⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Condițiile de existență ale radicalilor impun:
{x−1≥0⟹x≥1x2−2x−1≥0
Ridicăm ambii membri la pătrat:
x−1=x2−2x−1
Trecem toți termenii în membrul drept:
x2−2x−1−(x−1)=0⟺x2−3x=0⟺x(x−3)=0
(3p)
Găsim soluțiile ecuației de gradul al doilea:
x1=0: Deoarece 0<1, nu satisface condiția de existență x≥1 (sub radical am obține −1, nereal). Deci x=0 nu convine.
x2=3: Verifică 3≥1 și 32−2⋅3−1=9−6−1=2≥0. Avem 3−1=2 și 32−2(3)−1=2, deci x=3 este soluție validă.
Mulțimea soluțiilor reale este:
S={3}
(2p)
4. Se consideră mulțimea M={1,2,3,4,5}. Determinați numărul de submulțimi ale lui M care au cel puțin trei elemente.
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Mulțimea M are n=5 elemente. O submulțime cu cel puțin trei elemente poate conține 3, 4 sau 5 elemente.
Numărul submulțimilor cu k elemente este dat de combinările C5k:
C53+C54+C55
(3p)
Calculăm valorile combinărilor:
C53=3!2!5!=25⋅4=10
C54=C51=5
C55=1
Numărul total căutat este:
10+5+1=16
(2p)
5. În reperul cartezian xOy se consideră trapezul ABCD cu AB∥CD și punctele A(1,2), B(4,5) și D(−3,2). Determinați ecuația dreptei MN, știind că segmentul MN este linia mijlocie a trapezului ABCD.
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În trapezul ABCD cu bazele AB și CD, linia mijlocie MN unește mijloacele laturilor neparalele AD și BC. Fie M mijlocul segmentului AD.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dezvoltăm pătratul binomului din membrul stâng:
(2sinx+cosx)2=4sin2x+4sinxcosx+cos2x
Înlocuim în ecuația dată:
4sin2x+4sinxcosx+cos2x=2+3sin2x
Scădem 3sin2x din ambii membri:
sin2x+4sinxcosx+cos2x=2
(3p)
Folosim formula fundamentală a trigonometriei sin2x+cos2x=1:
1+4sinxcosx=2⟹4sinxcosx=1
Scriem 4sinxcosx=2(2sinxcosx)=2sin2x:
2sin2x=1⟹sin2x=21
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea:
A(a)=1a−1ai−a2a−1
unde i2=−1 și a este un număr real.
a) Arătați că det(A(0))=i. (5p) b) Demonstrați că, pentru orice număr real a, matricea A(a) este inversabilă. (5p) c) Calculați de 2020 oriA(0)⋅A(0)⋅⋯⋅A(0). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Pentru a=0, matricea devine:
A(0)=10−10i020−1
(2p)
Calculăm determinantul dezvoltând după a doua linie (care conține două elemente nule):
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:
x∗y=3x+y−3x+1−3y+1+12
a) Arătați că x∗1=3, pentru orice număr real x. (5p) b) Determinați numărul real x pentru care x∗0=−9. (5p) c) Demonstrați că, dacă x∗y=3, atunci (x−1)(y−1)=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim y=1 în formula legii de compoziție:
x∗1=3x+1−3x+1−31+1+12
(3p)
Reducem termenii asemenea:
x∗1=0−32+12=−9+12=3
pentru orice număr real x.
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Calculăm x∗0:
x∗0=3x+0−3x+1−30+1+12=3x−3⋅3x−3+12=−2⋅3x+9
(3p)
Ecuația x∗0=−9 devine:
−2⋅3x+9=−9⟺−2⋅3x=−18⟺3x=9⟺3x=32
Deoarece funcția exponențială t↦3t este injectivă pe R, obținem:
x=2
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Scriem ecuația x∗y=3:
3x+y−3x+1−3y+1+12=3⟺3x+y−3⋅3x−3⋅3y+9=0
Factorizăm expresia grupând convenabil termenii:
3x(3y−3)−3(3y−3)=0⟺(3x−3)(3y−3)=0
(3p)
Produsul a doi factori este nul dacă și numai dacă cel puțin unul dintre factori este nul:
3x−3=0⟹3x=31⟹x=1⟹x−1=0
sau
3y−3=0⟹3y=31⟹y=1⟹y−1=0
Dacă x=1, atunci (x−1)(y−1)=0⋅(y−1)=0.
Dacă y=1, atunci (x−1)(y−1)=(x−1)⋅0=0.
În ambele cazuri obținem:
(x−1)(y−1)=0
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x2−ln(x2+1).
a) Arătați că f′(x)=x2+12x3, x∈R. (5p) b) Demonstrați că axa Ox este tangentă graficului funcției f. (5p) c) Demonstrați că, pentru orice număr natural nenul n, ecuația f(x)=n are două soluții reale distincte. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Funcția f este derivabilă pe R. Calculăm derivata aplicând formula derivării funcției compuse:
Pe intervalul (−∞,0], f este continuă și strict descrescătoare, deci realizează o bijecție de la (−∞,0] pe [0,+∞). Pentru orice n∈N∗, avem n∈(0,+∞), deci ecuația f(x)=n are o unică soluție x1∈(−∞,0).
Pe intervalul [0,+∞), f este continuă și strict crescătoare, deci realizează o bijecție de la [0,+∞) pe [0,+∞). Cum n>0, ecuația f(x)=n are o unică soluție x2∈(0,+∞).
Deoarece x1<0<x2, soluțiile x1 și x2 sunt distincte.
În concluzie, pentru orice număr natural nenul n, ecuația f(x)=n are exact două soluții reale distincte.
(3p)
2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=xex.
a) Arătați că:
∫1exf(x)dx=ee−e
(5p) b) Arătați că:
∫12x3f(x2)dx=2e(e−1)(e2+e+1)
(5p) c) Demonstrați că:
∫1ef(x)dx+∫1eexlnxdx=ee
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim expresia funcției f(x)=xex în integrală:
xf(x)=x⋅xex=ex
(3p)
Calculăm integrala definită:
∫1exf(x)dx=∫1eexdx=ex1e=ee−e1=ee−e
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Determinăm expresia funcției de sub integrală:
f(x2)=x2ex2⟹x3f(x2)=x3⋅x2ex2=xex2
Calculăm integrala prin schimbare de variabilă sau observând derivata funcției compuse: