BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 11

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 11

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că:

7(6+1)−6(7+1)=17+6\sqrt{7}(\sqrt{6} + 1) - \sqrt{6}(\sqrt{7} + 1) = \frac{1}{\sqrt{7} + \sqrt{6}}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfășurăm parantezele din membrul stâng al egalității:
7(6+1)−6(7+1)=7⋅6+7−6⋅7−6=42+7−42−6=7−6\sqrt{7}(\sqrt{6} + 1) - \sqrt{6}(\sqrt{7} + 1) = \sqrt{7}\cdot\sqrt{6} + \sqrt{7} - \sqrt{6}\cdot\sqrt{7} - \sqrt{6} = \sqrt{42} + \sqrt{7} - \sqrt{42} - \sqrt{6} = \sqrt{7} - \sqrt{6}

(2p)

  • Raționalizăm numitorul fracției din membrul drept prin amplificare cu conjugata 7−6\sqrt{7} - \sqrt{6}:
17+6=7−6(7+6)(7−6)=7−67−6=7−61=7−6\frac{1}{\sqrt{7} + \sqrt{6}} = \frac{\sqrt{7} - \sqrt{6}}{(\sqrt{7} + \sqrt{6})(\sqrt{7} - \sqrt{6})} = \frac{\sqrt{7} - \sqrt{6}}{7 - 6} = \frac{\sqrt{7} - \sqrt{6}}{1} = \sqrt{7} - \sqrt{6}
  • Deoarece ambii membri conduc la aceeași valoare 7−6\sqrt{7} - \sqrt{6}, egalitatea este demonstrată:
7(6+1)−6(7+1)=17+6\sqrt{7}(\sqrt{6} + 1) - \sqrt{6}(\sqrt{7} + 1) = \frac{1}{\sqrt{7} + \sqrt{6}}

(3p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+x+1f(x) = x^2 + x + 1 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2x+2g(x) = 2x + 2. Demonstrați că:

f(x+1)−f(x)=g(x)f(x + 1) - f(x) = g(x)

pentru orice număr real xx.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea expresiei f(x+1)f(x + 1):
f(x+1)=(x+1)2+(x+1)+1=x2+2x+1+x+1+1=x2+3x+3f(x + 1) = (x + 1)^2 + (x + 1) + 1 = x^2 + 2x + 1 + x + 1 + 1 = x^2 + 3x + 3

(2p)

  • Calculăm diferența f(x+1)−f(x)f(x + 1) - f(x):
f(x+1)−f(x)=(x2+3x+3)−(x2+x+1)=x2+3x+3−x2−x−1=2x+2f(x + 1) - f(x) = (x^2 + 3x + 3) - (x^2 + x + 1) = x^2 + 3x + 3 - x^2 - x - 1 = 2x + 2
  • Cum g(x)=2x+2g(x) = 2x + 2, rezultă că:
f(x+1)−f(x)=g(x)f(x + 1) - f(x) = g(x)

pentru orice număr real xx.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

x−1=x2−2x−1\sqrt{x - 1} = \sqrt{x^2 - 2x - 1}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condițiile de existență ale radicalilor impun:
{x−1≥0  ⟹  x≥1x2−2x−1≥0\begin{cases} x - 1 \ge 0 \implies x \ge 1 \\ x^2 - 2x - 1 \ge 0 \end{cases}
  • Ridicăm ambii membri la pătrat:
x−1=x2−2x−1x - 1 = x^2 - 2x - 1

Trecem toți termenii în membrul drept:

x2−2x−1−(x−1)=0  ⟺  x2−3x=0  ⟺  x(x−3)=0x^2 - 2x - 1 - (x - 1) = 0 \iff x^2 - 3x = 0 \iff x(x - 3) = 0

(3p)

  • Găsim soluțiile ecuației de gradul al doilea:
    • x1=0x_1 = 0: Deoarece 0<10 < 1, nu satisface condiția de existență x≥1x \ge 1 (sub radical am obține −1\sqrt{-1}, nereal). Deci x=0x = 0 nu convine.
    • x2=3x_2 = 3: Verifică 3≥13 \ge 1 și 32−2⋅3−1=9−6−1=2≥03^2 - 2\cdot 3 - 1 = 9 - 6 - 1 = 2 \ge 0. Avem 3−1=2\sqrt{3 - 1} = \sqrt{2} și 32−2(3)−1=2\sqrt{3^2 - 2(3) - 1} = \sqrt{2}, deci x=3x = 3 este soluție validă.
  • Mulțimea soluțiilor reale este:
S={3}S = \{3\}

(2p)


4. Se consideră mulțimea M={1,2,3,4,5}M = \{1, 2, 3, 4, 5\}. Determinați numărul de submulțimi ale lui MM care au cel puțin trei elemente.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea MM are n=5n = 5 elemente. O submulțime cu cel puțin trei elemente poate conține 3, 4 sau 5 elemente.
  • Numărul submulțimilor cu kk elemente este dat de combinările C5kC_5^k:
C53+C54+C55C_5^3 + C_5^4 + C_5^5

(3p)

  • Calculăm valorile combinărilor:
    • C53=5!3!2!=5⋅42=10C_5^3 = \frac{5!}{3!2!} = \frac{5\cdot 4}{2} = 10
    • C54=C51=5C_5^4 = C_5^1 = 5
    • C55=1C_5^5 = 1
  • Numărul total căutat este:
10+5+1=1610 + 5 + 1 = 16

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră trapezul ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD și punctele A(1,2)A(1, 2), B(4,5)B(4, 5) și D(−3,2)D(-3, 2). Determinați ecuația dreptei MNMN, știind că segmentul MNMN este linia mijlocie a trapezului ABCDABCD.

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În trapezul ABCDABCD cu bazele ABAB și CDCD, linia mijlocie MNMN unește mijloacele laturilor neparalele ADAD și BCBC. Fie MM mijlocul segmentului ADAD.
  • Coordonatele punctului MM sunt:
xM=xA+xD2=1+(−3)2=−22=−1x_M = \frac{x_A + x_D}{2} = \frac{1 + (-3)}{2} = \frac{-2}{2} = -1 yM=yA+yD2=2+22=42=2y_M = \frac{y_A + y_D}{2} = \frac{2 + 2}{2} = \frac{4}{2} = 2

Deci M(−1,2)M(-1, 2).

  • Panta dreptei ABAB este:
mAB=yB−yAxB−xA=5−24−1=33=1m_{AB} = \frac{y_B - y_A}{x_B - x_A} = \frac{5 - 2}{4 - 1} = \frac{3}{3} = 1

(3p)

  • Deoarece segmentul MNMN este linia mijlocie a trapezului, dreapta MNMN este paralelă cu baza ABAB, deci mMN=mAB=1m_{MN} = m_{AB} = 1.
  • Ecuația dreptei MNMN care trece prin M(−1,2)M(-1, 2) cu panta m=1m = 1 este:
y−yM=mMN(x−xM)  ⟹  y−2=1⋅(x−(−1))  ⟹  y−2=x+1y - y_M = m_{MN}(x - x_M) \implies y - 2 = 1\cdot(x - (-1)) \implies y - 2 = x + 1 y=x+3(sau x−y+3=0)y = x + 3 \quad (\text{sau } x - y + 3 = 0)

(2p)


6. Calculați sin⁡2x\sin 2x, știind că:

(2sin⁡x+cos⁡x)2=2+3sin⁡2x(2\sin x + \cos x)^2 = 2 + 3\sin^2 x

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratul binomului din membrul stâng:
(2sin⁡x+cos⁡x)2=4sin⁡2x+4sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x(2\sin x + \cos x)^2 = 4\sin^2 x + 4\sin x\cos x + \cos^2 x
  • Înlocuim în ecuația dată:
4sin⁡2x+4sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x=2+3sin⁡2x4\sin^2 x + 4\sin x\cos x + \cos^2 x = 2 + 3\sin^2 x

Scădem 3sin⁡2x3\sin^2 x din ambii membri:

sin⁡2x+4sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x=2\sin^2 x + 4\sin x\cos x + \cos^2 x = 2

(3p)

  • Folosim formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:
1+4sin⁡xcos⁡x=2  ⟹  4sin⁡xcos⁡x=11 + 4\sin x\cos x = 2 \implies 4\sin x\cos x = 1
  • Scriem 4sin⁡xcos⁡x=2(2sin⁡xcos⁡x)=2sin⁡2x4\sin x\cos x = 2(2\sin x\cos x) = 2\sin 2x:
2sin⁡2x=1  ⟹  sin⁡2x=122\sin 2x = 1 \implies \sin 2x = \frac{1}{2}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea:

