Scrierea algebrică a numărului este z=0+43i, deci partea reală a lui z este:
Re(z)=0
(2p)
2. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=5−2x. Arătați că f(0)f(1)f(2)f(3)f(4)f(5)<0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valorile funcției f pentru valorile cerute:
f(0)=5−2⋅0=5>0f(1)=5−2⋅1=3>0f(2)=5−2⋅2=1>0
(2p)
Continuăm cu valorile următoare:
f(3)=5−2⋅3=−1<0f(4)=5−2⋅4=−3<0f(5)=5−2⋅5=−5<0
(2p)
Determinăm semnul produsului:
f(0)f(1)f(2)>0șif(3)f(4)f(5)=(−1)(−3)(−5)=−15<0
Produsul dintre un factor strict pozitiv și un factor strict negativ este strict negativ:
f(0)f(1)f(2)f(3)f(4)f(5)<0
(1p)
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log22x−2log2x+1=0. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Condiția de existență a logaritmului este x>0, deci x∈(0,+∞).
Ecuația este de forma pătratică în log2x:
(log2x−1)2=0⟺log2x−1=0⟺log2x=1
(3p)
Rezolvăm ecuația de bază:
log2x=1⟺x=21⟺x=2
Deoarece 2∈(0,+∞), soluția convine. Mulțimea soluțiilor este S={2}.
(2p)
4. Se consideră mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9,10}. Determinați numărul de submulțimi cu 3 elemente ale lui A, care conțin exact 2 numere impare. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Identificăm elementele pare și impare din mulțimea A:
Numere impare: {1,3,5,7,9} (în total 5 numere impare).
Numere pare: {2,4,6,8,10} (în total 5 numere pare).
O submulțime cu 3 elemente a lui A care conține exact 2 numere impare este formată din 2 numere impare și 3−2=1 număr par:
Cele 2 numere impare pot fi alese dintre cele 5 în C52 moduri:
C52=25⋅4=10 moduri
(2p)
Numărul par poate fi ales dintre cele 5 numere pare în C51 moduri:
C51=5 moduri
(1p)
Conform regulii produsului, numărul total de astfel de submulțimi este:
C52⋅C51=10⋅5=50
(2p)
5. Se consideră triunghiul ABC și punctele M, N și P astfel încât AM=2AB, BN=2BC și CP=2CA. Știind că O este un punct oarecare din plan, arătați că OM+ON+OP=OA+OB+OC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosind regula adunării vectorilor prin punctul O, exprimăm vectorii de poziție ai punctelor M, N și P:
OM=OA+AM=OA+2ABON=OB+BN=OB+2BCOP=OC+CP=OC+2CA
(3p)
Însumăm cele trei relații membru cu membru:
OM+ON+OP=(OA+OB+OC)+2(AB+BC+CA)
Deoarece vectorii laturilor formează un contur închis în triunghiul ABC, avem:
AB+BC+CA=AC+CA=0
Prin urmare:
OM+ON+OP=OA+OB+OC+20=OA+OB+OC
(2p)
6. Știind că x∈(π,2π) și cos2x=31, calculați sinx. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula trigonometrică pentru cosinusul unghiului dublu exprimat în funcție de sinus:
cos2x=1−2sin2x
Înlocuim valoarea dată cos2x=31:
1−2sin2x=31⟺2sin2x=1−31=32⟺sin2x=31
(3p)
Deducem sinx=±31=±33.
Deoarece x∈(π,2π), unghiul x se află în cadranele III sau IV, unde funcția sinus are valori negative: sinx<0.
