Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Determinați partea reală a numărului complex:
z = ( 3 + 2 i ) ( 3 − 2 i ) − ( 4 − i ) z = (3 + 2i)(3 - 2i) - (4 - i) z = ( 3 + 2 i ) ( 3 − 2 i ) − ( 4 − i )
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula diferenței de pătrate ( a + b ) ( a − b ) = a 2 − b 2 (a + b)(a - b) = a^2 - b^2 ( a + b ) ( a − b ) = a 2 − b 2 pentru primii doi factori:
( 3 + 2 i ) ( 3 − 2 i ) = 3 2 − ( 2 i ) 2 = 9 − 4 i 2 (3 + 2i)(3 - 2i) = 3^2 - (2i)^2 = 9 - 4i^2 ( 3 + 2 i ) ( 3 − 2 i ) = 3 2 − ( 2 i ) 2 = 9 − 4 i 2
Cum i 2 = − 1 i^2 = -1 i 2 = − 1 , avem:
9 − 4 ( − 1 ) = 9 + 4 = 13 9 - 4(-1) = 9 + 4 = 13 9 − 4 ( − 1 ) = 9 + 4 = 13
Înlocuim în expresia numărului complex z z z :
z = 13 − ( 4 − i ) = 13 − 4 + i = 9 + i z = 13 - (4 - i) = 13 - 4 + i = 9 + i z = 13 − ( 4 − i ) = 13 − 4 + i = 9 + i
(2p)
Partea reală a numărului complex z = a + b i z = a + bi z = a + bi este Re ( z ) = a \operatorname{Re}(z) = a Re ( z ) = a . Prin urmare:
Re ( z ) = 9 \operatorname{Re}(z) = 9 Re ( z ) = 9
(3p)
2. Se consideră funcțiile f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 3 x + 2 f(x) = 3x + 2 f ( x ) = 3 x + 2 și g : R → R g: \mathbb{R} \to \mathbb{R} g : R → R , g ( x ) = 2 x − 3 g(x) = 2x - 3 g ( x ) = 2 x − 3 . Calculați ( f ∘ g ) ( 2 ) (f \circ g)(2) ( f ∘ g ) ( 2 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm mai întâi valoarea funcției g g g în punctul x = 2 x = 2 x = 2 :
g ( 2 ) = 2 ⋅ 2 − 3 = 4 − 3 = 1 g(2) = 2 \cdot 2 - 3 = 4 - 3 = 1 g ( 2 ) = 2 ⋅ 2 − 3 = 4 − 3 = 1
(2p)
Aplicăm definiția compunerii a două funcții, ( f ∘ g ) ( 2 ) = f ( g ( 2 ) ) (f \circ g)(2) = f(g(2)) ( f ∘ g ) ( 2 ) = f ( g ( 2 )) :
( f ∘ g ) ( 2 ) = f ( 1 ) = 3 ⋅ 1 + 2 = 5 (f \circ g)(2) = f(1) = 3 \cdot 1 + 2 = 5 ( f ∘ g ) ( 2 ) = f ( 1 ) = 3 ⋅ 1 + 2 = 5
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:
2 6 x 3 = 16 \sqrt[3]{2^{6x}} = 16 3 2 6 x = 16
(5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Exprimăm radicalul de ordinul 3 3 3 ca putere cu exponent rațional:
2 6 x 3 = 2 6 x 3 = 2 2 x \sqrt[3]{2^{6x}} = 2^{\frac{6x}{3}} = 2^{2x} 3 2 6 x = 2 3 6 x = 2 2 x
Scriem membrul drept ca putere a bazei 2 2 2 :
16 = 2 4 16 = 2^4 16 = 2 4
Ecuația devine:
2 2 x = 2 4 2^{2x} = 2^4 2 2 x = 2 4
(3p)
Datorită injectivității funcției exponențiale de bază 2 2 2 , egalăm exponenții:
2 x = 4 ⟺ x = 2 2x = 4 \iff x = 2 2 x = 4 ⟺ x = 2
(2p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă produsul cifrelor un număr impar. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numărul cazurilor posibile este dat de cardinalul mulțimii numerelor naturale de trei cifre { 100 , 101 , … , 999 } \{100, 101, \dots, 999\} { 100 , 101 , … , 999 } :
999 − 100 + 1 = 900 cazuri posibile 999 - 100 + 1 = 900 \text{ cazuri posibile} 999 − 100 + 1 = 900 cazuri posibile
(2p)
Produsul a trei cifre este un număr impar dacă și numai dacă toate cele trei cifre sunt impare.
Cifrele impare disponibile sunt { 1 , 3 , 5 , 7 , 9 } \{1, 3, 5, 7, 9\} { 1 , 3 , 5 , 7 , 9 } (în număr de 5 5 5 ).
Pentru cifra sutelor: 5 5 5 variante (oricare dintre 1 , 3 , 5 , 7 , 9 1, 3, 5, 7, 9 1 , 3 , 5 , 7 , 9 , fiind toate nenule);
Pentru cifra zecilor: 5 5 5 variante;
Pentru cifra unităților: 5 5 5 variante.