A(a)=(1a2aia−1−a−1)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a & 2 \\ a & i & a \\ -1 & -a & -1 \end{pmatrix}

unde i2=−1i^2 = -1 și aa este un număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=i\det(A(0)) = i. (5p)
b) Demonstrați că, pentru orice număr real aa, matricea A(a)A(a) este inversabilă. (5p)
c) Calculați A(0)⋅A(0)⋅⋯⋅A(0)⏟de 2020 ori\underbrace{A(0) \cdot A(0) \cdot \dots \cdot A(0)}_{\text{de } 2020 \text{ ori}}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Pentru a=0a = 0, matricea devine:
A(0)=(1020i0−10−1)A(0) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 \\ 0 & i & 0 \\ -1 & 0 & -1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul dezvoltând după a doua linie (care conține două elemente nule):
det⁡(A(0))=∣1020i0−10−1∣=i⋅∣12−1−1∣=i⋅[1⋅(−1)−2⋅(−1)]=i⋅(−1+2)=i⋅1=i\det(A(0)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 2 \\ 0 & i & 0 \\ -1 & 0 & -1 \end{vmatrix} = i \cdot \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ -1 & -1 \end{vmatrix} = i \cdot [1\cdot(-1) - 2\cdot(-1)] = i \cdot (-1 + 2) = i \cdot 1 = i

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru un număr real arbitrar aa:
det⁡(A(a))=∣1a2aia−1−a−1∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a & 2 \\ a & i & a \\ -1 & -a & -1 \end{vmatrix}

Adunăm prima linie la a treia linie (L3←L3+L1L_3 \leftarrow L_3 + L_1):

det⁡(A(a))=∣1a2aia001∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & a & 2 \\ a & i & a \\ 0 & 0 & 1 \end{vmatrix}

Dezvoltăm determinantul după a treia linie:

det⁡(A(a))=1⋅∣1aai∣=1⋅(1⋅i−a⋅a)=i−a2\det(A(a)) = 1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & a \\ a & i \end{vmatrix} = 1\cdot(1\cdot i - a\cdot a) = i - a^2

(2p)

  • Deoarece a∈Ra \in \mathbb{R}, numărul a2a^2 este real, deci partea imaginară a determinantului este:
Im⁡(det⁡(A(a)))=1≠0\operatorname{Im}(\det(A(a))) = 1 \neq 0

De aici rezultă că det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0 pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R}.

  • Cum determinantul este nenul, matricea A(a)A(a) este inversabilă pentru orice număr real aa.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm pătratul matricei A(0)A(0):
A(0)2=(1020i0−10−1)(1020i0−10−1)A(0)^2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 \\ 0 & i & 0 \\ -1 & 0 & -1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & 0 & 2 \\ 0 & i & 0 \\ -1 & 0 & -1 \end{pmatrix}

Efectuăm produsele linie cu coloană:

  • Linia 1:
    • (1)(1)+(0)(0)+(2)(−1)=1−2=−1(1)(1) + (0)(0) + (2)(-1) = 1 - 2 = -1
    • (1)(0)+(0)(i)+(2)(0)=0(1)(0) + (0)(i) + (2)(0) = 0
    • (1)(2)+(0)(0)+(2)(−1)=2−2=0(1)(2) + (0)(0) + (2)(-1) = 2 - 2 = 0
  • Linia 2:
    • (0)(1)+(i)(0)+(0)(−1)=0(0)(1) + (i)(0) + (0)(-1) = 0
    • (0)(0)+(i)(i)+(0)(0)=i2=−1(0)(0) + (i)(i) + (0)(0) = i^2 = -1
    • (0)(2)+(i)(0)+(0)(−1)=0(0)(2) + (i)(0) + (0)(-1) = 0
  • Linia 3:
    • (−1)(1)+(0)(0)+(−1)(−1)=−1+1=0(-1)(1) + (0)(0) + (-1)(-1) = -1 + 1 = 0
    • (−1)(0)+(0)(i)+(−1)(0)=0(-1)(0) + (0)(i) + (-1)(0) = 0
    • (−1)(2)+(0)(0)+(−1)(−1)=−2+1=−1(-1)(2) + (0)(0) + (-1)(-1) = -2 + 1 = -1

Prin urmare:

A(0)2=(−1000−1000−1)=−I3A(0)^2 = \begin{pmatrix} -1 & 0 & 0 \\ 0 & -1 & 0 \\ 0 & 0 & -1 \end{pmatrix} = -I_3

(2p)

  • Produsul de 2020 de matrice A(0)A(0) reprezintă puterea (A(0))2020(A(0))^{2020}:
(A(0))2020=(A(0)2)1010=(−I3)1010=(−1)1010⋅I31010=1⋅I3=I3(A(0))^{2020} = \left( A(0)^2 \right)^{1010} = (-I_3)^{1010} = (-1)^{1010} \cdot I_3^{1010} = 1 \cdot I_3 = I_3

unde I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}.

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție:

x∗y=3x+y−3x+1−3y+1+12x * y = 3^{x+y} - 3^{x+1} - 3^{y+1} + 12

a) Arătați că x∗1=3x * 1 = 3, pentru orice număr real xx. (5p)
b) Determinați numărul real xx pentru care x∗0=−9x * 0 = -9. (5p)
c) Demonstrați că, dacă x∗y=3x * y = 3, atunci (x−1)(y−1)=0(x - 1)(y - 1) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim y=1y = 1 în formula legii de compoziție:
x∗1=3x+1−3x+1−31+1+12x * 1 = 3^{x+1} - 3^{x+1} - 3^{1+1} + 12

(3p)

  • Reducem termenii asemenea:
x∗1=0−32+12=−9+12=3x * 1 = 0 - 3^2 + 12 = -9 + 12 = 3

pentru orice număr real xx.

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm x∗0x * 0:
x∗0=3x+0−3x+1−30+1+12=3x−3⋅3x−3+12=−2⋅3x+9x * 0 = 3^{x+0} - 3^{x+1} - 3^{0+1} + 12 = 3^x - 3\cdot 3^x - 3 + 12 = -2\cdot 3^x + 9

(3p)

  • Ecuația x∗0=−9x * 0 = -9 devine:
−2⋅3x+9=−9  ⟺  −2⋅3x=−18  ⟺  3x=9  ⟺  3x=32-2\cdot 3^x + 9 = -9 \iff -2\cdot 3^x = -18 \iff 3^x = 9 \iff 3^x = 3^2

Deoarece funcția exponențială t↦3tt \mapsto 3^t este injectivă pe R\mathbb{R}, obținem:

x=2x = 2

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Scriem ecuația x∗y=3x * y = 3:
3x+y−3x+1−3y+1+12=3  ⟺  3x+y−3⋅3x−3⋅3y+9=03^{x+y} - 3^{x+1} - 3^{y+1} + 12 = 3 \iff 3^{x+y} - 3\cdot 3^x - 3\cdot 3^y + 9 = 0
  • Factorizăm expresia grupând convenabil termenii:
3x(3y−3)−3(3y−3)=0  ⟺  (3x−3)(3y−3)=03^x(3^y - 3) - 3(3^y - 3) = 0 \iff (3^x - 3)(3^y - 3) = 0

(3p)

  • Produsul a doi factori este nul dacă și numai dacă cel puțin unul dintre factori este nul:
3x−3=0  ⟹  3x=31  ⟹  x=1  ⟹  x−1=03^x - 3 = 0 \implies 3^x = 3^1 \implies x = 1 \implies x - 1 = 0

sau

3y−3=0  ⟹  3y=31  ⟹  y=1  ⟹  y−1=03^y - 3 = 0 \implies 3^y = 3^1 \implies y = 1 \implies y - 1 = 0
  • Dacă x=1x = 1, atunci (x−1)(y−1)=0⋅(y−1)=0(x - 1)(y - 1) = 0\cdot(y - 1) = 0.
  • Dacă y=1y = 1, atunci (x−1)(y−1)=(x−1)⋅0=0(x - 1)(y - 1) = (x - 1)\cdot 0 = 0.
  • În ambele cazuri obținem:
(x−1)(y−1)=0(x - 1)(y - 1) = 0

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−ln⁡(x2+1)f(x) = x^2 - \ln(x^2 + 1).

a) Arătați că f′(x)=2x3x2+1f'(x) = \frac{2x^3}{x^2 + 1}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)
b) Demonstrați că axa OxOx este tangentă graficului funcției ff. (5p)
c) Demonstrați că, pentru orice număr natural nenul nn, ecuația f(x)=nf(x) = n are două soluții reale distincte. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}. Calculăm derivata aplicând formula derivării funcției compuse:
f′(x)=(x2)′−(ln⁡(x2+1))′=2x−(x2+1)′x2+1=2x−2xx2+1f'(x) = (x^2)' - \left(\ln(x^2 + 1)\right)' = 2x - \frac{(x^2 + 1)'}{x^2 + 1} = 2x - \frac{2x}{x^2 + 1}

(3p)

  • Aducem la numitor comun:
f′(x)=2x(x2+1)−2xx2+1=2x3+2x−2xx2+1=2x3x2+1f'(x) = \frac{2x(x^2 + 1) - 2x}{x^2 + 1} = \frac{2x^3 + 2x - 2x}{x^2 + 1} = \frac{2x^3}{x^2 + 1}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Ecuația axei OxOx este y=0y = 0.
  • Ecuația tangentei la graficul funcției ff într-un punct A(x0,f(x0))A(x_0, f(x_0)) este:
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)y - f(x_0) = f'(x_0)(x - x_0)
  • Dreapta y=0y = 0 este tangentă graficului dacă și numai dacă există x0∈Rx_0 \in \mathbb{R} astfel încât f′(x0)=0f'(x_0) = 0 și f(x0)=0f(x_0) = 0.

(3p)

  • Din f′(x0)=0  ⟺  2x03x02+1=0f'(x_0) = 0 \iff \frac{2x_0^3}{x_0^2 + 1} = 0, obținem x0=0x_0 = 0.
  • Calculăm valoarea funcției în originea x0=0x_0 = 0:
f(0)=02−ln⁡(02+1)=0−ln⁡1=0f(0) = 0^2 - \ln(0^2 + 1) = 0 - \ln 1 = 0
  • Ecuația tangentei în punctul (0,0)(0, 0) este:
y−0=0⋅(x−0)  ⟺  y=0y - 0 = 0\cdot(x - 0) \iff y = 0

care este chiar ecuația axei OxOx. Deci axa OxOx este tangentă graficului funcției ff în punctul O(0,0)O(0, 0).

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Studiem variația funcției ff:
    • Derivata este f′(x)=2x3x2+1f'(x) = \frac{2x^3}{x^2 + 1}. Deoarece x2+1>0x^2 + 1 > 0, semnul lui f′(x)f'(x) coincide cu semnul lui xx:
      • Pentru x∈(−∞,0)x \in (-\infty, 0), f′(x)<0f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe intervalul (−∞,0](-\infty, 0].
      • În x=0x = 0, f′(0)=0f'(0) = 0 și f(0)=0f(0) = 0.
      • Pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), f′(x)>0f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe intervalul [0,+∞)[0, +\infty).
  • Calculăm limitele la capetele domeniului:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞[x2−ln⁡(x2+1)]=lim⁡x→−∞x2(1−ln⁡(x2+1)x2)=(+∞)⋅(1−0)=+∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \left[ x^2 - \ln(x^2 + 1) \right] = \lim_{x \to -\infty} x^2 \left( 1 - \frac{\ln(x^2 + 1)}{x^2} \right) = (+\infty)\cdot(1 - 0) = +\infty lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x2(1−ln⁡(x2+1)x2)=(+∞)⋅(1−0)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} x^2 \left( 1 - \frac{\ln(x^2 + 1)}{x^2} \right) = (+\infty)\cdot(1 - 0) = +\infty

(2p)

  • Funcția ff este continuă pe R\mathbb{R}:
    • Pe intervalul (−∞,0](-\infty, 0], ff este continuă și strict descrescătoare, deci realizează o bijecție de la (−∞,0](-\infty, 0] pe [0,+∞)[0, +\infty). Pentru orice n∈N∗n \in \mathbb{N}^*, avem n∈(0,+∞)n \in (0, +\infty), deci ecuația f(x)=nf(x) = n are o unică soluție x1∈(−∞,0)x_1 \in (-\infty, 0).
    • Pe intervalul [0,+∞)[0, +\infty), ff este continuă și strict crescătoare, deci realizează o bijecție de la [0,+∞)[0, +\infty) pe [0,+∞)[0, +\infty). Cum n>0n > 0, ecuația f(x)=nf(x) = n are o unică soluție x2∈(0,+∞)x_2 \in (0, +\infty).
  • Deoarece x1<0<x2x_1 < 0 < x_2, soluțiile x1x_1 și x2x_2 sunt distincte.
  • În concluzie, pentru orice număr natural nenul nn, ecuația f(x)=nf(x) = n are exact două soluții reale distincte.

