BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 9

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 9

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că:

12+122+123+124+125+126+127+128<1\frac{1}{2} + \frac{1}{2^2} + \frac{1}{2^3} + \frac{1}{2^4} + \frac{1}{2^5} + \frac{1}{2^6} + \frac{1}{2^7} + \frac{1}{2^8} < 1

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Termenii sumei formează o progresie geometrică (bn)n≥1(b_n)_{n \ge 1} cu primul termen b1=12b_1 = \frac{1}{2}, rația q=12q = \frac{1}{2} și numărul de termeni n=8n = 8.
  • Aplicăm formula sumei primilor nn termeni ai unei progresii geometrice, Sn=b1⋅1−qn1−qS_n = b_1 \cdot \frac{1 - q^n}{1 - q}:
S8=12⋅1−(12)81−12=12⋅1−(12)812=1−(12)8S_8 = \frac{1}{2} \cdot \frac{1 - \left(\frac{1}{2}\right)^8}{1 - \frac{1}{2}} = \frac{1}{2} \cdot \frac{1 - \left(\frac{1}{2}\right)^8}{\frac{1}{2}} = 1 - \left(\frac{1}{2}\right)^8

(3p)

  • Deoarece (12)8=1256>0\left(\frac{1}{2}\right)^8 = \frac{1}{256} > 0, deducem:
1−(12)8<11 - \left(\frac{1}{2}\right)^8 < 1

Așadar:

12+122+123+124+125+126+127+128<1\frac{1}{2} + \frac{1}{2^2} + \frac{1}{2^3} + \frac{1}{2^4} + \frac{1}{2^5} + \frac{1}{2^6} + \frac{1}{2^7} + \frac{1}{2^8} < 1

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−x2−4x+5f(x) = -x^2 - 4x + 5. Determinați produsul absciselor punctelor de intersecție a graficului funcției ff cu axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Abscisele punctelor de intersecție ale graficului funcției ff cu axa OxOx sunt soluțiile reale ale ecuației f(x)=0f(x) = 0:
−x2−4x+5=0  ⟺  x2+4x−5=0-x^2 - 4x + 5 = 0 \iff x^2 + 4x - 5 = 0

(2p)

  • Calculăm discriminantul ecuației:
Δ=42−4⋅1⋅(−5)=16+20=36>0\Delta = 4^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-5) = 16 + 20 = 36 > 0

Cum Δ>0\Delta > 0, ecuația are două rădăcini reale distincte x1,x2x_1, x_2, deci graficul intersectează axa OxOx în două puncte distincte.

  • Conform relațiilor lui Viète, produsul absciselor punctelor de intersecție este:
P=x1x2=ca=−51=−5P = x_1 x_2 = \frac{c}{a} = \frac{-5}{1} = -5

(Sau rezolvând explicit ecuația, obținem rădăcinile x1=1x_1 = 1 și x2=−5x_2 = -5, deci x1x2=1⋅(−5)=−5x_1 x_2 = 1 \cdot (-5) = -5).

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația:

3x−2+3x+3x+2=913^{x-2} + 3^x + 3^{x+2} = 91

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dăm factor comun termenul 3x−23^{x-2} în membrul stâng:
3x−2(1+32+34)=913^{x-2}(1 + 3^2 + 3^4) = 91
  • Calculăm suma parantezei:
1+32+34=1+9+81=911 + 3^2 + 3^4 = 1 + 9 + 81 = 91

Ecuația devine:

3x−2⋅91=91  ⟺  3x−2=13^{x-2} \cdot 91 = 91 \iff 3^{x-2} = 1

(3p)

  • Cum 1=301 = 3^0, obținem:
3x−2=30  ⟺  x−2=0  ⟺  x=23^{x-2} = 3^0 \iff x - 2 = 0 \iff x = 2

(2p)


4. Determinați termenul care nu îl conține pe xx din dezvoltarea (x+1x)9\left(\sqrt{x} + \frac{1}{x}\right)^9, unde x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Termenul de rang k+1k+1 din dezvoltarea binomului (a+b)n(a + b)^n este dat de formula:
Tk+1=Cnkan−kbk,k∈{0,1,2,…,n}T_{k+1} = C_n^k a^{n-k} b^k, \quad k \in \{0, 1, 2, \dots, n\}
  • Pentru a=x=x12a = \sqrt{x} = x^{\frac{1}{2}}, b=1x=x−1b = \frac{1}{x} = x^{-1} și n=9n = 9:
Tk+1=C9k(x)9−k(1x)k=C9k(x12)9−k(x−1)k=C9kx9−k2−k=C9kx9−3k2T_{k+1} = C_9^k (\sqrt{x})^{9-k} \left(\frac{1}{x}\right)^k = C_9^k \left(x^{\frac{1}{2}}\right)^{9-k} (x^{-1})^k = C_9^k x^{\frac{9-k}{2} - k} = C_9^k x^{\frac{9-3k}{2}}

unde k∈{0,1,2,…,9}k \in \{0, 1, 2, \dots, 9\}.

(3p)

  • Termenul nu îl conține pe xx dacă exponentul lui xx este nul:
9−3k2=0  ⟺  9−3k=0  ⟺  3k=9  ⟺  k=3\frac{9 - 3k}{2} = 0 \iff 9 - 3k = 0 \iff 3k = 9 \iff k = 3
  • Înlocuim k=3k = 3 pentru a afla termenul căutat:
T4=C93=9⋅8⋅71⋅2⋅3=3⋅4⋅7=84T_4 = C_9^3 = \frac{9 \cdot 8 \cdot 7}{1 \cdot 2 \cdot 3} = 3 \cdot 4 \cdot 7 = 84

Așadar, termenul care nu îl conține pe xx este T4=84T_4 = 84.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(−1,1)A(-1, 1), B(1,3)B(1, 3) și C(3,2)C(3, 2). Determinați ecuația dreptei OGOG, știind că GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coordonatele centrului de greutate GG al triunghiului ABCABC sunt date de media aritmetică a coordonatelor vârfurilor:
xG=xA+xB+xC3=−1+1+33=33=1x_G = \frac{x_A + x_B + x_C}{3} = \frac{-1 + 1 + 3}{3} = \frac{3}{3} = 1 yG=yA+yB+yC3=1+3+23=63=2y_G = \frac{y_A + y_B + y_C}{3} = \frac{1 + 3 + 2}{3} = \frac{6}{3} = 2

Deci G(1,2)G(1, 2).

(3p)

  • Originea reperului este O(0,0)O(0, 0). Ecuația dreptei OGOG se determină prin ecuația dreptei care trece prin două puncte distincte:
y−yOyG−yO=x−xOxG−xO  ⟺  y−02−0=x−01−0  ⟺  y2=x1\frac{y - y_O}{y_G - y_O} = \frac{x - x_O}{x_G - x_O} \iff \frac{y - 0}{2 - 0} = \frac{x - 0}{1 - 0} \iff \frac{y}{2} = \frac{x}{1}

Prin urmare, ecuația dreptei OGOG este:

y=2xsau2x−y=0y = 2x \quad \text{sau} \quad 2x - y = 0

(2p)


6. Calculați raza cercului circumscris triunghiului ABCABC, știind că AB=2AB = 2 și cos⁡C=−22\cos C = -\frac{\sqrt{2}}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula fundamentală a trigonometriei, sin⁡2C+cos⁡2C=1\sin^2 C + \cos^2 C = 1:
sin⁡2C=1−cos⁡2C=1−(−22)2=1−24=12\sin^2 C = 1 - \cos^2 C = 1 - \left(-\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 = 1 - \frac{2}{4} = \frac{1}{2}

Deoarece C∈(0,π)C \in (0, \pi) este un unghi într-un triunghi, avem sin⁡C>0\sin C > 0, prin urmare:

sin⁡C=12=22\sin C = \sqrt{\frac{1}{2}} = \frac{\sqrt{2}}{2}

(3p)

  • Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC:
ABsin⁡C=2R\frac{AB}{\sin C} = 2R

unde RR este raza cercului circumscris triunghiului ABCABC.

  • Înlocuim datele:
2R=222=42=22  ⟹  R=22R = \frac{2}{\frac{\sqrt{2}}{2}} = \frac{4}{\sqrt{2}} = 2\sqrt{2} \implies R = \sqrt{2}

Așadar, raza cercului circumscris triunghiului ABCABC este R=2R = \sqrt{2}.