Așadar:
sinx=−33
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A(a)=232aaa225 și sistemul de ecuații:
⎩⎨⎧2x+ay+2z=43x+ay+2z=12x+ay+5z=b
unde a și b sunt numere reale.
a) Arătaţi că det(A(1))=−3. (5p)
b) Pentru a=−1 și b=−2, rezolvați sistemul de ecuații. (5p)
c) Determinați numerele reale a și b pentru care sistemul de ecuații este compatibil nedeterminat. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim a=1 în matricea A(a):
A(1)=232111225
(2p)
Calculăm determinantul matricei A(1) folosind regula lui Sarrus sau dezvoltarea după o linie/coloană:
Conform teoremei Rouché-Kronecker, sistemul este compatibil dacă și numai dacă minorul caracteristic este nul:
Δcar=0⟺38−2b=0⟺2b=38⟺b=19
Cum rang(A(0))=2<3 (numărul de necunoscute), sistemul devine compatibil nedeterminat.
Prin urmare, valorile căutate sunt a=0 și b=19.
(3p)
2. Pe mulțimea G=(1,+∞) se definește legea de compoziție asociativă:
x∗y=x2y2−x2−y2+2
a) Arătați că x∗y=(x2−1)(y2−1)+1, pentru orice x,y∈G. (5p)
b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „∗”. (5p)
c) Știind că (G,∗) este grup, demonstrați că funcția f:M→G, f(x)=x+1 este un izomorfism de la grupul (M,⋅) la grupul (G,∗), unde M=(0,+∞) și „⋅” reprezintă operația de înmulțire a numerelor reale. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Dezvoltăm expresia de sub radical din membrul drept:
(x2−1)(y2−1)+1=x2y2−x2−y2+1+1=x2y2−x2−y2+2
(3p)
Aplicând radicalul pe ambele părți (expresia fiind strict pozitivă pentru x,y>1), obținem:
(x2−1)(y2−1)+1=x2y2−x2−y2+2=x∗y
pentru orice x,y∈G.
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Legea „∗” este comutativă: x∗y=y∗x, pentru orice x,y∈G.
Elementul neutru e∈G trebuie să verifice x∗e=x, pentru orice x∈G:
x∗e=x⟺(x2−1)(e2−1)+1=x
(2p)
Deoarece ambele părți sunt strict pozitive pe G=(1,+∞), ridicăm la pătrat:
(x2−1)(e2−1)+1=x2⟺(x2−1)(e2−1)=x2−1
Deoarece x∈(1,+∞), avem x>1⟹x2−1=0. Împărțind prin x2−1:
e2−1=1⟺e2=2
Cum e∈G=(1,+∞), reținem soluția pozitivă:
e=2
(2p)
Verificăm relația:
2∗x=((2)2−1)(x2−1)+1=1⋅(x2−1)+1=x2=x(∀x>1)
Deci e=2∈G este elementul neutru al legii.
(1p)
Rezolvare Subpunctul c):
Verificăm că f este morfism de grupuri, adică f(xy)=f(x)∗f(y), pentru orice x,y∈M=(0,+∞):
f(x)∗f(y)=(f(x)2−1)(f(y)2−1)+1
Avem f(x)=x+1⟹f(x)2−1=(x+1)−1=x și f(y)2−1=y. Înlocuind:
f(x)∗f(y)=x⋅y+1=f(xy)
pentru orice x,y∈(0,+∞). Așadar, f este un morfism de la (M,⋅) la (G,∗).
(3p)
Verificăm bijectivitatea funcției f:
Funcția f este continuă și strict crescătoare pe (0,+∞) deoarece derivata f′(x)=2x+11>0, deci f este injectivă.
Limitele la capetele intervalului sunt:
x→0,x>0limf(x)=0+1=1șix→+∞limf(x)=+∞
Fiind continuă și strict crescătoare, imaginea funcției este Im(f)=(1,+∞)=G, deci f este surjectivă.
Fiind un morfism bijectiv, funcția f este un izomorfism de la grupul (M,⋅) la grupul (G,∗).
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcţia f:R→R, f(x)=(x+1)e−x.
a) Arătaţi că f′(x)=−xe−x, x∈R. (5p)
b) Calculați limn→+∞(e⋅f(n+1)f(n))n. (5p)
c) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui m pentru care ecuația f(x)=m are două soluții reale distincte. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′v+uv′: