BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 12

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 12

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numărul:

N=(5+13)2+(5−13)2N = (\sqrt{5} + \sqrt{13})^2 + (\sqrt{5} - \sqrt{13})^2

este pătratul unui număr natural.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula de calcul prescurtat (a±b)2=a2±2ab+b2(a \pm b)^2 = a^2 \pm 2ab + b^2 pentru fiecare termen:
(5+13)2=(5)2+2513+(13)2=5+265+13(\sqrt{5} + \sqrt{13})^2 = (\sqrt{5})^2 + 2\sqrt{5}\sqrt{13} + (\sqrt{13})^2 = 5 + 2\sqrt{65} + 13 (5−13)2=(5)2−2513+(13)2=5−265+13(\sqrt{5} - \sqrt{13})^2 = (\sqrt{5})^2 - 2\sqrt{5}\sqrt{13} + (\sqrt{13})^2 = 5 - 2\sqrt{65} + 13

(3p)

  • Adunăm cele două expresii:
N=(5+265+13)+(5−265+13)=18+18=36N = (5 + 2\sqrt{65} + 13) + (5 - 2\sqrt{65} + 13) = 18 + 18 = 36
  • Deoarece 36=6236 = 6^2 și 6∈N6 \in \mathbb{N}, numărul NN este pătratul numărului natural 6.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+af(x) = x + a, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa, știind că:

(f∘f)(1)+f(1)=1(f \circ f)(1) + f(1) = 1

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=1x = 1:
f(1)=1+af(1) = 1 + a
  • Calculăm compunerea (f∘f)(1)=f(f(1))(f \circ f)(1) = f(f(1)):
(f∘f)(1)=f(1+a)=(1+a)+a=1+2a(f \circ f)(1) = f(1 + a) = (1 + a) + a = 1 + 2a

(3p)

  • Înlocuim în relația dată în enunț:
(1+2a)+(1+a)=1  ⟺  2+3a=1  ⟺  3a=−1  ⟺  a=−13(1 + 2a) + (1 + a) = 1 \iff 2 + 3a = 1 \iff 3a = -1 \iff a = -\frac{1}{3}

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

4x+41−x=44^x + 4^{1-x} = 4

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rescriem ecuația folosind proprietățile puterilor, observând că 41−x=44x4^{1-x} = \frac{4}{4^x}:
4x+44x=44^x + \frac{4}{4^x} = 4
  • Notăm t=4xt = 4^x, cu t>0t > 0. Ecuația devine:
t+4t=4t + \frac{4}{t} = 4

Înmulțim cu t>0t > 0 și aducem ecuația la forma standard:

t2−4t+4=0  ⟺  (t−2)2=0  ⟺  t=2t^2 - 4t + 4 = 0 \iff (t - 2)^2 = 0 \iff t = 2

(3p)

  • Revenim la necunoscuta xx:
4x=2  ⟺  (22)x=21  ⟺  22x=214^x = 2 \iff (2^2)^x = 2^1 \iff 2^{2x} = 2^1

Egalând exponenții, obținem:

2x=1  ⟹  x=122x = 1 \implies x = \frac{1}{2}

Mulțimea soluțiilor este S={12}S = \left\{ \frac{1}{2} \right\}.

(2p)


4. Determinați numărul numerelor naturale de trei cifre distincte care se pot forma cu elementele mulțimii A={0,5,7}A = \{0, 5, 7\}.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie numărul de trei cifre abc‾\overline{abc}, cu a,b,c∈Aa, b, c \in A distincte două câte două.
  • Cifra sutelor aa nu poate fi zero (a≠0a \neq 0), deci a∈{5,7}a \in \{5, 7\}, ceea ce oferă 2 posibilități de alegere.
  • Pentru fiecare alegere a cifrei sutelor aa, cifra zecilor bb poate fi oricare dintre cele 2 elemente rămase în mulțimea AA (inclusiv 0), deci există 2 moduri de alegere pentru bb.

(2p)

  • Pentru fiecare alegere a cifrelor aa și bb, cifra unităților cc este unică (ultimul element rămas în mulțime), deci există 1 mod de alegere.
  • Conform regulii produsului, numărul total de numere de trei cifre distincte formate cu elemente din AA este:
2⋅2⋅1=42 \cdot 2 \cdot 1 = 4

(Cele patru numere sunt efectiv: 507, 570, 705, 750).

(3p)


5. Se consideră punctul GG, centrul de greutate al triunghiului ABCABC și punctul MM, mijlocul segmentului AGAG. Demonstrați că:

6AM→=AB→+AC→6\overrightarrow{AM} = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie DD mijlocul laturii BCBC. Din regula paralelogramului (sau teorema medianei vectoriale), avem:
AB→+AC→=2AD→\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC} = 2\overrightarrow{AD}

(2p)

  • Deoarece GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC, punctul GG se află pe mediana ADAD la două treimi de vârful AA:
AG→=23AD→  ⟹  AD→=32AG→\overrightarrow{AG} = \frac{2}{3}\overrightarrow{AD} \implies \overrightarrow{AD} = \frac{3}{2}\overrightarrow{AG}
  • Punctul MM este mijlocul segmentului AGAG, prin urmare:
AM→=12AG→  ⟹  AG→=2AM→\overrightarrow{AM} = \frac{1}{2}\overrightarrow{AG} \implies \overrightarrow{AG} = 2\overrightarrow{AM}
  • Înlocuim pe rând:
AD→=32(2AM→)=3AM→\overrightarrow{AD} = \frac{3}{2}(2\overrightarrow{AM}) = 3\overrightarrow{AM} AB→+AC→=2AD→=2(3AM→)=6AM→\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC} = 2\overrightarrow{AD} = 2(3\overrightarrow{AM}) = 6\overrightarrow{AM}

deci 6AM→=AB→+AC→6\overrightarrow{AM} = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}.

(3p)


6. Calculați măsura unghiului AA al triunghiului ascuțitunghic ABCABC, știind că:

4A△ABC=AB⋅AC4 \mathcal{A}_{\triangle ABC} = AB \cdot AC

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula ariei triunghiului ABCABC în funcție de două laturi și unghiul dintre ele este:
A△ABC=AB⋅AC⋅sin⁡A2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin A}{2}
  • Înlocuim această formulă în relația din enunț:
4⋅AB⋅AC⋅sin⁡A2=AB⋅AC  ⟺  2⋅AB⋅AC⋅sin⁡A=AB⋅AC4 \cdot \frac{AB \cdot AC \cdot \sin A}{2} = AB \cdot AC \iff 2 \cdot AB \cdot AC \cdot \sin A = AB \cdot AC

(3p)

  • Împărțind prin AB⋅AC≠0AB \cdot AC \neq 0, obținem:
2sin⁡A=1  ⟺  sin⁡A=122\sin A = 1 \iff \sin A = \frac{1}{2}
  • Deoarece triunghiul ABCABC este ascuțitunghic, măsura unghiului AA se află în intervalul (0∘,90∘)(0^\circ, 90^\circ):
m(∠A)=30∘(sau A=π6)m(\angle A) = 30^\circ \quad \left(\text{sau } A = \frac{\pi}{6}\right)

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea:

A(a)=(32−12−21a+4a+3a)A(a) = \begin{pmatrix} 3 & 2 & -1 \\ 2 & -2 & 1 \\ a+4 & a+3 & a \end{pmatrix}

unde aa este un număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=−15\det(A(0)) = -15. (5p)
b) Determinați numărul real aa pentru care rangul matricei A(a)A(a) nu este egal cu 3. (5p)
c) Demonstrați că matricea M=A(−1)⋅A(−1)⋅A(−1)⋅A(−1)M = A(-1) \cdot A(-1) \cdot A(-1) \cdot A(-1) are toate elementele numere întregi, divizibile cu 25. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Pentru a=0a = 0, matricea A(0)A(0) este:
A(0)=(32−12−21430)A(0) = \begin{pmatrix} 3 & 2 & -1 \\ 2 & -2 & 1 \\ 4 & 3 & 0 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus (sau dezvoltarea după linia a treia):
det⁡(A(0))=3⋅(−2)⋅0+2⋅1⋅4+(−1)⋅2⋅3−[4⋅(−2)⋅(−1)+3⋅1⋅3+0⋅2⋅2]\det(A(0)) = 3\cdot(-2)\cdot 0 + 2\cdot 1\cdot 4 + (-1)\cdot 2\cdot 3 - \left[ 4\cdot(-2)\cdot(-1) + 3\cdot 1\cdot 3 + 0\cdot 2\cdot 2 \right] det⁡(A(0))=0+8−6−(8+9+0)=2−17=−15\det(A(0)) = 0 + 8 - 6 - (8 + 9 + 0) = 2 - 17 = -15

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru un număr real aa:
det⁡(A(a))=∣32−12−21a+4a+3a∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 3 & 2 & -1 \\ 2 & -2 & 1 \\ a+4 & a+3 & a \end{vmatrix}

Adunăm a doua linie la prima linie (L1←L1+L2L_1 \leftarrow L_1 + L_2):

det⁡(A(a))=∣5002−21a+4a+3a∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 5 & 0 & 0 \\ 2 & -2 & 1 \\ a+4 & a+3 & a \end{vmatrix}

Dezvoltăm după prima linie:

det⁡(A(a))=5⋅∣−21a+3a∣=5[−2⋅a−1⋅(a+3)]=5(−2a−a−3)=5(−3a−3)=−15(a+1)\det(A(a)) = 5 \cdot \begin{vmatrix} -2 & 1 \\ a+3 & a \end{vmatrix} = 5 \left[ -2\cdot a - 1\cdot(a+3) \right] = 5(-2a - a - 3) = 5(-3a - 3) = -15(a + 1)

(2p)

  • Rangul unei matrice pătratice de ordinul 3 nu este egal cu 3 dacă și numai dacă matricea nu este inversabilă, adică det⁡(A(a))=0\det(A(a)) = 0:
−15(a+1)=0  ⟺  a+1=0  ⟺  a=−1-15(a + 1) = 0 \iff a + 1 = 0 \iff a = -1

(Pentru a=−1a = -1, minorul ∣322−2∣=−6−4=−10≠0\begin{vmatrix} 3 & 2 \\ 2 & -2 \end{vmatrix} = -6 - 4 = -10 \neq 0, deci rangul matricei devine 2).

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru a=−1a = -1, matricea A(−1)A(-1) este:
A(−1)=(32−12−2132−1)A(-1) = \begin{pmatrix} 3 & 2 & -1 \\ 2 & -2 & 1 \\ 3 & 2 & -1 \end{pmatrix}
  • Calculăm pătratul matricei A(−1)A(-1):
(A(−1))2=(32−12−2132−1)(32−12−2132−1)=(1000510−51000)(A(-1))^2 = \begin{pmatrix} 3 & 2 & -1 \\ 2 & -2 & 1 \\ 3 & 2 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 3 & 2 & -1 \\ 2 & -2 & 1 \\ 3 & 2 & -1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 10 & 0 & 0 \\ 5 & 10 & -5 \\ 10 & 0 & 0 \end{pmatrix}

Scoatem factorul comun 5 din matrice:

(A(−1))2=5(20012−1200)=5B,unde B=(20012−1200)∈M3(Z)(A(-1))^2 = 5 \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 1 & 2 & -1 \\ 2 & 0 & 0 \end{pmatrix} = 5B, \quad \text{unde } B = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 1 & 2 & -1 \\ 2 & 0 & 0 \end{pmatrix} \in \mathcal{M}_3(\mathbb{Z})

(3p)

  • Matricea MM din enunț este:
M=(A(−1))4=((A(−1))2)2=(5B)2=25B2M = (A(-1))^4 = \left( (A(-1))^2 \right)^2 = (5B)^2 = 25 B^2
  • Calculăm matricea B2B^2:
B2=(20012−1200)(20012−1200)=(40024−2400)B^2 = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 1 & 2 & -1 \\ 2 & 0 & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 1 & 2 & -1 \\ 2 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 4 & 0 & 0 \\ 2 & 4 & -2 \\ 4 & 0 & 0 \end{pmatrix}

Rezultă că:

M=25(40024−2400)=(1000050100−5010000)M = 25 \begin{pmatrix} 4 & 0 & 0 \\ 2 & 4 & -2 \\ 4 & 0 & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 100 & 0 & 0 \\ 50 & 100 & -50 \\ 100 & 0 & 0 \end{pmatrix}

Deoarece elementele 100,50,0,−50100, 50, 0, -50 sunt toate numere întregi divizibile cu 25, matricea MM are toate elementele numere întregi divizibile cu 25.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=x3+y3+20203x * y = \sqrt[3]{x^3 + y^3 + 2020}

a) Arătați că x∗−20203=xx * \sqrt[3]{-2020} = x, pentru orice număr real xx. (5p)
b) Determinați numerele reale xx pentru care (x+1)∗(−x)=20213(x + 1) * (-x) = \sqrt[3]{2021}. (5p)
c) Demonstrați că, pentru orice număr real aa, există un unic număr real xx pentru care x∗x∗x=ax * x * x = a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim y=−20203y = \sqrt[3]{-2020} în definiția legii de compoziție:
x∗−20203=x3+(−20203)3+20203x * \sqrt[3]{-2020} = \sqrt[3]{x^3 + \left(\sqrt[3]{-2020}\right)^3 + 2020}

(3p)

  • Cum (−20203)3=−2020\left(\sqrt[3]{-2020}\right)^3 = -2020, avem:
x∗−20203=x3−2020+20203=x33=xx * \sqrt[3]{-2020} = \sqrt[3]{x^3 - 2020 + 2020} = \sqrt[3]{x^3} = x

pentru orice număr real xx. (Elementul e=−20203e = \sqrt[3]{-2020} este elementul neutru al legii de compoziție).

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm membrul stâng (x+1)∗(−x)(x + 1) * (-x):
(x+1)∗(−x)=(x+1)3+(−x)3+20203(x + 1) * (-x) = \sqrt[3]{(x + 1)^3 + (-x)^3 + 2020}

Dezvoltăm cubul (x+1)3=x3+3x2+3x+1(x + 1)^3 = x^3 + 3x^2 + 3x + 1:

(x+1)3+(−x)3=x3+3x2+3x+1−x3=3x2+3x+1(x + 1)^3 + (-x)^3 = x^3 + 3x^2 + 3x + 1 - x^3 = 3x^2 + 3x + 1

Expresia compunerii devine:

(x+1)∗(−x)=3x2+3x+1+20203=3x2+3x+20213(x + 1) * (-x) = \sqrt[3]{3x^2 + 3x + 1 + 2020} = \sqrt[3]{3x^2 + 3x + 2021}

(3p)

  • Ecuația dată devine:
3x2+3x+20213=20213\sqrt[3]{3x^2 + 3x + 2021} = \sqrt[3]{2021}

Ridicăm la cub ambii membri:

3x2+3x+2021=2021  ⟺  3x2+3x=0  ⟺  3x(x+1)=03x^2 + 3x + 2021 = 2021 \iff 3x^2 + 3x = 0 \iff 3x(x + 1) = 0

Obținem soluțiile:

x=0saux=−1x = 0 \quad \text{sau} \quad x = -1

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Folosind asociativitatea legii de compoziție, calculăm x∗x∗xx * x * x:
x∗x=x3+x3+20203=2x3+20203x * x = \sqrt[3]{x^3 + x^3 + 2020} = \sqrt[3]{2x^3 + 2020} (x∗x)∗x=(2x3+2020)+x3+20203=3x3+40403(x * x) * x = \sqrt[3]{(2x^3 + 2020) + x^3 + 2020} = \sqrt[3]{3x^3 + 4040}
  • Ecuația x∗x∗x=ax * x * x = a este echivalentă cu:
3x3+40403=a  ⟺  3x3+4040=a3  ⟺  3x3=a3−4040  ⟺  x3=a3−40403\sqrt[3]{3x^3 + 4040} = a \iff 3x^3 + 4040 = a^3 \iff 3x^3 = a^3 - 4040 \iff x^3 = \frac{a^3 - 4040}{3}

