Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Determinați suma elementelor mulțimii A = { x ∈ N ∣ x 2 ≤ 5 } A = \{x \in \mathbb{N} \mid x^2 \le 5\} A = { x ∈ N ∣ x 2 ≤ 5 } . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Căutăm numerele naturale x ∈ N x \in \mathbb{N} x ∈ N care verifică inegalitatea x 2 ≤ 5 x^2 \le 5 x 2 ≤ 5 :
Pentru x = 0 x = 0 x = 0 : 0 2 = 0 ≤ 5 0^2 = 0 \le 5 0 2 = 0 ≤ 5 (adevărat).
Pentru x = 1 x = 1 x = 1 : 1 2 = 1 ≤ 5 1^2 = 1 \le 5 1 2 = 1 ≤ 5 (adevărat).
Pentru x = 2 x = 2 x = 2 : 2 2 = 4 ≤ 5 2^2 = 4 \le 5 2 2 = 4 ≤ 5 (adevărat).
Pentru x = 3 x = 3 x = 3 : 3 2 = 9 > 5 3^2 = 9 > 5 3 2 = 9 > 5 (fals).
Cum pentru orice x ≥ 3 x \ge 3 x ≥ 3 pătratul este strict mai mare decât 5 5 5 , mulțimea este:
A = { 0 , 1 , 2 } A = \{0, 1, 2\} A = { 0 , 1 , 2 }
(3p)
Calculăm suma elementelor mulțimii A A A :
S = 0 + 1 + 2 = 3 S = 0 + 1 + 2 = 3 S = 0 + 1 + 2 = 3
(2p)
2. Determinați numerele reale m m m și n n n , știind că f ( 1 ) = 2 f(1) = 2 f ( 1 ) = 2 și f ( 2 ) = 1 f(2) = 1 f ( 2 ) = 1 , unde f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = m x + n f(x) = mx + n f ( x ) = m x + n . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosind formula funcției, exprimăm condițiile din enunț:
f ( 1 ) = m ⋅ 1 + n = m + n = 2 f(1) = m \cdot 1 + n = m + n = 2 f ( 1 ) = m ⋅ 1 + n = m + n = 2
f ( 2 ) = m ⋅ 2 + n = 2 m + n = 1 f(2) = m \cdot 2 + n = 2m + n = 1 f ( 2 ) = m ⋅ 2 + n = 2 m + n = 1
Obținem sistemul de ecuații liniare:
{ m + n = 2 2 m + n = 1 \begin{cases} m + n = 2 \\ 2m + n = 1 \end{cases} { m + n = 2 2 m + n = 1
(2p)
Scădem prima ecuație din a doua:
( 2 m + n ) − ( m + n ) = 1 − 2 ⟺ m = − 1 (2m + n) - (m + n) = 1 - 2 \iff m = -1 ( 2 m + n ) − ( m + n ) = 1 − 2 ⟺ m = − 1
Înlocuim valoarea lui m m m în prima ecuație:
− 1 + n = 2 ⟺ n = 3 -1 + n = 2 \iff n = 3 − 1 + n = 2 ⟺ n = 3
Numerele reale căutate sunt m = − 1 m = -1 m = − 1 și n = 3 n = 3 n = 3 .
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 16 x + 2 ⋅ 4 x − 8 = 0 16^x + 2 \cdot 4^x - 8 = 0 1 6 x + 2 ⋅ 4 x − 8 = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Observăm că 16 x = ( 4 2 ) x = ( 4 x ) 2 16^x = (4^2)^x = (4^x)^2 1 6 x = ( 4 2 ) x = ( 4 x ) 2 . Facem schimbarea de variabilă t = 4 x t = 4^x t = 4 x , cu condiția t > 0 t > 0 t > 0 :
t 2 + 2 t − 8 = 0 t^2 + 2t - 8 = 0 t 2 + 2 t − 8 = 0
Descompunem în factori sau calculăm rădăcinile ecuației:
( t + 4 ) ( t − 2 ) = 0 ⟺ ( 4 x + 4 ) ( 4 x − 2 ) = 0 (t + 4)(t - 2) = 0 \iff (4^x + 4)(4^x - 2) = 0 ( t + 4 ) ( t − 2 ) = 0 ⟺ ( 4 x + 4 ) ( 4 x − 2 ) = 0
(2p)
Deoarece 4 x > 0 4^x > 0 4 x > 0 pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , factorul 4 x + 4 > 0 4^x + 4 > 0 4 x + 4 > 0 nu se poate anula.
Rămâne:
4 x − 2 = 0 ⟺ 4 x = 2 4^x - 2 = 0 \iff 4^x = 2 4 x − 2 = 0 ⟺ 4 x = 2
Scriem ambii membri ca puteri ale lui 2 2 2 :
( 2 2 ) x = 2 1 ⟺ 2 2 x = 2 1 (2^2)^x = 2^1 \iff 2^{2x} = 2^1 ( 2 2 ) x = 2 1 ⟺ 2 2 x = 2 1
Datorită injectivității funcției exponențiale:
2 x = 1 ⟺ x = 1 2 2x = 1 \iff x = \frac{1}{2} 2 x = 1 ⟺ x = 2 1
(3p)
4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă cifra sutelor un număr prim. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numerele naturale de trei cifre sunt de la 100 100 100 la 999 999 999 .
Numărul cazurilor posibile este:
Nr. cazuri posibile = 999 − 100 + 1 = 900 \text{Nr. cazuri posibile} = 999 - 100 + 1 = 900 Nr. cazuri posibile = 999 − 100 + 1 = 900
(2p)
Un număr de trei cifre este de forma a b c ‾ \overline{abc} ab c , unde:
a ∈ { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8 , 9 } a \in \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\} a ∈ { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8 , 9 } ; cifra sutelor trebuie să fie număr prim, deci a ∈ { 2 , 3 , 5 , 7 } a \in \{2, 3, 5, 7\} a ∈ { 2 , 3 , 5 , 7 } (4 4 4 posibilități).
b ∈ { 0 , 1 , 2 , … , 9 } b \in \{0, 1, 2, \dots, 9\} b ∈ { 0 , 1 , 2 , … , 9 } (10 10 10 posibilități).
c ∈ { 0 , 1 , 2 , … , 9 } c \in \{0, 1, 2, \dots, 9\} c ∈ { 0 , 1 , 2 , … , 9 } (10 10 10 posibilități).
Numărul cazurilor favorabile este:
Nr. cazuri favorabile = 4 ⋅ 10 ⋅ 10 = 400 \text{Nr. cazuri favorabile} = 4 \cdot 10 \cdot 10 = 400 Nr. cazuri favorabile = 4 ⋅ 10 ⋅ 10 = 400
(2p)
Probabilitatea este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:
p = Nr. cazuri favorabile Nr. cazuri posibile = 400 900 = 4 9 p = \frac{\text{Nr. cazuri favorabile}}{\text{Nr. cazuri posibile}} = \frac{400}{900} = \frac{4}{9} p = Nr. cazuri posibile Nr. cazuri favorabile = 900 400 = 9 4
(1p)
5. Se consideră paralelogramul A B C D ABCD A B C D și punctul O O O , intersecția diagonalelor acestuia. Arătați că O B ⃗ + O C ⃗ = A B ⃗ \vec{OB} + \vec{OC} = \vec{AB} O B + O C = A B . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul O O O este intersecția diagonalelor paralelogramului A B C D ABCD A B C D , deci O O O este mijlocul diagonalei A C AC A C .
Rezultă că vectorii O A ⃗ \vec{OA} O A și O C ⃗ \vec{OC} O C sunt opuși:
O C ⃗ = − O A ⃗ \vec{OC} = -\vec{OA} O C = − O A
(3p)
Înlocuim în suma vectorială cerută:
O B ⃗ + O C ⃗ = O B ⃗ − O A ⃗ = A O ⃗ + O B ⃗ \vec{OB} + \vec{OC} = \vec{OB} - \vec{OA} = \vec{AO} + \vec{OB} O B + O C = O B − O A = A O + O B
Aplicând regula triunghiului pentru adunarea vectorilor:
A O ⃗ + O B ⃗ = A B ⃗ \vec{AO} + \vec{OB} = \vec{AB} A O + O B = A B
Așadar, O B ⃗ + O C ⃗ = A B ⃗ \vec{OB} + \vec{OC} = \vec{AB} O B + O C = A B .
(2p)
6. Determinați sin x \sin x sin x , știind că x ∈ ( 3 π 2 , 2 π ) x \in \left(\frac{3\pi}{2}, 2\pi\right) x ∈ ( 2 3 π , 2 π ) și cos x = 4 5 \cos x = \frac{4}{5} cos x = 5 4 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula fundamentală a trigonometriei sin 2 x + cos 2 x = 1 \sin^2 x + \cos^2 x = 1 sin 2 x + cos 2 x = 1 :
sin 2 x = 1 − cos 2 x = 1 − ( 4 5 ) 2 = 1 − 16 25 = 9 25 \sin^2 x = 1 - \cos^2 x = 1 - \left(\frac{4}{5}\right)^2 = 1 - \frac{16}{25} = \frac{9}{25} sin 2 x = 1 − cos 2 x = 1 − ( 5 4 ) 2 = 1 − 25 16 = 25 9
(3p)
Deoarece x ∈ ( 3 π 2 , 2 π ) x \in \left(\frac{3\pi}{2}, 2\pi\right) x ∈ ( 2 3 π , 2 π ) (cadranul al IV-lea), funcția sinus ia valori strict negative:
sin x < 0 \sin x < 0 sin x < 0
Prin urmare:
sin x = − 9 25 = − 3 5 \sin x = -\sqrt{\frac{9}{25}} = -\frac{3}{5} sin x = − 25 9 = − 5 3
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A ( a ) = ( 2 a 1 a − 3 a 1 3 2 a − 1 1 ) A(a) = \begin{pmatrix} 2 & a & 1 \\ a - 3 & a & 1 \\ 3 & 2a - 1 & 1 \end{pmatrix} A ( a ) = 2 a − 3 3 a a 2 a − 1 1 1 1 și sistemul de ecuații:
{ 2 x + a y + z = 1 ( a − 3 ) x + a y + z = 2 a − 1 3 x + ( 2 a − 1 ) y + z = 1 \begin{cases} 2x + ay + z = 1 \\ (a - 3)x + ay + z = 2a - 1 \\ 3x + (2a - 1)y + z = 1 \end{cases} ⎩ ⎨ ⎧ 2 x + a y + z = 1 ( a − 3 ) x + a y + z = 2 a − 1 3 x + ( 2 a − 1 ) y + z = 1
unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( 0 ) ) = 5 \det(A(0)) = 5 det ( A ( 0 )) = 5 . (5p)
b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui a a a pentru care sistemul de ecuații este compatibil determinat. (5p)
c) Determinați numărul real a a a , știind că sistemul de ecuații are soluție unică ( x 0 , y 0 , z 0 ) (x_0, y_0, z_0) ( x 0 , y 0 , z 0 ) și x 0 x_0 x 0 , y 0 y_0 y 0 și z 0 z_0 z 0 sunt, în această ordine, termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim a = 0 a = 0 a = 0 în matricea A ( a ) A(a) A ( a ) :
A ( 0 ) = ( 2 0 1 − 3 0 1 3 − 1 1 ) A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 1 \\ -3 & 0 & 1 \\ 3 & -1 & 1 \end{pmatrix} A ( 0 ) = 2 − 3 3 0 0 − 1 1 1 1
(3p)
Calculăm determinantul prin regula lui Sarrus sau dezvoltare după a doua coloană:
det ( A ( 0 ) ) = 2 ⋅ 0 ⋅ 1 + 0 ⋅ 1 ⋅ 3 + 1 ⋅ ( − 3 ) ⋅ ( − 1 ) − 1 ⋅ 0 ⋅ 3 − 2 ⋅ 1 ⋅ ( − 1 ) − 0 ⋅ ( − 3 ) ⋅ 1 \det(A(0)) = 2 \cdot 0 \cdot 1 + 0 \cdot 1 \cdot 3 + 1 \cdot (-3) \cdot (-1) - 1 \cdot 0 \cdot 3 - 2 \cdot 1 \cdot (-1) - 0 \cdot (-3) \cdot 1 det ( A ( 0 )) = 2 ⋅ 0 ⋅ 1 + 0 ⋅ 1 ⋅ 3 + 1 ⋅ ( − 3 ) ⋅ ( − 1 ) − 1 ⋅ 0 ⋅ 3 − 2 ⋅ 1 ⋅ ( − 1 ) − 0 ⋅ ( − 3 ) ⋅ 1
= 0 + 0 + 3 − 0 − ( − 2 ) − 0 = 3 + 2 = 5 = 0 + 0 + 3 - 0 - (-2) - 0 = 3 + 2 = 5 = 0 + 0 + 3 − 0 − ( − 2 ) − 0 = 3 + 2 = 5
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Calculăm determinantul matricei sistemului A ( a ) A(a) A ( a ) pentru a ∈ R a \in \mathbb{R} a ∈ R :
det ( A ( a ) ) = ∣ 2 a 1 a − 3 a 1 3 2 a − 1 1 ∣ \det(A(a)) = \begin{vmatrix} 2 & a & 1 \\ a - 3 & a & 1 \\ 3 & 2a - 1 & 1 \end{vmatrix} det ( A ( a )) = 2 a − 3 3 a a 2 a − 1 1 1 1
Scădem prima linie din a doua linie (L 2 ← L 2 − L 1 L_2 \leftarrow L_2 - L_1 L 2 ← L 2 − L 1 ):
det ( A ( a ) ) = ∣ 2 a 1 a − 5 0 0 3 2 a − 1 1 ∣ \det(A(a)) = \begin{vmatrix} 2 & a & 1 \\ a - 5 & 0 & 0 \\ 3 & 2a - 1 & 1 \end{vmatrix} det ( A ( a )) = 2 a − 5 3 a 0 2 a − 1 1 0 1
Dezvoltăm după linia a doua:
det ( A ( a ) ) = − ( a − 5 ) ∣ a 1 2 a − 1 1 ∣ = − ( a − 5 ) ( a − ( 2 a − 1 ) ) = − ( a − 5 ) ( − a + 1 ) = ( a − 5 ) ( a − 1 ) \det(A(a)) = -(a - 5) \begin{vmatrix} a & 1 \\ 2a - 1 & 1 \end{vmatrix} = -(a - 5)(a - (2a - 1)) = -(a - 5)(-a + 1) = (a - 5)(a - 1) det ( A ( a )) = − ( a − 5 ) a 2 a − 1 1 1 = − ( a − 5 ) ( a − ( 2 a − 1 )) = − ( a − 5 ) ( − a + 1 ) = ( a − 5 ) ( a − 1 )
det ( A ( a ) ) = a 2 − 6 a + 5 \det(A(a)) = a^2 - 6a + 5 det ( A ( a )) = a 2 − 6 a + 5
(2p)
Sistemul de ecuații este compatibil determinat (adică are soluție unică) conform teoremei lui Cramer dacă și numai dacă det ( A ( a ) ) ≠ 0 \det(A(a)) \neq 0 det ( A ( a )) = 0 :
det ( A ( a ) ) = 0 ⟺ a 2 − 6 a + 5 = 0 ⟺ a = 1 sau a = 5 \det(A(a)) = 0 \iff a^2 - 6a + 5 = 0 \iff a = 1 \text{ sau } a = 5 det ( A ( a )) = 0 ⟺ a 2 − 6 a + 5 = 0 ⟺ a = 1 sau a = 5
Prin urmare, sistemul este compatibil determinat pentru orice a ∈ R ∖ { 1 , 5 } a \in \mathbb{R} \setminus \{1, 5\} a ∈ R ∖ { 1 , 5 } .
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Sistemul are soluție unică dacă și numai dacă a ∈ R ∖ { 1 , 5 } a \in \mathbb{R} \setminus \{1, 5\} a ∈ R ∖ { 1 , 5 } .
Rezolvăm sistemul de ecuații:
Scăzând prima ecuație din a doua ecuație obținem:
( a − 5 ) x 0 = 2 a − 2 = 2 ( a − 1 ) ⟹ x 0 = 2 ( a − 1 ) a − 5 (a - 5)x_0 = 2a - 2 = 2(a - 1) \implies x_0 = \frac{2(a - 1)}{a - 5} ( a − 5 ) x 0 = 2 a − 2 = 2 ( a − 1 ) ⟹ x 0 = a − 5 2 ( a − 1 )
Scăzând prima ecuație din a treia ecuație obținem:
x 0 + ( a − 1 ) y 0 = 0 ⟹ ( a − 1 ) y 0 = − x 0 = − 2 ( a − 1 ) a − 5 x_0 + (a - 1)y_0 = 0 \implies (a - 1)y_0 = -x_0 = -\frac{2(a - 1)}{a - 5} x 0 + ( a − 1 ) y 0 = 0 ⟹ ( a − 1 ) y 0 = − x 0 = − a − 5 2 ( a − 1 )
Deoarece a ≠ 1 a \neq 1 a = 1 , împărțim prin a − 1 a - 1 a − 1 :
y 0 = − 2 a − 5 y_0 = -\frac{2}{a - 5} y 0 = − a − 5 2
Determinăm z 0 z_0 z 0 din prima ecuație a sistemului:
z 0 = 1 − 2 x 0 − a y 0 = 1 − 4 ( a − 1 ) a − 5 + 2 a a − 5 = a − 5 − 4 a + 4 + 2 a a − 5 = − a − 1 a − 5 = − a + 1 a − 5 z_0 = 1 - 2x_0 - ay_0 = 1 - \frac{4(a - 1)}{a - 5} + \frac{2a}{a - 5} = \frac{a - 5 - 4a + 4 + 2a}{a - 5} = \frac{-a - 1}{a - 5} = -\frac{a + 1}{a - 5} z 0 = 1 − 2 x 0 − a y 0 = 1 − a − 5 4 ( a − 1 ) + a − 5 2 a = a − 5 a − 5 − 4 a + 4 + 2 a = a − 5 − a − 1 = − a − 5 a + 1
Soluția unică a sistemului este:
( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( 2 ( a − 1 ) a − 5 , − 2 a − 5 , − a + 1 a − 5 ) \left(x_0, y_0, z_0\right) = \left(\frac{2(a - 1)}{a - 5}, -\frac{2}{a - 5}, -\frac{a + 1}{a - 5}\right) ( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( a − 5 2 ( a − 1 ) , − a − 5 2 , − a − 5 a + 1 )
(3p)
Numerele x 0 , y 0 , z 0 x_0, y_0, z_0 x 0 , y 0 , z 0 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice dacă și numai dacă:
2 y 0 = x 0 + z 0 2y_0 = x_0 + z_0 2 y 0 = x 0 + z 0
Înlocuim valorile obținute:
2 ( − 2 a − 5 ) = 2 ( a − 1 ) a − 5 + ( − a + 1 a − 5 ) 2 \left(-\frac{2}{a - 5}\right) = \frac{2(a - 1)}{a - 5} + \left(-\frac{a + 1}{a - 5}\right) 2 ( − a − 5 2 ) = a − 5 2 ( a − 1 ) + ( − a − 5 a + 1 )
Deoarece a ≠ 5 a \neq 5 a = 5 , înmulțim ecuația cu a − 5 a - 5 a − 5 :
− 4 = 2 ( a − 1 ) − ( a + 1 ) ⟺ − 4 = 2 a − 2 − a − 1 ⟺ − 4 = a − 3 ⟺ a = − 1 -4 = 2(a - 1) - (a + 1) \iff -4 = 2a - 2 - a - 1 \iff -4 = a - 3 \iff a = -1 − 4 = 2 ( a − 1 ) − ( a + 1 ) ⟺ − 4 = 2 a − 2 − a − 1 ⟺ − 4 = a − 3 ⟺ a = − 1
Valoarea a = − 1 a = -1 a = − 1 aparține mulțimii R ∖ { 1 , 5 } \mathbb{R} \setminus \{1, 5\} R ∖ { 1 , 5 } , deci convine.
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru:
x ∗ y = x + y − x y 3 x * y = x + y - \frac{xy}{3} x ∗ y = x + y − 3 x y
a) Arătați că 1 ∗ 3 = 3 1 * 3 = 3 1 ∗ 3 = 3 . (5p)
b) Determinați numărul real x x x pentru care x ∗ x ∗ x = 26 9 x * x * x = \frac{26}{9} x ∗ x ∗ x = 9 26 . (5p)
c) Determinați numerele naturale n n n ale căror simetrice în raport cu legea de compoziție „∗ * ∗ ” sunt numere naturale. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim x = 1 x = 1 x = 1 și y = 3 y = 3 y = 3 în legea de compoziție:
1 ∗ 3 = 1 + 3 − 1 ⋅ 3 3 1 * 3 = 1 + 3 - \frac{1 \cdot 3}{3} 1 ∗ 3 = 1 + 3 − 3 1 ⋅ 3
(3p)
1 ∗ 3 = 4 − 1 = 3 1 * 3 = 4 - 1 = 3 1 ∗ 3 = 4 − 1 = 3
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Observăm că legea de compoziție se poate rescrie sub forma:
x ∗ y = 3 − 1 3 ( x − 3 ) ( y − 3 ) x * y = 3 - \frac{1}{3}(x - 3)(y - 3) x ∗ y = 3 − 3 1 ( x − 3 ) ( y − 3 )
pentru orice x , y ∈ R x, y \in \mathbb{R} x , y ∈ R .
