BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 6

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 6

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Determinați partea reală a numărului complex z=(1+i3)2−(1−i3)2z = (1 + i\sqrt{3})^2 - (1 - i\sqrt{3})^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenul (1+i3)2(1 + i\sqrt{3})^2 folosind formula binomului (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2:
(1+i3)2=12+2i3+(i3)2=1+2i3+3i2=1+2i3−3=−2+2i3(1 + i\sqrt{3})^2 = 1^2 + 2i\sqrt{3} + (i\sqrt{3})^2 = 1 + 2i\sqrt{3} + 3i^2 = 1 + 2i\sqrt{3} - 3 = -2 + 2i\sqrt{3}
  • Calculăm termenul (1−i3)2(1 - i\sqrt{3})^2:
(1−i3)2=12−2i3+(i3)2=1−2i3−3=−2−2i3(1 - i\sqrt{3})^2 = 1^2 - 2i\sqrt{3} + (i\sqrt{3})^2 = 1 - 2i\sqrt{3} - 3 = -2 - 2i\sqrt{3}

(3p)

  • Efectuăm scăderea:
z=(−2+2i3)−(−2−2i3)=−2+2i3+2+2i3=4i3z = (-2 + 2i\sqrt{3}) - (-2 - 2i\sqrt{3}) = -2 + 2i\sqrt{3} + 2 + 2i\sqrt{3} = 4i\sqrt{3}
  • Scrierea algebrică a numărului este z=0+43iz = 0 + 4\sqrt{3}i, deci partea reală a lui zz este:
Re(z)=0\text{Re}(z) = 0

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=5−2xf(x) = 5 - 2x. Arătați că f(0)f(1)f(2)f(3)f(4)f(5)<0f(0)f(1)f(2)f(3)f(4)f(5) < 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției ff pentru valorile cerute:
f(0)=5−2⋅0=5>0f(0) = 5 - 2 \cdot 0 = 5 > 0 f(1)=5−2⋅1=3>0f(1) = 5 - 2 \cdot 1 = 3 > 0 f(2)=5−2⋅2=1>0f(2) = 5 - 2 \cdot 2 = 1 > 0

(2p)

  • Continuăm cu valorile următoare:
f(3)=5−2⋅3=−1<0f(3) = 5 - 2 \cdot 3 = -1 < 0 f(4)=5−2⋅4=−3<0f(4) = 5 - 2 \cdot 4 = -3 < 0 f(5)=5−2⋅5=−5<0f(5) = 5 - 2 \cdot 5 = -5 < 0

(2p)

  • Determinăm semnul produsului:
f(0)f(1)f(2)>0șif(3)f(4)f(5)=(−1)(−3)(−5)=−15<0f(0)f(1)f(2) > 0 \quad \text{și} \quad f(3)f(4)f(5) = (-1)(-3)(-5) = -15 < 0

Produsul dintre un factor strict pozitiv și un factor strict negativ este strict negativ:

f(0)f(1)f(2)f(3)f(4)f(5)<0f(0)f(1)f(2)f(3)f(4)f(5) < 0

(1p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log⁡22x−2log⁡2x+1=0\log_2^2 x - 2\log_2 x + 1 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiția de existență a logaritmului este x>0x > 0, deci x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

  • Ecuația este de forma pătratică în log⁡2x\log_2 x:

(log⁡2x−1)2=0  ⟺  log⁡2x−1=0  ⟺  log⁡2x=1(\log_2 x - 1)^2 = 0 \iff \log_2 x - 1 = 0 \iff \log_2 x = 1

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de bază:
log⁡2x=1  ⟺  x=21  ⟺  x=2\log_2 x = 1 \iff x = 2^1 \iff x = 2

Deoarece 2∈(0,+∞)2 \in (0, +\infty), soluția convine. Mulțimea soluțiilor este S={2}S = \{2\}.

(2p)


4. Se consideră mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9,10}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10\}. Determinați numărul de submulțimi cu 3 elemente ale lui AA, care conțin exact 2 numere impare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Identificăm elementele pare și impare din mulțimea AA:

    • Numere impare: {1,3,5,7,9}\{1, 3, 5, 7, 9\} (în total 5 numere impare).
    • Numere pare: {2,4,6,8,10}\{2, 4, 6, 8, 10\} (în total 5 numere pare).
  • O submulțime cu 3 elemente a lui AA care conține exact 2 numere impare este formată din 2 numere impare și 3−2=13 - 2 = 1 număr par:

    • Cele 2 numere impare pot fi alese dintre cele 5 în C52C_5^2 moduri:
C52=5⋅42=10 moduriC_5^2 = \frac{5 \cdot 4}{2} = 10 \text{ moduri}

(2p)

  • Numărul par poate fi ales dintre cele 5 numere pare în C51C_5^1 moduri:
C51=5 moduriC_5^1 = 5 \text{ moduri}

(1p)

  • Conform regulii produsului, numărul total de astfel de submulțimi este:
C52⋅C51=10⋅5=50C_5^2 \cdot C_5^1 = 10 \cdot 5 = 50

(2p)


5. Se consideră triunghiul ABCABC și punctele MM, NN și PP astfel încât AM→=2AB→\overrightarrow{AM} = 2\overrightarrow{AB}, BN→=2BC→\overrightarrow{BN} = 2\overrightarrow{BC} și CP→=2CA→\overrightarrow{CP} = 2\overrightarrow{CA}. Știind că OO este un punct oarecare din plan, arătați că OM→+ON→+OP→=OA→+OB→+OC→\overrightarrow{OM} + \overrightarrow{ON} + \overrightarrow{OP} = \overrightarrow{OA} + \overrightarrow{OB} + \overrightarrow{OC}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind regula adunării vectorilor prin punctul OO, exprimăm vectorii de poziție ai punctelor MM, NN și PP:
OM→=OA→+AM→=OA→+2AB→\overrightarrow{OM} = \overrightarrow{OA} + \overrightarrow{AM} = \overrightarrow{OA} + 2\overrightarrow{AB} ON→=OB→+BN→=OB→+2BC→\overrightarrow{ON} = \overrightarrow{OB} + \overrightarrow{BN} = \overrightarrow{OB} + 2\overrightarrow{BC} OP→=OC→+CP→=OC→+2CA→\overrightarrow{OP} = \overrightarrow{OC} + \overrightarrow{CP} = \overrightarrow{OC} + 2\overrightarrow{CA}

(3p)

  • Însumăm cele trei relații membru cu membru:
OM→+ON→+OP→=(OA→+OB→+OC→)+2(AB→+BC→+CA→)\overrightarrow{OM} + \overrightarrow{ON} + \overrightarrow{OP} = (\overrightarrow{OA} + \overrightarrow{OB} + \overrightarrow{OC}) + 2(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{BC} + \overrightarrow{CA})
  • Deoarece vectorii laturilor formează un contur închis în triunghiul ABCABC, avem:
AB→+BC→+CA→=AC→+CA→=0⃗\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{BC} + \overrightarrow{CA} = \overrightarrow{AC} + \overrightarrow{CA} = \vec{0}

Prin urmare:

OM→+ON→+OP→=OA→+OB→+OC→+20⃗=OA→+OB→+OC→\overrightarrow{OM} + \overrightarrow{ON} + \overrightarrow{OP} = \overrightarrow{OA} + \overrightarrow{OB} + \overrightarrow{OC} + 2\vec{0} = \overrightarrow{OA} + \overrightarrow{OB} + \overrightarrow{OC}

(2p)


6. Știind că x∈(π,2π)x \in (\pi, 2\pi) și cos⁡2x=13\cos 2x = \frac{1}{3}, calculați sin⁡x\sin x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula trigonometrică pentru cosinusul unghiului dublu exprimat în funcție de sinus:
cos⁡2x=1−2sin⁡2x\cos 2x = 1 - 2\sin^2 x
  • Înlocuim valoarea dată cos⁡2x=13\cos 2x = \frac{1}{3}:
1−2sin⁡2x=13  ⟺  2sin⁡2x=1−13=23  ⟺  sin⁡2x=131 - 2\sin^2 x = \frac{1}{3} \iff 2\sin^2 x = 1 - \frac{1}{3} = \frac{2}{3} \iff \sin^2 x = \frac{1}{3}

(3p)

  • Deducem sin⁡x=±13=±33\sin x = \pm \frac{1}{\sqrt{3}} = \pm \frac{\sqrt{3}}{3}.

  • Deoarece x∈(π,2π)x \in (\pi, 2\pi), unghiul xx se află în cadranele III sau IV, unde funcția sinus are valori negative: sin⁡x<0\sin x < 0.

Așadar:

sin⁡x=−33\sin x = -\frac{\sqrt{3}}{3}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(2a23a22a5)A(a) = \begin{pmatrix} 2 & a & 2 \\ 3 & a & 2 \\ 2 & a & 5 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{2x+ay+2z=43x+ay+2z=12x+ay+5z=b\begin{cases} 2x + ay + 2z = 4 \\ 3x + ay + 2z = 1 \\ 2x + ay + 5z = b \end{cases}

unde aa și bb sunt numere reale.

a) Arătaţi că det⁡(A(1))=−3\det(A(1)) = -3. (5p)

b) Pentru a=−1a = -1 și b=−2b = -2, rezolvați sistemul de ecuații. (5p)

c) Determinați numerele reale aa și bb pentru care sistemul de ecuații este compatibil nedeterminat. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=1a = 1 în matricea A(a)A(a):
A(1)=(212312215)A(1) = \begin{pmatrix} 2 & 1 & 2 \\ 3 & 1 & 2 \\ 2 & 1 & 5 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(1)A(1) folosind regula lui Sarrus sau dezvoltarea după o linie/coloană:
det⁡(A(1))=∣212312215∣=2⋅1⋅5+1⋅2⋅2+3⋅1⋅2−(2⋅1⋅2+2⋅2⋅1+5⋅3⋅1)\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 2 & 1 & 2 \\ 3 & 1 & 2 \\ 2 & 1 & 5 \end{vmatrix} = 2 \cdot 1 \cdot 5 + 1 \cdot 2 \cdot 2 + 3 \cdot 1 \cdot 2 - (2 \cdot 1 \cdot 2 + 2 \cdot 2 \cdot 1 + 5 \cdot 3 \cdot 1) =10+4+6−(4+4+15)=20−23=−3= 10 + 4 + 6 - (4 + 4 + 15) = 20 - 23 = -3

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Pentru a=−1a = -1 și b=−2b = -2, sistemul de ecuații devine:
{2x−y+2z=43x−y+2z=12x−y+5z=−2\begin{cases} 2x - y + 2z = 4 \\ 3x - y + 2z = 1 \\ 2x - y + 5z = -2 \end{cases}
  • Determinantul matricei sistemului este:
det⁡(A(−1))=∣2−123−122−15∣=(−1)∣212312215∣=(−1)(−3)=3≠0\det(A(-1)) = \begin{vmatrix} 2 & -1 & 2 \\ 3 & -1 & 2 \\ 2 & -1 & 5 \end{vmatrix} = (-1) \begin{vmatrix} 2 & 1 & 2 \\ 3 & 1 & 2 \\ 2 & 1 & 5 \end{vmatrix} = (-1)(-3) = 3 \neq 0

Deoarece det⁡(A(−1))≠0\det(A(-1)) \neq 0, sistemul este compatibil determinat (sistem Cramer).

