece m=2≠1m = 2 \neq 1, valoarea determinată convine.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor complexe se definește legea de compoziție:

z1∘z2=z1+z2+z1z2z_1 \circ z_2 = z_1 + z_2 + z_1 z_2

a) Arătați că (1+i)∘(2−i)=6+i(1 + i) \circ (2 - i) = 6 + i.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm direct formula legii de compoziție pentru z1=1+iz_1 = 1 + i și z2=2−iz_2 = 2 - i:
(1+i)∘(2−i)=(1+i)+(2−i)+(1+i)(2−i)(1 + i) \circ (2 - i) = (1 + i) + (2 - i) + (1 + i)(2 - i)

(3p)

  • Calculăm suma și produsul:
(1+i)+(2−i)=1+2+(1−1)i=3(1 + i) + (2 - i) = 1 + 2 + (1 - 1)i = 3 (1+i)(2−i)=2−i+2i−i2=2+i−(−1)=3+i(1 + i)(2 - i) = 2 - i + 2i - i^2 = 2 + i - (-1) = 3 + i
  • Adunăm rezultatele:
(1+i)∘(2−i)=3+(3+i)=6+i(1 + i) \circ (2 - i) = 3 + (3 + i) = 6 + i

(2p)


b) Demonstrați că numărul z∘z‾z \circ \overline{z} este număr real, pentru orice număr complex zz.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie z=a+biz = a + bi, cu a,b∈Ra, b \in \mathbb{R}. Atunci conjugatul său este z‾=a−bi\overline{z} = a - bi.
  • Conform definiției legii de compoziție:
z∘z‾=z+z‾+z⋅z‾z \circ \overline{z} = z + \overline{z} + z \cdot \overline{z}

(3p)

  • Calculăm termenii:

    • z+z‾=(a+bi)+(a−bi)=2az + \overline{z} = (a + bi) + (a - bi) = 2a
    • z⋅z‾=(a+bi)(a−bi)=a2−(bi)2=a2+b2z \cdot \overline{z} = (a + bi)(a - bi) = a^2 - (bi)^2 = a^2 + b^2
  • Obținem:

z∘z‾=2a+a2+b2=a2+2a+b2z \circ \overline{z} = 2a + a^2 + b^2 = a^2 + 2a + b^2
  • Deoarece a,b∈Ra, b \in \mathbb{R}, rezultatul a2+2a+b2a^2 + 2a + b^2 este un număr real.
  • Așadar, z∘z‾∈Rz \circ \overline{z} \in \mathbb{R}, pentru orice număr complex zz.

(2p)


c) Determinați numerele complexe zz pentru care z∘z=−2z \circ z = -2.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm definiția legii pentru z1=z2=zz_1 = z_2 = z:
z∘z=z+z+z⋅z=z2+2zz \circ z = z + z + z \cdot z = z^2 + 2z
  • Ecuația devine:
z2+2z=−2  ⟺  z2+2z+2=0z^2 + 2z = -2 \iff z^2 + 2z + 2 = 0

(2p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea în C\mathbb{C}. Calculăm discriminantul:
Δ=22−4⋅1⋅2=4−8=−4=(2i)2\Delta = 2^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2 = 4 - 8 = -4 = (2i)^2
  • Soluțiile sunt:
z=−2±2i2=−1±iz = \frac{-2 \pm 2i}{2} = -1 \pm i
  • Numerele complexe căutate sunt z1=−1−iz_1 = -1 - i și z2=−1+iz_2 = -1 + i.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ln⁡(x2−x+1x2+x+1)f(x) = \ln\left( \frac{x^2 - x + 1}{x^2 + x + 1} \right).

a) Arătați că f′(x)=2(x−1)(x+1)(x2+x+1)(x2−x+1)f'(x) = \frac{2(x - 1)(x + 1)}{(x^2 + x + 1)(x^2 - x + 1)}, x∈Rx \in \mathbb{R}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece x2±x+1=(x±12)2+34>0x^2 \pm x + 1 = \left(x \pm \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{3}{4} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, numitorul și numărătorul sunt strict pozitivi pe R\mathbb{R}, deci funcția ff este bine definită și derivabilă pe R\mathbb{R}.
  • Folosim proprietatea logaritmului raportului:
f(x)=ln⁡(x2−x+1)−ln⁡(x2+x+1)f(x) = \ln(x^2 - x + 1) - \ln(x^2 + x + 1)
  • Derivăm termen cu termen:
f′(x)=(x2−x+1)′x2−x+1−(x2+x+1)′x2+x+1=2x−1x2−x+1−2x+1x2+x+1f'(x) = \frac{(x^2 - x + 1)'}{x^2 - x + 1} - \frac{(x^2 + x + 1)'}{x^2 + x + 1} = \frac{2x - 1}{x^2 - x + 1} - \frac{2x + 1}{x^2 + x + 1}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=(2x−1)(x2+x+1)−(2x+1)(x2−x+1)(x2+x+1)(x2−x+1)f'(x) = \frac{(2x - 1)(x^2 + x + 1) - (2x + 1)(x^2 - x + 1)}{(x^2 + x + 1)(x^2 - x + 1)}
  • Dezvoltăm produsele de la numărător:
(2x−1)(x2+x+1)=2x3+2x2+2x−x2−x−1=2x3+x2+x−1(2x - 1)(x^2 + x + 1) = 2x^3 + 2x^2 + 2x - x^2 - x - 1 = 2x^3 + x^2 + x - 1 (2x+1)(x2−x+1)=2x3−2x2+2x+x2−x+1=2x3−x2+x+1(2x + 1)(x^2 - x + 1) = 2x^3 - 2x^2 + 2x + x^2 - x + 1 = 2x^3 - x^2 + x + 1
  • Scădem cele două expresii:
(2x3+x2+x−1)−(2x3−x2+x+1)=2x2−2=2(x2−1)=2(x−1)(x+1)(2x^3 + x^2 + x - 1) - (2x^3 - x^2 + x + 1) = 2x^2 - 2 = 2(x^2 - 1) = 2(x - 1)(x + 1)
  • Așadar:
f′(x)=2(x−1)(x+1)(x2+x+1)(x2−x+1),∀x∈Rf'(x) = \frac{2(x - 1)(x + 1)}{(x^2 + x + 1)(x^2 - x + 1)}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)


b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre −∞-\infty la graficul funcției ff.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm limita funcției când x→−∞x \to -\infty:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞ln⁡(x2−x+1x2+x+1)\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \ln\left(\frac{x^2 - x + 1}{x^2 + x + 1}\right)
  • Calculăm limita expresiei raționale de sub logaritm:
lim⁡x→−∞x2−x+1x2+x+1=lim⁡x→−∞x2(1−1x+1x2)x2(1+1x+1x2)=1−0+01+0+0=1\lim_{x \to -\infty} \frac{x^2 - x + 1}{x^2 + x + 1} = \lim_{x \to -\infty} \frac{x^2\left(1 - \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}\right)}{x^2\left(1 + \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2}\right)} = \frac{1 - 0 + 0}{1 + 0 + 0} = 1
  • Deoarece funcția ln⁡\ln este continuă pe (0,+∞)(0, +\infty):
lim⁡x→−∞f(x)=ln⁡1=0\lim_{x \to -\infty} f(x) = \ln 1 = 0

(3p)

  • Deoarece limita la −∞-\infty este finită și egală cu 0, dreapta de ecuație y=0y = 0 este asimptotă orizontală spre −∞-\infty la graficul funcției ff.

(2p)


c) Calculați lim⁡n→+∞(f(1)+f(2)+⋯+f(n)+2ln⁡n)\lim_{n \to +\infty} (f(1) + f(2) + \dots + f(n) + 2\ln n).

