BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 13

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 13

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați rația progresiei geometrice (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1}, știind că b1=2b_1 = 2 și b3−4b2=−8b_3 - 4b_2 = -8.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie qq rația progresiei geometrice. Exprimăm termenii b2b_2 și b3b_3 în funcție de primul termen b1b_1 și de rația qq:
b2=b1q=2qb_2 = b_1 q = 2q b3=b1q2=2q2b_3 = b_1 q^2 = 2q^2

(2p)

  • Înlocuim în relația dată b3−4b2=−8b_3 - 4b_2 = -8:
2q2−4(2q)=−8  ⟺  2q2−8q+8=02q^2 - 4(2q) = -8 \iff 2q^2 - 8q + 8 = 0
  • Împărțim ecuația prin 2 și o restrângem ca pătrat perfect:
q2−4q+4=0  ⟺  (q−2)2=0  ⟹  q=2q^2 - 4q + 4 = 0 \iff (q - 2)^2 = 0 \implies q = 2
  • Așadar, rația progresiei geometrice este q=2q = 2.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+mf(x) = x + m, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm, știind că punctul A(f(1),1)A(f(1), 1) aparține graficului funcției ff.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(f(1),1)A(f(1), 1) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă valoarea funcției în abscisă este egală cu ordonata punctului:
A(f(1),1)∈Gf  ⟺  f(f(1))=1A(f(1), 1) \in G_f \iff f(f(1)) = 1

(2p)

  • Calculăm f(1)f(1):
f(1)=1+mf(1) = 1 + m
  • Calculăm f(f(1))f(f(1)):
f(f(1))=f(1+m)=(1+m)+m=2m+1f(f(1)) = f(1 + m) = (1 + m) + m = 2m + 1
  • Egalăm cu 1:
2m+1=1  ⟺  2m=0  ⟺  m=02m + 1 = 1 \iff 2m = 0 \iff m = 0

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

x2−1x−1=x+1\frac{x^2 - 1}{\sqrt{x - 1}} = \sqrt{x + 1}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim domeniul de existență al ecuației:

    • Pentru numitorul x−1\sqrt{x - 1}, cantitatea de sub radical trebuie să fie strict pozitivă: x−1>0  ⟹  x>1x - 1 > 0 \implies x > 1.
    • Pentru radicalul din membrul drept, cantitatea de sub radical trebuie să fie nenegativă: x+1≥0  ⟹  x≥−1x + 1 \ge 0 \implies x \ge -1.
    • Domeniul de existență este intersecția acestor condiții: x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).
  • Deoarece x−1>0\sqrt{x - 1} > 0 pe domeniul de existență, înmulțim ambii membri cu x−1\sqrt{x - 1}:

x2−1=x+1⋅x−1  ⟺  x2−1=(x+1)(x−1)  ⟺  x2−1=x2−1x^2 - 1 = \sqrt{x + 1} \cdot \sqrt{x - 1} \iff x^2 - 1 = \sqrt{(x + 1)(x - 1)} \iff x^2 - 1 = \sqrt{x^2 - 1}

(2p)

  • Notăm t=x2−1≥0t = \sqrt{x^2 - 1} \ge 0. Ecuația devine:
t2=t  ⟺  t2−t=0  ⟺  t(t−1)=0t^2 = t \iff t^2 - t = 0 \iff t(t - 1) = 0
  • Avem două posibilități:

    1. t=0  ⟹  x2−1=0  ⟹  x=±1t = 0 \implies x^2 - 1 = 0 \implies x = \pm 1. Deoarece domeniul impune x>1x > 1, soluțiile x=−1x = -1 și x=1x = 1 nu convin (pentru x=1x = 1, numitorul ecuației inițiale devine 0).
    2. t=1  ⟹  x2−1=1  ⟹  x2=2  ⟹  x=±2t = 1 \implies x^2 - 1 = 1 \implies x^2 = 2 \implies x = \pm \sqrt{2}. Deoarece x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), soluția x=−2x = -\sqrt{2} nu convine, iar x=2x = \sqrt{2} convine (2≈1,414>1\sqrt{2} \approx 1{,}414 > 1).
  • Soluția unică a ecuației este x=2x = \sqrt{2}.