(3p)

  • Deoarece funcția radical de ordinul 3 este o bijecție pe R\mathbb{R}, pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R} ecuația are soluția reală unică:
x=a3−404033x = \sqrt[3]{\frac{a^3 - 4040}{3}}

Prin urmare, pentru orice număr real aa, există un unic număr real xx astfel încât x∗x∗x=ax * x * x = a.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3−6x2+9x+5f(x) = x^3 - 6x^2 + 9x + 5.

a) Arătați că f′(x)=3(x−1)(x−3)f'(x) = 3(x - 1)(x - 3), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)
b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției ff. (5p)
c) Demonstrați că funcția ff este concavă pe (−∞,2](-\infty, 2]. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este polinomială, deci este indefinit derivabilă pe R\mathbb{R}. Calculăm prima derivată:
f′(x)=(x3)′−6(x2)′+9(x)′+(5)′=3x2−12x+9f'(x) = (x^3)' - 6(x^2)' + 9(x)' + (5)' = 3x^2 - 12x + 9

(3p)

  • Dăm factor comun 33 și descompunem trinomul de gradul al doilea:
f′(x)=3(x2−4x+3)=3(x−1)(x−3)f'(x) = 3(x^2 - 4x + 3) = 3(x - 1)(x - 3)

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Rădăcinile derivatei f′(x)=0f'(x) = 0 sunt:
3(x−1)(x−3)=0  ⟺  x1=1saux2=33(x - 1)(x - 3) = 0 \iff x_1 = 1 \quad \text{sau} \quad x_2 = 3

(2p)

  • Semnul derivatei f′(x)f'(x) pe intervalele determinate de rădăcini este:
    • Pentru x∈(−∞,1]x \in (-\infty, 1], f′(x)≥0f'(x) \ge 0, cu f′(x)>0f'(x) > 0 pe (−∞,1)(-\infty, 1), deci funcția ff este strict crescătoare pe (−∞,1](-\infty, 1].
    • Pentru x∈[1,3]x \in [1, 3], f′(x)≤0f'(x) \le 0, cu f′(x)<0f'(x) < 0 pe (1,3)(1, 3), deci funcția ff este strict descrescătoare pe [1,3][1, 3].
    • Pentru x∈[3,+∞)x \in [3, +\infty), f′(x)≥0f'(x) \ge 0, cu f′(x)>0f'(x) > 0 pe (3,+∞)(3, +\infty), deci funcția ff este strict crescătoare pe [3,+∞)[3, +\infty).
  • (Punctul x=1x = 1 este punct de maxim local cu f(1)=9f(1) = 9, iar x=3x = 3 este punct de minim local cu f(3)=5f(3) = 5).

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm a doua derivată a funcției ff:
f′′(x)=(f′(x))′=(3x2−12x+9)′=6x−12=6(x−2)f''(x) = (f'(x))' = (3x^2 - 12x + 9)' = 6x - 12 = 6(x - 2)

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(3p)

  • Pentru orice x∈(−∞,2]x \in (-\infty, 2], avem x≤2  ⟹  x−2≤0x \le 2 \implies x - 2 \le 0, prin urmare:
f′′(x)=6(x−2)≤0f''(x) = 6(x - 2) \le 0

Deoarece a doua derivată este mai mică sau egală cu zero pe intervalul (−∞,2](-\infty, 2], funcția ff este concavă pe (−∞,2](-\infty, 2].

