BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 10

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 10

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați partea reală a numărului complex:

z=(3+2i)(3−2i)−(4−i)z = (3 + 2i)(3 - 2i) - (4 - i)

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2(a + b)(a - b) = a^2 - b^2 pentru primii doi factori:
(3+2i)(3−2i)=32−(2i)2=9−4i2(3 + 2i)(3 - 2i) = 3^2 - (2i)^2 = 9 - 4i^2

Cum i2=−1i^2 = -1, avem:

9−4(−1)=9+4=139 - 4(-1) = 9 + 4 = 13
  • Înlocuim în expresia numărului complex zz:
z=13−(4−i)=13−4+i=9+iz = 13 - (4 - i) = 13 - 4 + i = 9 + i

(2p)

  • Partea reală a numărului complex z=a+biz = a + bi este Re⁡(z)=a\operatorname{Re}(z) = a. Prin urmare:
Re⁡(z)=9\operatorname{Re}(z) = 9

(3p)


2. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+2f(x) = 3x + 2 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=2x−3g(x) = 2x - 3. Calculați (f∘g)(2)(f \circ g)(2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi valoarea funcției gg în punctul x=2x = 2:
g(2)=2⋅2−3=4−3=1g(2) = 2 \cdot 2 - 3 = 4 - 3 = 1

(2p)

  • Aplicăm definiția compunerii a două funcții, (f∘g)(2)=f(g(2))(f \circ g)(2) = f(g(2)):
(f∘g)(2)=f(1)=3⋅1+2=5(f \circ g)(2) = f(1) = 3 \cdot 1 + 2 = 5

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

26x3=16\sqrt[3]{2^{6x}} = 16

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm radicalul de ordinul 33 ca putere cu exponent rațional:
26x3=26x3=22x\sqrt[3]{2^{6x}} = 2^{\frac{6x}{3}} = 2^{2x}
  • Scriem membrul drept ca putere a bazei 22:
16=2416 = 2^4

Ecuația devine:

22x=242^{2x} = 2^4

(3p)

  • Datorită injectivității funcției exponențiale de bază 22, egalăm exponenții:
2x=4  ⟺  x=22x = 4 \iff x = 2

(2p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă produsul cifrelor un număr impar. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile este dat de cardinalul mulțimii numerelor naturale de trei cifre {100,101,…,999}\{100, 101, \dots, 999\}:
999−100+1=900 cazuri posibile999 - 100 + 1 = 900 \text{ cazuri posibile}

(2p)

  • Produsul a trei cifre este un număr impar dacă și numai dacă toate cele trei cifre sunt impare. Cifrele impare disponibile sunt {1,3,5,7,9}\{1, 3, 5, 7, 9\} (în număr de 55).
    • Pentru cifra sutelor: 55 variante (oricare dintre 1,3,5,7,91, 3, 5, 7, 9, fiind toate nenule);
    • Pentru cifra zecilor: 55 variante;
    • Pentru cifra unităților: 55 variante. Conform regulii produsului, numărul cazurilor favorabile este:
5⋅5⋅5=125 cazuri favorabile5 \cdot 5 \cdot 5 = 125 \text{ cazuri favorabile}

(2p)

  • Calculăm probabilitatea:
P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=125900=536P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{125}{900} = \frac{5}{36}

(1p)


5. Se consideră paralelogramul ABCDABCD cu AD=6AD = 6, AB=4AB = 4 și m(∠ADC)=120∘m(\angle ADC) = 120^\circ. Determinați modulul vectorului v⃗=AB⃗+AD⃗\vec{v} = \vec{AB} + \vec{AD}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform regulii paralelogramului pentru adunarea vectorilor, suma vectorilor de pe laturile adiacente este vectorul de pe diagonala paralelogramului:
v⃗=AB⃗+AD⃗=AC⃗\vec{v} = \vec{AB} + \vec{AD} = \vec{AC}

Prin urmare, modulul căutat este lungimea diagonalei ACAC: ∣v⃗∣=AC|\vec{v}| = AC.

(2p)

  • În triunghiul ADCADC, laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente, deci DC=AB=4DC = AB = 4, iar AD=6AD = 6 și m(∠ADC)=120∘m(\angle ADC) = 120^\circ.
  • Aplicăm teorema cosinusului în triunghiul ADCADC:
AC2=AD2+DC2−2⋅AD⋅DC⋅cos⁡(∠ADC)AC^2 = AD^2 + DC^2 - 2 \cdot AD \cdot DC \cdot \cos(\angle ADC)

Cum cos⁡(120∘)=−cos⁡(60∘)=−12\cos(120^\circ) = -\cos(60^\circ) = -\frac{1}{2}:

AC2=62+42−2⋅6⋅4⋅(−12)=36+16+24=76AC^2 = 6^2 + 4^2 - 2 \cdot 6 \cdot 4 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) = 36 + 16 + 24 = 76 AC=76=219AC = \sqrt{76} = 2\sqrt{19}

Așadar, ∣v⃗∣=219|\vec{v}| = 2\sqrt{19}.

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC cu AB=60AB = 60, AC=80AC = 80 și BC=100BC = 100. Calculați lungimea înălțimii ADAD a triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora pentru laturile triunghiului ABCABC:
AB2+AC2=602+802=3600+6400=10000AB^2 + AC^2 = 60^2 + 80^2 = 3600 + 6400 = 10000 BC2=1002=10000BC^2 = 100^2 = 10000

Deoarece BC2=AB2+AC2BC^2 = AB^2 + AC^2, triunghiul ABCABC este dreptunghic în vârful AA, cu ipotenuza BCBC.

(2p)

  • În triunghiul dreptunghic, lungimea înălțimii corespunzătoare ipotenuzei este raportul dintre produsul catetelor și ipotenuză:
AD=AB⋅ACBC=60⋅80100=4800100=48AD = \frac{AB \cdot AC}{BC} = \frac{60 \cdot 80}{100} = \frac{4800}{100} = 48

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea:

A(a)=(2a+11−2a−1−112a−21)A(a) = \begin{pmatrix} 2a + 1 & 1 & -2 \\ a - 1 & -1 & 1 \\ 2a & -2 & 1 \end{pmatrix}

și sistemul de ecuații:

{(2a+1)x+y−2z=a(a−1)x−y+z=a+12ax−2y+z=1\begin{cases} (2a + 1)x + y - 2z = a \\ (a - 1)x - y + z = a + 1 \\ 2ax - 2y + z = 1 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=1\det(A(1)) = 1. (5p)

b) Determinați numărul real aa pentru care matricea A(a)A(a) nu este inversabilă. (5p)

c) Determinați numărul real aa pentru care există y0,z0∈Ry_0, z_0 \in \mathbb{R} astfel încât (2,y0,z0)(2, y_0, z_0) să fie soluție a sistemului de ecuații. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=1a = 1 în matricea A(a)A(a):
A(1)=(31−20−112−21)A(1) = \begin{pmatrix} 3 & 1 & -2 \\ 0 & -1 & 1 \\ 2 & -2 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei prin regula lui Sarrus:
det⁡(A(1))=3⋅(−1)⋅1+1⋅1⋅2+(−2)⋅0⋅(−2)−[(−2)⋅(−1)⋅2+3⋅1⋅(−2)+1⋅0⋅1]\det(A(1)) = 3 \cdot (-1) \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 2 + (-2) \cdot 0 \cdot (-2) - [(-2) \cdot (-1) \cdot 2 + 3 \cdot 1 \cdot (-2) + 1 \cdot 0 \cdot 1] =−3+2+0−[4−6+0]=−1−(−2)=1= -3 + 2 + 0 - [4 - 6 + 0] = -1 - (-2) = 1

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru un număr real oarecare aa:
det⁡(A(a))=∣2a+11−2a−1−112a−21∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 2a + 1 & 1 & -2 \\ a - 1 & -1 & 1 \\ 2a & -2 & 1 \end{vmatrix}

Adunăm linia a doua la prima linie (L1←L1+L2L_1 \leftarrow L_1 + L_2) și la linia a treia adunăm de două ori linia a doua (L3←L3+2L2L_3 \leftarrow L_3 + 2L_2):

det⁡(A(a))=∣3a0−1a−1−114a−2−43∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 3a & 0 & -1 \\ a - 1 & -1 & 1 \\ 4a - 2 & -4 & 3 \end{vmatrix}

Dezvoltăm după prima linie sau calculăm direct:

det⁡(A(a))=(2a+1)[(−1)⋅1−1⋅(−2)]−1[(a−1)⋅1−1⋅2a]+(−2)[(a−1)(−2)−(−1)(2a)]\det(A(a)) = (2a + 1)[(-1) \cdot 1 - 1 \cdot (-2)] - 1[(a - 1) \cdot 1 - 1 \cdot 2a] + (-2)[(a - 1)(-2) - (-1)(2a)] =(2a+1)(1)−1(a−1−2a)−2(−2a+2+2a)= (2a + 1)(1) - 1(a - 1 - 2a) - 2(-2a + 2 + 2a) =(2a+1)−(−a−1)−2(2)=2a+1+a+1−4=3a−2= (2a + 1) - (-a - 1) - 2(2) = 2a + 1 + a + 1 - 4 = 3a - 2

(2p)

  • Matricea A(a)A(a) nu este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nul:
det⁡(A(a))=0  ⟺  3a−2=0  ⟺  a=23\det(A(a)) = 0 \iff 3a - 2 = 0 \iff a = \frac{2}{3}

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Dacă a=23a = \frac{2}{3}, matricea sistemului are rangul 2, iar determinantul caracteristic este nenul, deci sistemul este incompatibil (nu admite soluții).

(1p)

  • Dacă a≠23a \neq \frac{2}{3}, det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0, deci sistemul este compatibil determinat (sistem Cramer cu soluție unică). Calculăm componenta x0x_0 cu regula lui Cramer:
x0=Δxdet⁡(A(a))x_0 = \frac{\Delta_x}{\det(A(a))}

unde:

Δx=∣a1−2a+1−111−21∣\Delta_x = \begin{vmatrix} a & 1 & -2 \\ a + 1 & -1 & 1 \\ 1 & -2 & 1 \end{vmatrix}

Calculăm Δx\Delta_x:

Δx=a[(−1)(1)−(1)(−2)]−1[(a+1)(1)−1(1)]+(−2)[(a+1)(−2)−(−1)(1)]\Delta_x = a[(-1)(1) - (1)(-2)] - 1[(a + 1)(1) - 1(1)] + (-2)[(a + 1)(-2) - (-1)(1)] =a(1)−1(a)−2(−2a−2+1)=a−a−2(−2a−1)=4a+2=2(2a+1)= a(1) - 1(a) - 2(-2a - 2 + 1) = a - a - 2(-2a - 1) = 4a + 2 = 2(2a + 1)

Cum ni se dă x0=2x_0 = 2, ecuația devine:

2(2a+1)3a−2=2\frac{2(2a + 1)}{3a - 2} = 2

(3p)

  • Împărțim prin 22:
2a+13a−2=1  ⟺  2a+1=3a−2  ⟺  3a−2a=1+2  ⟺  a=3\frac{2a + 1}{3a - 2} = 1 \iff 2a + 1 = 3a - 2 \iff 3a - 2a = 1 + 2 \iff a = 3

Cum a=3≠23a = 3 \neq \frac{2}{3}, valoarea a=3a = 3 este convenabilă.

(1p)


2. Pe mulțimea G=(0,+∞)G = (0, +\infty) se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru:

x∗y=x13log⁡2yx * y = x^{\frac{1}{3} \log_2 y}

a) Arătați că 2∗64=42 * 64 = 4. (5p)

b) Arătați că legea de compoziție „∗*” este comutativă. (5p)

c) Determinați x∈Gx \in G care sunt egale cu simetricele lor în raport cu legea de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=64y = 64 în formula legii:
2∗64=213log⁡2642 * 64 = 2^{\frac{1}{3} \log_2 64}

(3p)

  • Deoarece 64=2664 = 2^6, avem log⁡264=6\log_2 64 = 6:
2∗64=213⋅6=22=42 * 64 = 2^{\frac{1}{3} \cdot 6} = 2^2 = 4

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Pentru orice x,y∈Gx, y \in G, scriem x=2log⁡2xx = 2^{\log_2 x} și aplicăm regulile de calcul cu puteri:
x∗y=x13log⁡2y=(2log⁡2x)13log⁡2y=213log⁡2xlog⁡2yx * y = x^{\frac{1}{3} \log_2 y} = \left(2^{\log_2 x}\right)^{\frac{1}{3} \log_2 y} = 2^{\frac{1}{3} \log_2 x \log_2 y}

(2p)

  • Datorită comutativității înmulțirii numerelor reale, log⁡2x⋅log⁡2y=log⁡2y⋅log⁡2x\log_2 x \cdot \log_2 y = \log_2 y \cdot \log_2 x:
213log⁡2xlog⁡2y=213log⁡2ylog⁡2x=(2log⁡2y)13log⁡2x=y13log⁡2x=y∗x2^{\frac{1}{3} \log_2 x \log_2 y} = 2^{\frac{1}{3} \log_2 y \log_2 x} = \left(2^{\log_2 y}\right)^{\frac{1}{3} \log_2 x} = y^{\frac{1}{3} \log_2 x} = y * x

Așadar, x∗y=y∗xx * y = y * x pentru orice x,y∈Gx, y \in G, deci legea este comutativă.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Determinăm elementul neutru e∈Ge \in G: Condiția x∗e=xx * e = x pentru orice x∈Gx \in G devine:
x13log⁡2e=x  ⟺  13log⁡2e=1  ⟺  log⁡2e=3  ⟺  e=23=8∈Gx^{\frac{1}{3} \log_2 e} = x \iff \frac{1}{3} \log_2 e = 1 \iff \log_2 e = 3 \iff e = 2^3 = 8 \in G

(1p)

  • Un element x∈Gx \in G este egal cu simetricul său x′x' dacă și numai dacă:
x∗x=e  ⟺  x∗x=8x * x = e \iff x * x = 8
  • Înlocuim expresia legii de compoziție:
x13log⁡2x=8  ⟺  213(log⁡2x)2=23x^{\frac{1}{3} \log_2 x} = 8 \iff 2^{\frac{1}{3} (\log_2 x)^2} = 2^3

(2p)

  • Egalând exponenții:
13(log⁡2x)2=3  ⟺  (log⁡2x)2=9\frac{1}{3} (\log_2 x)^2 = 3 \iff (\log_2 x)^2 = 9

Obținem:

log⁡2x=−3  ⟹  x=2−3=18\log_2 x = -3 \implies x = 2^{-3} = \frac{1}{8}

sau:

log⁡2x=3  ⟹  x=23=8\log_2 x = 3 \implies x = 2^3 = 8

Ambele soluții 18\frac{1}{8} și 88 aparțin mulțimii G=(0,+∞)G = (0, +\infty). Elementele căutate sunt x=18x = \frac{1}{8} și x=8x = 8.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R},

f(x)=(x−2)(x−3)(x−4)(x−5)+1f(x) = (x - 2)(x - 3)(x - 4)(x - 5) + 1

a) Arătați că f′(5)=6f'(5) = 6. (5p)

b) Calculați:

lim⁡n→+∞(f(n+1)−1f(n)−1)n\lim_{n \to +\infty} \left(\frac{f(n + 1) - 1}{f(n) - 1}\right)^n

(5p)

c) Demonstrați că ecuația f′(x)=0f'(x) = 0 are trei soluții reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm formula de derivare a unui produs de factori (u⋅v⋅w⋅z)′(u \cdot v \cdot w \cdot z)':
f′(x)=(x−3)(x−4)(x−5)+(x−2)(x−4)(x−5)+(x−2)(x−3)(x−5)+(x−2)(x−3)(x−4)+0f'(x) = (x - 3)(x - 4)(x - 5) + (x - 2)(x - 4)(x - 5) + (x - 2)(x - 3)(x - 5) + (x - 2)(x - 3)(x - 4) + 0

(3p)

  • Evaluăm derivata în punctul x=5x = 5. Toți termenii care conțin factorul (x−5)(x - 5) devin 00:
f′(5)=0+0+0+(5−2)(5−3)(5−4)=3⋅2⋅1=6f'(5) = 0 + 0 + 0 + (5 - 2)(5 - 3)(5 - 4) = 3 \cdot 2 \cdot 1 = 6

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm termenii raportului pentru un număr natural n≥6n \ge 6:
f(n)−1=(n−2)(n−3)(n−4)(n−5)f(n) - 1 = (n - 2)(n - 3)(n - 4)(n - 5) f(n+1)−1=(n+1−2)(n+1−3)(n+1−4)(n+1−5)=(n−1)(n−2)(n−3)(n−4)f(n + 1) - 1 = (n + 1 - 2)(n + 1 - 3)(n + 1 - 4)(n + 1 - 5) = (n - 1)(n - 2)(n - 3)(n - 4)

Simplificând factorii comuni (n−2)(n−3)(n−4)(n - 2)(n - 3)(n - 4):

f(n+1)−1f(n)−1=n−1n−5\frac{f(n + 1) - 1}{f(n) - 1} = \frac{n - 1}{n - 5}

(2p)

  • Calculăm limita șirului, care este de forma 1∞1^\infty:
lim⁡n→+∞(n−1n−5)n=lim⁡n→+∞(1+n−1−(n−5)n−5)n=lim⁡n→+∞(1+4n−5)n\lim_{n \to +\infty} \left(\frac{n - 1}{n - 5}\right)^n = \lim_{n \to +\infty} \left(1 + \frac{n - 1 - (n - 5)}{n - 5}\right)^n = \lim_{n \to +\infty} \left(1 + \frac{4}{n - 5}\right)^n =lim⁡n→+∞[(1+4n−5)n−54]4nn−5=elim⁡n→+∞4nn−5=e4= \lim_{n \to +\infty} \left[\left(1 + \frac{4}{n - 5}\right)^{\frac{n - 5}{4}}\right]^{\frac{4n}{n - 5}} = e^{\lim_{n \to +\infty} \frac{4n}{n - 5}} = e^4

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm valorile funcției ff în punctele x∈{2,3,4,5}x \in \{2, 3, 4, 5\}:
f(2)=0+1=1f(2) = 0 + 1 = 1 f(3)=0+1=1f(3) = 0 + 1 = 1 f(4)=0+1=1f(4) = 0 + 1 = 1 f(5)=0+1=1f(5) = 0 + 1 = 1

(2p)

  • Funcția ff este o funcție polinomială, deci este continuă și derivabilă pe R\mathbb{R}. Aplicăm teorema lui Rolle pe fiecare dintre următoarele trei intervale:
    1. Pe [2,3][2, 3]: ff este continuă pe [2,3][2, 3], derivabilă pe (2,3)(2, 3) și f(2)=f(3)=1f(2) = f(3) = 1. Conform teoremei lui Rolle, există cel puțin un c1∈(2,3)c_1 \in (2, 3) cu f′(c1)=0f'(c_1) = 0.
    2. Pe [3,4][3, 4]: ff este continuă pe [3,4][3, 4], derivabilă pe (3,4)(3, 4) și f(3)=f(4)=1f(3) = f(4) = 1. Conform teoremei lui Rolle, există cel puțin un c2∈(3,4)c_2 \in (3, 4) cu f′(c2)=0f'(c_2) = 0.
    3. Pe [4,5][4, 5]: ff este continuă pe [4,5][4, 5], derivabilă pe (4,5)(4, 5) și f(4)=f(5)=1f(4) = f(5) = 1. Conform teoremei lui Rolle, există cel puțin un c3∈(4,5)c_3 \in (4, 5) cu f′(c3)=0f'(c_3) = 0.
  • Deoarece intervalele (2,3)(2, 3), (3,4)(3, 4) și (4,5)(4, 5) sunt disjuncte, soluțiile c1,c2,c3c_1, c_2, c_3 sunt distincte. Cum ff este un polinom de gradul 44, derivata f′f' este un polinom de gradul 33, care nu poate avea mai mult de 33 rădăcini. Prin urmare, ecuația f′(x)=0f'(x) = 0 are exact trei soluții reale.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R},

f(x)=ex−1ex+1f(x) = \frac{e^x - 1}{e^x + 1}

a) Determinați primitiva GG a funcției g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=(ex+1)f(x)g(x) = (e^x + 1) f(x) pentru care G(0)=0G(0) = 0. (5p)

b) Calculați ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x)\, dx. (5p)

c) Demonstrați că ∫−11f(x)cos⁡x dx=0\int_{-1}^1 f(x) \cos x\, dx = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Simplificăm expresia funcției g(x)g(x):
g(x)=(ex+1)⋅ex−1ex+1=ex−1g(x) = (e^x + 1) \cdot \frac{e^x - 1}{e^x + 1} = e^x - 1
  • Determinăm primitivele funcției gg:
G(x)=∫(ex−1) dx=ex−x+c,c∈RG(x) = \int (e^x - 1)\, dx = e^x - x + c, \quad c \in \mathbb{R}

(3p)

  • Impunem condiția G(0)=0G(0) = 0:
G(0)=e0−0+c=1+c=0  ⟹  c=−1G(0) = e^0 - 0 + c = 1 + c = 0 \implies c = -1

Așadar, primitiva căutată este:

G:R→R,G(x)=ex−x−1G: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, \quad G(x) = e^x - x - 1

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Rescriem funcția f(x)f(x) sub o formă ușor integrabilă:
f(x)=ex−1ex+1=2ex−(ex+1)ex+1=2exex+1−1f(x) = \frac{e^x - 1}{e^x + 1} = \frac{2e^x - (e^x + 1)}{e^x + 1} = \frac{2e^x}{e^x + 1} - 1
  • Integrăm termen cu termen pe intervalul [0,1][0, 1]:
∫01f(x) dx=∫01(2exex+1−1)dx=[2ln⁡(ex+1)−x]∣01\int_0^1 f(x)\, dx = \int_0^1 \left(\frac{2e^x}{e^x + 1} - 1\right) dx = \left.\left[2\ln(e^x + 1) - x\right]\right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(2ln⁡(e+1)−1)−(2ln⁡(e0+1)−0)=2ln⁡(e+1)−1−2ln⁡2=2ln⁡(e+12)−1= (2\ln(e + 1) - 1) - (2\ln(e^0 + 1) - 0) = 2\ln(e + 1) - 1 - 2\ln 2 = 2\ln\left(\frac{e + 1}{2}\right) - 1

(sau 2ln⁡(e+1)−2ln⁡2−12\ln(e + 1) - 2\ln 2 - 1).

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Arătăm că funcția ff este impară: pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
f(−x)=e−x−1e−x+1=1ex−11ex+1=1−exex1+exex=1−ex1+ex=−ex−1ex+1=−f(x)f(-x) = \frac{e^{-x} - 1}{e^{-x} + 1} = \frac{\frac{1}{e^x} - 1}{\frac{1}{e^x} + 1} = \frac{\frac{1 - e^x}{e^x}}{\frac{1 + e^x}{e^x}} = \frac{1 - e^x}{1 + e^x} = -\frac{e^x - 1}{e^x + 1} = -f(x)
  • Funcția cos⁡x\cos x este pară, adică cos⁡(−x)=cos⁡x\cos(-x) = \cos x. Fie funcția h(x)=f(x)cos⁡xh(x) = f(x) \cos x. Atunci:
h(−x)=f(−x)cos⁡(−x)=−f(x)cos⁡x=−h(x)h(-x) = f(-x) \cos(-x) = -f(x) \cos x = -h(x)

deci hh este o funcție impară pe intervalul simetric [−1,1][-1, 1].

(3p)

  • Efectuăm schimbarea de variabilă x=−t  ⟹  dx=−dtx = -t \implies dx = -dt:
I=∫−11f(x)cos⁡x dx=∫1−1f(−t)cos⁡(−t)(−dt)=∫−11(−f(t))cos⁡t dt=−II = \int_{-1}^1 f(x) \cos x\, dx = \int_1^{-1} f(-t) \cos(-t) (-dt) = \int_{-1}^1 (-f(t)) \cos t\, dt = -I I=−I  ⟹  2I=0  ⟹  I=0I = -I \implies 2I = 0 \implies I = 0

Așadar:

∫−11f(x)cos⁡x dx=0\int_{-1}^1 f(x) \cos x\, dx = 0

(2p)