Conform regulii produsului, numărul cazurilor favorabile este:
5 ⋅ 5 ⋅ 5 = 125 cazuri favorabile 5 \cdot 5 \cdot 5 = 125 \text{ cazuri favorabile} 5 ⋅ 5 ⋅ 5 = 125 cazuri favorabile
(2p)
P = nr. cazuri favorabile nr. cazuri posibile = 125 900 = 5 36 P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{125}{900} = \frac{5}{36} P = nr. cazuri posibile nr. cazuri favorabile = 900 125 = 36 5
(1p)
5. Se consideră paralelogramul A B C D ABCD A B C D cu A D = 6 AD = 6 A D = 6 , A B = 4 AB = 4 A B = 4 și m ( ∠ A D C ) = 120 ∘ m(\angle ADC) = 120^\circ m ( ∠ A D C ) = 12 0 ∘ . Determinați modulul vectorului v ⃗ = A B ⃗ + A D ⃗ \vec{v} = \vec{AB} + \vec{AD} v = A B + A D . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Conform regulii paralelogramului pentru adunarea vectorilor, suma vectorilor de pe laturile adiacente este vectorul de pe diagonala paralelogramului:
v ⃗ = A B ⃗ + A D ⃗ = A C ⃗ \vec{v} = \vec{AB} + \vec{AD} = \vec{AC} v = A B + A D = A C
Prin urmare, modulul căutat este lungimea diagonalei A C AC A C : ∣ v ⃗ ∣ = A C |\vec{v}| = AC ∣ v ∣ = A C .
(2p)
În triunghiul A D C ADC A D C , laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente, deci D C = A B = 4 DC = AB = 4 D C = A B = 4 , iar A D = 6 AD = 6 A D = 6 și m ( ∠ A D C ) = 120 ∘ m(\angle ADC) = 120^\circ m ( ∠ A D C ) = 12 0 ∘ .
Aplicăm teorema cosinusului în triunghiul A D C ADC A D C :
A C 2 = A D 2 + D C 2 − 2 ⋅ A D ⋅ D C ⋅ cos ( ∠ A D C ) AC^2 = AD^2 + DC^2 - 2 \cdot AD \cdot DC \cdot \cos(\angle ADC) A C 2 = A D 2 + D C 2 − 2 ⋅ A D ⋅ D C ⋅ cos ( ∠ A D C )
Cum cos ( 120 ∘ ) = − cos ( 60 ∘ ) = − 1 2 \cos(120^\circ) = -\cos(60^\circ) = -\frac{1}{2} cos ( 12 0 ∘ ) = − cos ( 6 0 ∘ ) = − 2 1 :
A C 2 = 6 2 + 4 2 − 2 ⋅ 6 ⋅ 4 ⋅ ( − 1 2 ) = 36 + 16 + 24 = 76 AC^2 = 6^2 + 4^2 - 2 \cdot 6 \cdot 4 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) = 36 + 16 + 24 = 76 A C 2 = 6 2 + 4 2 − 2 ⋅ 6 ⋅ 4 ⋅ ( − 2 1 ) = 36 + 16 + 24 = 76
A C = 76 = 2 19 AC = \sqrt{76} = 2\sqrt{19} A C = 76 = 2 19
Așadar, ∣ v ⃗ ∣ = 2 19 |\vec{v}| = 2\sqrt{19} ∣ v ∣ = 2 19 .
(3p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C cu A B = 60 AB = 60 A B = 60 , A C = 80 AC = 80 A C = 80 și B C = 100 BC = 100 B C = 100 . Calculați lungimea înălțimii A D AD A D a triunghiului A B C ABC A B C . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora pentru laturile triunghiului A B C ABC A B C :
A B 2 + A C 2 = 60 2 + 80 2 = 3600 + 6400 = 10000 AB^2 + AC^2 = 60^2 + 80^2 = 3600 + 6400 = 10000 A B 2 + A C 2 = 6 0 2 + 8 0 2 = 3600 + 6400 = 10000
B C 2 = 100 2 = 10000 BC^2 = 100^2 = 10000 B C 2 = 10 0 2 = 10000
Deoarece B C 2 = A B 2 + A C 2 BC^2 = AB^2 + AC^2 B C 2 = A B 2 + A C 2 , triunghiul A B C ABC A B C este dreptunghic în vârful A A A , cu ipotenuza B C BC B C .
