BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 8

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 8

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați suma elementelor mulțimii A={x∈N∣x2≤5}A = \{x \in \mathbb{N} \mid x^2 \le 5\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Căutăm numerele naturale x∈Nx \in \mathbb{N} care verifică inegalitatea x2≤5x^2 \le 5:
    • Pentru x=0x = 0: 02=0≤50^2 = 0 \le 5 (adevărat).
    • Pentru x=1x = 1: 12=1≤51^2 = 1 \le 5 (adevărat).
    • Pentru x=2x = 2: 22=4≤52^2 = 4 \le 5 (adevărat).
    • Pentru x=3x = 3: 32=9>53^2 = 9 > 5 (fals).

Cum pentru orice x≥3x \ge 3 pătratul este strict mai mare decât 55, mulțimea este:

A={0,1,2}A = \{0, 1, 2\}

(3p)

  • Calculăm suma elementelor mulțimii AA:
S=0+1+2=3S = 0 + 1 + 2 = 3

(2p)


2. Determinați numerele reale mm și nn, știind că f(1)=2f(1) = 2 și f(2)=1f(2) = 1, unde f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=mx+nf(x) = mx + n. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind formula funcției, exprimăm condițiile din enunț:
f(1)=m⋅1+n=m+n=2f(1) = m \cdot 1 + n = m + n = 2 f(2)=m⋅2+n=2m+n=1f(2) = m \cdot 2 + n = 2m + n = 1

Obținem sistemul de ecuații liniare:

{m+n=22m+n=1\begin{cases} m + n = 2 \\ 2m + n = 1 \end{cases}

(2p)

  • Scădem prima ecuație din a doua:
(2m+n)−(m+n)=1−2  ⟺  m=−1(2m + n) - (m + n) = 1 - 2 \iff m = -1
  • Înlocuim valoarea lui mm în prima ecuație:
−1+n=2  ⟺  n=3-1 + n = 2 \iff n = 3

Numerele reale căutate sunt m=−1m = -1 și n=3n = 3.

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 16x+2⋅4x−8=016^x + 2 \cdot 4^x - 8 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că 16x=(42)x=(4x)216^x = (4^2)^x = (4^x)^2. Facem schimbarea de variabilă t=4xt = 4^x, cu condiția t>0t > 0:
t2+2t−8=0t^2 + 2t - 8 = 0
  • Descompunem în factori sau calculăm rădăcinile ecuației:
(t+4)(t−2)=0  ⟺  (4x+4)(4x−2)=0(t + 4)(t - 2) = 0 \iff (4^x + 4)(4^x - 2) = 0

(2p)

  • Deoarece 4x>04^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, factorul 4x+4>04^x + 4 > 0 nu se poate anula.
  • Rămâne:
4x−2=0  ⟺  4x=24^x - 2 = 0 \iff 4^x = 2

Scriem ambii membri ca puteri ale lui 22:

(22)x=21  ⟺  22x=21(2^2)^x = 2^1 \iff 2^{2x} = 2^1

Datorită injectivității funcției exponențiale:

2x=1  ⟺  x=122x = 1 \iff x = \frac{1}{2}

(3p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă cifra sutelor un număr prim. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de trei cifre sunt de la 100100 la 999999.
  • Numărul cazurilor posibile este:
Nr. cazuri posibile=999−100+1=900\text{Nr. cazuri posibile} = 999 - 100 + 1 = 900

(2p)

  • Un număr de trei cifre este de forma abc‾\overline{abc}, unde:
    • a∈{1,2,3,4,5,6,7,8,9}a \in \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}; cifra sutelor trebuie să fie număr prim, deci a∈{2,3,5,7}a \in \{2, 3, 5, 7\} (44 posibilități).
    • b∈{0,1,2,…,9}b \in \{0, 1, 2, \dots, 9\} (1010 posibilități).
    • c∈{0,1,2,…,9}c \in \{0, 1, 2, \dots, 9\} (1010 posibilități).

Numărul cazurilor favorabile este:

Nr. cazuri favorabile=4⋅10⋅10=400\text{Nr. cazuri favorabile} = 4 \cdot 10 \cdot 10 = 400

(2p)

  • Probabilitatea este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:
p=Nr. cazuri favorabileNr. cazuri posibile=400900=49p = \frac{\text{Nr. cazuri favorabile}}{\text{Nr. cazuri posibile}} = \frac{400}{900} = \frac{4}{9}

(1p)


5. Se consideră paralelogramul ABCDABCD și punctul OO, intersecția diagonalelor acestuia. Arătați că OB⃗+OC⃗=AB⃗\vec{OB} + \vec{OC} = \vec{AB}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul OO este intersecția diagonalelor paralelogramului ABCDABCD, deci OO este mijlocul diagonalei ACAC.
  • Rezultă că vectorii OA⃗\vec{OA} și OC⃗\vec{OC} sunt opuși:
OC⃗=−OA⃗\vec{OC} = -\vec{OA}

(3p)

  • Înlocuim în suma vectorială cerută:
OB⃗+OC⃗=OB⃗−OA⃗=AO⃗+OB⃗\vec{OB} + \vec{OC} = \vec{OB} - \vec{OA} = \vec{AO} + \vec{OB}
  • Aplicând regula triunghiului pentru adunarea vectorilor:
AO⃗+OB⃗=AB⃗\vec{AO} + \vec{OB} = \vec{AB}

Așadar, OB⃗+OC⃗=AB⃗\vec{OB} + \vec{OC} = \vec{AB}.

(2p)


6. Determinați sin⁡x\sin x, știind că x∈(3π2,2π)x \in \left(\frac{3\pi}{2}, 2\pi\right) și cos⁡x=45\cos x = \frac{4}{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:
sin⁡2x=1−cos⁡2x=1−(45)2=1−1625=925\sin^2 x = 1 - \cos^2 x = 1 - \left(\frac{4}{5}\right)^2 = 1 - \frac{16}{25} = \frac{9}{25}

(3p)

  • Deoarece x∈(3π2,2π)x \in \left(\frac{3\pi}{2}, 2\pi\right) (cadranul al IV-lea), funcția sinus ia valori strict negative:
sin⁡x<0\sin x < 0

Prin urmare:

sin⁡x=−925=−35\sin x = -\sqrt{\frac{9}{25}} = -\frac{3}{5}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(2a1a−3a132a−11)A(a) = \begin{pmatrix} 2 & a & 1 \\ a - 3 & a & 1 \\ 3 & 2a - 1 & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{2x+ay+z=1(a−3)x+ay+z=2a−13x+(2a−1)y+z=1\begin{cases} 2x + ay + z = 1 \\ (a - 3)x + ay + z = 2a - 1 \\ 3x + (2a - 1)y + z = 1 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(0))=5\det(A(0)) = 5. (5p)

b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui aa pentru care sistemul de ecuații este compatibil determinat. (5p)

c) Determinați numărul real aa, știind că sistemul de ecuații are soluție unică (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) și x0x_0, y0y_0 și z0z_0 sunt, în această ordine, termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=0a = 0 în matricea A(a)A(a):
A(0)=(201−3013−11)A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 1 \\ -3 & 0 & 1 \\ 3 & -1 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Calculăm determinantul prin regula lui Sarrus sau dezvoltare după a doua coloană:
det⁡(A(0))=2⋅0⋅1+0⋅1⋅3+1⋅(−3)⋅(−1)−1⋅0⋅3−2⋅1⋅(−1)−0⋅(−3)⋅1\det(A(0)) = 2 \cdot 0 \cdot 1 + 0 \cdot 1 \cdot 3 + 1 \cdot (-3) \cdot (-1) - 1 \cdot 0 \cdot 3 - 2 \cdot 1 \cdot (-1) - 0 \cdot (-3) \cdot 1 =0+0+3−0−(−2)−0=3+2=5= 0 + 0 + 3 - 0 - (-2) - 0 = 3 + 2 = 5

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm determinantul matricei sistemului A(a)A(a) pentru a∈Ra \in \mathbb{R}:
det⁡(A(a))=∣2a1a−3a132a−11∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 2 & a & 1 \\ a - 3 & a & 1 \\ 3 & 2a - 1 & 1 \end{vmatrix}

Scădem prima linie din a doua linie (L2←L2−L1L_2 \leftarrow L_2 - L_1):

det⁡(A(a))=∣2a1a−50032a−11∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 2 & a & 1 \\ a - 5 & 0 & 0 \\ 3 & 2a - 1 & 1 \end{vmatrix}

Dezvoltăm după linia a doua:

det⁡(A(a))=−(a−5)∣a12a−11∣=−(a−5)(a−(2a−1))=−(a−5)(−a+1)=(a−5)(a−1)\det(A(a)) = -(a - 5) \begin{vmatrix} a & 1 \\ 2a - 1 & 1 \end{vmatrix} = -(a - 5)(a - (2a - 1)) = -(a - 5)(-a + 1) = (a - 5)(a - 1) det⁡(A(a))=a2−6a+5\det(A(a)) = a^2 - 6a + 5

(2p)

  • Sistemul de ecuații este compatibil determinat (adică are soluție unică) conform teoremei lui Cramer dacă și numai dacă det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0:
det⁡(A(a))=0  ⟺  a2−6a+5=0  ⟺  a=1 sau a=5\det(A(a)) = 0 \iff a^2 - 6a + 5 = 0 \iff a = 1 \text{ sau } a = 5

Prin urmare, sistemul este compatibil determinat pentru orice a∈R∖{1,5}a \in \mathbb{R} \setminus \{1, 5\}.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Sistemul are soluție unică dacă și numai dacă a∈R∖{1,5}a \in \mathbb{R} \setminus \{1, 5\}.
  • Rezolvăm sistemul de ecuații:

Scăzând prima ecuație din a doua ecuație obținem:

(a−5)x0=2a−2=2(a−1)  ⟹  x0=2(a−1)a−5(a - 5)x_0 = 2a - 2 = 2(a - 1) \implies x_0 = \frac{2(a - 1)}{a - 5}

Scăzând prima ecuație din a treia ecuație obținem:

x0+(a−1)y0=0  ⟹  (a−1)y0=−x0=−2(a−1)a−5x_0 + (a - 1)y_0 = 0 \implies (a - 1)y_0 = -x_0 = -\frac{2(a - 1)}{a - 5}

Deoarece a≠1a \neq 1, împărțim prin a−1a - 1:

y0=−2a−5y_0 = -\frac{2}{a - 5}

Determinăm z0z_0 din prima ecuație a sistemului:

z0=1−2x0−ay0=1−4(a−1)a−5+2aa−5=a−5−4a+4+2aa−5=−a−1a−5=−a+1a−5z_0 = 1 - 2x_0 - ay_0 = 1 - \frac{4(a - 1)}{a - 5} + \frac{2a}{a - 5} = \frac{a - 5 - 4a + 4 + 2a}{a - 5} = \frac{-a - 1}{a - 5} = -\frac{a + 1}{a - 5}

Soluția unică a sistemului este:

(x0,y0,z0)=(2(a−1)a−5,−2a−5,−a+1a−5)\left(x_0, y_0, z_0\right) = \left(\frac{2(a - 1)}{a - 5}, -\frac{2}{a - 5}, -\frac{a + 1}{a - 5}\right)

(3p)

  • Numerele x0,y0,z0x_0, y_0, z_0 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice dacă și numai dacă:
2y0=x0+z02y_0 = x_0 + z_0

Înlocuim valorile obținute:

2(−2a−5)=2(a−1)a−5+(−a+1a−5)2 \left(-\frac{2}{a - 5}\right) = \frac{2(a - 1)}{a - 5} + \left(-\frac{a + 1}{a - 5}\right)

Deoarece a≠5a \neq 5, înmulțim ecuația cu a−5a - 5:

−4=2(a−1)−(a+1)  ⟺  −4=2a−2−a−1  ⟺  −4=a−3  ⟺  a=−1-4 = 2(a - 1) - (a + 1) \iff -4 = 2a - 2 - a - 1 \iff -4 = a - 3 \iff a = -1

Valoarea a=−1a = -1 aparține mulțimii R∖{1,5}\mathbb{R} \setminus \{1, 5\}, deci convine.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru:

x∗y=x+y−xy3x * y = x + y - \frac{xy}{3}

a) Arătați că 1∗3=31 * 3 = 3. (5p)

b) Determinați numărul real xx pentru care x∗x∗x=269x * x * x = \frac{26}{9}. (5p)

c) Determinați numerele naturale nn ale căror simetrice în raport cu legea de compoziție „∗*” sunt numere naturale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=1x = 1 și y=3y = 3 în legea de compoziție:
1∗3=1+3−1⋅331 * 3 = 1 + 3 - \frac{1 \cdot 3}{3}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
1∗3=4−1=31 * 3 = 4 - 1 = 3

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Observăm că legea de compoziție se poate rescrie sub forma:
x∗y=3−13(x−3)(y−3)x * y = 3 - \frac{1}{3}(x - 3)(y - 3)

pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

  • Calculăm x∗xx * x:
x∗x=3−13(x−3)2x * x = 3 - \frac{1}{3}(x - 3)^2
  • Calculăm x∗x∗x=(x∗x)∗xx * x * x = (x * x) * x:
x∗x∗x=3−13[(3−13(x−3)2)−3](x−3)=3−13(−13(x−3)2)(x−3)=3+19(x−3)3x * x * x = 3 - \frac{1}{3}\left[\left(3 - \frac{1}{3}(x - 3)^2\right) - 3\right](x - 3) = 3 - \frac{1}{3}\left(-\frac{1}{3}(x - 3)^2\right)(x - 3) = 3 + \frac{1}{9}(x - 3)^3

(2p)

  • Ecuația devine:
3+19(x−3)3=269  ⟺  19(x−3)3=269−3=−193 + \frac{1}{9}(x - 3)^3 = \frac{26}{9} \iff \frac{1}{9}(x - 3)^3 = \frac{26}{9} - 3 = -\frac{1}{9}

Înmulțind cu 99:

(x−3)3=−1  ⟺  x−3=−1  ⟺  x=2(x - 3)^3 = -1 \iff x - 3 = -1 \iff x = 2

Soluția ecuației este x=2x = 2.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Căutăm elementul neutru e∈Re \in \mathbb{R}:
x∗e=x  ⟺  x+e−xe3=x  ⟺  e(1−x3)=0,∀x∈R  ⟹  e=0x * e = x \iff x + e - \frac{xe}{3} = x \iff e\left(1 - \frac{x}{3}\right) = 0, \quad \forall x \in \mathbb{R} \implies e = 0

Așadar, e=0e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(1p)

  • Elementul simetric n′n' al unui număr nn verifică relația n∗n′=0n * n' = 0:
n+n′−nn′3=0  ⟺  n′(1−n3)=−n  ⟺  n′(3−n3)=−nn + n' - \frac{n n'}{3} = 0 \iff n'\left(1 - \frac{n}{3}\right) = -n \iff n'\left(\frac{3 - n}{3}\right) = -n

Pentru n≠3n \neq 3:

n′=−3n3−n=3nn−3=3(n−3)+9n−3=3+9n−3n' = \frac{-3n}{3 - n} = \frac{3n}{n - 3} = \frac{3(n - 3) + 9}{n - 3} = 3 + \frac{9}{n - 3}

(2p)

  • Se cere ca atât nn, cât și n′n' să fie numere naturale (n,n′∈Nn, n' \in \mathbb{N}):
    • n−3n - 3 trebuie să fie un divizor întreg al lui 99: n−3∈{−9,−3,−1,1,3,9}n - 3 \in \{-9, -3, -1, 1, 3, 9\}.
    • Analizăm cazurile:
      • Dacă n−3=−9  ⟹  n=−6∉Nn - 3 = -9 \implies n = -6 \notin \mathbb{N}.
      • Dacă n−3=−3  ⟹  n=0∈N  ⟹  n′=3−3=0∈Nn - 3 = -3 \implies n = 0 \in \mathbb{N} \implies n' = 3 - 3 = 0 \in \mathbb{N} (convine).
      • Dacă n−3=−1  ⟹  n=2∈N  ⟹  n′=3−9=−6∉Nn - 3 = -1 \implies n = 2 \in \mathbb{N} \implies n' = 3 - 9 = -6 \notin \mathbb{N}.
      • Dacă n−3=1  ⟹  n=4∈N  ⟹  n′=3+9=12∈Nn - 3 = 1 \implies n = 4 \in \mathbb{N} \implies n' = 3 + 9 = 12 \in \mathbb{N} (convine).
      • Dacă n−3=3  ⟹  n=6∈N  ⟹  n′=3+3=6∈Nn - 3 = 3 \implies n = 6 \in \mathbb{N} \implies n' = 3 + 3 = 6 \in \mathbb{N} (convine).
      • Dacă n−3=9  ⟹  n=12∈N  ⟹  n′=3+1=4∈Nn - 3 = 9 \implies n = 12 \in \mathbb{N} \implies n' = 3 + 1 = 4 \in \mathbb{N} (convine).

Numerele naturale căutate sunt n∈{0,4,6,12}n \in \{0, 4, 6, 12\}.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x4−4ln⁡xf(x) = x^4 - 4\ln x.

a) Arătați că f′(x)=4(x−1)(x+1)(x2+1)xf'(x) = \frac{4(x - 1)(x + 1)(x^2 + 1)}{x}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei verticale la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că, pentru fiecare număr natural nn, n≥2n \ge 2, ecuația f(x)−n=0f(x) - n = 0 are două soluții reale distincte. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm derivata funcției ff:
f′(x)=(x4−4ln⁡x)′=(x4)′−4(ln⁡x)′=4x3−4⋅1x=4x3−4xf'(x) = (x^4 - 4\ln x)' = (x^4)' - 4(\ln x)' = 4x^3 - 4 \cdot \frac{1}{x} = 4x^3 - \frac{4}{x}

(3p)

  • Aducem la numitor comun și descompunem numărătorul în factori:
f′(x)=4x4−4x=4(x4−1)x=4(x2−1)(x2+1)x=4(x−1)(x+1)(x2+1)xf'(x) = \frac{4x^4 - 4}{x} = \frac{4(x^4 - 1)}{x} = \frac{4(x^2 - 1)(x^2 + 1)}{x} = \frac{4(x - 1)(x + 1)(x^2 + 1)}{x}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Asimptota verticală poate exista la capătul deschis x=0x = 0 al domeniului de definiție (0,+∞)(0, +\infty).
  • Calculăm limita la dreapta în 00:
lim⁡x→0,x>0f(x)=lim⁡x→0,x>0(x4−4ln⁡x)=0−4(−∞)=+∞\lim_{x \to 0, x > 0} f(x) = \lim_{x \to 0, x > 0} (x^4 - 4\ln x) = 0 - 4(-\infty) = +\infty

(3p)

  • Deoarece limita laterală este infinită, deducem că dreapta de ecuație x=0x = 0 (axa OyOy) este asimptotă verticală la graficul funcției ff.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), factorii xx, x+1x + 1 și x2+1x^2 + 1 sunt strict pozitivi. Semnul derivatei f′(x)f'(x) este dat exclusiv de semnul factorului x−1x - 1:
    • f′(x)=0  ⟺  x=1f'(x) = 0 \iff x = 1.
    • Pentru x∈(0,1)x \in (0, 1), x−1<0  ⟹  f′(x)<0x - 1 < 0 \implies f'(x) < 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe intervalul (0,1](0, 1].
    • Pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), x−1>0  ⟹  f′(x)>0x - 1 > 0 \implies f'(x) > 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty).

(2p)

  • Calculăm valorile la capete și în punctul de minim:
lim⁡x→0,x>0f(x)=+∞\lim_{x \to 0, x > 0} f(x) = +\infty f(1)=14−4ln⁡1=1−0=1f(1) = 1^4 - 4\ln 1 = 1 - 0 = 1 lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x4(1−4ln⁡xx4)=+∞⋅(1−0)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} x^4 \left(1 - \frac{4\ln x}{x^4}\right) = +\infty \cdot (1 - 0) = +\infty
  • Funcția ff este continuă pe (0,+∞)(0, +\infty):
    • Pe intervalul (0,1](0, 1], ff este continuă și strict descrescătoare, deci realizează o bijecție de la (0,1](0, 1] la [1,+∞)[1, +\infty). Deoarece n≥2n \ge 2, avem n∈(1,+∞)n \in (1, +\infty), prin urmare ecuația f(x)=nf(x) = n are o unică soluție x1∈(0,1)x_1 \in (0, 1).
    • Pe intervalul [1,+∞)[1, +\infty), ff este continuă și strict crescătoare, deci realizează o bijecție de la [1,+∞)[1, +\infty) la [1,+∞)[1, +\infty). Deoarece n≥2n \ge 2, avem n∈(1,+∞)n \in (1, +\infty), prin urmare ecuația f(x)=nf(x) = n are o unică soluție x2∈(1,+∞)x_2 \in (1, +\infty).

Deoarece intervalele (0,1)(0, 1) și (1,+∞)(1, +\infty) sunt disjuncte, ecuația f(x)−n=0f(x) - n = 0 are exact două soluții reale distincte x1x_1 și x2x_2.

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3exf(x) = x^3 e^x.

a) Arătați că ∫02f(x)e−x dx=4\int_0^2 f(x) e^{-x} \, dx = 4. (5p)

b) Calculați ∫1e1x2f(ln⁡x) dx\int_1^e \frac{1}{x^2} f(\ln x) \, dx. (5p)

c) Arătați că ∫01f(x)F(x) dx=2(e−3)2\int_0^1 f(x) F(x) \, dx = 2(e - 3)^2, unde F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} este primitiva funcției ff pentru care F(0)=0F(0) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim expresia funcției f(x)f(x):
∫02f(x)e−x dx=∫02x3exe−x dx=∫02x3 dx\int_0^2 f(x) e^{-x} \, dx = \int_0^2 x^3 e^x e^{-x} \, dx = \int_0^2 x^3 \, dx

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
∫02x3 dx=[x44]02=244−044=164−0=4\int_0^2 x^3 \, dx = \left[ \frac{x^4}{4} \right]_0^2 = \frac{2^4}{4} - \frac{0^4}{4} = \frac{16}{4} - 0 = 4

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm f(ln⁡x)f(\ln x) folosind definiția funcției f(u)=u3euf(u) = u^3 e^u pentru u=ln⁡xu = \ln x:
f(ln⁡x)=(ln⁡x)3eln⁡x=(ln⁡x)3⋅x=xln⁡3xf(\ln x) = (\ln x)^3 e^{\ln x} = (\ln x)^3 \cdot x = x \ln^3 x
  • Înlocuim în integrala cerută:
∫1e1x2f(ln⁡x) dx=∫1e1x2⋅(xln⁡3x) dx=∫1eln⁡3xx dx\int_1^e \frac{1}{x^2} f(\ln x) \, dx = \int_1^e \frac{1}{x^2} \cdot (x \ln^3 x) \, dx = \int_1^e \frac{\ln^3 x}{x} \, dx

(3p)

  • Deoarece 1x=(ln⁡x)′\frac{1}{x} = (\ln x)', integrala devine:
∫1eln⁡3x⋅(ln⁡x)′ dx=[ln⁡4x4]1e=ln⁡4e4−ln⁡414=144−04=14\int_1^e \ln^3 x \cdot (\ln x)' \, dx = \left[ \frac{\ln^4 x}{4} \right]_1^e = \frac{\ln^4 e}{4} - \frac{\ln^4 1}{4} = \frac{1^4}{4} - \frac{0}{4} = \frac{1}{4}

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Funcția ff admite primitive de forma F(x)=(ax3+bx2+cx+d)ex+KF(x) = (ax^3 + bx^2 + cx + d)e^x + K.
  • Derivând și identificând coeficienții cu f(x)=x3exf(x) = x^3 e^x:
F′(x)=[ax3+(3a+b)x2+(2b+c)x+(c+d)]ex=x3exF'(x) = [ax^3 + (3a + b)x^2 + (2b + c)x + (c + d)]e^x = x^3 e^x   ⟹  a=1,b=−3,c=6,d=−6\implies a = 1, \quad b = -3, \quad c = 6, \quad d = -6

Deci orice primitivă este de forma:

F(x)=(x3−3x2+6x−6)ex+KF(x) = (x^3 - 3x^2 + 6x - 6)e^x + K

Din condiția F(0)=0F(0) = 0:

F(0)=(0−0+0−6)e0+K=−6+K=0  ⟹  K=6F(0) = (0 - 0 + 0 - 6)e^0 + K = -6 + K = 0 \implies K = 6

Așadar:

F(x)=(x3−3x2+6x−6)ex+6F(x) = (x^3 - 3x^2 + 6x - 6)e^x + 6

(2p)

  • Folosind faptul că f(x)=F′(x)f(x) = F'(x), calculăm integrala:
∫01f(x)F(x) dx=∫01F′(x)F(x) dx=[F2(x)2]01=F2(1)−F2(0)2\int_0^1 f(x) F(x) \, dx = \int_0^1 F'(x) F(x) \, dx = \left[ \frac{F^2(x)}{2} \right]_0^1 = \frac{F^2(1) - F^2(0)}{2}
  • Cum F(0)=0F(0) = 0, calculăm F(1)F(1):
F(1)=(1−3+6−6)e1+6=−2e+6=2(3−e)F(1) = (1 - 3 + 6 - 6)e^1 + 6 = -2e + 6 = 2(3 - e)
  • Înlocuim în expresia integralei:
∫01f(x)F(x) dx=[2(3−e)]2−02=4(3−e)22=2(3−e)2=2(e−3)2\int_0^1 f(x) F(x) \, dx = \frac{[2(3 - e)]^2 - 0}{2} = \frac{4(3 - e)^2}{2} = 2(3 - e)^2 = 2(e - 3)^2

(3p)