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea:

A(a)=(12−1a11302)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & -1 \\ a & 1 & 1 \\ 3 & 0 & 2 \end{pmatrix}

unde aa este număr întreg.

a) Arătați că det⁡(A(1))=7\det(A(1)) = 7. (5p)

b) Demonstrați că rangul matricei A(a)A(a) este egal cu 33, pentru orice număr întreg aa. (5p)

c) Determinați numărul întreg mm pentru care inversa matricei A(m)A(m) are toate elementele numere întregi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=1a = 1 în expresia matricei A(a)A(a):
A(1)=(12−1111302)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & -1 \\ 1 & 1 & 1 \\ 3 & 0 & 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei prin regula lui Sarrus (sau regula triunghiului):
det⁡(A(1))=1⋅1⋅2+2⋅1⋅3+(−1)⋅1⋅0−[(−1)⋅1⋅3+1⋅1⋅0+2⋅1⋅2]\det(A(1)) = 1 \cdot 1 \cdot 2 + 2 \cdot 1 \cdot 3 + (-1) \cdot 1 \cdot 0 - [(-1) \cdot 1 \cdot 3 + 1 \cdot 1 \cdot 0 + 2 \cdot 1 \cdot 2] =2+6+0−(−3+0+4)=8−1=7= 2 + 6 + 0 - (-3 + 0 + 4) = 8 - 1 = 7

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm det⁡(A(a))\det(A(a)) pentru a∈Za \in \mathbb{Z}:
det⁡(A(a))=∣12−1a11302∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & 2 & -1 \\ a & 1 & 1 \\ 3 & 0 & 2 \end{vmatrix}

Dezvoltăm determinantul după elementele liniei a treia:

det⁡(A(a))=3⋅∣2−111∣−0⋅∣1−1a1∣+2⋅∣12a1∣\det(A(a)) = 3 \cdot \begin{vmatrix} 2 & -1 \\ 1 & 1 \end{vmatrix} - 0 \cdot \begin{vmatrix} 1 & -1 \\ a & 1 \end{vmatrix} + 2 \cdot \begin{vmatrix} 1 & 2 \\ a & 1 \end{vmatrix} =3(2−(−1))+2(1−2a)=3⋅3+2−4a=9+2−4a=11−4a= 3(2 - (-1)) + 2(1 - 2a) = 3 \cdot 3 + 2 - 4a = 9 + 2 - 4a = 11 - 4a

(2p)

  • Determinantul se anulează dacă:
det⁡(A(a))=0  ⟺  11−4a=0  ⟺  a=114\det(A(a)) = 0 \iff 11 - 4a = 0 \iff a = \frac{11}{4}
  • Cum 114∉Z\frac{11}{4} \notin \mathbb{Z}, rezultă că pentru orice număr întreg a∈Za \in \mathbb{Z}:
det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0

Deoarece matricea A(a)∈M3(R)A(a) \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}) are determinantul nenul, ea este nesingulară (inversabilă), având rang maxim:

rang⁡(A(a))=3,pentru orice numa˘r ıˆntreg a\operatorname{rang}(A(a)) = 3, \quad \text{pentru orice număr întreg } a

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Fie m∈Zm \in \mathbb{Z}. Matricea A(m)A(m) are toate elementele întregi (A(m)∈M3(Z)A(m) \in \mathcal{M}_3(\mathbb{Z})).
  • Formula inversei este:
(A(m))−1=1det⁡(A(m))A∗(m)(A(m))^{-1} = \frac{1}{\det(A(m))} A^*(m)

unde A∗(m)A^*(m) este matricea adjunctă, ale cărei elemente sunt complemenți algebrici calculați din elementele lui A(m)A(m), deci sunt de asemenea numere întregi (A∗(m)∈M3(Z)A^*(m) \in \mathcal{M}_3(\mathbb{Z})).

  • Pentru ca (A(m))−1(A(m))^{-1} să aibă toate elementele numere întregi, este necesar și suficient ca:
det⁡(A(m))∈{−1,1}\det(A(m)) \in \{-1, 1\}

(deoarece det⁡(A(m))⋅det⁡((A(m))−1)=det⁡(I3)=1\det(A(m)) \cdot \det((A(m))^{-1}) = \det(I_3) = 1, iar ambii determinanți sunt numere întregi).