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie suma Sn=f(1)+f(2)+⋯+f(n)S_n = f(1) + f(2) + \dots + f(n). Aplicând proprietatea logaritmilor ln⁡A+ln⁡B=ln⁡(AB)\ln A + \ln B = \ln(AB):
Sn=∑k=1nln⁡(k2−k+1k2+k+1)=ln⁡(∏k=1nk2−k+1k2+k+1)S_n = \sum_{k=1}^n \ln\left(\frac{k^2 - k + 1}{k^2 + k + 1}\right) = \ln\left( \prod_{k=1}^n \frac{k^2 - k + 1}{k^2 + k + 1} \right)
  • Notăm ak=k2−k+1a_k = k^2 - k + 1. Observăm că:
ak+1=(k+1)2−(k+1)+1=k2+2k+1−k−1+1=k2+k+1a_{k+1} = (k+1)^2 - (k+1) + 1 = k^2 + 2k + 1 - k - 1 + 1 = k^2 + k + 1
  • Prin urmare, produsul este un produs telescopic:
∏k=1nk2−k+1k2+k+1=∏k=1nakak+1=a1a2⋅a2a3⋅⋯⋅anan+1=a1an+1\prod_{k=1}^n \frac{k^2 - k + 1}{k^2 + k + 1} = \prod_{k=1}^n \frac{a_k}{a_{k+1}} = \frac{a_1}{a_2} \cdot \frac{a_2}{a_3} \cdot \dots \cdot \frac{a_n}{a_{n+1}} = \frac{a_1}{a_{n+1}}
  • Avem a1=12−1+1=1a_1 = 1^2 - 1 + 1 = 1 și an+1=n2+n+1a_{n+1} = n^2 + n + 1, de unde:
Sn=ln⁡(1n2+n+1)=−ln⁡(n2+n+1)S_n = \ln\left(\frac{1}{n^2 + n + 1}\right) = -\ln(n^2 + n + 1)

(3p)

  • Expresia din limită devine:
Sn+2ln⁡n=−ln⁡(n2+n+1)+ln⁡(n2)=ln⁡(n2n2+n+1)S_n + 2\ln n = -\ln(n^2 + n + 1) + \ln(n^2) = \ln\left(\frac{n^2}{n^2 + n + 1}\right)
  • Calculăm limita când n→+∞n \to +\infty:
lim⁡n→+∞ln⁡(n2n2+n+1)=ln⁡(lim⁡n→+∞11+1n+1n2)=ln⁡1=0\lim_{n \to +\infty} \ln\left(\frac{n^2}{n^2 + n + 1}\right) = \ln\left( \lim_{n \to +\infty} \frac{1}{1 + \frac{1}{n} + \frac{1}{n^2}} \right) = \ln 1 = 0

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1exf(x) = \frac{x^2 + 1}{e^x}.

a) Arătați că:

∫01exf(x) dx=43\int_0^1 e^x f(x)\,dx = \frac{4}{3}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției f(x)=x2+1exf(x) = \frac{x^2 + 1}{e^x} în integrală:
∫01exf(x) dx=∫01ex⋅x2+1ex dx=∫01(x2+1) dx\int_0^1 e^x f(x)\,dx = \int_0^1 e^x \cdot \frac{x^2 + 1}{e^x}\,dx = \int_0^1 (x^2 + 1)\,dx
  • Calculăm primitiva:
∫01(x2+1) dx=[x33+x]01\int_0^1 (x^2 + 1)\,dx = \left[ \frac{x^3}{3} + x \right]_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(133+1)−(033+0)=13+1=43\left( \frac{1^3}{3} + 1 \right) - \left( \frac{0^3}{3} + 0 \right) = \frac{1}{3} + 1 = \frac{4}{3}

(2p)


b) Calculați:

∫01f(−x) dx\int_0^1 f(-x)\,dx

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm f(−x)f(-x):
f(−x)=(−x)2+1e−x=(x2+1)exf(-x) = \frac{(-x)^2 + 1}{e^{-x}} = (x^2 + 1) e^x
  • Integrala devine:
∫01f(−x) dx=∫01(x2+1)ex dx\int_0^1 f(-x)\,dx = \int_0^1 (x^2 + 1)e^x\,dx
  • Aplicăm metoda integrării prin părți, cu u=x2+1  ⟹  u′=2xu = x^2 + 1 \implies u' = 2x și v′=ex  ⟹  v=exv' = e^x \implies v = e^x:
∫01(x2+1)ex dx=[(x2+1)ex]01−∫012xex dx\int_0^1 (x^2 + 1)e^x\,dx = \left[ (x^2 + 1)e^x \right]_0^1 - \int_0^1 2x e^x\,dx
  • Evaluăm paranteza:
[(x2+1)ex]01=(12+1)e1−(02+1)e0=2e−1\left[ (x^2 + 1)e^x \right]_0^1 = (1^2 + 1)e^1 - (0^2 + 1)e^0 = 2e - 1
  • Calculăm separat ∫012xex dx\int_0^1 2x e^x\,dx integrând din nou prin părți, cu u1=2x  ⟹  u1′=2u_1 = 2x \implies u_1' = 2 și v1′=ex  ⟹  v1=exv_1' = e^x \implies v_1 = e^x:
∫012xex dx=[2xex]01−∫012ex dx=2e−[2ex]01=2e−(2e−2)=2\int_0^1 2x e^x\,dx = \left[ 2x e^x \right]_0^1 - \int_0^1 2e^x\,dx = 2e - \left[ 2e^x \right]_0^1 = 2e - (2e - 2) = 2

(3p)

  • Deducem valoarea integralei:
∫01f(−x) dx=(2e−1)−2=2e−3\int_0^1 f(-x)\,dx = (2e - 1) - 2 = 2e - 3

(2p)


c) Determinați numerele reale aa și bb, știind că funcția F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, F(x)=e−x(−x2+ax+b)F(x) = e^{-x}(-x^2 + ax + b) este o primitivă a funcției ff.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Funcția FF este o primitivă a funcției ff dacă și numai dacă FF este derivabilă pe R\mathbb{R} și F′(x)=f(x)F'(x) = f(x), pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Calculăm derivata funcției FF:
F′(x)=(e−x)′(−x2+ax+b)+e−x(−x2+ax+b)′F'(x) = (e^{-x})'(-x^2 + ax + b) + e^{-x}(-x^2 + ax + b)' F′(x)=−e−x(−x2+ax+b)+e−x(−2x+a)F'(x) = -e^{-x}(-x^2 + ax + b) + e^{-x}(-2x + a)
  • Dăm factor comun pe e−xe^{-x}:
F′(x)=e−x[x2−ax−b−2x+a]=e−x[x2−(a+2)x+(a−b)]F'(x) = e^{-x}[x^2 - ax - b - 2x + a] = e^{-x}[x^2 - (a + 2)x + (a - b)]

(2p)

  • Pe de altă parte, funcția ff se scrie sub forma:
f(x)=x2+1ex=e−x(x2+1)=e−x(x2+0x+1)f(x) = \frac{x^2 + 1}{e^x} = e^{-x}(x^2 + 1) = e^{-x}(x^2 + 0x + 1)
  • Condiția F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R} este echivalentă cu:
e−x[x2−(a+2)x+(a−b)]=e−x(x2+0x+1)e^{-x}[x^2 - (a + 2)x + (a - b)] = e^{-x}(x^2 + 0x + 1)
  • Deoarece e−x>0e^{-x} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, egalăm coeficienții polinoamelor:
{−(a+2)=0a−b=1\begin{cases} -(a + 2) = 0 \\ a - b = 1 \end{cases}
  • Din prima ecuație obținem:
a+2=0  ⟹  a=−2a + 2 = 0 \implies a = -2
  • Înlocuim în a doua ecuație:
−2−b=1  ⟹  b=−3-2 - b = 1 \implies b = -3
  • Așadar, numerele reale căutate sunt a=−2a = -2 și b=−3b = -3.

(3p)