(3p)


4. Determinați numărul numerelor naturale de trei cifre care au proprietatea că pătratul cifrei zecilor este egal cu diferența dintre cifra unităților și cifra sutelor.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie abc‾\overline{abc} un număr natural de trei cifre, unde a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\}, b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \dots, 9\} și c∈{0,1,…,9}c \in \{0, 1, \dots, 9\}.
  • Condiția din enunț este:
b2=c−ab^2 = c - a
  • Deoarece c≤9c \le 9 și a≥1a \ge 1, diferența maximă este:
c−a≤9−1=8c - a \le 9 - 1 = 8
  • Cum b2≥0b^2 \ge 0, deducem că 0≤b2≤80 \le b^2 \le 8, deci b∈{0,1,2}b \in \{0, 1, 2\} (deoarece pentru b≥3b \ge 3 am avea b2≥9>8b^2 \ge 9 > 8).

(2p)

  • Analizăm valorile posibile pentru cifra bb:

    • Cazul b=0b = 0: b2=0  ⟹  c−a=0  ⟹  c=ab^2 = 0 \implies c - a = 0 \implies c = a. Cum a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\}, cifra cc este unică pentru fiecare aa. Obținem 99 numere: 101,202,303,404,505,606,707,808,909101, 202, 303, 404, 505, 606, 707, 808, 909.
    • Cazul b=1b = 1: b2=1  ⟹  c−a=1  ⟹  c=a+1b^2 = 1 \implies c - a = 1 \implies c = a + 1. Deoarece c≤9c \le 9, avem a+1≤9  ⟹  a∈{1,2,…,8}a + 1 \le 9 \implies a \in \{1, 2, \dots, 8\}. Obținem 88 numere: 112,213,314,415,516,617,718,819112, 213, 314, 415, 516, 617, 718, 819.
    • Cazul b=2b = 2: b2=4  ⟹  c−a=4  ⟹  c=a+4b^2 = 4 \implies c - a = 4 \implies c = a + 4. Deoarece c≤9c \le 9, avem a+4≤9  ⟹  a∈{1,2,3,4,5}a + 4 \le 9 \implies a \in \{1, 2, 3, 4, 5\}. Obținem 55 numere: 125,226,327,428,529125, 226, 327, 428, 529.
  • În total, numărul numerelor naturale de trei cifre cu proprietatea cerută este:

9+8+5=229 + 8 + 5 = 22

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,1)A(0, 1) și H(3,2)H(3, 2). Știind că HH este ortocentrul triunghiului ABCABC, determinați panta dreptei BCBC.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm panta dreptei AHAH, folosind formula m=y2−y1x2−x1m = \frac{y_2 - y_1}{x_2 - x_1}:
mAH=yH−yAxH−xA=2−13−0=13m_{AH} = \frac{y_H - y_A}{x_H - x_A} = \frac{2 - 1}{3 - 0} = \frac{1}{3}

(2p)

  • Punctul HH este ortocentrul triunghiului ABCABC, ceea ce înseamnă că dreapta AHAH conține înălțimea coborâtă din vârful AA pe latura BCBC. Prin urmare:
AH⊥BCAH \perp BC
  • Condiția de perpendicularitate a două drepte neverticale este ca produsul pantelor lor să fie egal cu −1-1:
mAH⋅mBC=−1  ⟺  13⋅mBC=−1  ⟹  mBC=−3m_{AH} \cdot m_{BC} = -1 \iff \frac{1}{3} \cdot m_{BC} = -1 \implies m_{BC} = -3

(3p)


6. Determinați x∈(0,π)x \in (0, \pi), știind că sin⁡x−cos⁡x=2\sin x - \cos x = \sqrt{2}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ridicăm ambii membri ai egalității la pătrat:
(sin⁡x−cos⁡x)2=(2)2  ⟺  sin⁡2x−2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x=2(\sin x - \cos x)^2 = (\sqrt{2})^2 \iff \sin^2 x - 2\sin x \cos x + \cos^2 x = 2
  • Folosim identitatea trigonometrică fundamentală sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1 și formula sinusului unghiului dublu 2sin⁡xcos⁡x=sin⁡2x2\sin x \cos x = \sin 2x:
1−sin⁡2x=2  ⟺  sin⁡2x=−11 - \sin 2x = 2 \iff \sin 2x = -1

(2p)