(2p)
În triunghiul dreptunghic, lungimea înălțimii corespunzătoare ipotenuzei este raportul dintre produsul catetelor și ipotenuză:
A D = A B ⋅ A C B C = 60 ⋅ 80 100 = 4800 100 = 48 AD = \frac{AB \cdot AC}{BC} = \frac{60 \cdot 80}{100} = \frac{4800}{100} = 48 A D = B C A B ⋅ A C = 100 60 ⋅ 80 = 100 4800 = 48
(3p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea:
A ( a ) = ( 2 a + 1 1 − 2 a − 1 − 1 1 2 a − 2 1 ) A(a) = \begin{pmatrix} 2a + 1 & 1 & -2 \\ a - 1 & -1 & 1 \\ 2a & -2 & 1 \end{pmatrix} A ( a ) = 2 a + 1 a − 1 2 a 1 − 1 − 2 − 2 1 1
și sistemul de ecuații:
{ ( 2 a + 1 ) x + y − 2 z = a ( a − 1 ) x − y + z = a + 1 2 a x − 2 y + z = 1 \begin{cases} (2a + 1)x + y - 2z = a \\ (a - 1)x - y + z = a + 1 \\ 2ax - 2y + z = 1 \end{cases} ⎩ ⎨ ⎧ ( 2 a + 1 ) x + y − 2 z = a ( a − 1 ) x − y + z = a + 1 2 a x − 2 y + z = 1
unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( 1 ) ) = 1 \det(A(1)) = 1 det ( A ( 1 )) = 1 . (5p)
b) Determinați numărul real a a a pentru care matricea A ( a ) A(a) A ( a ) nu este inversabilă. (5p)
c) Determinați numărul real a a a pentru care există y 0 , z 0 ∈ R y_0, z_0 \in \mathbb{R} y 0 , z 0 ∈ R astfel încât ( 2 , y 0 , z 0 ) (2, y_0, z_0) ( 2 , y 0 , z 0 ) să fie soluție a sistemului de ecuații. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim a = 1 a = 1 a = 1 în matricea A ( a ) A(a) A ( a ) :
A ( 1 ) = ( 3 1 − 2 0 − 1 1 2 − 2 1 ) A(1) = \begin{pmatrix} 3 & 1 & -2 \\ 0 & -1 & 1 \\ 2 & -2 & 1 \end{pmatrix} A ( 1 ) = 3 0 2 1 − 1 − 2 − 2 1 1
(2p)
Calculăm determinantul matricei prin regula lui Sarrus:
det ( A ( 1 ) ) = 3 ⋅ ( − 1 ) ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ⋅ 2 + ( − 2 ) ⋅ 0 ⋅ ( − 2 ) − [ ( − 2 ) ⋅ ( − 1 ) ⋅ 2 + 3 ⋅ 1 ⋅ ( − 2 ) + 1 ⋅ 0 ⋅ 1 ] \det(A(1)) = 3 \cdot (-1) \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot 2 + (-2) \cdot 0 \cdot (-2) - [(-2) \cdot (-1) \cdot 2 + 3 \cdot 1 \cdot (-2) + 1 \cdot 0 \cdot 1] det ( A ( 1 )) = 3 ⋅ ( − 1 ) ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ⋅ 2 + ( − 2 ) ⋅ 0 ⋅ ( − 2 ) − [( − 2 ) ⋅ ( − 1 ) ⋅ 2 + 3 ⋅ 1 ⋅ ( − 2 ) + 1 ⋅ 0 ⋅ 1 ]
= − 3 + 2 + 0 − [ 4 − 6 + 0 ] = − 1 − ( − 2 ) = 1 = -3 + 2 + 0 - [4 - 6 + 0] = -1 - (-2) = 1 = − 3 + 2 + 0 − [ 4 − 6 + 0 ] = − 1 − ( − 2 ) = 1
(3p)
Rezolvare Subpunctul b):
Calculăm determinantul matricei A ( a ) A(a) A ( a ) pentru un număr real oarecare a a a :
det ( A ( a ) ) = ∣ 2 a + 1 1 − 2 a − 1 − 1 1 2 a − 2 1 ∣ \det(A(a)) = \begin{vmatrix} 2a + 1 & 1 & -2 \\ a - 1 & -1 & 1 \\ 2a & -2 & 1 \end{vmatrix} det ( A ( a )) = 2 a + 1 a − 1 2 a 1 − 1 − 2 − 2 1 1
Adunăm linia a doua la prima linie (L 1 ← L 1 + L 2 L_1 \leftarrow L_1 + L_2 L 1 ← L 1 + L 2 ) și la linia a treia adunăm de două ori linia a doua (L 3 ← L 3 + 2 L 2 L_3 \leftarrow L_3 + 2L_2 L 3 ← L 3 + 2 L 2 ):
det ( A ( a ) ) = ∣ 3 a 0 − 1 a − 1 − 1 1 4 a − 2 − 4 3 ∣ \det(A(a)) = \begin{vmatrix} 3a & 0 & -1 \\ a - 1 & -1 & 1 \\ 4a - 2 & -4 & 3 \end{vmatrix} det ( A ( a )) = 3 a a − 1 4 a − 2 0 − 1 − 4 − 1 1 3
Dezvoltăm după prima linie sau calculăm direct:
det ( A ( a ) ) = ( 2 a + 1 ) [ ( − 1 ) ⋅ 1 − 1 ⋅ ( − 2 ) ] − 1 [ ( a − 1 ) ⋅ 1 − 1 ⋅ 2 a ] + ( − 2 ) [ ( a − 1 ) ( − 2 ) − ( − 1 ) ( 2 a ) ] \det(A(a)) = (2a + 1)[(-1) \cdot 1 - 1 \cdot (-2)] - 1[(a - 1) \cdot 1 - 1 \cdot 2a] + (-2)[(a - 1)(-2) - (-1)(2a)] det ( A ( a )) = ( 2 a + 1 ) [( − 1 ) ⋅ 1 − 1 ⋅ ( − 2 )] − 1 [( a − 1 ) ⋅ 1 − 1 ⋅ 2 a ] + ( − 2 ) [( a − 1 ) ( − 2 ) − ( − 1 ) ( 2 a )]
= ( 2 a + 1 ) ( 1 ) − 1 ( a − 1 − 2 a ) − 2 ( − 2 a + 2 + 2 a ) = (2a + 1)(1) - 1(a - 1 - 2a) - 2(-2a + 2 + 2a) = ( 2 a + 1 ) ( 1 ) − 1 ( a − 1 − 2 a ) − 2 ( − 2 a + 2 + 2 a )
= ( 2 a + 1 ) − ( − a − 1 ) − 2 ( 2 ) = 2 a + 1 + a + 1 − 4 = 3 a − 2 = (2a + 1) - (-a - 1) - 2(2) = 2a + 1 + a + 1 - 4 = 3a - 2 = ( 2 a + 1 ) − ( − a − 1 ) − 2 ( 2 ) = 2 a + 1 + a + 1 − 4 = 3 a − 2
(2p)
Matricea A ( a ) A(a) A ( a ) nu este inversabilă dacă și numai dacă determinantul său este nul:
det ( A ( a ) ) = 0 ⟺ 3 a − 2 = 0 ⟺ a = 2 3 \det(A(a)) = 0 \iff 3a - 2 = 0 \iff a = \frac{2}{3} det ( A ( a )) = 0 ⟺ 3 a − 2 = 0 ⟺ a = 3 2
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Dacă a = 2 3 a = \frac{2}{3} a = 3 2 , matricea sistemului are rangul 2, iar determinantul caracteristic este nenul, deci sistemul este incompatibil (nu admite soluții).