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+3x2+3x+5f(x) = \frac{2x + 3}{\sqrt{x^2 + 3x + 5}}.

a) Arătați că:

∫01f(x)x2+3x+5 dx=4\int_0^1 f(x) \sqrt{x^2 + 3x + 5} \, dx = 4

(5p)
b) Calculați:

∫−41f(x) dx\int_{-4}^1 f(x) \, dx

(5p)
c) Arătați că:

∫0π/2cos⁡xf(sin⁡x) dx=6−25\int_0^{\pi/2} \cos x f(\sin x) \, dx = 6 - 2\sqrt{5}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x) în integrala dată:
f(x)x2+3x+5=2x+3x2+3x+5⋅x2+3x+5=2x+3f(x) \sqrt{x^2 + 3x + 5} = \frac{2x + 3}{\sqrt{x^2 + 3x + 5}} \cdot \sqrt{x^2 + 3x + 5} = 2x + 3

(3p)

  • Calculăm integrala definită:
∫01(2x+3) dx=(x2+3x)∣01=(12+3⋅1)−(02+3⋅0)=4−0=4\int_0^1 (2x + 3) \, dx = \left( x^2 + 3x \right) \Big|_0^1 = (1^2 + 3\cdot 1) - (0^2 + 3\cdot 0) = 4 - 0 = 4

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Observăm că numărătorul este chiar derivata cantității de sub radical: (x2+3x+5)′=2x+3(x^2 + 3x + 5)' = 2x + 3.
  • O primitivă a funcției f(x)f(x) este F(x)=2x2+3x+5F(x) = 2\sqrt{x^2 + 3x + 5}, deoarece:
(2x2+3x+5)′=2⋅(x2+3x+5)′2x2+3x+5=2x+3x2+3x+5=f(x)\left( 2\sqrt{x^2 + 3x + 5} \right)' = 2 \cdot \frac{(x^2 + 3x + 5)'}{2\sqrt{x^2 + 3x + 5}} = \frac{2x + 3}{\sqrt{x^2 + 3x + 5}} = f(x)

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫−41f(x) dx=2x2+3x+5∣−41=212+3⋅1+5−2(−4)2+3⋅(−4)+5\int_{-4}^1 f(x) \, dx = 2\sqrt{x^2 + 3x + 5} \Big|_{-4}^1 = 2\sqrt{1^2 + 3\cdot 1 + 5} - 2\sqrt{(-4)^2 + 3\cdot(-4) + 5} =29−216−12+5=29−29=2⋅3−2⋅3=0= 2\sqrt{9} - 2\sqrt{16 - 12 + 5} = 2\sqrt{9} - 2\sqrt{9} = 2\cdot 3 - 2\cdot 3 = 0

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} primitiva funcției ff determinată anterior, F(t)=2t2+3t+5F(t) = 2\sqrt{t^2 + 3t + 5}.
  • Observăm că:
(F(sin⁡x))′=F′(sin⁡x)⋅(sin⁡x)′=f(sin⁡x)⋅cos⁡x(F(\sin x))' = F'(\sin x) \cdot (\sin x)' = f(\sin x) \cdot \cos x

(3p)

  • Prin urmare:
∫0π/2cos⁡xf(sin⁡x) dx=F(sin⁡x)∣0π/2=F(sin⁡π2)−F(sin⁡0)=F(1)−F(0)\int_0^{\pi/2} \cos x f(\sin x) \, dx = F(\sin x) \Big|_0^{\pi/2} = F\left(\sin \frac{\pi}{2}\right) - F(\sin 0) = F(1) - F(0)
  • Calculăm valorile primitivei în t=1t = 1 și t=0t = 0:
F(1)=212+3⋅1+5=29=2⋅3=6F(1) = 2\sqrt{1^2 + 3\cdot 1 + 5} = 2\sqrt{9} = 2\cdot 3 = 6 F(0)=202+3⋅0+5=25F(0) = 2\sqrt{0^2 + 3\cdot 0 + 5} = 2\sqrt{5}
  • Rezultă:
∫0π/2cos⁡xf(sin⁡x) dx=6−25\int_0^{\pi/2} \cos x f(\sin x) \, dx = 6 - 2\sqrt{5}

(2p)