x ∗ x = 3 − 1 3 ( x − 3 ) 2 x * x = 3 - \frac{1}{3}(x - 3)^2 x ∗ x = 3 − 3 1 ( x − 3 ) 2
Calculăm x ∗ x ∗ x = ( x ∗ x ) ∗ x x * x * x = (x * x) * x x ∗ x ∗ x = ( x ∗ x ) ∗ x :
x ∗ x ∗ x = 3 − 1 3 [ ( 3 − 1 3 ( x − 3 ) 2 ) − 3 ] ( x − 3 ) = 3 − 1 3 ( − 1 3 ( x − 3 ) 2 ) ( x − 3 ) = 3 + 1 9 ( x − 3 ) 3 x * x * x = 3 - \frac{1}{3}\left[\left(3 - \frac{1}{3}(x - 3)^2\right) - 3\right](x - 3) = 3 - \frac{1}{3}\left(-\frac{1}{3}(x - 3)^2\right)(x - 3) = 3 + \frac{1}{9}(x - 3)^3 x ∗ x ∗ x = 3 − 3 1 [ ( 3 − 3 1 ( x − 3 ) 2 ) − 3 ] ( x − 3 ) = 3 − 3 1 ( − 3 1 ( x − 3 ) 2 ) ( x − 3 ) = 3 + 9 1 ( x − 3 ) 3
(2p)
3 + 1 9 ( x − 3 ) 3 = 26 9 ⟺ 1 9 ( x − 3 ) 3 = 26 9 − 3 = − 1 9 3 + \frac{1}{9}(x - 3)^3 = \frac{26}{9} \iff \frac{1}{9}(x - 3)^3 = \frac{26}{9} - 3 = -\frac{1}{9} 3 + 9 1 ( x − 3 ) 3 = 9 26 ⟺ 9 1 ( x − 3 ) 3 = 9 26 − 3 = − 9 1
Înmulțind cu 9 9 9 :
( x − 3 ) 3 = − 1 ⟺ x − 3 = − 1 ⟺ x = 2 (x - 3)^3 = -1 \iff x - 3 = -1 \iff x = 2 ( x − 3 ) 3 = − 1 ⟺ x − 3 = − 1 ⟺ x = 2
Soluția ecuației este x = 2 x = 2 x = 2 .
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Căutăm elementul neutru e ∈ R e \in \mathbb{R} e ∈ R :
x ∗ e = x ⟺ x + e − x e 3 = x ⟺ e ( 1 − x 3 ) = 0 , ∀ x ∈ R ⟹ e = 0 x * e = x \iff x + e - \frac{xe}{3} = x \iff e\left(1 - \frac{x}{3}\right) = 0, \quad \forall x \in \mathbb{R} \implies e = 0 x ∗ e = x ⟺ x + e − 3 x e = x ⟺ e ( 1 − 3 x ) = 0 , ∀ x ∈ R ⟹ e = 0
Așadar, e = 0 e = 0 e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗ * ∗ ”.
(1p)
Elementul simetric n ′ n' n ′ al unui număr n n n verifică relația n ∗ n ′ = 0 n * n' = 0 n ∗ n ′ = 0 :
n + n ′ − n n ′ 3 = 0 ⟺ n ′ ( 1 − n 3 ) = − n ⟺ n ′ ( 3 − n 3 ) = − n n + n' - \frac{n n'}{3} = 0 \iff n'\left(1 - \frac{n}{3}\right) = -n \iff n'\left(\frac{3 - n}{3}\right) = -n n + n ′ − 3 n n ′ = 0 ⟺ n ′ ( 1 − 3 n ) = − n ⟺ n ′ ( 3 3 − n ) = − n
Pentru n ≠ 3 n \neq 3 n = 3 :
n ′ = − 3 n 3 − n = 3 n n − 3 = 3 ( n − 3 ) + 9 n − 3 = 3 + 9 n − 3 n' = \frac{-3n}{3 - n} = \frac{3n}{n - 3} = \frac{3(n - 3) + 9}{n - 3} = 3 + \frac{9}{n - 3} n ′ = 3 − n − 3 n = n − 3 3 n = n − 3 3 ( n − 3 ) + 9 = 3 + n − 3 9
(2p)
Se cere ca atât n n n , cât și n ′ n' n ′ să fie numere naturale (n , n ′ ∈ N n, n' \in \mathbb{N} n , n ′ ∈ N ):
n − 3 n - 3 n − 3 trebuie să fie un divizor întreg al lui 9 9 9 : n − 3 ∈ { − 9 , − 3 , − 1 , 1 , 3 , 9 } n - 3 \in \{-9, -3, -1, 1, 3, 9\} n − 3 ∈ { − 9 , − 3 , − 1 , 1 , 3 , 9 } .
Analizăm cazurile:
Dacă n − 3 = − 9 ⟹ n = − 6 ∉ N n - 3 = -9 \implies n = -6 \notin \mathbb{N} n − 3 = − 9 ⟹ n = − 6 ∈ / N .
Dacă n − 3 = − 3 ⟹ n = 0 ∈ N ⟹ n ′ = 3 − 3 = 0 ∈ N n - 3 = -3 \implies n = 0 \in \mathbb{N} \implies n' = 3 - 3 = 0 \in \mathbb{N} n − 3 = − 3 ⟹ n = 0 ∈ N ⟹ n ′ = 3 − 3 = 0 ∈ N (convine).
Dacă n − 3 = − 1 ⟹ n = 2 ∈ N ⟹ n ′ = 3 − 9 = − 6 ∉ N n - 3 = -1 \implies n = 2 \in \mathbb{N} \implies n' = 3 - 9 = -6 \notin \mathbb{N} n − 3 = − 1 ⟹ n = 2 ∈ N ⟹ n ′ = 3 − 9 = − 6 ∈ / N .
Dacă n − 3 = 1 ⟹ n = 4 ∈ N ⟹ n ′ = 3 + 9 = 12 ∈ N n - 3 = 1 \implies n = 4 \in \mathbb{N} \implies n' = 3 + 9 = 12 \in \mathbb{N} n − 3 = 1 ⟹ n = 4 ∈ N ⟹ n ′ = 3 + 9 = 12 ∈ N (convine).
Dacă n − 3 = 3 ⟹ n = 6 ∈ N ⟹ n ′ = 3 + 3 = 6 ∈ N n - 3 = 3 \implies n = 6 \in \mathbb{N} \implies n' = 3 + 3 = 6 \in \mathbb{N} n − 3 = 3 ⟹ n = 6 ∈ N ⟹ n ′ = 3 + 3 = 6 ∈ N (convine).
Dacă n − 3 = 9 ⟹ n = 12 ∈ N ⟹ n ′ = 3 + 1 = 4 ∈ N n - 3 = 9 \implies n = 12 \in \mathbb{N} \implies n' = 3 + 1 = 4 \in \mathbb{N} n − 3 = 9 ⟹ n = 12 ∈ N ⟹ n ′ = 3 + 1 = 4 ∈ N (convine).
Numerele naturale căutate sunt n ∈ { 0 , 4 , 6 , 12 } n \in \{0, 4, 6, 12\} n ∈ { 0 , 4 , 6 , 12 } .
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : ( 0 , + ∞ ) → R f: (0, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x 4 − 4 ln x f(x) = x^4 - 4\ln x f ( x ) = x 4 − 4 ln x .
a) Arătați că f ′ ( x ) = 4 ( x − 1 ) ( x + 1 ) ( x 2 + 1 ) x f'(x) = \frac{4(x - 1)(x + 1)(x^2 + 1)}{x} f ′ ( x ) = x 4 ( x − 1 ) ( x + 1 ) ( x 2 + 1 ) , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) . (5p)
b) Determinați ecuația asimptotei verticale la graficul funcției f f f . (5p)
c) Demonstrați că, pentru fiecare număr natural n n n , n ≥ 2 n \ge 2 n ≥ 2 , ecuația f ( x ) − n = 0 f(x) - n = 0 f ( x ) − n = 0 are două soluții reale distincte. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Calculăm derivata funcției f f f :
f ′ ( x ) = ( x 4 − 4 ln x ) ′ = ( x 4 ) ′ − 4 ( ln x ) ′ = 4 x 3 − 4 ⋅ 1 x = 4 x 3 − 4 x f'(x) = (x^4 - 4\ln x)' = (x^4)' - 4(\ln x)' = 4x^3 - 4 \cdot \frac{1}{x} = 4x^3 - \frac{4}{x} f ′ ( x ) = ( x 4 − 4 ln x ) ′ = ( x 4 ) ′ − 4 ( ln x ) ′ = 4 x 3 − 4 ⋅ x 1 = 4 x 3 − x 4
(3p)
Aducem la numitor comun și descompunem numărătorul în factori:
f ′ ( x ) = 4 x 4 − 4 x = 4 ( x 4 − 1 ) x = 4 ( x 2 − 1 ) ( x 2 + 1 ) x = 4 ( x − 1 ) ( x + 1 ) ( x 2 + 1 ) x f'(x) = \frac{4x^4 - 4}{x} = \frac{4(x^4 - 1)}{x} = \frac{4(x^2 - 1)(x^2 + 1)}{x} = \frac{4(x - 1)(x + 1)(x^2 + 1)}{x} f ′ ( x ) = x 4 x 4 − 4 = x 4 ( x 4 − 1 ) = x 4 ( x 2 − 1 ) ( x 2 + 1 ) = x 4 ( x − 1 ) ( x + 1 ) ( x 2 + 1 )
pentru orice x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) .
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Asimptota verticală poate exista la capătul deschis x = 0 x = 0 x = 0 al domeniului de definiție ( 0 , + ∞ ) (0, +\infty) ( 0 , + ∞ ) .
Calculăm limita la dreapta în 0 0 0 :
lim x → 0 , x > 0 f ( x ) = lim x → 0 , x > 0 ( x 4 − 4 ln x ) = 0 − 4 ( − ∞ ) = + ∞ \lim_{x \to 0, x > 0} f(x) = \lim_{x \to 0, x > 0} (x^4 - 4\ln x) = 0 - 4(-\infty) = +\infty x → 0 , x > 0 lim f ( x ) = x → 0 , x > 0 lim ( x 4 − 4 ln x ) = 0 − 4 ( − ∞ ) = + ∞
(3p)
Deoarece limita laterală este infinită, deducem că dreapta de ecuație x = 0 x = 0 x = 0 (axa O y Oy O y ) este asimptotă verticală la graficul funcției f f f .
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Pentru x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) , factorii x x x , x + 1 x + 1 x + 1 și x 2 + 1 x^2 + 1 x 2 + 1 sunt strict pozitivi. Semnul derivatei f ′ ( x ) f'(x) f ′ ( x ) este dat exclusiv de semnul factorului x − 1 x - 1 x − 1 :
f ′ ( x ) = 0 ⟺ x = 1 f'(x) = 0 \iff x = 1 f ′ ( x ) = 0 ⟺ x = 1 .
Pentru x ∈ ( 0 , 1 ) x \in (0, 1) x ∈ ( 0 , 1 ) , x − 1 < 0 ⟹ f ′ ( x ) < 0 x - 1 < 0 \implies f'(x) < 0 x − 1 < 0 ⟹ f ′ ( x ) < 0 , deci funcția f f f este strict descrescătoare pe intervalul ( 0 , 1 ] (0, 1] ( 0 , 1 ] .
Pentru x ∈ ( 1 , + ∞ ) x \in (1, +\infty) x ∈ ( 1 , + ∞ ) , x − 1 > 0 ⟹ f ′ ( x ) > 0 x - 1 > 0 \implies f'(x) > 0 x − 1 > 0 ⟹ f ′ ( x ) > 0 , deci funcția f f f este strict crescătoare pe intervalul [ 1 , + ∞ ) [1, +\infty) [ 1 , + ∞ ) .
(2p)
Calculăm valorile la capete și în punctul de minim:
lim x → 0 , x > 0 f ( x ) = + ∞ \lim_{x \to 0, x > 0} f(x) = +\infty x → 0 , x > 0 lim f ( x ) = + ∞
f ( 1 ) = 1 4 − 4 ln 1 = 1 − 0 = 1 f(1) = 1^4 - 4\ln 1 = 1 - 0 = 1 f ( 1 ) = 1 4 − 4 ln 1 = 1 − 0 = 1
lim x → + ∞ f ( x ) = lim x → + ∞ x 4 ( 1 − 4 ln x x 4 ) = + ∞ ⋅ ( 1 − 0 ) = + ∞ \lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} x^4 \left(1 - \frac{4\ln x}{x^4}\right) = +\infty \cdot (1 - 0) = +\infty x → + ∞ lim f ( x ) = x → + ∞ lim x 4 ( 1 − x 4 4 ln x ) = + ∞ ⋅ ( 1 − 0 ) = + ∞
Funcția f f f este continuă pe ( 0 , + ∞ ) (0, +\infty) ( 0 , + ∞ ) :
Pe intervalul ( 0 , 1 ] (0, 1] ( 0 , 1 ] , f f f este continuă și strict descrescătoare, deci realizează o bijecție de la ( 0 , 1 ] (0, 1] ( 0 , 1 ] la [ 1 , + ∞ ) [1, +\infty) [ 1 , + ∞ ) . Deoarece n ≥ 2 n \ge 2 n ≥ 2 , avem n ∈ ( 1 , + ∞ ) n \in (1, +\infty) n ∈ ( 1 , + ∞ ) , prin urmare ecuația f ( x ) = n f(x) = n f ( x ) = n are o unică soluție x 1 ∈ ( 0 , 1 ) x_1 \in (0, 1) x 1 ∈ ( 0 , 1 ) .
Pe intervalul [ 1 , + ∞ ) [1, +\infty) [ 1 , + ∞ ) , f f f este continuă și strict crescătoare, deci realizează o bijecție de la [ 1 , + ∞ ) [1, +\infty) [ 1 , + ∞ ) la [ 1 , + ∞ ) [1, +\infty) [ 1 , + ∞ ) . Deoarece n ≥ 2 n \ge 2 n ≥ 2 , avem n ∈ ( 1 , + ∞ ) n \in (1, +\infty) n ∈ ( 1 , + ∞ ) , prin urmare ecuația f ( x ) = n f(x) = n f ( x ) = n are o unică soluție x 2 ∈ ( 1 , + ∞ ) x_2 \in (1, +\infty) x 2 ∈ ( 1 , + ∞ ) .
Deoarece intervalele ( 0 , 1 ) (0, 1) ( 0 , 1 ) și ( 1 , + ∞ ) (1, +\infty) ( 1 , + ∞ ) sunt disjuncte, ecuația f ( x ) − n = 0 f(x) - n = 0 f ( x ) − n = 0 are exact două soluții reale distincte x 1 x_1 x 1 și x 2 x_2 x 2 .
(3p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 3 e x f(x) = x^3 e^x f ( x ) = x 3 e x .
a) Arătați că ∫ 0 2 f ( x ) e − x d x = 4 \int_0^2 f(x) e^{-x} \, dx = 4 ∫ 0 2 f ( x ) e − x d x = 4 . (5p)
b) Calculați ∫ 1 e 1 x 2 f ( ln x ) d x \int_1^e \frac{1}{x^2} f(\ln x) \, dx ∫ 1 e x 2 1 f ( ln x ) d x . (5p)
c) Arătați că ∫ 0 1 f ( x ) F ( x ) d x = 2 ( e − 3 ) 2 \int_0^1 f(x) F(x) \, dx = 2(e - 3)^2 ∫ 0 1 f ( x ) F ( x ) d x = 2 ( e − 3 ) 2 , unde F : R → R F: \mathbb{R} \to \mathbb{R} F : R → R este primitiva funcției f f f pentru care F ( 0 ) = 0 F(0) = 0 F ( 0 ) = 0 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim expresia funcției f ( x ) f(x) f ( x ) :
∫ 0 2 f ( x ) e − x d x = ∫ 0 2 x 3 e x e − x d x = ∫ 0 2 x 3 d x \int_0^2 f(x) e^{-x} \, dx = \int_0^2 x^3 e^x e^{-x} \, dx = \int_0^2 x^3 \, dx ∫ 0 2 f ( x ) e − x d x = ∫ 0 2 x 3 e x e − x d x = ∫ 0 2 x 3 d x
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫ 0 2 x 3 d x = [ x 4 4 ] 0 2 = 2 4 4 − 0 4 4 = 16 4 − 0 = 4 \int_0^2 x^3 \, dx = \left[ \frac{x^4}{4} \right]_0^2 = \frac{2^4}{4} - \frac{0^4}{4} = \frac{16}{4} - 0 = 4 ∫ 0 2 x 3 d x = [ 4 x 4 ] 0 2 = 4 2 4 − 4 0 4 = 4 16 − 0 = 4
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Exprimăm f ( ln x ) f(\ln x) f ( ln x ) folosind definiția funcției f ( u ) = u 3 e u f(u) = u^3 e^u f ( u ) = u 3 e u pentru u = ln x u = \ln x u = ln x :
f ( ln x ) = ( ln x ) 3 e ln x = ( ln x ) 3 ⋅ x = x ln 3 x f(\ln x) = (\ln x)^3 e^{\ln x} = (\ln x)^3 \cdot x = x \ln^3 x f ( ln x ) = ( ln x ) 3 e l n x = ( ln x ) 3 ⋅ x = x ln 3 x
Înlocuim în integrala cerută:
∫ 1 e 1 x 2 f ( ln x ) d x = ∫ 1 e 1 x 2 ⋅ ( x ln 3 x ) d x = ∫ 1 e ln 3 x x d x \int_1^e \frac{1}{x^2} f(\ln x) \, dx = \int_1^e \frac{1}{x^2} \cdot (x \ln^3 x) \, dx = \int_1^e \frac{\ln^3 x}{x} \, dx ∫ 1 e x 2 1 f ( ln x ) d x = ∫ 1 e x 2 1 ⋅ ( x ln 3 x ) d x = ∫ 1 e x ln 3 x d x
(3p)
Deoarece 1 x = ( ln x ) ′ \frac{1}{x} = (\ln x)' x 1 = ( ln x ) ′ , integrala devine:
∫ 1 e ln 3 x ⋅ ( ln x ) ′ d x = [ ln 4 x 4 ] 1 e = ln 4 e 4 − ln 4 1 4 = 1 4 4 − 0 4 = 1 4 \int_1^e \ln^3 x \cdot (\ln x)' \, dx = \left[ \frac{\ln^4 x}{4} \right]_1^e = \frac{\ln^4 e}{4} - \frac{\ln^4 1}{4} = \frac{1^4}{4} - \frac{0}{4} = \frac{1}{4} ∫ 1 e ln 3 x ⋅ ( ln x ) ′ d x = [ 4 ln 4 x ] 1 e = 4 ln 4 e − 4 ln 4 1 = 4 1 4 − 4 0 = 4 1
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Funcția f f f admite primitive de forma F ( x ) = ( a x 3 + b x 2 + c x + d ) e x + K F(x) = (ax^3 + bx^2 + cx + d)e^x + K F ( x ) = ( a x 3 + b x 2 + c x + d ) e x + K .