(1p)
Dacă a ≠ 2 3 a \neq \frac{2}{3} a = 3 2 , det ( A ( a ) ) ≠ 0 \det(A(a)) \neq 0 det ( A ( a )) = 0 , deci sistemul este compatibil determinat (sistem Cramer cu soluție unică).
Calculăm componenta x 0 x_0 x 0 cu regula lui Cramer:
x 0 = Δ x det ( A ( a ) ) x_0 = \frac{\Delta_x}{\det(A(a))} x 0 = det ( A ( a )) Δ x
unde:
Δ x = ∣ a 1 − 2 a + 1 − 1 1 1 − 2 1 ∣ \Delta_x = \begin{vmatrix} a & 1 & -2 \\ a + 1 & -1 & 1 \\ 1 & -2 & 1 \end{vmatrix} Δ x = a a + 1 1 1 − 1 − 2 − 2 1 1
Calculăm Δ x \Delta_x Δ x :
Δ x = a [ ( − 1 ) ( 1 ) − ( 1 ) ( − 2 ) ] − 1 [ ( a + 1 ) ( 1 ) − 1 ( 1 ) ] + ( − 2 ) [ ( a + 1 ) ( − 2 ) − ( − 1 ) ( 1 ) ] \Delta_x = a[(-1)(1) - (1)(-2)] - 1[(a + 1)(1) - 1(1)] + (-2)[(a + 1)(-2) - (-1)(1)] Δ x = a [( − 1 ) ( 1 ) − ( 1 ) ( − 2 )] − 1 [( a + 1 ) ( 1 ) − 1 ( 1 )] + ( − 2 ) [( a + 1 ) ( − 2 ) − ( − 1 ) ( 1 )]
= a ( 1 ) − 1 ( a ) − 2 ( − 2 a − 2 + 1 ) = a − a − 2 ( − 2 a − 1 ) = 4 a + 2 = 2 ( 2 a + 1 ) = a(1) - 1(a) - 2(-2a - 2 + 1) = a - a - 2(-2a - 1) = 4a + 2 = 2(2a + 1) = a ( 1 ) − 1 ( a ) − 2 ( − 2 a − 2 + 1 ) = a − a − 2 ( − 2 a − 1 ) = 4 a + 2 = 2 ( 2 a + 1 )
Cum ni se dă x 0 = 2 x_0 = 2 x 0 = 2 , ecuația devine:
2 ( 2 a + 1 ) 3 a − 2 = 2 \frac{2(2a + 1)}{3a - 2} = 2 3 a − 2 2 ( 2 a + 1 ) = 2
(3p)
2 a + 1 3 a − 2 = 1 ⟺ 2 a + 1 = 3 a − 2 ⟺ 3 a − 2 a = 1 + 2 ⟺ a = 3 \frac{2a + 1}{3a - 2} = 1 \iff 2a + 1 = 3a - 2 \iff 3a - 2a = 1 + 2 \iff a = 3 3 a − 2 2 a + 1 = 1 ⟺ 2 a + 1 = 3 a − 2 ⟺ 3 a − 2 a = 1 + 2 ⟺ a = 3
Cum a = 3 ≠ 2 3 a = 3 \neq \frac{2}{3} a = 3 = 3 2 , valoarea a = 3 a = 3 a = 3 este convenabilă.
(1p)
2. Pe mulțimea G = ( 0 , + ∞ ) G = (0, +\infty) G = ( 0 , + ∞ ) se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru:
x ∗ y = x 1 3 log 2 y x * y = x^{\frac{1}{3} \log_2 y} x ∗ y = x 3 1 l o g 2 y
a) Arătați că 2 ∗ 64 = 4 2 * 64 = 4 2 ∗ 64 = 4 . (5p)
b) Arătați că legea de compoziție „∗ * ∗ ” este comutativă. (5p)
c) Determinați x ∈ G x \in G x ∈ G care sunt egale cu simetricele lor în raport cu legea de compoziție „∗ * ∗ ”. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim x = 2 x = 2 x = 2 și y = 64 y = 64 y = 64 în formula legii:
2 ∗ 64 = 2 1 3 log 2 64 2 * 64 = 2^{\frac{1}{3} \log_2 64} 2 ∗ 64 = 2 3 1 l o g 2 64
(3p)
Deoarece 64 = 2 6 64 = 2^6 64 = 2 6 , avem log 2 64 = 6 \log_2 64 = 6 log 2 64 = 6 :
2 ∗ 64 = 2 1 3 ⋅ 6 = 2 2 = 4 2 * 64 = 2^{\frac{1}{3} \cdot 6} = 2^2 = 4 2 ∗ 64 = 2 3 1 ⋅ 6 = 2 2 = 4
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Pentru orice x , y ∈ G x, y \in G x , y ∈ G , scriem x = 2 log 2 x x = 2^{\log_2 x} x = 2 l o g 2 x și aplicăm regulile de calcul cu puteri:
x ∗ y = x 1 3 log 2 y = ( 2 log 2 x ) 1 3 log 2 y = 2 1 3 log 2 x log 2 y x * y = x^{\frac{1}{3} \log_2 y} = \left(2^{\log_2 x}\right)^{\frac{1}{3} \log_2 y} = 2^{\frac{1}{3} \log_2 x \log_2 y} x ∗ y = x 3 1 l o g 2 y = ( 2 l o g 2 x ) 3 1 l o g 2 y = 2 3 1 l o g 2 x l o g 2 y
(2p)
Datorită comutativității înmulțirii numerelor reale, log 2 x ⋅ log 2 y = log 2 y ⋅ log 2 x \log_2 x \cdot \log_2 y = \log_2 y \cdot \log_2 x log 2 x ⋅ log 2 y = log 2 y ⋅ log 2 x :
2 1 3 log 2 x log 2 y = 2 1 3 log 2 y log 2 x = ( 2 log 2 y ) 1 3 log 2 x = y 1 3 log 2 x = y ∗ x 2^{\frac{1}{3} \log_2 x \log_2 y} = 2^{\frac{1}{3} \log_2 y \log_2 x} = \left(2^{\log_2 y}\right)^{\frac{1}{3} \log_2 x} = y^{\frac{1}{3} \log_2 x} = y * x 2 3 1 l o g 2 x l o g 2 y = 2 3 1 l o g 2 y l o g 2 x = ( 2 l o g 2 y ) 3 1 l o g 2 x = y 3 1 l o g 2 x = y ∗ x
Așadar, x ∗ y = y ∗ x x * y = y * x x ∗ y = y ∗ x pentru orice x , y ∈ G x, y \in G x , y ∈ G , deci legea este comutativă.
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Determinăm elementul neutru e ∈ G e \in G e ∈ G :
Condiția x ∗ e = x x * e = x x ∗ e = x pentru orice x ∈ G x \in G x ∈ G devine:
x 1 3 log 2 e = x ⟺ 1 3 log 2 e = 1 ⟺ log 2 e = 3 ⟺ e = 2 3 = 8 ∈ G x^{\frac{1}{3} \log_2 e} = x \iff \frac{1}{3} \log_2 e = 1 \iff \log_2 e = 3 \iff e = 2^3 = 8 \in G x 3 1 l o g 2 e = x ⟺ 3 1 log 2 e = 1 ⟺ log 2 e = 3 ⟺ e = 2 3 = 8 ∈ G
(1p)
Un element x ∈ G x \in G x ∈ G este egal cu simetricul său x ′ x' x ′ dacă și numai dacă:
x ∗ x = e ⟺ x ∗ x = 8 x * x = e \iff x * x = 8 x ∗ x = e ⟺ x ∗ x = 8
Înlocuim expresia legii de compoziție:
x 1 3 log 2 x = 8 ⟺ 2 1 3 ( log 2 x ) 2 = 2 3 x^{\frac{1}{3} \log_2 x} = 8 \iff 2^{\frac{1}{3} (\log_2 x)^2} = 2^3 x 3 1 l o g 2 x = 8 ⟺ 2 3 1 ( l o g 2 x ) 2 = 2 3
(2p)
1 3 ( log 2 x ) 2 = 3 ⟺ ( log 2 x ) 2 = 9 \frac{1}{3} (\log_2 x)^2 = 3 \iff (\log_2 x)^2 = 9 3 1 ( log 2 x ) 2 = 3 ⟺ ( log 2 x ) 2 = 9
Obținem:
log 2 x = − 3 ⟹ x = 2 − 3 = 1 8 \log_2 x = -3 \implies x = 2^{-3} = \frac{1}{8} log 2 x = − 3 ⟹ x = 2 − 3 = 8 1
sau:
log 2 x = 3 ⟹ x = 2 3 = 8 \log_2 x = 3 \implies x = 2^3 = 8 log 2 x = 3 ⟹ x = 2 3 = 8
Ambele soluții 1 8 \frac{1}{8} 8 1 și 8 8 8 aparțin mulțimii G = ( 0 , + ∞ ) G = (0, +\infty) G = ( 0 , + ∞ ) . Elementele căutate sunt x = 1 8 x = \frac{1}{8} x = 8 1 și x = 8 x = 8 x = 8 .
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R ,
f ( x ) = ( x − 2 ) ( x − 3 ) ( x − 4 ) ( x − 5 ) + 1 f(x) = (x - 2)(x - 3)(x - 4)(x - 5) + 1 f ( x ) = ( x − 2 ) ( x − 3 ) ( x − 4 ) ( x − 5 ) + 1
a) Arătați că f ′ ( 5 ) = 6 f'(5) = 6 f ′ ( 5 ) = 6 . (5p)
b) Calculați:
lim n → + ∞ ( f ( n + 1 ) − 1 f ( n ) − 1 ) n \lim_{n \to +\infty} \left(\frac{f(n + 1) - 1}{f(n) - 1}\right)^n n → + ∞ lim ( f ( n ) − 1 f ( n + 1 ) − 1 ) n
(5p)
c) Demonstrați că ecuația f ′ ( x ) = 0 f'(x) = 0 f ′ ( x ) = 0 are trei soluții reale. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Aplicăm formula de derivare a unui produs de factori ( u ⋅ v ⋅ w ⋅ z ) ′ (u \cdot v \cdot w \cdot z)' ( u ⋅ v ⋅ w ⋅ z ) ′ :
f ′ ( x ) = ( x − 3 ) ( x − 4 ) ( x − 5 ) + ( x − 2 ) ( x − 4 ) ( x − 5 ) + ( x − 2 ) ( x − 3 ) ( x − 5 ) + ( x − 2 ) ( x − 3 ) ( x − 4 ) + 0 f'(x) = (x - 3)(x - 4)(x - 5) + (x - 2)(x - 4)(x - 5) + (x - 2)(x - 3)(x - 5) + (x - 2)(x - 3)(x - 4) + 0 f ′ ( x ) = ( x − 3 ) ( x − 4 ) ( x − 5 ) + ( x − 2 ) ( x − 4 ) ( x − 5 ) + ( x − 2 ) ( x − 3 ) ( x − 5 ) + ( x − 2 ) ( x − 3 ) ( x − 4 ) + 0
(3p)
Evaluăm derivata în punctul x = 5 x = 5 x = 5 . Toți termenii care conțin factorul ( x − 5 ) (x - 5) ( x − 5 ) devin 0 0 0 :
f ′ ( 5 ) = 0 + 0 + 0 + ( 5 − 2 ) ( 5 − 3 ) ( 5 − 4 ) = 3 ⋅ 2 ⋅ 1 = 6 f'(5) = 0 + 0 + 0 + (5 - 2)(5 - 3)(5 - 4) = 3 \cdot 2 \cdot 1 = 6 f ′ ( 5 ) = 0 + 0 + 0 + ( 5 − 2 ) ( 5 − 3 ) ( 5 − 4 ) = 3 ⋅ 2 ⋅ 1 = 6
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Exprimăm termenii raportului pentru un număr natural n ≥ 6 n \ge 6 n ≥ 6 :
f ( n ) − 1 = ( n − 2 ) ( n − 3 ) ( n − 4 ) ( n − 5 ) f(n) - 1 = (n - 2)(n - 3)(n - 4)(n - 5) f ( n ) − 1 = ( n − 2 ) ( n − 3 ) ( n − 4 ) ( n − 5 )
f ( n + 1 ) − 1 = ( n + 1 − 2 ) ( n + 1 − 3 ) ( n + 1 − 4 ) ( n + 1 − 5 ) = ( n − 1 ) ( n − 2 ) ( n − 3 ) ( n − 4 ) f(n + 1) - 1 = (n + 1 - 2)(n + 1 - 3)(n + 1 - 4)(n + 1 - 5) = (n - 1)(n - 2)(n - 3)(n - 4) f ( n + 1 ) − 1 = ( n + 1 − 2 ) ( n + 1 − 3 ) ( n + 1 − 4 ) ( n + 1 − 5 ) = ( n − 1 ) ( n − 2 ) ( n − 3 ) ( n − 4 )
Simplificând factorii comuni ( n − 2 ) ( n − 3 ) ( n − 4 ) (n - 2)(n - 3)(n - 4) ( n − 2 ) ( n − 3 ) ( n − 4 ) :
f ( n + 1 ) − 1 f ( n ) − 1 = n − 1 n − 5 \frac{f(n + 1) - 1}{f(n) - 1} = \frac{n - 1}{n - 5} f ( n ) − 1 f ( n + 1 ) − 1 = n − 5 n − 1
(2p)
Calculăm limita șirului, care este de forma 1 ∞ 1^\infty 1 ∞ :
lim n → + ∞ ( n − 1 n − 5 ) n = lim n → + ∞ ( 1 + n − 1 − ( n − 5 ) n − 5 ) n = lim n → + ∞ ( 1 + 4 n − 5 ) n \lim_{n \to +\infty} \left(\frac{n - 1}{n - 5}\right)^n = \lim_{n \to +\infty} \left(1 + \frac{n - 1 - (n - 5)}{n - 5}\right)^n = \lim_{n \to +\infty} \left(1 + \frac{4}{n - 5}\right)^n n → + ∞ lim ( n − 5 n − 1 ) n = n → + ∞ lim ( 1 + n − 5 n − 1 − ( n − 5 ) ) n = n → + ∞ lim ( 1 + n − 5 4 ) n
= lim n → + ∞ [ ( 1 + 4 n − 5 ) n − 5 4 ] 4 n n − 5 = e lim n → + ∞ 4 n n − 5 = e 4 = \lim_{n \to +\infty} \left[\left(1 + \frac{4}{n - 5}\right)^{\frac{n - 5}{4}}\right]^{\frac{4n}{n - 5}} = e^{\lim_{n \to +\infty} \frac{4n}{n - 5}} = e^4 = n → + ∞ lim [ ( 1 + n − 5 4 ) 4 n − 5 ] n − 5 4 n = e l i m n → + ∞ n − 5 4 n = e 4
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Calculăm valorile funcției f f f în punctele x ∈ { 2 , 3 , 4 , 5 } x \in \{2, 3, 4, 5\} x ∈ { 2 , 3 , 4 , 5 } :
f ( 2 ) = 0 + 1 = 1 f(2) = 0 + 1 = 1 f ( 2 ) = 0 + 1 = 1
f ( 3 ) = 0 + 1 = 1 f(3) = 0 + 1 = 1 f ( 3 ) = 0 + 1 = 1
f ( 4 ) = 0 + 1 = 1 f(4) = 0 + 1 = 1 f ( 4 ) = 0 + 1 = 1
f ( 5 ) = 0 + 1 = 1 f(5) = 0 + 1 = 1 f ( 5 ) = 0 + 1 = 1
(2p)
Funcția f f f este o funcție polinomială, deci este continuă și derivabilă pe R \mathbb{R} R .