(2p)

  • Scăzând prima ecuație din a doua ecuație:
(3x−y+2z)−(2x−y+2z)=1−4  ⟺  x=−3(3x - y + 2z) - (2x - y + 2z) = 1 - 4 \iff x = -3
  • Scăzând prima ecuație din a treia ecuație:
(2x−y+5z)−(2x−y+2z)=−2−4  ⟺  3z=−6  ⟺  z=−2(2x - y + 5z) - (2x - y + 2z) = -2 - 4 \iff 3z = -6 \iff z = -2
  • Înlocuim valorile x=−3x = -3 și z=−2z = -2 în prima ecuație:
2(−3)−y+2(−2)=4  ⟺  −6−y−4=4  ⟺  −y−10=4  ⟺  y=−142(-3) - y + 2(-2) = 4 \iff -6 - y - 4 = 4 \iff -y - 10 = 4 \iff y = -14

Așadar, soluția unică a sistemului este (x,y,z)=(−3,−14,−2)(x, y, z) = (-3, -14, -2).

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Calculăm determinantul matricei sistemului A(a)A(a): dând factor comun aa de pe coloana a doua, obținem:
det⁡(A(a))=∣2a23a22a5∣=a∣212312215∣=−3a\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 2 & a & 2 \\ 3 & a & 2 \\ 2 & a & 5 \end{vmatrix} = a \begin{vmatrix} 2 & 1 & 2 \\ 3 & 1 & 2 \\ 2 & 1 & 5 \end{vmatrix} = -3a

Pentru ca sistemul să fie compatibil nedeterminat, este necesar ca det⁡(A(a))=0\det(A(a)) = 0:

−3a=0  ⟺  a=0-3a = 0 \iff a = 0

(2p)

  • Pentru a=0a = 0, matricea coeficienților este:
A(0)=(202302205)A(0) = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 2 \\ 3 & 0 & 2 \\ 2 & 0 & 5 \end{pmatrix}

Alegem minorul de ordinul 2 format din liniile 1, 2 și coloanele 1, 3:

Δp=∣2232∣=4−6=−2≠0\Delta_p = \begin{vmatrix} 2 & 2 \\ 3 & 2 \end{vmatrix} = 4 - 6 = -2 \neq 0

Deci rangul matricei A(0)A(0) este rang(A(0))=2\text{rang}(A(0)) = 2.

  • Minorul caracteristic corespunzător ecuației a 3-a și coloanei termenilor liberi este:
Δcar=∣22432125b∣\Delta_{car} = \begin{vmatrix} 2 & 2 & 4 \\ 3 & 2 & 1 \\ 2 & 5 & b \end{vmatrix}

Calculăm Δcar\Delta_{car}:

Δcar=2(2b−5)−2(3b−2)+4(15−4)=4b−10−6b+4+44=−2b+38=38−2b\Delta_{car} = 2(2b - 5) - 2(3b - 2) + 4(15 - 4) = 4b - 10 - 6b + 4 + 44 = -2b + 38 = 38 - 2b

Conform teoremei Rouché-Kronecker, sistemul este compatibil dacă și numai dacă minorul caracteristic este nul:

Δcar=0  ⟺  38−2b=0  ⟺  2b=38  ⟺  b=19\Delta_{car} = 0 \iff 38 - 2b = 0 \iff 2b = 38 \iff b = 19

Cum rang(A(0))=2<3\text{rang}(A(0)) = 2 < 3 (numărul de necunoscute), sistemul devine compatibil nedeterminat.

Prin urmare, valorile căutate sunt a=0a = 0 și b=19b = 19.

(3p)


2. Pe mulțimea G=(1,+∞)G = (1, +\infty) se definește legea de compoziție asociativă:

x∗y=x2y2−x2−y2+2x * y = \sqrt{x^2 y^2 - x^2 - y^2 + 2}

a) Arătați că x∗y=(x2−1)(y2−1)+1x * y = \sqrt{(x^2 - 1)(y^2 - 1) + 1}, pentru orice x,y∈Gx, y \in G. (5p)

b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „∗*”. (5p)

c) Știind că (G,∗)(G, *) este grup, demonstrați că funcția f:M→Gf: M \to G, f(x)=x+1f(x) = \sqrt{x + 1} este un izomorfism de la grupul (M,⋅)(M, \cdot) la grupul (G,∗)(G, *), unde M=(0,+∞)M = (0, +\infty) și „⋅\cdot” reprezintă operația de înmulțire a numerelor reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Dezvoltăm expresia de sub radical din membrul drept:
(x2−1)(y2−1)+1=x2y2−x2−y2+1+1=x2y2−x2−y2+2(x^2 - 1)(y^2 - 1) + 1 = x^2 y^2 - x^2 - y^2 + 1 + 1 = x^2 y^2 - x^2 - y^2 + 2

(3p)

  • Aplicând radicalul pe ambele părți (expresia fiind strict pozitivă pentru x,y>1x, y > 1), obținem:
(x2−1)(y2−1)+1=x2y2−x2−y2+2=x∗y\sqrt{(x^2 - 1)(y^2 - 1) + 1} = \sqrt{x^2 y^2 - x^2 - y^2 + 2} = x * y

pentru orice x,y∈Gx, y \in G.

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Legea „∗*” este comutativă: x∗y=y∗xx * y = y * x, pentru orice x,y∈Gx, y \in G.

  • Elementul neutru e∈Ge \in G trebuie să verifice x∗e=xx * e = x, pentru orice x∈Gx \in G:

x∗e=x  ⟺  (x2−1)(e2−1)+1=xx * e = x \iff \sqrt{(x^2 - 1)(e^2 - 1) + 1} = x

(2p)

  • Deoarece ambele părți sunt strict pozitive pe G=(1,+∞)G = (1, +\infty), ridicăm la pătrat:
(x2−1)(e2−1)+1=x2  ⟺  (x2−1)(e2−1)=x2−1(x^2 - 1)(e^2 - 1) + 1 = x^2 \iff (x^2 - 1)(e^2 - 1) = x^2 - 1

Deoarece x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), avem x>1  ⟹  x2−1≠0x > 1 \implies x^2 - 1 \neq 0. Împărțind prin x2−1x^2 - 1:

e2−1=1  ⟺  e2=2e^2 - 1 = 1 \iff e^2 = 2

Cum e∈G=(1,+∞)e \in G = (1, +\infty), reținem soluția pozitivă:

e=2e = \sqrt{2}

(2p)

  • Verificăm relația:
2∗x=((2)2−1)(x2−1)+1=1⋅(x2−1)+1=x2=x(∀x>1)\sqrt{2} * x = \sqrt{((\sqrt{2})^2 - 1)(x^2 - 1) + 1} = \sqrt{1 \cdot (x^2 - 1) + 1} = \sqrt{x^2} = x \quad (\forall x > 1)

Deci e=2∈Ge = \sqrt{2} \in G este elementul neutru al legii.

(1p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Verificăm că ff este morfism de grupuri, adică f(xy)=f(x)∗f(y)f(xy) = f(x) * f(y), pentru orice x,y∈M=(0,+∞)x, y \in M = (0, +\infty):
f(x)∗f(y)=(f(x)2−1)(f(y)2−1)+1f(x) * f(y) = \sqrt{(f(x)^2 - 1)(f(y)^2 - 1) + 1}

Avem f(x)=x+1  ⟹  f(x)2−1=(x+1)−1=xf(x) = \sqrt{x + 1} \implies f(x)^2 - 1 = (x + 1) - 1 = x și f(y)2−1=yf(y)^2 - 1 = y. Înlocuind:

f(x)∗f(y)=x⋅y+1=f(xy)f(x) * f(y) = \sqrt{x \cdot y + 1} = f(xy)

pentru orice x,y∈(0,+∞)x, y \in (0, +\infty). Așadar, ff este un morfism de la (M,⋅)(M, \cdot) la (G,∗)(G, *).

(3p)

  • Verificăm bijectivitatea funcției ff:
    • Funcția ff este continuă și strict crescătoare pe (0,+∞)(0, +\infty) deoarece derivata f′(x)=12x+1>0f'(x) = \frac{1}{2\sqrt{x + 1}} > 0, deci ff este injectivă.
    • Limitele la capetele intervalului sunt:
lim⁡x→0,x>0f(x)=0+1=1șilim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim_{x \to 0, x > 0} f(x) = \sqrt{0 + 1} = 1 \quad \text{și} \quad \lim_{x \to +\infty} f(x) = +\infty

Fiind continuă și strict crescătoare, imaginea funcției este Im(f)=(1,+∞)=G\text{Im}(f) = (1, +\infty) = G, deci ff este surjectivă.

  • Fiind un morfism bijectiv, funcția ff este un izomorfism de la grupul (M,⋅)(M, \cdot) la grupul (G,∗)(G, *).

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=(x+1)e−xf(x) = (x + 1)e^{-x}.

a) Arătaţi că f′(x)=−xe−xf'(x) = -x e^{-x}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Calculați lim⁡n→+∞(f(n)e⋅f(n+1))n\lim_{n \to +\infty} \left( \frac{f(n)}{e \cdot f(n + 1)} \right)^n. (5p)

c) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui mm pentru care ecuația f(x)=mf(x) = m are două soluții reale distincte. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′(u \cdot v)' = u'v + uv':
f′(x)=(x+1)′e−x+(x+1)(e−x)′f'(x) = (x + 1)' e^{-x} + (x + 1)(e^{-x})'

(2p)

  • Deoarece (x+1)′=1(x + 1)' = 1 și (e−x)′=−e−x(e^{-x})' = -e^{-x}:
f′(x)=1⋅e−x+(x+1)(−e−x)=e−x−(x+1)e−x=(1−x−1)e−x=−xe−xf'(x) = 1 \cdot e^{-x} + (x + 1)(-e^{-x}) = e^{-x} - (x + 1)e^{-x} = (1 - x - 1)e^{-x} = -x e^{-x}

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm termenii f(n)f(n) și f(n+1)f(n + 1) pentru un număr natural nn:
f(n)=(n+1)e−nf(n) = (n + 1)e^{-n} f(n+1)=(n+2)e−(n+1)=(n+2)e−ne−1f(n + 1) = (n + 2)e^{-(n + 1)} = (n + 2)e^{-n} e^{-1}
  • Simplificăm raportul:
f(n)e⋅f(n+1)=(n+1)e−ne⋅(n+2)e−ne−1=n+1n+2\frac{f(n)}{e \cdot f(n + 1)} = \frac{(n + 1)e^{-n}}{e \cdot (n + 2)e^{-n} e^{-1}} = \frac{n + 1}{n + 2}

(2p)

  • Calculăm limita șirului ridicat la puterea nn:
lim⁡n→+∞(f(n)e⋅f(n+1))n=lim⁡n→+∞(n+1n+2)n=lim⁡n→+∞(1−1n+2)n\lim_{n \to +\infty} \left( \frac{f(n)}{e \cdot f(n + 1)} \right)^n = \lim_{n \to +\infty} \left( \frac{n + 1}{n + 2} \right)^n = \lim_{n \to +\infty} \left( 1 - \frac{1}{n + 2} \right)^n
  • Aplicăm limita fundamentală care conduce la numărul ee:
lim⁡n→+∞(1−1n+2)n=lim⁡n→+∞[(1+−1n+2)−(n+2)]−nn+2=e−1=1e\lim_{n \to +\infty} \left( 1 - \frac{1}{n + 2} \right)^n = \lim_{n \to +\infty} \left[ \left( 1 + \frac{-1}{n + 2} \right)^{-(n + 2)} \right]^{-\frac{n}{n + 2}} = e^{-1} = \frac{1}{e}

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Studiem variația funcției ff:

    • Derivata este f′(x)=−xe−xf'(x) = -x e^{-x}. Deoarece e−x>0e^{-x} > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, semnul derivatei este dat de −x-x:
      • Pentru x<0x < 0, f′(x)>0f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe intervalul (−∞,0](-\infty, 0].
      • Pentru x>0x > 0, f′(x)<0f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe intervalul [0,+∞)[0, +\infty).
      • În x=0x = 0, f′(0)=0f'(0) = 0, deci x=0x = 0 este punct de maxim global strict, cu f(0)=(0+1)e0=1f(0) = (0 + 1)e^0 = 1.
  • Calculăm limitele la capetele domeniului:

lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞(x+1)e−x=(−∞)⋅(+∞)=−∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} (x + 1)e^{-x} = (-\infty) \cdot (+\infty) = -\infty lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x+1ex=lim⁡x→+∞1ex=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x + 1}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{1}{e^x} = 0

(2p)

  • Analizăm numărul de soluții ale ecuației f(x)=mf(x) = m:
    • Pe (−∞,0](-\infty, 0], ff este continuă și strict crescătoare, deci aplică bijectiv (−∞,0](-\infty, 0] pe (−∞,1](-\infty, 1].
    • Pe [0,+∞)[0, +\infty), ff este continuă și strict descrescătoare, deci aplică bijectiv (0,+∞)(0, +\infty) pe (0,1)(0, 1).
    • Pentru m≤0m \le 0, ecuația are o singură soluție reală (situată în (−∞,0)(-\infty, 0)).
    • Pentru m=1m = 1, ecuația are soluția unică x=0x = 0.
    • Pentru m>1m > 1, ecuația nu are soluții reale.
    • Pentru m∈(0,1)m \in (0, 1), există exact o soluție în (−∞,0)(-\infty, 0) și exact o soluție în (0,+∞)(0, +\infty), în total două soluții reale distincte.

Prin urmare, mulțimea valorilor reale ale lui mm pentru care ecuația are două soluții reale distincte este m∈(0,1)m \in (0, 1).

(3p)


2. Se consideră funcţia f:(−1,+∞)→Rf: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x+2x+1f(x) = x + \frac{2}{x + 1}.

a) Arătați că ∫01(f(x)−x)dx=2ln⁡2\int_0^1 (f(x) - x) dx = 2\ln 2. (5p)

b) Calculați ∫1e(f(x)−2x+1)ln⁡x dx\int_1^e \left( f(x) - \frac{2}{x + 1} \right) \ln x \, dx. (5p)

c) Determinați a∈(0,+∞)a \in (0, +\infty) pentru care:

2∫01f(x)F(x) dx=14+ln⁡4+ln⁡2a2 \int_0^1 f(x) F(x) \, dx = \frac{1}{4} + \ln 4 + \ln^2 a

unde FF este primitiva funcției ff pentru care F(0)=0F(0) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Calculăm diferența f(x)−xf(x) - x:
f(x)−x=(x+2x+1)−x=2x+1f(x) - x = \left( x + \frac{2}{x + 1} \right) - x = \frac{2}{x + 1}

(2p)

  • Calculăm integrala definită:
∫01(f(x)−x) dx=∫012x+1 dx=2ln⁡(x+1)∣01=2ln⁡2−2ln⁡1=2ln⁡2\int_0^1 (f(x) - x) \, dx = \int_0^1 \frac{2}{x + 1} \, dx = 2\ln(x + 1) \Big|_0^1 = 2\ln 2 - 2\ln 1 = 2\ln 2

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Observăm că:
f(x)−2x+1=xf(x) - \frac{2}{x + 1} = x

Integrala de calculat este:

∫1exln⁡x dx\int_1^e x \ln x \, dx

(2p)