(3p)


2. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=exxf(x) = \frac{e^x}{x}.

a) Arătați că:

∫1exf(x) dx=ee−e\int_1^e x f(x) \, dx = e^e - e

(5p)
b) Arătați că:

∫12x3f(x2) dx=e(e−1)(e2+e+1)2\int_1^2 x^3 f(x^2) \, dx = \frac{e(e - 1)(e^2 + e + 1)}{2}

(5p)
c) Demonstrați că:

∫1ef(x) dx+∫1eexln⁡x dx=ee\int_1^e f(x) \, dx + \int_1^e e^x \ln x \, dx = e^e

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim expresia funcției f(x)=exxf(x) = \frac{e^x}{x} în integrală:
xf(x)=x⋅exx=exx f(x) = x \cdot \frac{e^x}{x} = e^x

(3p)

  • Calculăm integrala definită:
∫1exf(x) dx=∫1eex dx=ex∣1e=ee−e1=ee−e\int_1^e x f(x) \, dx = \int_1^e e^x \, dx = e^x \Big|_1^e = e^e - e^1 = e^e - e

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Determinăm expresia funcției de sub integrală:
f(x2)=ex2x2  ⟹  x3f(x2)=x3⋅ex2x2=xex2f(x^2) = \frac{e^{x^2}}{x^2} \implies x^3 f(x^2) = x^3 \cdot \frac{e^{x^2}}{x^2} = x e^{x^2}
  • Calculăm integrala prin schimbare de variabilă sau observând derivata funcției compuse:
∫12x3f(x2) dx=∫12xex2 dx=12∫12(x2)′ex2 dx=12ex2∣12=e22−e122=e4−e2\int_1^2 x^3 f(x^2) \, dx = \int_1^2 x e^{x^2} \, dx = \frac{1}{2} \int_1^2 (x^2)' e^{x^2} \, dx = \frac{1}{2} e^{x^2} \Big|_1^2 = \frac{e^{2^2} - e^{1^2}}{2} = \frac{e^4 - e}{2}

(3p)

  • Dăm factor comun ee și descompunem diferența de cuburi e3−1=(e−1)(e2+e+1)e^3 - 1 = (e - 1)(e^2 + e + 1):
e4−e2=e(e3−1)2=e(e−1)(e2+e+1)2\frac{e^4 - e}{2} = \frac{e(e^3 - 1)}{2} = \frac{e(e - 1)(e^2 + e + 1)}{2}

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Integrăm prin părți integrala ∫1eexln⁡x dx\int_1^e e^x \ln x \, dx, alegând u(x)=ln⁡xu(x) = \ln x și v′(x)=exv'(x) = e^x:
    • u′(x)=1xu'(x) = \frac{1}{x}
    • v(x)=exv(x) = e^x
∫1eexln⁡x dx=∫1e(ex)′ln⁡x dx=exln⁡x∣1e−∫1eex⋅1x dx\int_1^e e^x \ln x \, dx = \int_1^e (e^x)' \ln x \, dx = e^x \ln x \Big|_1^e - \int_1^e e^x \cdot \frac{1}{x} \, dx

(3p)

  • Calculăm termenul integrat:
exln⁡x∣1e=eeln⁡e−e1ln⁡1=ee⋅1−e⋅0=eee^x \ln x \Big|_1^e = e^e \ln e - e^1 \ln 1 = e^e \cdot 1 - e \cdot 0 = e^e
  • Cum exx=f(x)\frac{e^x}{x} = f(x), relația devine:
∫1eexln⁡x dx=ee−∫1ef(x) dx\int_1^e e^x \ln x \, dx = e^e - \int_1^e f(x) \, dx
  • Trecem integrala ∫1ef(x) dx\int_1^e f(x) \, dx în membrul stâng:
∫1ef(x) dx+∫1eexln⁡x dx=ee\int_1^e f(x) \, dx + \int_1^e e^x \ln x \, dx = e^e

(2p)