Derivând și identificând coeficienții cu f ( x ) = x 3 e x f(x) = x^3 e^x f ( x ) = x 3 e x :
F ′ ( x ) = [ a x 3 + ( 3 a + b ) x 2 + ( 2 b + c ) x + ( c + d ) ] e x = x 3 e x F'(x) = [ax^3 + (3a + b)x^2 + (2b + c)x + (c + d)]e^x = x^3 e^x F ′ ( x ) = [ a x 3 + ( 3 a + b ) x 2 + ( 2 b + c ) x + ( c + d )] e x = x 3 e x
⟹ a = 1 , b = − 3 , c = 6 , d = − 6 \implies a = 1, \quad b = -3, \quad c = 6, \quad d = -6 ⟹ a = 1 , b = − 3 , c = 6 , d = − 6
Deci orice primitivă este de forma:
F ( x ) = ( x 3 − 3 x 2 + 6 x − 6 ) e x + K F(x) = (x^3 - 3x^2 + 6x - 6)e^x + K F ( x ) = ( x 3 − 3 x 2 + 6 x − 6 ) e x + K
Din condiția F ( 0 ) = 0 F(0) = 0 F ( 0 ) = 0 :
F ( 0 ) = ( 0 − 0 + 0 − 6 ) e 0 + K = − 6 + K = 0 ⟹ K = 6 F(0) = (0 - 0 + 0 - 6)e^0 + K = -6 + K = 0 \implies K = 6 F ( 0 ) = ( 0 − 0 + 0 − 6 ) e 0 + K = − 6 + K = 0 ⟹ K = 6
Așadar:
F ( x ) = ( x 3 − 3 x 2 + 6 x − 6 ) e x + 6 F(x) = (x^3 - 3x^2 + 6x - 6)e^x + 6 F ( x ) = ( x 3 − 3 x 2 + 6 x − 6 ) e x + 6
(2p)
Folosind faptul că f ( x ) = F ′ ( x ) f(x) = F'(x) f ( x ) = F ′ ( x ) , calculăm integrala:
∫ 0 1 f ( x ) F ( x ) d x = ∫ 0 1 F ′ ( x ) F ( x ) d x = [ F 2 ( x ) 2 ] 0 1 = F 2 ( 1 ) − F 2 ( 0 ) 2 \int_0^1 f(x) F(x) \, dx = \int_0^1 F'(x) F(x) \, dx = \left[ \frac{F^2(x)}{2} \right]_0^1 = \frac{F^2(1) - F^2(0)}{2} ∫ 0 1 f ( x ) F ( x ) d x = ∫ 0 1 F ′ ( x ) F ( x ) d x = [ 2 F 2 ( x ) ] 0 1 = 2 F 2 ( 1 ) − F 2 ( 0 )
Cum F ( 0 ) = 0 F(0) = 0 F ( 0 ) = 0 , calculăm F ( 1 ) F(1) F ( 1 ) :
F ( 1 ) = ( 1 − 3 + 6 − 6 ) e 1 + 6 = − 2 e + 6 = 2 ( 3 − e ) F(1) = (1 - 3 + 6 - 6)e^1 + 6 = -2e + 6 = 2(3 - e) F ( 1 ) = ( 1 − 3 + 6 − 6 ) e 1 + 6 = − 2 e + 6 = 2 ( 3 − e )
Înlocuim în expresia integralei:
∫ 0 1 f ( x ) F ( x ) d x = [ 2 ( 3 − e ) ] 2 − 0 2 = 4 ( 3 − e ) 2 2 = 2 ( 3 − e ) 2 = 2 ( e − 3 ) 2 \int_0^1 f(x) F(x) \, dx = \frac{[2(3 - e)]^2 - 0}{2} = \frac{4(3 - e)^2}{2} = 2(3 - e)^2 = 2(e - 3)^2 ∫ 0 1 f ( x ) F ( x ) d x = 2 [ 2 ( 3 − e ) ] 2 − 0 = 2 4 ( 3 − e ) 2 = 2 ( 3 − e ) 2 = 2 ( e − 3 ) 2
(3p)