  • Deoarece x∈(0,π)x \in (0, \pi), argumentul 2x2x aparține intervalului (0,2π)(0, 2\pi).
  • În intervalul (0,2π)(0, 2\pi), ecuația trigonometrică sin⁡2x=−1\sin 2x = -1 are soluția unică:
2x=3π2  ⟹  x=3π42x = \frac{3\pi}{2} \implies x = \frac{3\pi}{4}
  • Verificare:
sin⁡3π4−cos⁡3π4=22−(−22)=22+22=2\sin \frac{3\pi}{4} - \cos \frac{3\pi}{4} = \frac{\sqrt{2}}{2} - \left(-\frac{\sqrt{2}}{2}\right) = \frac{\sqrt{2}}{2} + \frac{\sqrt{2}}{2} = \sqrt{2}
  • Soluția satisface ecuația inițială, deci x=3π4x = \frac{3\pi}{4}.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea:

A(m)=(111mm21m+1(m+1)21)A(m) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ m & m^2 & 1 \\ m+1 & (m+1)^2 & 1 \end{pmatrix}

unde mm este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=0\det(A(0)) = 0.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim m=0m = 0 în expresia matricei A(m)A(m):
A(0)=(111001111)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 0 & 0 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(0)A(0):
det⁡(A(0))=∣111001111∣\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 0 & 0 & 1 \\ 1 & 1 & 1 \end{vmatrix}
  • Deoarece prima linie L1=(1,1,1)L_1 = (1, 1, 1) este identică cu a treia linie L3=(1,1,1)L_3 = (1, 1, 1), determinantul matricei este nul:
det⁡(A(0))=1⋅0⋅1+1⋅1⋅1+1⋅0⋅1−1⋅0⋅1−1⋅1⋅1−1⋅0⋅1=0+1+0−0−1−0=0\det(A(0)) = 1 \cdot 0 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 0 \cdot 1 - 1 \cdot 0 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 0 \cdot 1 = 0 + 1 + 0 - 0 - 1 - 0 = 0

(3p)


b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui mm pentru care matricea A(m)A(m) este inversabilă.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm determinantul matricei A(m)A(m) prin operații elementare pe linii (L2←L2−L1L_2 \leftarrow L_2 - L_1 și L3←L3−L1L_3 \leftarrow L_3 - L_1):
det⁡(A(m))=∣111mm21m+1(m+1)21∣=∣111m−1m2−10m(m+1)2−10∣\det(A(m)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ m & m^2 & 1 \\ m+1 & (m+1)^2 & 1 \end{vmatrix} = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ m - 1 & m^2 - 1 & 0 \\ m & (m+1)^2 - 1 & 0 \end{vmatrix}
  • Observăm că (m+1)2−1=m2+2m=m(m+2)(m+1)^2 - 1 = m^2 + 2m = m(m + 2) și m2−1=(m−1)(m+1)m^2 - 1 = (m - 1)(m + 1):
det⁡(A(m))=∣111m−1(m−1)(m+1)0mm(m+2)0∣\det(A(m)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ m - 1 & (m - 1)(m + 1) & 0 \\ m & m(m + 2) & 0 \end{vmatrix}
  • Dezvoltăm determinantul după a treia coloană:
det⁡(A(m))=1⋅∣m−1(m−1)(m+1)mm(m+2)∣=(m−1)m∣1m+11m+2∣\det(A(m)) = 1 \cdot \begin{vmatrix} m - 1 & (m - 1)(m + 1) \\ m & m(m + 2) \end{vmatrix} = (m - 1)m \begin{vmatrix} 1 & m + 1 \\ 1 & m + 2 \end{vmatrix} det⁡(A(m))=m(m−1)[(m+2)−(m+1)]=m(m−1)⋅1=m(m−1)\det(A(m)) = m(m - 1)[(m + 2) - (m + 1)] = m(m - 1) \cdot 1 = m(m - 1)

(2p)

  • Matricea A(m)A(m) este inversabilă dacă și numai dacă det⁡(A(m))≠0\det(A(m)) \neq 0:
m(m−1)≠0  ⟺  m≠0 și m≠1m(m - 1) \neq 0 \iff m \neq 0 \text{ și } m \neq 1
  • Așadar, mulțimea valorilor reale ale lui mm pentru care matricea A(m)A(m) este inversabilă este:
m∈R∖{0,1}m \in \mathbb{R} \setminus \{0, 1\}

