BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 7

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați partea întreagă a numărului real x=(2−1)2x = (\sqrt{2} - 1)^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Știm că 1<2<21 < \sqrt{2} < 2, de unde scăzând 11 obținem:
0<2−1<10 < \sqrt{2} - 1 < 1
  • Ridicând la pătrat această inegalitate între numere reale strict pozitive:
0<(2−1)2<12  ⟺  0<x<10 < (\sqrt{2} - 1)^2 < 1^2 \iff 0 < x < 1

(3p)

  • Conform definiției părții întregi, cel mai mare număr întreg mai mic sau egal cu x∈(0,1)x \in (0, 1) este 00:
[x]=0[x] = 0

Partea întreagă a numărului real xx este 00.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−2xf(x) = x^2 - 2x. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției ff cu dreapta de ecuație y=2x−3y = 2x - 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Abscisele punctelor de intersecție sunt soluțiile reale ale ecuației f(x)=yf(x) = y:
x2−2x=2x−3  ⟺  x2−4x+3=0x^2 - 2x = 2x - 3 \iff x^2 - 4x + 3 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea folosind discriminantul:
Δ=(−4)2−4⋅1⋅3=16−12=4\Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 3 = 16 - 12 = 4 x1=4−42=4−22=1x_1 = \frac{4 - \sqrt{4}}{2} = \frac{4 - 2}{2} = 1 x2=4+42=4+22=3x_2 = \frac{4 + \sqrt{4}}{2} = \frac{4 + 2}{2} = 3

Abscisele căutate sunt x=1x = 1 și x=3x = 3.

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4x−2=(14)7−2x4^{x - 2} = \left(\frac{1}{4}\right)^{7 - 2x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem ambii membri la aceeași bază, folosind proprietatea 14=4−1\frac{1}{4} = 4^{-1}:
(14)7−2x=(4−1)7−2x=4−(7−2x)=42x−7\left(\frac{1}{4}\right)^{7 - 2x} = (4^{-1})^{7 - 2x} = 4^{-(7 - 2x)} = 4^{2x - 7}
  • Ecuația devine:
4x−2=42x−74^{x - 2} = 4^{2x - 7}

Deoarece funcția exponențială cu baza 4>14 > 1 este strict injectivă, egalăm exponenții:

x−2=2x−7x - 2 = 2x - 7

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară:
2x−x=7−2  ⟺  x=52x - x = 7 - 2 \iff x = 5

Soluția ecuației este x=5x = 5.

(2p)


4. Determinați numărul submulțimilor cu trei elemente ale mulțimii A={1,2,3,4,5,6,7,8,9,10}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea AA are n=10n = 10 elemente distincte.
  • Numărul submulțimilor cu 33 elemente ale unei mulțimi cu 1010 elemente este dat de numărul de combinări de 1010 luate câte 33, notat C103C_{10}^3:
Nr. submulțimi=C103\text{Nr. submulțimi} = C_{10}^3

(3p)

  • Aplicăm formula combinărilor:
C103=10!3!(10−3)!=10⋅9⋅83⋅2⋅1=10⋅3⋅4=120C_{10}^3 = \frac{10!}{3!(10 - 3)!} = \frac{10 \cdot 9 \cdot 8}{3 \cdot 2 \cdot 1} = 10 \cdot 3 \cdot 4 = 120

Mulțimea AA are 120120 de submulțimi cu trei elemente.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,3)A(1, 3) și B(2,5)B(2, 5). Determinați coordonatele punctului CC pentru care AC⃗=2AB⃗\vec{AC} = 2\vec{AB}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Relația vectorială AC⃗=2AB⃗\vec{AC} = 2\vec{AB} este echivalentă cu:
AB⃗+BC⃗=2AB⃗  ⟺  BC⃗=AB⃗\vec{AB} + \vec{BC} = 2\vec{AB} \iff \vec{BC} = \vec{AB}

ceea ce arată că punctul BB este mijlocul segmentului ACAC.

  • Folosind formulele coordonatelor mijlocului unui segment:
xB=xA+xC2  ⟺  2=1+xC2x_B = \frac{x_A + x_C}{2} \iff 2 = \frac{1 + x_C}{2} yB=yA+yC2  ⟺  5=3+yC2y_B = \frac{y_A + y_C}{2} \iff 5 = \frac{3 + y_C}{2}

(3p)

  • Calculăm coordonatele lui CC:
1+xC=4  ⟺  xC=31 + x_C = 4 \iff x_C = 3 3+yC=10  ⟺  yC=73 + y_C = 10 \iff y_C = 7

Așadar, coordonatele punctului sunt C(3,7)C(3, 7).

(2p)


6. Calculați perimetrul triunghiului ABCABC, știind că AB=2AB = 2, AC=3AC = 3 și m(∢BAC)=60∘m(\sphericalangle BAC) = 60^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Știm că cos⁡60∘=12\cos 60^\circ = \frac{1}{2}. Aplicăm teorema cosinusului în triunghiul ABCABC pentru a afla lungimea laturii BCBC:
BC2=AB2+AC2−2⋅AB⋅AC⋅cos⁡(∢BAC)BC^2 = AB^2 + AC^2 - 2 \cdot AB \cdot AC \cdot \cos(\sphericalangle BAC) BC2=22+32−2⋅2⋅3⋅12=4+9−6=7BC^2 = 2^2 + 3^2 - 2 \cdot 2 \cdot 3 \cdot \frac{1}{2} = 4 + 9 - 6 = 7

Deoarece BC>0BC > 0, obținem BC=7BC = \sqrt{7}.

(3p)

  • Perimetrul triunghiului ABCABC este suma lungimilor laturilor:
P△ABC=AB+AC+BC=2+3+7=5+7P_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 2 + 3 + \sqrt{7} = 5 + \sqrt{7}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele O3=(000000000)O_3 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \\ 0 & 0 & 0 \end{pmatrix}, A(a)=(10301a1−a0)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 3 \\ 0 & 1 & a \\ 1 & -a & 0 \end{pmatrix} și At(a)=(10101−a3a0)A^t(a) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & -a \\ 3 & a & 0 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=1\det(A(2)) = 1. (5p)

b) Demonstrați că, pentru orice număr rațional qq, matricea A(q)A(q) este inversabilă. (5p)

c) Se consideră matricea B(a)=A(a)−At(a)B(a) = A(a) - A^t(a). Determinați numerele raționale pp pentru care B(p)⋅B(p)⋅B(p)+5B(p)=O3B(p) \cdot B(p) \cdot B(p) + 5B(p) = O_3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=2a = 2 în matricea A(a)A(a):
A(2)=(1030121−20)A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 3 \\ 0 & 1 & 2 \\ 1 & -2 & 0 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul prin regula lui Sarrus sau dezvoltare după prima linie:
det⁡(A(2))=1⋅1⋅0+0⋅2⋅1+3⋅0⋅(−2)−3⋅1⋅1−1⋅2⋅(−2)−0⋅0⋅0\det(A(2)) = 1 \cdot 1 \cdot 0 + 0 \cdot 2 \cdot 1 + 3 \cdot 0 \cdot (-2) - 3 \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 2 \cdot (-2) - 0 \cdot 0 \cdot 0 =0+0+0−3−(−4)−0=−3+4=1= 0 + 0 + 0 - 3 - (-4) - 0 = -3 + 4 = 1

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru un număr real oarecare aa:
det⁡(A(a))=∣10301a1−a0∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 3 \\ 0 & 1 & a \\ 1 & -a & 0 \end{vmatrix}

Dezvoltăm determinantul după prima coloană:

det⁡(A(a))=1⋅∣1a−a0∣−0+1⋅∣031a∣=(0−(−a2))+(0−3)=a2−3\det(A(a)) = 1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & a \\ -a & 0 \end{vmatrix} - 0 + 1 \cdot \begin{vmatrix} 0 & 3 \\ 1 & a \end{vmatrix} = (0 - (-a^2)) + (0 - 3) = a^2 - 3

(2p)

  • Matricea A(q)A(q) este inversabilă dacă și numai dacă det⁡(A(q))≠0\det(A(q)) \neq 0:
det⁡(A(q))=0  ⟺  q2−3=0  ⟺  q2=3  ⟺  q=±3\det(A(q)) = 0 \iff q^2 - 3 = 0 \iff q^2 = 3 \iff q = \pm\sqrt{3}

Deoarece 3∉Q\sqrt{3} \notin \mathbb{Q}, ecuația q2−3=0q^2 - 3 = 0 nu are soluții raționale.

Prin urmare, pentru orice număr rațional qq, avem det⁡(A(q))=q2−3≠0\det(A(q)) = q^2 - 3 \neq 0, deci matricea A(q)A(q) este inversabilă.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Exprimăm matricea B(p)=A(p)−At(p)B(p) = A(p) - A^t(p):
B(p)=(10301p1−p0)−(10101−p3p0)=(002002p−2−2p0)B(p) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 3 \\ 0 & 1 & p \\ 1 & -p & 0 \end{pmatrix} - \begin{pmatrix} 1 & 0 & 1 \\ 0 & 1 & -p \\ 3 & p & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 2 \\ 0 & 0 & 2p \\ -2 & -2p & 0 \end{pmatrix}
  • Calculăm pătratul matricei B(p)B(p):
(B(p))2=(002002p−2−2p0)(002002p−2−2p0)=(−4−4p0−4p−4p2000−4(1+p2))(B(p))^2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 2 \\ 0 & 0 & 2p \\ -2 & -2p & 0 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 0 & 2 \\ 0 & 0 & 2p \\ -2 & -2p & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -4 & -4p & 0 \\ -4p & -4p^2 & 0 \\ 0 & 0 & -4(1 + p^2) \end{pmatrix}
  • Calculăm (B(p))3=(B(p))2⋅B(p)(B(p))^3 = (B(p))^2 \cdot B(p):
(B(p))3=(−4−4p0−4p−4p2000−4(1+p2))(002002p−2−2p0)=(00−8(1+p2)00−8p(1+p2)8(1+p2)8p(1+p2)0)(B(p))^3 = \begin{pmatrix} -4 & -4p & 0 \\ -4p & -4p^2 & 0 \\ 0 & 0 & -4(1 + p^2) \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 0 & 0 & 2 \\ 0 & 0 & 2p \\ -2 & -2p & 0 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & -8(1 + p^2) \\ 0 & 0 & -8p(1 + p^2) \\ 8(1 + p^2) & 8p(1 + p^2) & 0 \end{pmatrix}

Observăm că:

(B(p))3=−4(1+p2)(002002p−2−2p0)=−4(1+p2)B(p)(B(p))^3 = -4(1 + p^2) \begin{pmatrix} 0 & 0 & 2 \\ 0 & 0 & 2p \\ -2 & -2p & 0 \end{pmatrix} = -4(1 + p^2) B(p)

(3p)

  • Relația din enunț (B(p))3+5B(p)=O3(B(p))^3 + 5B(p) = O_3 devine:
−4(1+p2)B(p)+5B(p)=O3  ⟺  [5−4(1+p2)]B(p)=O3  ⟺  (1−4p2)B(p)=O3-4(1 + p^2) B(p) + 5B(p) = O_3 \iff \left[5 - 4(1 + p^2)\right] B(p) = O_3 \iff (1 - 4p^2) B(p) = O_3

Deoarece elementul din colțul dreapta-sus al matricei B(p)B(p) este 2≠02 \neq 0, matricea B(p)≠O3B(p) \neq O_3 pentru orice p∈Qp \in \mathbb{Q}.

Așadar, egalitatea are loc dacă și numai dacă scalarul este nul:

1−4p2=0  ⟺  p2=14  ⟺  p=−12 sau p=121 - 4p^2 = 0 \iff p^2 = \frac{1}{4} \iff p = -\frac{1}{2} \text{ sau } p = \frac{1}{2}

Ambele valori sunt numere raționale, deci soluțiile căutate sunt p=−12p = -\frac{1}{2} și p=12p = \frac{1}{2}.

(2p)


2. Pe mulțimea G=(0,1)G = (0, 1) se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=xy2xy−x−y+1x * y = \frac{xy}{2xy - x - y + 1}

a) Arătați că 13∗13=15\frac{1}{3} * \frac{1}{3} = \frac{1}{5}. (5p)

b) Verificați dacă e=12e = \frac{1}{2} este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Știind că (G,∗)(G, *) este grup, demonstrați că funcția f:G→Mf: G \to M, f(x)=1x−1f(x) = \frac{1}{x} - 1 este un izomorfism de la grupul (G,∗)(G, *) la grupul (M,⋅)(M, \cdot), unde M=(0,+∞)M = (0, +\infty) și „⋅\cdot” reprezintă operația de înmulțire a numerelor reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=13x = \frac{1}{3} și y=13y = \frac{1}{3} în formula legii:
13∗13=13⋅132⋅13⋅13−13−13+1=1929−23+1\frac{1}{3} * \frac{1}{3} = \frac{\frac{1}{3} \cdot \frac{1}{3}}{2 \cdot \frac{1}{3} \cdot \frac{1}{3} - \frac{1}{3} - \frac{1}{3} + 1} = \frac{\frac{1}{9}}{\frac{2}{9} - \frac{2}{3} + 1}

(3p)

  • Aducem numitorul la numitor comun:
29−69+99=59\frac{2}{9} - \frac{6}{9} + \frac{9}{9} = \frac{5}{9} 13∗13=1959=19⋅95=15\frac{1}{3} * \frac{1}{3} = \frac{\frac{1}{9}}{\frac{5}{9}} = \frac{1}{9} \cdot \frac{9}{5} = \frac{1}{5}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Observăm mai întâi că legea este comutativă:
y∗x=yx2yx−y−x+1=xy2xy−x−y+1=x∗yy * x = \frac{yx}{2yx - y - x + 1} = \frac{xy}{2xy - x - y + 1} = x * y

pentru orice x,y∈Gx, y \in G.

  • Calculăm x∗12x * \frac{1}{2} pentru un element oarecare x∈Gx \in G:
x∗12=x⋅122⋅x⋅12−x−12+1=x2x−x+12=x212=xx * \frac{1}{2} = \frac{x \cdot \frac{1}{2}}{2 \cdot x \cdot \frac{1}{2} - x - \frac{1}{2} + 1} = \frac{\frac{x}{2}}{x - x + \frac{1}{2}} = \frac{\frac{x}{2}}{\frac{1}{2}} = x

(2p)

  • Datorită comutativității, avem și 12∗x=x\frac{1}{2} * x = x.
  • Deoarece 12∈(0,1)=G\frac{1}{2} \in (0, 1) = G și x∗12=12∗x=xx * \frac{1}{2} = \frac{1}{2} * x = x pentru orice x∈Gx \in G, deducem că e=12e = \frac{1}{2} este elementul neutru al legii de compoziție „∗*”.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Verificăm proprietatea de morfism: arătăm că f(x∗y)=f(x)⋅f(y)f(x * y) = f(x) \cdot f(y) pentru orice x,y∈Gx, y \in G.

Calculăm f(x∗y)f(x * y):

f(x∗y)=1x∗y−1=2xy−x−y+1xy−1=2−1y−1x+1xy−1=1xy−1x−1y+1f(x * y) = \frac{1}{x * y} - 1 = \frac{2xy - x - y + 1}{xy} - 1 = 2 - \frac{1}{y} - \frac{1}{x} + \frac{1}{xy} - 1 = \frac{1}{xy} - \frac{1}{x} - \frac{1}{y} + 1

Pe de altă parte:

f(x)⋅f(y)=(1x−1)(1y−1)=1xy−1x−1y+1f(x) \cdot f(y) = \left(\frac{1}{x} - 1\right)\left(\frac{1}{y} - 1\right) = \frac{1}{xy} - \frac{1}{x} - \frac{1}{y} + 1

Prin urmare, f(x∗y)=f(x)⋅f(y)f(x * y) = f(x) \cdot f(y) pentru orice x,y∈Gx, y \in G, deci ff este un morfism de la grupul (G,∗)(G, *) la grupul (M,⋅)(M, \cdot).

(3p)

  • Arătăm că ff este bijectivă:
    • Funcția f(x)=1x−1f(x) = \frac{1}{x} - 1 este continuă și derivabilă pe (0,1)(0, 1), având derivata:
f′(x)=−1x2<0,∀x∈(0,1)f'(x) = -\frac{1}{x^2} < 0, \quad \forall x \in (0, 1)

deci ff este strict descrescătoare pe (0,1)(0, 1), ceea ce implică injectivitatea funcției ff.

  • Calculăm limitele la capetele intervalului G=(0,1)G = (0, 1):
lim⁡x→0,x>0f(x)=lim⁡x→0,x>0(1x−1)=+∞\lim_{x \to 0, x > 0} f(x) = \lim_{x \to 0, x > 0} \left(\frac{1}{x} - 1\right) = +\infty lim⁡x→1,x<1f(x)=lim⁡x→1,x<1(1x−1)=0\lim_{x \to 1, x < 1} f(x) = \lim_{x \to 1, x < 1} \left(\frac{1}{x} - 1\right) = 0

Deoarece ff este continuă și strict descrescătoare, imaginea funcției este f(G)=(0,+∞)=Mf(G) = (0, +\infty) = M, deci ff este surjectivă.

Fiind un morfism bijectiv, ff este un izomorfism între grupurile (G,∗)(G, *) și (M,⋅)(M, \cdot).

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=xln⁡xf(x) = x \ln x.

a) Arătați că f′(x)=1+ln⁡xf'(x) = 1 + \ln x, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați m∈(0,+∞)m \in (0, +\infty) pentru care tangenta la graficul funcției ff în punctul M(m,f(m))M(m, f(m)) este paralelă cu dreapta de ecuație y=2xy = 2x. (5p)

c) Demonstrați că xln⁡x+1e≥0x \ln x + \frac{1}{e} \ge 0, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′⋅v+u⋅v′(u \cdot v)' = u' \cdot v + u \cdot v':
f′(x)=(xln⁡x)′=(x)′⋅ln⁡x+x⋅(ln⁡x)′f'(x) = (x \ln x)' = (x)' \cdot \ln x + x \cdot (\ln x)'

(2p)

  • Calculăm derivatele termenilor:
(x)′=1și(ln⁡x)′=1x(x)' = 1 \quad \text{și} \quad (\ln x)' = \frac{1}{x} f′(x)=1⋅ln⁡x+x⋅1x=1+ln⁡xf'(x) = 1 \cdot \ln x + x \cdot \frac{1}{x} = 1 + \ln x

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul M(m,f(m))M(m, f(m)) este dată de valoarea derivatei în acel punct, adică mtangenta˘=f′(m)m_{\text{tangentă}} = f'(m).
  • Panta dreptei de ecuație y=2xy = 2x este mdreapta˘=2m_{\text{dreaptă}} = 2.
  • Două drepte sunt paralele dacă și numai dacă au pante egale:
f′(m)=2f'(m) = 2

(2p)

  • Înlocuim expresia derivatei obținute la subpunctul a):
1+ln⁡m=2  ⟺  ln⁡m=1  ⟺  m=e1 + \ln m = 2 \iff \ln m = 1 \iff m = e

Deoarece e∈(0,+∞)e \in (0, +\infty), valoarea căutată este m=em = e.

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Determinăm punctele critice ale funcției ff pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty):
f′(x)=0  ⟺  1+ln⁡x=0  ⟺  ln⁡x=−1  ⟺  x=e−1=1ef'(x) = 0 \iff 1 + \ln x = 0 \iff \ln x = -1 \iff x = e^{-1} = \frac{1}{e}
  • Studiul semnului derivatei:
    • Pentru x∈(0,1e)x \in \left(0, \frac{1}{e}\right), avem ln⁡x<−1  ⟹  f′(x)<0\ln x < -1 \implies f'(x) < 0, deci funcția ff este strict descrescătoare pe (0,1e]\left(0, \frac{1}{e}\right].
    • Pentru x∈(1e,+∞)x \in \left(\frac{1}{e}, +\infty\right), avem ln⁡x>−1  ⟹  f′(x)>0\ln x > -1 \implies f'(x) > 0, deci funcția ff este strict crescătoare pe [1e,+∞)\left[\frac{1}{e}, +\infty\right).

(3p)

  • Punctul x=1ex = \frac{1}{e} este un punct de minim global pe (0,+∞)(0, +\infty), de unde rezultă că:
f(x)≥f(1e),∀x∈(0,+∞)f(x) \ge f\left(\frac{1}{e}\right), \quad \forall x \in (0, +\infty)
  • Calculăm valoarea minimă a funcției:
f(1e)=1eln⁡(1e)=1e⋅(−1)=−1ef\left(\frac{1}{e}\right) = \frac{1}{e} \ln\left(\frac{1}{e}\right) = \frac{1}{e} \cdot (-1) = -\frac{1}{e}

Așadar:

xln⁡x≥−1e  ⟺  xln⁡x+1e≥0x \ln x \ge -\frac{1}{e} \iff x \ln x + \frac{1}{e} \ge 0

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=cos⁡xf(x) = \cos x.

a) Arătați că ∫0π/2sin⁡xf(x) dx=12\int_0^{\pi/2} \sin x f(x) \, dx = \frac{1}{2}. (5p)

b) Calculați lim⁡x→+∞1x∫0xf(t) dt\lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x} \int_0^x f(t) \, dt. (5p)

c) Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul In=∫0π/2(f(x))n dxI_n = \int_0^{\pi/2} (f(x))^n \, dx. Demonstrați că șirul (In)n≥1(I_n)_{n \ge 1} este convergent. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim f(x)=cos⁡xf(x) = \cos x în integrală:
∫0π/2sin⁡xf(x) dx=∫0π/2sin⁡xcos⁡x dx\int_0^{\pi/2} \sin x f(x) \, dx = \int_0^{\pi/2} \sin x \cos x \, dx
  • Folosind formula sin⁡xcos⁡x=sin⁡(2x)2\sin x \cos x = \frac{\sin(2x)}{2} sau observând că (sin⁡x)′=cos⁡x(\sin x)' = \cos x:
∫0π/2sin⁡xcos⁡x dx=[sin⁡2x2]0π/2\int_0^{\pi/2} \sin x \cos x \, dx = \left[ \frac{\sin^2 x}{2} \right]_0^{\pi/2}

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
[sin⁡2x2]0π/2=sin⁡2(π/2)2−sin⁡202=122−02=12\left[ \frac{\sin^2 x}{2} \right]_0^{\pi/2} = \frac{\sin^2(\pi/2)}{2} - \frac{\sin^2 0}{2} = \frac{1^2}{2} - \frac{0}{2} = \frac{1}{2}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm integrala definită din funcția f(t)=cos⁡tf(t) = \cos t:
∫0xf(t) dt=∫0xcos⁡t dt=[sin⁡t]0x=sin⁡x−sin⁡0=sin⁡x\int_0^x f(t) \, dt = \int_0^x \cos t \, dt = [\sin t]_0^x = \sin x - \sin 0 = \sin x

pentru orice număr real xx.

(2p)

  • Limita devine:
lim⁡x→+∞1x∫0xf(t) dt=lim⁡x→+∞sin⁡xx\lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x} \int_0^x f(t) \, dt = \lim_{x \to +\infty} \frac{\sin x}{x}

Deoarece −1≤sin⁡x≤1-1 \le \sin x \le 1 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, împărțind prin x>0x > 0 obținem:

−1x≤sin⁡xx≤1x-\frac{1}{x} \le \frac{\sin x}{x} \le \frac{1}{x}

Cum lim⁡x→+∞(−1x)=0\lim_{x \to +\infty} \left(-\frac{1}{x}\right) = 0 și lim⁡x→+∞1x=0\lim_{x \to +\infty} \frac{1}{x} = 0, conform criteriului cleștelui rezultă:

lim⁡x→+∞sin⁡xx=0\lim_{x \to +\infty} \frac{\sin x}{x} = 0

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Expresia termenului general al șirului este In=∫0π/2cos⁡nx dxI_n = \int_0^{\pi/2} \cos^n x \, dx, unde n∈N∗n \in \mathbb{N}^*.
  • Pentru orice x∈[0,π2]x \in \left[0, \frac{\pi}{2}\right], avem 0≤cos⁡x≤10 \le \cos x \le 1.
  • Înmulțind dubla inegalitate cos⁡x≤1\cos x \le 1 cu cos⁡nx≥0\cos^n x \ge 0, deducem:
cos⁡n+1x≤cos⁡nx,∀x∈[0,π2]\cos^{n+1} x \le \cos^n x, \quad \forall x \in \left[0, \frac{\pi}{2}\right]
  • Integrând pe intervalul [0,π2]\left[0, \frac{\pi}{2}\right] datorită monotoniei integralei:
In+1=∫0π/2cos⁡n+1x dx≤∫0π/2cos⁡nx dx=InI_{n+1} = \int_0^{\pi/2} \cos^{n+1} x \, dx \le \int_0^{\pi/2} \cos^n x \, dx = I_n

pentru orice n≥1n \ge 1, ceea ce arată că șirul (In)n≥1(I_n)_{n \ge 1} este monoton descrescător.

(2p)

  • Pe de altă parte, cum cos⁡nx≥0\cos^n x \ge 0 pe [0,π2]\left[0, \frac{\pi}{2}\right], avem:
In=∫0π/2cos⁡nx dx≥0,∀n≥1I_n = \int_0^{\pi/2} \cos^n x \, dx \ge 0, \quad \forall n \ge 1

deci șirul (In)n≥1(I_n)_{n \ge 1} este mărginit inferior (de 00).

  • Fiind monoton descrescător și mărginit inferior, conform teoremei lui Weierstrass, șirul (In)n≥1(I_n)_{n \ge 1} este convergent.

(3p)