Aplicăm teorema lui Rolle pe fiecare dintre următoarele trei intervale:
Pe [ 2 , 3 ] [2, 3] [ 2 , 3 ] : f f f este continuă pe [ 2 , 3 ] [2, 3] [ 2 , 3 ] , derivabilă pe ( 2 , 3 ) (2, 3) ( 2 , 3 ) și f ( 2 ) = f ( 3 ) = 1 f(2) = f(3) = 1 f ( 2 ) = f ( 3 ) = 1 . Conform teoremei lui Rolle, există cel puțin un c 1 ∈ ( 2 , 3 ) c_1 \in (2, 3) c 1 ∈ ( 2 , 3 ) cu f ′ ( c 1 ) = 0 f'(c_1) = 0 f ′ ( c 1 ) = 0 .
Pe [ 3 , 4 ] [3, 4] [ 3 , 4 ] : f f f este continuă pe [ 3 , 4 ] [3, 4] [ 3 , 4 ] , derivabilă pe ( 3 , 4 ) (3, 4) ( 3 , 4 ) și f ( 3 ) = f ( 4 ) = 1 f(3) = f(4) = 1 f ( 3 ) = f ( 4 ) = 1 . Conform teoremei lui Rolle, există cel puțin un c 2 ∈ ( 3 , 4 ) c_2 \in (3, 4) c 2 ∈ ( 3 , 4 ) cu f ′ ( c 2 ) = 0 f'(c_2) = 0 f ′ ( c 2 ) = 0 .
Pe [ 4 , 5 ] [4, 5] [ 4 , 5 ] : f f f este continuă pe [ 4 , 5 ] [4, 5] [ 4 , 5 ] , derivabilă pe ( 4 , 5 ) (4, 5) ( 4 , 5 ) și f ( 4 ) = f ( 5 ) = 1 f(4) = f(5) = 1 f ( 4 ) = f ( 5 ) = 1 . Conform teoremei lui Rolle, există cel puțin un c 3 ∈ ( 4 , 5 ) c_3 \in (4, 5) c 3 ∈ ( 4 , 5 ) cu f ′ ( c 3 ) = 0 f'(c_3) = 0 f ′ ( c 3 ) = 0 .
Deoarece intervalele ( 2 , 3 ) (2, 3) ( 2 , 3 ) , ( 3 , 4 ) (3, 4) ( 3 , 4 ) și ( 4 , 5 ) (4, 5) ( 4 , 5 ) sunt disjuncte, soluțiile c 1 , c 2 , c 3 c_1, c_2, c_3 c 1 , c 2 , c 3 sunt distincte.
Cum f f f este un polinom de gradul 4 4 4 , derivata f ′ f' f ′ este un polinom de gradul 3 3 3 , care nu poate avea mai mult de 3 3 3 rădăcini.
Prin urmare, ecuația f ′ ( x ) = 0 f'(x) = 0 f ′ ( x ) = 0 are exact trei soluții reale.
(3p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R ,
f ( x ) = e x − 1 e x + 1 f(x) = \frac{e^x - 1}{e^x + 1} f ( x ) = e x + 1 e x − 1
a) Determinați primitiva G G G a funcției g : R → R g: \mathbb{R} \to \mathbb{R} g : R → R , g ( x ) = ( e x + 1 ) f ( x ) g(x) = (e^x + 1) f(x) g ( x ) = ( e x + 1 ) f ( x ) pentru care G ( 0 ) = 0 G(0) = 0 G ( 0 ) = 0 . (5p)
b) Calculați ∫ 0 1 f ( x ) d x \int_0^1 f(x)\, dx ∫ 0 1 f ( x ) d x . (5p)
c) Demonstrați că ∫ − 1 1 f ( x ) cos x d x = 0 \int_{-1}^1 f(x) \cos x\, dx = 0 ∫ − 1 1 f ( x ) cos x d x = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Simplificăm expresia funcției g ( x ) g(x) g ( x ) :
g ( x ) = ( e x + 1 ) ⋅ e x − 1 e x + 1 = e x − 1 g(x) = (e^x + 1) \cdot \frac{e^x - 1}{e^x + 1} = e^x - 1 g ( x ) = ( e x + 1 ) ⋅ e x + 1 e x − 1 = e x − 1
Determinăm primitivele funcției g g g :
G ( x ) = ∫ ( e x − 1 ) d x = e x − x + c , c ∈ R G(x) = \int (e^x - 1)\, dx = e^x - x + c, \quad c \in \mathbb{R} G ( x ) = ∫ ( e x − 1 ) d x = e x − x + c , c ∈ R
(3p)
Impunem condiția G ( 0 ) = 0 G(0) = 0 G ( 0 ) = 0 :
G ( 0 ) = e 0 − 0 + c = 1 + c = 0 ⟹ c = − 1 G(0) = e^0 - 0 + c = 1 + c = 0 \implies c = -1 G ( 0 ) = e 0 − 0 + c = 1 + c = 0 ⟹ c = − 1
Așadar, primitiva căutată este:
G : R → R , G ( x ) = e x − x − 1 G: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, \quad G(x) = e^x - x - 1 G : R → R , G ( x ) = e x − x − 1