(3p)


c) În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele necoliniare A(1,1)A(1, 1), B(m,m2)B(m, m^2) și C(m+1,(m+1)2)C(m+1, (m+1)^2), unde mm este număr real. Determinați numerele reale mm, știind că triunghiul ABCABC are aria egală cu 1.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aria triunghiului ABCABC în planul cartezian este dată de formula:
A△ABC=12∣Δ∣\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{1}{2} |\Delta|

unde:

Δ=∣xAyA1xByB1xCyC1∣=∣111mm21m+1(m+1)21∣=det⁡(A(m))=m(m−1)\Delta = \begin{vmatrix} x_A & y_A & 1 \\ x_B & y_B & 1 \\ x_C & y_C & 1 \end{vmatrix} = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ m & m^2 & 1 \\ m+1 & (m+1)^2 & 1 \end{vmatrix} = \det(A(m)) = m(m - 1)

(2p)

  • Condiția A△ABC=1\mathcal{A}_{\triangle ABC} = 1 devine:
12∣m(m−1)∣=1  ⟺  ∣m(m−1)∣=2\frac{1}{2} |m(m - 1)| = 1 \iff |m(m - 1)| = 2
  • Aceasta conduce la două ecuații:

    1. m(m−1)=2  ⟺  m2−m−2=0  ⟺  (m−2)(m+1)=0  ⟹  m=2 sau m=−1m(m - 1) = 2 \iff m^2 - m - 2 = 0 \iff (m - 2)(m + 1) = 0 \implies m = 2 \text{ sau } m = -1. Pentru ambele valori, Δ=2≠0\Delta = 2 \neq 0, deci punctele A,B,CA, B, C sunt necoliniare și formează un triunghi cu aria 1.
    2. m(m−1)=−2  ⟺  m2−m+2=0m(m - 1) = -2 \iff m^2 - m + 2 = 0. Discriminantul acestei ecuații este Δe=(−1)2−4⋅1⋅2=1−8=−7<0\Delta_e = (-1)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2 = 1 - 8 = -7 < 0, deci ecuația nu admite soluții reale.
  • Numerele reale căutate sunt m=−1m = -1 și m=2m = 2.

(3p)


2. Pe mulțimea G=(0,+∞)G = (0, +\infty) se definește legea de compoziție:

x∗y=2ln⁡x⋅ln⁡yx * y = 2^{\ln x \cdot \ln y}

a) Arătați că x∗1=1x * 1 = 1, pentru orice x∈Gx \in G.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice x∈G=(0,+∞)x \in G = (0, +\infty), aplicăm definiția legii de compoziție pentru y=1y = 1:
x∗1=2ln⁡x⋅ln⁡1x * 1 = 2^{\ln x \cdot \ln 1}

(3p)

  • Deoarece ln⁡1=0\ln 1 = 0, obținem:
x∗1=2ln⁡x⋅0=20=1x * 1 = 2^{\ln x \cdot 0} = 2^0 = 1

(2p)


b) Determinați f∈Gf \in G, știind că ff este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că legea de compoziție este comutativă pe GG, deoarece ln⁡x⋅ln⁡y=ln⁡y⋅ln⁡x\ln x \cdot \ln y = \ln y \cdot \ln x, prin urmare x∗y=y∗xx * y = y * x, pentru orice x,y∈Gx, y \in G.
  • Elementul neutru f∈Gf \in G satisface egalitatea x∗f=xx * f = x, pentru orice x∈Gx \in G:
2ln⁡x⋅ln⁡f=x2^{\ln x \cdot \ln f} = x
  • Aplicăm logaritmul natural ambilor membri:
ln⁡(2ln⁡x⋅ln⁡f)=ln⁡x  ⟺  ln⁡x⋅ln⁡f⋅ln⁡2=ln⁡x\ln(2^{\ln x \cdot \ln f}) = \ln x \iff \ln x \cdot \ln f \cdot \ln 2 = \ln x

(3p)

  • Relația trebuie să aibă loc pentru orice x∈Gx \in G. Alegând x≠1x \neq 1 (astfel încât ln⁡x≠0\ln x \neq 0), împărțim prin ln⁡x\ln x:
ln⁡f⋅ln⁡2=1  ⟺  ln⁡f=1ln⁡2\ln f \cdot \ln 2 = 1 \iff \ln f = \frac{1}{\ln 2}
  • Exponențiem în baza ee:
f=e1ln⁡2f = e^{\frac{1}{\ln 2}}
  • Deoarece e1ln⁡2>0e^{\frac{1}{\ln 2}} > 0, avem f∈Gf \in G. Verificăm că este element neutru:
x∗e1ln⁡2=2ln⁡x⋅ln⁡(e1/ln⁡2)=2ln⁡xln⁡2=(21ln⁡2)ln⁡x=(eln⁡2⋅1ln⁡2)ln⁡x=eln⁡x=xx * e^{\frac{1}{\ln 2}} = 2^{\ln x \cdot \ln\left(e^{1/\ln 2}\right)} = 2^{\frac{\ln x}{\ln 2}} = \left(2^{\frac{1}{\ln 2}}\right)^{\ln x} = \left(e^{\ln 2 \cdot \frac{1}{\ln 2}}\right)^{\ln x} = e^{\ln x} = x
  • Așadar, elementul neutru este f=e1ln⁡2f = e^{\frac{1}{\ln 2}}.

(2p)


c) Determinați x∈Gx \in G pentru care x∗1x=12x * \frac{1}{x} = \frac{1}{2}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice x∈Gx \in G, avem ln⁡(1x)=−ln⁡x\ln\left(\frac{1}{x}\right) = -\ln x.
  • Calculăm membrul stâng:
x∗1x=2ln⁡x⋅ln⁡(1x)=2ln⁡x⋅(−ln⁡x)=2−ln⁡2xx * \frac{1}{x} = 2^{\ln x \cdot \ln\left(\frac{1}{x}\right)} = 2^{\ln x \cdot (-\ln x)} = 2^{-\ln^2 x}

(2p)

  • Ecuația devine:
2−ln⁡2x=12=2−12^{-\ln^2 x} = \frac{1}{2} = 2^{-1}
  • Deoarece funcția exponențială t↦2tt \mapsto 2^t este strict injectivă, egalăm exponenții:
−ln⁡2x=−1  ⟺  ln⁡2x=1  ⟺  ln⁡x=1 sau ln⁡x=−1-\ln^2 x = -1 \iff \ln^2 x = 1 \iff \ln x = 1 \text{ sau } \ln x = -1
  • Deducem soluțiile:

    • ln⁡x=1  ⟹  x=e1=e∈G\ln x = 1 \implies x = e^1 = e \in G.
    • ln⁡x=−1  ⟹  x=e−1=1e∈G\ln x = -1 \implies x = e^{-1} = \frac{1}{e} \in G.
  • Numerele căutate sunt x=1ex = \frac{1}{e} și x=ex = e.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x−ln⁡(ex+x−1)f(x) = x - \ln(e^x + x - 1).

a) Arătați că f′(x)=x−2ex+x−1f'(x) = \frac{x - 2}{e^x + x - 1}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) ca diferență și compunere de funcții elementare derivabile (ex+x−1>0e^x + x - 1 > 0 pentru x>0x > 0).
  • Calculăm derivata funcției:
f′(x)=(x)′−[ln⁡(ex+x−1)]′=1−(ex+x−1)′ex+x−1=1−ex+1ex+x−1f'(x) = (x)' - [\ln(e^x + x - 1)]' = 1 - \frac{(e^x + x - 1)'}{e^x + x - 1} = 1 - \frac{e^x + 1}{e^x + x - 1}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=(ex+x−1)−(ex+1)ex+x−1=ex+x−1−ex−1ex+x−1=x−2ex+x−1f'(x) = \frac{(e^x + x - 1) - (e^x + 1)}{e^x + x - 1} = \frac{e^x + x - 1 - e^x - 1}{e^x + x - 1} = \frac{x - 2}{e^x + x - 1}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


b) Demonstrați că dreapta de ecuație y=0y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a arăta că dreapta y=0y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty, calculăm lim⁡x→+∞f(x)\lim_{x \to +\infty} f(x):
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞[x−ln⁡(ex+x−1)]\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} [x - \ln(e^x + x - 1)]
  • Scriem x=ln⁡(ex)x = \ln(e^x) și restrângem logaritmii:
f(x)=ln⁡(ex)−ln⁡(ex+x−1)=ln⁡(exex+x−1)f(x) = \ln(e^x) - \ln(e^x + x - 1) = \ln\left(\frac{e^x}{e^x + x - 1}\right)

(2p)

  • Calculăm limita argumentului din interiorul logaritmului când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞exex+x−1=lim⁡x→+∞11+x−1ex\lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{e^x + x - 1} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{1 + \frac{x - 1}{e^x}}
  • Folosind regula lui l’Hôpital (cazul ∞∞\frac{\infty}{\infty}) sau raportul de creștere dintre funcția polinomială și cea exponențială:
lim⁡x→+∞x−1ex=lim⁡x→+∞(x−1)′(ex)′=lim⁡x→+∞1ex=0\lim_{x \to +\infty} \frac{x - 1}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{(x - 1)'}{(e^x)'} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{e^x} = 0
  • Rezultă că:
lim⁡x→+∞exex+x−1=11+0=1\lim_{x \to +\infty} \frac{e^x}{e^x + x - 1} = \frac{1}{1 + 0} = 1
  • Datorită continuității funcției logaritm natural:
lim⁡x→+∞f(x)=ln⁡1=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = \ln 1 = 0
  • Așadar, dreapta de ecuație y=0y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(3p)


c) Determinați imaginea funcției ff.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm punctele critice din ecuația f′(x)=0f'(x) = 0:
x−2ex+x−1=0  ⟺  x=2\frac{x - 2}{e^x + x - 1} = 0 \iff x = 2
  • Deoarece ex+x−1>0e^x + x - 1 > 0 pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), semnul derivatei f′(x)f'(x) depinde exclusiv de factorul x−2x - 2:
    • Pentru x∈(0,2]x \in (0, 2], avem f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe (0,2](0, 2].
    • Pentru x∈[2,+∞)x \in [2, +\infty), avem f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty).
  • Astfel, x=2x = 2 este punct de minim global pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty).

(2p)

  • Calculăm valoarea minimă a funcției:
f(2)=2−ln⁡(e2+2−1)=2−ln⁡(e2+1)f(2) = 2 - \ln(e^2 + 2 - 1) = 2 - \ln(e^2 + 1)
  • Calculăm limitele funcției ff la capetele domeniului (0,+∞)(0, +\infty):
    • La x↘0x \searrow 0:
lim⁡x↘0f(x)=lim⁡x↘0[x−ln⁡(ex+x−1)]=0−ln⁡(1+0−1)=−ln⁡(0+)=+∞\lim_{x \searrow 0} f(x) = \lim_{x \searrow 0} [x - \ln(e^x + x - 1)] = 0 - \ln(1 + 0 - 1) = -\ln(0^+) = +\infty
  • La x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = 0
  • Funcția ff este continuă pe (0,+∞)(0, +\infty), deci are proprietatea lui Darboux:
    • Pe intervalul (0,2](0, 2], funcția descrește continuu de la +∞+\infty la f(2)f(2), acoperind intervalul [f(2),+∞)[f(2), +\infty).
    • Pe intervalul [2,+∞)[2, +\infty), funcția crește continuu de la f(2)f(2) spre 0, acoperind intervalul [f(2),0)⊂[f(2),+∞)[f(2), 0) \subset [f(2), +\infty).
  • Prin urmare, imaginea funcției ff este:
Im⁡(f)=[2−ln⁡(e2+1),+∞)\operatorname{Im}(f) = [2 - \ln(e^2 + 1), +\infty)

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=1+1x2+1f(x) = 1 + \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}}.

a) Arătați că:

∫01f(x) dx=1+ln⁡(1+2)\int_0^1 f(x)\,dx = 1 + \ln(1 + \sqrt{2})

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Descompunem integrala:
∫01f(x) dx=∫01(1+1x2+1) dx=∫011 dx+∫011x2+1 dx\int_0^1 f(x)\,dx = \int_0^1 \left(1 + \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}}\right)\,dx = \int_0^1 1\,dx + \int_0^1 \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}}\,dx
  • Primitivele sunt imediate:
∫1 dx=x,∫1x2+1 dx=ln⁡(x+x2+1)\int 1\,dx = x, \quad \int \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}}\,dx = \ln(x + \sqrt{x^2 + 1})

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫01f(x) dx=[x+ln⁡(x+x2+1)]01\int_0^1 f(x)\,dx = \left[ x + \ln(x + \sqrt{x^2 + 1}) \right]_0^1 =(1+ln⁡(1+12+1))−(0+ln⁡(0+02+1))=1+ln⁡(1+2)−ln⁡1=1+ln⁡(1+2)= \left(1 + \ln(1 + \sqrt{1^2 + 1})\right) - \left(0 + \ln(0 + \sqrt{0^2 + 1})\right) = 1 + \ln(1 + \sqrt{2}) - \ln 1 = 1 + \ln(1 + \sqrt{2})