  • Aplicăm metoda integrării prin părți: alegem u(x)=ln⁡x  ⟹  u′(x)=1xu(x) = \ln x \implies u'(x) = \frac{1}{x} și v′(x)=x  ⟹  v(x)=x22v'(x) = x \implies v(x) = \frac{x^2}{2}:
∫1exln⁡x dx=(x22ln⁡x)∣1e−∫1ex22⋅1x dx=(e22ln⁡e−0)−12∫1ex dx\int_1^e x \ln x \, dx = \left( \frac{x^2}{2} \ln x \right) \Bigg|_1^e - \int_1^e \frac{x^2}{2} \cdot \frac{1}{x} \, dx = \left( \frac{e^2}{2} \ln e - 0 \right) - \frac{1}{2} \int_1^e x \, dx =e22−12(x22)∣1e=e22−e2−14=2e2−e2+14=e2+14= \frac{e^2}{2} - \frac{1}{2} \left( \frac{x^2}{2} \right) \Bigg|_1^e = \frac{e^2}{2} - \frac{e^2 - 1}{4} = \frac{2e^2 - e^2 + 1}{4} = \frac{e^2 + 1}{4}

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Determinăm primitiva F:(−1,+∞)→RF: (-1, +\infty) \to \mathbb{R}:
F(x)=∫f(x) dx=∫(x+2x+1)dx=x22+2ln⁡(x+1)+CF(x) = \int f(x) \, dx = \int \left( x + \frac{2}{x + 1} \right) dx = \frac{x^2}{2} + 2\ln(x + 1) + C

Condiția F(0)=0F(0) = 0 implică:

F(0)=02+2ln⁡1+C=0  ⟹  C=0F(0) = \frac{0}{2} + 2\ln 1 + C = 0 \implies C = 0

Deci F(x)=x22+2ln⁡(x+1)F(x) = \frac{x^2}{2} + 2\ln(x + 1).

(1p)

  • Deoarece f(x)=F′(x)f(x) = F'(x), calculăm integrala din membrul stâng:
2∫01f(x)F(x) dx=2∫01F′(x)F(x) dx=2(F2(x)2)∣01=F2(1)−F2(0)=F2(1)2 \int_0^1 f(x) F(x) \, dx = 2 \int_0^1 F'(x) F(x) \, dx = 2 \left( \frac{F^2(x)}{2} \right) \Bigg|_0^1 = F^2(1) - F^2(0) = F^2(1)

(2p)

  • Calculăm F(1)F(1):
F(1)=122+2ln⁡(1+1)=12+2ln⁡2F(1) = \frac{1^2}{2} + 2\ln(1 + 1) = \frac{1}{2} + 2\ln 2

Atunci:

F2(1)=(12+2ln⁡2)2=14+2⋅12⋅2ln⁡2+4ln⁡22=14+2ln⁡2+4ln⁡22=14+ln⁡4+4ln⁡22F^2(1) = \left( \frac{1}{2} + 2\ln 2 \right)^2 = \frac{1}{4} + 2 \cdot \frac{1}{2} \cdot 2\ln 2 + 4\ln^2 2 = \frac{1}{4} + 2\ln 2 + 4\ln^2 2 = \frac{1}{4} + \ln 4 + 4\ln^2 2
  • Egalăm cu membrul drept din ipoteză:
14+ln⁡4+4ln⁡22=14+ln⁡4+ln⁡2a  ⟺  ln⁡2a=4ln⁡22=(2ln⁡2)2\frac{1}{4} + \ln 4 + 4\ln^2 2 = \frac{1}{4} + \ln 4 + \ln^2 a \iff \ln^2 a = 4\ln^2 2 = (2\ln 2)^2
  • Rezultă:
ln⁡a=2ln⁡2  ⟺  ln⁡a=ln⁡4  ⟺  a=4\ln a = 2\ln 2 \iff \ln a = \ln 4 \iff a = 4

sau:

ln⁡a=−2ln⁡2  ⟺  ln⁡a=ln⁡(14)  ⟺  a=14\ln a = -2\ln 2 \iff \ln a = \ln\left( \frac{1}{4} \right) \iff a = \frac{1}{4}

Ambele soluții sunt strict pozitive, deci a∈{14,4}a \in \left\{ \frac{1}{4}, 4 \right\}.

(2p)