(3p)

  • Conform subpunctului b), det⁡(A(m))=11−4m\det(A(m)) = 11 - 4m. Analizăm cele două ecuații posibile:
    1. det⁡(A(m))=−1  ⟺  11−4m=−1  ⟺  4m=12  ⟺  m=3∈Z\det(A(m)) = -1 \iff 11 - 4m = -1 \iff 4m = 12 \iff m = 3 \in \mathbb{Z}.
    2. det⁡(A(m))=1  ⟺  11−4m=1  ⟺  4m=10  ⟺  m=52∉Z\det(A(m)) = 1 \iff 11 - 4m = 1 \iff 4m = 10 \iff m = \frac{5}{2} \notin \mathbb{Z}.
  • Deducem că singurul număr întreg căutat este m=3m = 3.

(2p)


2. Pe mulțimea M=(0,+∞)M = (0, +\infty) se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=xyx+yx * y = \frac{xy}{x + y}

a) Arătați că 2∗2=12 * 2 = 1. (5p)

b) Demonstrați că (x∗y∗z)−1=x−1+y−1+z−1(x * y * z)^{-1} = x^{-1} + y^{-1} + z^{-1}, pentru orice x,y,z∈Mx, y, z \in M. (5p)

c) Demonstrați că:

12∗13∗14∗⋯∗110=154\frac{1}{2} * \frac{1}{3} * \frac{1}{4} * \dots * \frac{1}{10} = \frac{1}{54}

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=2x = 2 și y=2y = 2 în formula legii de compoziție:
2∗2=2⋅22+22 * 2 = \frac{2 \cdot 2}{2 + 2}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
2∗2=44=12 * 2 = \frac{4}{4} = 1

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Legea fiind asociativă, calculăm expresia x∗y∗zx * y * z:
x∗y∗z=(x∗y)∗z=(xyx+y)∗z=xyx+y⋅zxyx+y+z=xyzx+yxy+z(x+y)x+y=xyzxy+xz+yzx * y * z = (x * y) * z = \left(\frac{xy}{x + y}\right) * z = \frac{\frac{xy}{x + y} \cdot z}{\frac{xy}{x + y} + z} = \frac{\frac{xyz}{x + y}}{\frac{xy + z(x + y)}{x + y}} = \frac{xyz}{xy + xz + yz}

(3p)

  • Inversul elementului x∗y∗zx * y * z este:
(x∗y∗z)−1=1x∗y∗z=xy+xz+yzxyz(x * y * z)^{-1} = \frac{1}{x * y * z} = \frac{xy + xz + yz}{xyz}
  • Despărțim raportul în sumă de fracții:
(x∗y∗z)−1=xyxyz+xzxyz+yzxyz=1z+1y+1x=x−1+y−1+z−1(x * y * z)^{-1} = \frac{xy}{xyz} + \frac{xz}{xyz} + \frac{yz}{xyz} = \frac{1}{z} + \frac{1}{y} + \frac{1}{x} = x^{-1} + y^{-1} + z^{-1}

pentru orice x,y,z∈Mx, y, z \in M.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Prin inducție matematică, relația demonstrată la subpunctul b) se generalizează pentru orice n≥2n \ge 2 numere x1,x2,…,xn∈Mx_1, x_2, \dots, x_n \in M:
(x1∗x2∗⋯∗xn)−1=x1−1+x2−1+⋯+xn−1(x_1 * x_2 * \dots * x_n)^{-1} = x_1^{-1} + x_2^{-1} + \dots + x_n^{-1}
  • Aplicăm formula pentru numerele 12,13,…,110∈M\frac{1}{2}, \frac{1}{3}, \dots, \frac{1}{10} \in M:
(12∗13∗14∗⋯∗110)−1=(12)−1+(13)−1+(14)−1+⋯+(110)−1\left(\frac{1}{2} * \frac{1}{3} * \frac{1}{4} * \dots * \frac{1}{10}\right)^{-1} = \left(\frac{1}{2}\right)^{-1} + \left(\frac{1}{3}\right)^{-1} + \left(\frac{1}{4}\right)^{-1} + \dots + \left(\frac{1}{10}\right)^{-1}

Cum (1k)−1=k\left(\frac{1}{k}\right)^{-1} = k pentru orice k∈{2,3,…,10}k \in \{2, 3, \dots, 10\}:

(12∗13∗⋯∗110)−1=2+3+4+⋯+10\left(\frac{1}{2} * \frac{1}{3} * \dots * \frac{1}{10}\right)^{-1} = 2 + 3 + 4 + \dots + 10

(3p)

  • Calculăm suma termenilor consecutivi:
2+3+4+⋯+10=(1+2+3+⋯+10)−1=10⋅112−1=55−1=542 + 3 + 4 + \dots + 10 = (1 + 2 + 3 + \dots + 10) - 1 = \frac{10 \cdot 11}{2} - 1 = 55 - 1 = 54

Așadar:

(12∗13∗⋯∗110)−1=54  ⟹  12∗13∗⋯∗110=54−1=154\left(\frac{1}{2} * \frac{1}{3} * \dots * \frac{1}{10}\right)^{-1} = 54 \implies \frac{1}{2} * \frac{1}{3} * \dots * \frac{1}{10} = 54^{-1} = \frac{1}{54}

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(1,+∞)→(0,+∞)f: (1, +\infty) \to (0, +\infty),

f(x)=ln⁡(x+1)−ln⁡(x−1)f(x) = \ln(x + 1) - \ln(x - 1)

a) Arătați că f′(x)=−2x2−1f'(x) = -\frac{2}{x^2 - 1}, x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

b) Demonstrați că funcția ff este bijectivă. (5p)

c) Calculați lim⁡x→+∞(xf(x))\lim_{x \to +\infty} (x f(x)). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe (1,+∞)(1, +\infty). Calculăm derivata utilizând formula (ln⁡u)′=u′u(\ln u)' = \frac{u'}{u}:
f′(x)=(ln⁡(x+1))′−(ln⁡(x−1))′=1x+1−1x−1f'(x) = (\ln(x + 1))' - (\ln(x - 1))' = \frac{1}{x + 1} - \frac{1}{x - 1}

(3p)

  • Aducem la același numitor comun:
f′(x)=(x−1)−(x+1)(x+1)(x−1)=x−1−x−1x2−1=−2x2−1,x∈(1,+∞)f'(x) = \frac{(x - 1) - (x + 1)}{(x + 1)(x - 1)} = \frac{x - 1 - x - 1}{x^2 - 1} = -\frac{2}{x^2 - 1}, \quad x \in (1, +\infty)

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • O funcție este bijectivă dacă este simultan injectivă și surjectivă:
    1. Injectivitate: Pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), avem x>1  ⟹  x2−1>0x > 1 \implies x^2 - 1 > 0, de unde:
f′(x)=−2x2−1<0f'(x) = -\frac{2}{x^2 - 1} < 0

Cum f′(x)<0f'(x) < 0 pe tot intervalul (1,+∞)(1, +\infty), rezultă că funcția ff este strict descrescătoare pe (1,+∞)(1, +\infty). Orice funcție strict monotonă pe un interval este injectivă, deci ff este injectivă.

(2p)

  1. Surjectivitate: Funcția ff este continuă pe (1,+∞)(1, +\infty), fiind diferență de funcții logaritmice elementare continue. Calculăm limitele la capetele intervalului de definiție:
    • La capătul stâng:
lim⁡x↘1f(x)=lim⁡x↘1(ln⁡(x+1)−ln⁡(x−1))=ln⁡2−ln⁡(0+)=ln⁡2−(−∞)=+∞\lim_{x \searrow 1} f(x) = \lim_{x \searrow 1} (\ln(x + 1) - \ln(x - 1)) = \ln 2 - \ln(0^+) = \ln 2 - (-\infty) = +\infty
 - La infinit:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞ln⁡(x+1x−1)=ln⁡(lim⁡x→+∞x+1x−1)=ln⁡1=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \ln\left(\frac{x + 1}{x - 1}\right) = \ln\left(\lim_{x \to +\infty} \frac{x + 1}{x - 1}\right) = \ln 1 = 0

Deoarece ff este continuă și strict descrescătoare pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty), mulțimea valorilor sale este:

Im⁡(f)=f((1,+∞))=(lim⁡x→+∞f(x),lim⁡x↘1f(x))=(0,+∞)\operatorname{Im}(f) = f((1, +\infty)) = \left(\lim_{x \to +\infty} f(x), \lim_{x \searrow 1} f(x)\right) = (0, +\infty)

Cum imaginea funcției coincide cu codomeniul (0,+∞)(0, +\infty), funcția ff este surjectivă.

  • Fiind injectivă și surjectivă, rezultă că ff este bijectivă.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Exprimăm limita căutată:
lim⁡x→+∞(xf(x))=lim⁡x→+∞x[ln⁡(x+1)−ln⁡(x−1)]=lim⁡x→+∞xln⁡(x+1x−1)=lim⁡x→+∞ln⁡[(x+1x−1)x]\lim_{x \to +\infty} (x f(x)) = \lim_{x \to +\infty} x [\ln(x + 1) - \ln(x - 1)] = \lim_{x \to +\infty} x \ln\left(\frac{x + 1}{x - 1}\right) = \lim_{x \to +\infty} \ln\left[\left(\frac{x + 1}{x - 1}\right)^x\right]

(3p)

  • Analizăm limita expresiei din interior, care reprezintă o nedeterminare de tipul 1∞1^\infty:
lim⁡x→+∞(x+1x−1)x=lim⁡x→+∞(1+x+1x−1−1)x=lim⁡x→+∞(1+2x−1)x\lim_{x \to +\infty} \left(\frac{x + 1}{x - 1}\right)^x = \lim_{x \to +\infty} \left(1 + \frac{x + 1}{x - 1} - 1\right)^x = \lim_{x \to +\infty} \left(1 + \frac{2}{x - 1}\right)^x =lim⁡x→+∞[(1+2x−1)x−12]2xx−1=elim⁡x→+∞2xx−1=e2= \lim_{x \to +\infty} \left[\left(1 + \frac{2}{x - 1}\right)^{\frac{x - 1}{2}}\right]^{\frac{2x}{x - 1}} = e^{\lim_{x \to +\infty} \frac{2x}{x - 1}} = e^2
  • Datorită continuității funcției logaritm pe (0,+∞)(0, +\infty):
lim⁡x→+∞(xf(x))=ln⁡(lim⁡x→+∞(x+1x−1)x)=ln⁡(e2)=2\lim_{x \to +\infty} (x f(x)) = \ln\left(\lim_{x \to +\infty} \left(\frac{x + 1}{x - 1}\right)^x\right) = \ln(e^2) = 2

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−3x+2f(x) = x^2 - 3x + 2.

a) Arătați că ∫01f(x) dx=56\int_0^1 f(x)\, dx = \frac{5}{6}. (5p)

b) Arătați că ∫1ef(x)xln⁡x dx=e2−74\int_1^e \frac{f(x)}{x} \ln x\, dx = \frac{e^2 - 7}{4}. (5p)

c) Determinați numerele reale aa, a>1a > 1 pentru care:

∫1af(x)ex dx=ea−3e\int_1^a f(x) e^x\, dx = e^a - 3e

(5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm integrala definită folosind proprietățile de liniaritate și formulele de integrare:
∫01f(x) dx=∫01(x2−3x+2) dx=(x33−3⋅x22+2x)∣01\int_0^1 f(x)\, dx = \int_0^1 (x^2 - 3x + 2)\, dx = \left.\left(\frac{x^3}{3} - 3 \cdot \frac{x^2}{2} + 2x\right)\right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
=(133−3⋅122+2⋅1)−0=13−32+2=2−9+126=56= \left(\frac{1^3}{3} - \frac{3 \cdot 1^2}{2} + 2 \cdot 1\right) - 0 = \frac{1}{3} - \frac{3}{2} + 2 = \frac{2 - 9 + 12}{6} = \frac{5}{6}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm raportul f(x)x\frac{f(x)}{x}:
f(x)x=x2−3x+2x=x−3+2x\frac{f(x)}{x} = \frac{x^2 - 3x + 2}{x} = x - 3 + \frac{2}{x}

Integrala devine:

∫1ef(x)xln⁡x dx=∫1e(x−3+2x)ln⁡x dx=∫1exln⁡x dx−3∫1eln⁡x dx+2∫1eln⁡xx dx\int_1^e \frac{f(x)}{x} \ln x\, dx = \int_1^e \left(x - 3 + \frac{2}{x}\right) \ln x\, dx = \int_1^e x \ln x\, dx - 3 \int_1^e \ln x\, dx + 2 \int_1^e \frac{\ln x}{x}\, dx

(2p)

  • Calculăm fiecare integrală separat:
    1. Pentru ∫1exln⁡x dx\int_1^e x \ln x\, dx, integrăm prin părți luând u=ln⁡x  ⟹  u′=1xu = \ln x \implies u' = \frac{1}{x} și v′=x  ⟹  v=x22v' = x \implies v = \frac{x^2}{2}:
∫1exln⁡x dx=x22ln⁡x∣1e−∫1ex22⋅1x dx=(e22−0)−12x22∣1e=e22−e2−14=e2+14\int_1^e x \ln x\, dx = \left.\frac{x^2}{2} \ln x\right|_1^e - \int_1^e \frac{x^2}{2} \cdot \frac{1}{x}\, dx = \left(\frac{e^2}{2} - 0\right) - \frac{1}{2} \left.\frac{x^2}{2}\right|_1^e = \frac{e^2}{2} - \frac{e^2 - 1}{4} = \frac{e^2 + 1}{4}
  1. Pentru ∫1eln⁡x dx\int_1^e \ln x\, dx, integrăm prin părți:
∫1eln⁡x dx=(xln⁡x−x)∣1e=(eln⁡e−e)−(1ln⁡1−1)=(e−e)−(−1)=1\int_1^e \ln x\, dx = \left.(x \ln x - x)\right|_1^e = (e \ln e - e) - (1 \ln 1 - 1) = (e - e) - (-1) = 1
  1. Pentru ∫1eln⁡xx dx\int_1^e \frac{\ln x}{x}\, dx, recunoaștem derivata logaritmului natural:
∫1eln⁡xx dx=∫1eln⁡x(ln⁡x)′ dx=ln⁡2x2∣1e=122−0=12\int_1^e \frac{\ln x}{x}\, dx = \int_1^e \ln x (\ln x)'\, dx = \left.\frac{\ln^2 x}{2}\right|_1^e = \frac{1^2}{2} - 0 = \frac{1}{2}
  • Însumăm rezultatele obținute:
∫1ef(x)xln⁡x dx=e2+14−3⋅1+2⋅12=e2+14−3+1=e2+14−2=e2+1−84=e2−74\int_1^e \frac{f(x)}{x} \ln x\, dx = \frac{e^2 + 1}{4} - 3 \cdot 1 + 2 \cdot \frac{1}{2} = \frac{e^2 + 1}{4} - 3 + 1 = \frac{e^2 + 1}{4} - 2 = \frac{e^2 + 1 - 8}{4} = \frac{e^2 - 7}{4}

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Determinăm o primitivă a funcției g(x)=f(x)ex=(x2−3x+2)exg(x) = f(x) e^x = (x^2 - 3x + 2) e^x prin integrare succesivă prin părți:
∫(x2−3x+2)ex dx=(x2−3x+2)ex−∫(2x−3)ex dx\int (x^2 - 3x + 2) e^x\, dx = (x^2 - 3x + 2) e^x - \int (2x - 3) e^x\, dx =(x2−3x+2)ex−[(2x−3)ex−∫2ex dx]= (x^2 - 3x + 2) e^x - \left[(2x - 3) e^x - \int 2 e^x\, dx\right] =(x2−3x+2)ex−(2x−3)ex+2ex=(x2−5x+7)ex= (x^2 - 3x + 2) e^x - (2x - 3) e^x + 2 e^x = (x^2 - 5x + 7) e^x
  • Calculăm integrala pe intervalul [1,a][1, a]:
∫1af(x)ex dx=[(x2−5x+7)ex]∣1a=(a2−5a+7)ea−(1−5+7)e=(a2−5a+7)ea−3e\int_1^a f(x) e^x\, dx = \left.\left[(x^2 - 5x + 7) e^x\right]\right|_1^a = (a^2 - 5a + 7) e^a - (1 - 5 + 7) e = (a^2 - 5a + 7) e^a - 3e

(3p)

  • Egalăm cu membrul drept al ecuației din enunț:
(a2−5a+7)ea−3e=ea−3e(a^2 - 5a + 7) e^a - 3e = e^a - 3e   ⟺  (a2−5a+7)ea=ea\iff (a^2 - 5a + 7) e^a = e^a
  • Cum ea>0e^a > 0 pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R}, împărțim prin eae^a:
a2−5a+7=1  ⟺  a2−5a+6=0a^2 - 5a + 7 = 1 \iff a^2 - 5a + 6 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
Δ=(−5)2−4⋅1⋅6=25−24=1  ⟹  a1=5−12=2,a2=5+12=3\Delta = (-5)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 6 = 25 - 24 = 1 \implies a_1 = \frac{5 - 1}{2} = 2, \quad a_2 = \frac{5 + 1}{2} = 3
  • Cum condiția din enunț este a>1a > 1, ambele valori a=2>1a = 2 > 1 și a=3>1a = 3 > 1 sunt admisibile.
  • Numerele reale cerute sunt a=2a = 2 și a=3a = 3.

(2p)