(2p)


b) Calculați:

∫−11∣xf(x)∣ dx\int_{-1}^1 |x f(x)|\,dx

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, avem x2+1>0\sqrt{x^2 + 1} > 0, de unde f(x)=1+1x2+1>0f(x) = 1 + \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}} > 0. Prin urmare:
∣xf(x)∣=∣x∣f(x)|x f(x)| = |x| f(x)
  • Funcția de sub integrală g(x)=∣x∣f(x)g(x) = |x| f(x) este o funcție pară:
g(−x)=∣−x∣f(−x)=∣x∣(1+1(−x)2+1)=∣x∣f(x)=g(x)g(-x) = |-x| f(-x) = |x| \left(1 + \frac{1}{\sqrt{(-x)^2 + 1}}\right) = |x| f(x) = g(x)
  • Integrala pe intervalul simetric [−1,1][-1, 1] a unei funcții pare este dublul integralei pe intervalul [0,1][0, 1]:
∫−11∣xf(x)∣ dx=2∫01xf(x) dx\int_{-1}^1 |x f(x)|\,dx = 2 \int_0^1 x f(x)\,dx

(3p)

  • Calculăm ∫01xf(x) dx\int_0^1 x f(x)\,dx:
∫01xf(x) dx=∫01x(1+1x2+1) dx=∫01x dx+∫01xx2+1 dx\int_0^1 x f(x)\,dx = \int_0^1 x \left(1 + \frac{1}{\sqrt{x^2 + 1}}\right)\,dx = \int_0^1 x\,dx + \int_0^1 \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}}\,dx
  • Avem:
∫01x dx=[x22]01=12\int_0^1 x\,dx = \left[ \frac{x^2}{2} \right]_0^1 = \frac{1}{2} ∫01xx2+1 dx=[x2+1]01=2−1=2−1\int_0^1 \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}}\,dx = \left[ \sqrt{x^2 + 1} \right]_0^1 = \sqrt{2} - \sqrt{1} = \sqrt{2} - 1
  • Adunăm cele două componente:
∫01xf(x) dx=12+2−1=2−12\int_0^1 x f(x)\,dx = \frac{1}{2} + \sqrt{2} - 1 = \sqrt{2} - \frac{1}{2}
  • În final:
∫−11∣xf(x)∣ dx=2(2−12)=22−1\int_{-1}^1 |x f(x)|\,dx = 2 \left(\sqrt{2} - \frac{1}{2}\right) = 2\sqrt{2} - 1

(2p)


c) Arătați că:

lim⁡x→01x∫0xf(t) dt=2\lim_{x \to 0} \frac{1}{x} \int_0^x f(t)\,dt = 2

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}, funcția integrală F(x)=∫0xf(t) dtF(x) = \int_0^x f(t)\,dt este derivabilă pe R\mathbb{R}, cu F′(x)=f(x)F'(x) = f(x), iar F(0)=0F(0) = 0.
  • Limita se rescrie ca derivata funcției FF în punctul x=0x = 0:
lim⁡x→01x∫0xf(t) dt=lim⁡x→0F(x)−F(0)x−0=F′(0)=f(0)\lim_{x \to 0} \frac{1}{x} \int_0^x f(t)\,dt = \lim_{x \to 0} \frac{F(x) - F(0)}{x - 0} = F'(0) = f(0)

(Alternativ, limita este de tipul de nedeterminare [00]\left[\frac{0}{0}\right] și aplicăm regula lui l’Hôpital:

lim⁡x→0∫0xf(t) dtx=lim⁡x→0(∫0xf(t) dt)′(x)′=lim⁡x→0f(x)1=f(0)\lim_{x \to 0} \frac{\int_0^x f(t)\,dt}{x} = \lim_{x \to 0} \frac{\left(\int_0^x f(t)\,dt\right)'}{(x)'} = \lim_{x \to 0} \frac{f(x)}{1} = f(0)

)

(3p)

  • Calculăm f(0)f(0):
f(0)=1+102+1=1+1=2f(0) = 1 + \frac{1}{\sqrt{0^2 + 1}} = 1 + 1 = 2
  • Rezultă că:
lim⁡x→01x∫0xf(t) dt=2\lim_{x \to 0} \frac{1}{x} \int_0^x f(t)\,dt = 2

(2p)