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Rescriem funcția f ( x ) f(x) f ( x ) sub o formă ușor integrabilă:
f ( x ) = e x − 1 e x + 1 = 2 e x − ( e x + 1 ) e x + 1 = 2 e x e x + 1 − 1 f(x) = \frac{e^x - 1}{e^x + 1} = \frac{2e^x - (e^x + 1)}{e^x + 1} = \frac{2e^x}{e^x + 1} - 1 f ( x ) = e x + 1 e x − 1 = e x + 1 2 e x − ( e x + 1 ) = e x + 1 2 e x − 1
Integrăm termen cu termen pe intervalul [ 0 , 1 ] [0, 1] [ 0 , 1 ] :
∫ 0 1 f ( x ) d x = ∫ 0 1 ( 2 e x e x + 1 − 1 ) d x = [ 2 ln ( e x + 1 ) − x ] ∣ 0 1 \int_0^1 f(x)\, dx = \int_0^1 \left(\frac{2e^x}{e^x + 1} - 1\right) dx = \left.\left[2\ln(e^x + 1) - x\right]\right|_0^1 ∫ 0 1 f ( x ) d x = ∫ 0 1 ( e x + 1 2 e x − 1 ) d x = [ 2 ln ( e x + 1 ) − x ] ∣ 0 1
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
= ( 2 ln ( e + 1 ) − 1 ) − ( 2 ln ( e 0 + 1 ) − 0 ) = 2 ln ( e + 1 ) − 1 − 2 ln 2 = 2 ln ( e + 1 2 ) − 1 = (2\ln(e + 1) - 1) - (2\ln(e^0 + 1) - 0) = 2\ln(e + 1) - 1 - 2\ln 2 = 2\ln\left(\frac{e + 1}{2}\right) - 1 = ( 2 ln ( e + 1 ) − 1 ) − ( 2 ln ( e 0 + 1 ) − 0 ) = 2 ln ( e + 1 ) − 1 − 2 ln 2 = 2 ln ( 2 e + 1 ) − 1
(sau 2 ln ( e + 1 ) − 2 ln 2 − 1 2\ln(e + 1) - 2\ln 2 - 1 2 ln ( e + 1 ) − 2 ln 2 − 1 ) .
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Arătăm că funcția f f f este impară: pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R :
f ( − x ) = e − x − 1 e − x + 1 = 1 e x − 1 1 e x + 1 = 1 − e x e x 1 + e x e x = 1 − e x 1 + e x = − e x − 1 e x + 1 = − f ( x ) f(-x) = \frac{e^{-x} - 1}{e^{-x} + 1} = \frac{\frac{1}{e^x} - 1}{\frac{1}{e^x} + 1} = \frac{\frac{1 - e^x}{e^x}}{\frac{1 + e^x}{e^x}} = \frac{1 - e^x}{1 + e^x} = -\frac{e^x - 1}{e^x + 1} = -f(x) f ( − x ) = e − x + 1 e − x − 1 = e x 1 + 1 e x 1 − 1 = e x 1 + e x e x 1 − e x = 1 + e x 1 − e x = − e x + 1 e x − 1 = − f ( x )
Funcția cos x \cos x cos x este pară, adică cos ( − x ) = cos x \cos(-x) = \cos x cos ( − x ) = cos x .
Fie funcția h ( x ) = f ( x ) cos x h(x) = f(x) \cos x h ( x ) = f ( x ) cos x . Atunci:
h ( − x ) = f ( − x ) cos ( − x ) = − f ( x ) cos x = − h ( x ) h(-x) = f(-x) \cos(-x) = -f(x) \cos x = -h(x) h ( − x ) = f ( − x ) cos ( − x ) = − f ( x ) cos x = − h ( x )
deci h h h este o funcție impară pe intervalul simetric [ − 1 , 1 ] [-1, 1] [ − 1 , 1 ] .
(3p)
Efectuăm schimbarea de variabilă x = − t ⟹ d x = − d t x = -t \implies dx = -dt x = − t ⟹ d x = − d t :
I = ∫ − 1 1 f ( x ) cos x d x = ∫ 1 − 1 f ( − t ) cos ( − t ) ( − d t ) = ∫ − 1 1 ( − f ( t ) ) cos t d t = − I I = \int_{-1}^1 f(x) \cos x\, dx = \int_1^{-1} f(-t) \cos(-t) (-dt) = \int_{-1}^1 (-f(t)) \cos t\, dt = -I I = ∫ − 1 1 f ( x ) cos x d x = ∫ 1 − 1 f ( − t ) cos ( − t ) ( − d t ) = ∫ − 1 1 ( − f ( t )) cos t d t = − I
I = − I ⟹ 2 I = 0 ⟹ I = 0 I = -I \implies 2I = 0 \implies I = 0 I = − I ⟹ 2 I = 0 ⟹ I = 0
Așadar:
∫ − 1 1 f ( x ) cos x d x = 0 \int_{-1}^1 f(x) \cos x\, dx = 0 ∫ − 1 1 f ( x ) cos x d x = 0
(2p)