Deoarece 36=62 și 6∈N, numărul N este pătratul numărului natural 6.
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x+a, unde a este număr real. Determinați numărul real a, știind că:
(f∘f)(1)+f(1)=1
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea funcției în punctul x=1:
f(1)=1+a
Calculăm compunerea (f∘f)(1)=f(f(1)):
(f∘f)(1)=f(1+a)=(1+a)+a=1+2a
(3p)
Înlocuim în relația dată în enunț:
(1+2a)+(1+a)=1⟺2+3a=1⟺3a=−1⟺a=−31
(2p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:
4x+41−x=4
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Rescriem ecuația folosind proprietățile puterilor, observând că 41−x=4x4:
4x+4x4=4
Notăm t=4x, cu t>0. Ecuația devine:
t+t4=4
Înmulțim cu t>0 și aducem ecuația la forma standard:
t2−4t+4=0⟺(t−2)2=0⟺t=2
(3p)
Revenim la necunoscuta x:
4x=2⟺(22)x=21⟺22x=21
Egalând exponenții, obținem:
2x=1⟹x=21
Mulțimea soluțiilor este S={21}.
(2p)
4. Determinați numărul numerelor naturale de trei cifre distincte care se pot forma cu elementele mulțimii A={0,5,7}.
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie numărul de trei cifre abc, cu a,b,c∈A distincte două câte două.
Cifra sutelor a nu poate fi zero (a=0), deci a∈{5,7}, ceea ce oferă 2 posibilități de alegere.
Pentru fiecare alegere a cifrei sutelor a, cifra zecilor b poate fi oricare dintre cele 2 elemente rămase în mulțimea A (inclusiv 0), deci există 2 moduri de alegere pentru b.
(2p)
Pentru fiecare alegere a cifrelor a și b, cifra unităților c este unică (ultimul element rămas în mulțime), deci există 1 mod de alegere.
Conform regulii produsului, numărul total de numere de trei cifre distincte formate cu elemente din A este:
2⋅2⋅1=4
(Cele patru numere sunt efectiv: 507, 570, 705, 750).
(3p)
5. Se consideră punctul G, centrul de greutate al triunghiului ABC și punctul M, mijlocul segmentului AG. Demonstrați că:
6AM=AB+AC
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie D mijlocul laturii BC. Din regula paralelogramului (sau teorema medianei vectoriale), avem:
AB+AC=2AD
(2p)
Deoarece G este centrul de greutate al triunghiului ABC, punctul G se află pe mediana AD la două treimi de vârful A:
AG=32AD⟹AD=23AG
Punctul M este mijlocul segmentului AG, prin urmare:
AM=21AG⟹AG=2AM
Înlocuim pe rând:
AD=23(2AM)=3AMAB+AC=2AD=2(3AM)=6AM
deci 6AM=AB+AC.
(3p)
6. Calculați măsura unghiului A al triunghiului ascuțitunghic ABC, știind că:
4A△ABC=AB⋅AC
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Formula ariei triunghiului ABC în funcție de două laturi și unghiul dintre ele este:
A△ABC=2AB⋅AC⋅sinA
Înlocuim această formulă în relația din enunț:
4⋅2AB⋅AC⋅sinA=AB⋅AC⟺2⋅AB⋅AC⋅sinA=AB⋅AC
(3p)
Împărțind prin AB⋅AC=0, obținem:
2sinA=1⟺sinA=21
Deoarece triunghiul ABC este ascuțitunghic, măsura unghiului A se află în intervalul (0∘,90∘):
m(∠A)=30∘(sau A=6π)
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea:
A(a)=32a+42−2a+3−11a
unde a este un număr real.
a) Arătați că det(A(0))=−15. (5p) b) Determinați numărul real a pentru care rangul matricei A(a) nu este egal cu 3. (5p) c) Demonstrați că matricea M=A(−1)⋅A(−1)⋅A(−1)⋅A(−1) are toate elementele numere întregi, divizibile cu 25. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Pentru a=0, matricea A(0) este:
A(0)=3242−23−110
(2p)
Calculăm determinantul aplicând regula lui Sarrus (sau dezvoltarea după linia a treia):
Deoarece elementele 100,50,0,−50 sunt toate numere întregi divizibile cu 25, matricea M are toate elementele numere întregi divizibile cu 25.
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă:
x∗y=3x3+y3+2020
a) Arătați că x∗3−2020=x, pentru orice număr real x. (5p) b) Determinați numerele reale x pentru care (x+1)∗(−x)=32021. (5p) c) Demonstrați că, pentru orice număr real a, există un unic număr real x pentru care x∗x∗x=a. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim y=3−2020 în definiția legii de compoziție:
x∗3−2020=3x3+(3−2020)3+2020
(3p)
Cum (3−2020)3=−2020, avem:
x∗3−2020=3x3−2020+2020=3x3=x
pentru orice număr real x. (Elementul e=3−2020 este elementul neutru al legii de compoziție).
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Calculăm membrul stâng (x+1)∗(−x):
(x+1)∗(−x)=3(x+1)3+(−x)3+2020
Dezvoltăm cubul (x+1)3=x3+3x2+3x+1:
(x+1)3+(−x)3=x3+3x2+3x+1−x3=3x2+3x+1
Expresia compunerii devine:
(x+1)∗(−x)=33x2+3x+1+2020=33x2+3x+2021
(3p)
Ecuația dată devine:
33x2+3x+2021=32021
Ridicăm la cub ambii membri:
3x2+3x+2021=2021⟺3x2+3x=0⟺3x(x+1)=0
Obținem soluțiile:
x=0saux=−1
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Folosind asociativitatea legii de compoziție, calculăm x∗x∗x:
Deoarece funcția radical de ordinul 3 este o bijecție pe R, pentru orice a∈R ecuația are soluția reală unică:
x=33a3−4040
Prin urmare, pentru orice număr real a, există un unic număr real x astfel încât x∗x∗x=a.
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x3−6x2+9x+5.
a) Arătați că f′(x)=3(x−1)(x−3), x∈R. (5p) b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f. (5p) c) Demonstrați că funcția f este concavă pe (−∞,2]. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Funcția f este polinomială, deci este indefinit derivabilă pe R. Calculăm prima derivată:
f′(x)=(x3)′−6(x2)′+9(x)′+(5)′=3x2−12x+9
(3p)
Dăm factor comun 3 și descompunem trinomul de gradul al doilea:
f′(x)=3(x2−4x+3)=3(x−1)(x−3)
pentru orice x∈R.
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Rădăcinile derivatei f′(x)=0 sunt:
3(x−1)(x−3)=0⟺x1=1saux2=3
(2p)
Semnul derivatei f′(x) pe intervalele determinate de rădăcini este:
Pentru x∈(−∞,1], f′(x)≥0, cu f′(x)>0 pe (−∞,1), deci funcția f este strict crescătoare pe (−∞,1].
Pentru x∈[1,3], f′(x)≤0, cu f′(x)<0 pe (1,3), deci funcția f este strict descrescătoare pe [1,3].
Pentru x∈[3,+∞), f′(x)≥0, cu f′(x)>0 pe (3,+∞), deci funcția f este strict crescătoare pe [3,+∞).
(Punctul x=1 este punct de maxim local cu f(1)=9, iar x=3 este punct de minim local cu f(3)=5).
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Calculăm a doua derivată a funcției f:
f′′(x)=(f′(x))′=(3x2−12x+9)′=6x−12=6(x−2)
pentru orice x∈R.
(3p)
Pentru orice x∈(−∞,2], avem x≤2⟹x−2≤0, prin urmare:
f′′(x)=6(x−2)≤0
Deoarece a doua derivată este mai mică sau egală cu zero pe intervalul (−∞,2], funcția f este concavă pe (−∞,2].
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2+3x+52x+3.
a) Arătați că:
∫01f(x)x2+3x+5dx=4
(5p) b) Calculați:
∫−41f(x)dx
(5p) c) Arătați că:
∫0π/2cosxf(sinx)dx=6−25
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim expresia funcției f(x) în integrala dată:
f(x)x2+3x+5=x2+3x+52x+3⋅x2+3x+5=2x+3
(3p)
Calculăm integrala definită:
∫01(2x+3)dx=(x2+3x)01=(12+3⋅1)−(02+3⋅0)=4−0=4
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Observăm că numărătorul este chiar derivata cantității de sub radical: (x2+3x+5)′=2x+3.
O primitivă a funcției f(x) este F(x)=2x2+3x+5, deoarece: