BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 5

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 5

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră numerele complexe z1=3−3iz_1 = 3 - 3i și z2=5−6iz_2 = 5 - 6i. Arătați că 2z1−z2=12z_1 - z_2 = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenul 2z12z_1:
2z1=2(3−3i)=6−6i2z_1 = 2(3 - 3i) = 6 - 6i

(2p)

  • Efectuăm diferența 2z1−z22z_1 - z_2:
2z1−z2=(6−6i)−(5−6i)=6−6i−5+6i=(6−5)+(−6+6)i=12z_1 - z_2 = (6 - 6i) - (5 - 6i) = 6 - 6i - 5 + 6i = (6 - 5) + (-6 + 6)i = 1

(3p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+15f(x) = x + 15. Determinați numărul real mm pentru care f(m)+f(m+1)=35f(m) + f(m + 1) = 35. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm valorile f(m)f(m) și f(m+1)f(m + 1):
f(m)=m+15f(m) = m + 15 f(m+1)=(m+1)+15=m+16f(m + 1) = (m + 1) + 15 = m + 16

(2p)

  • Înlocuim în ecuația dată:
f(m)+f(m+1)=(m+15)+(m+16)=2m+31f(m) + f(m + 1) = (m + 15) + (m + 16) = 2m + 31 2m+31=35  ⟺  2m=4  ⟺  m=22m + 31 = 35 \iff 2m = 4 \iff m = 2

(3p)


3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 2⋅3x−3x+1+27=02 \cdot 3^x - 3^{x + 1} + 27 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea puterilor 3x+1=3⋅3x3^{x + 1} = 3 \cdot 3^x și rescriem ecuația:
2⋅3x−3⋅3x+27=0  ⟺  −3x+27=02 \cdot 3^x - 3 \cdot 3^x + 27 = 0 \iff -3^x + 27 = 0

(3p)

  • Izolăm termenul exponențial și determinăm soluția:
3x=27  ⟺  3x=33  ⟺  x=33^x = 27 \iff 3^x = 3^3 \iff x = 3

(2p)


4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să fie multiplu de 2525. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul cazurilor posibile reprezintă numărul tuturor numerelor naturale de trei cifre (100,101,…,999100, 101, \dots, 999):
n=999−100+1=900n = 999 - 100 + 1 = 900

(2p)

  • Cazurile favorabile sunt numerele de trei cifre divizibile cu 2525, adică cele de forma 25k25k, unde k∈Nk \in \mathbb{N}:
100≤25k≤999  ⟺  4≤k≤39100 \le 25k \le 999 \iff 4 \le k \le 39

Numărul cazurilor favorabile este:

m=39−4+1=36m = 39 - 4 + 1 = 36

(2p)

  • Calculăm probabilitatea cerută:
p=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=36900=125=0,04p = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{36}{900} = \frac{1}{25} = 0{,}04

(1p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(6,4)A(6, 4) și B(−2,6)B(-2, 6). Determinați numerele reale aa și bb, știind că, dacă C(a,b)C(a, b), atunci AC→=CB→\overrightarrow{AC} = \overrightarrow{CB}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm coordonatele vectorilor AC→\overrightarrow{AC} și CB→\overrightarrow{CB} în funcție de coordonatele punctelor:
AC→=(a−6)i⃗+(b−4)j⃗\overrightarrow{AC} = (a - 6)\vec{i} + (b - 4)\vec{j} CB→=(−2−a)i⃗+(6−b)j⃗\overrightarrow{CB} = (-2 - a)\vec{i} + (6 - b)\vec{j}

(2p)

  • Egalitatea AC→=CB→\overrightarrow{AC} = \overrightarrow{CB} înseamnă că punctul CC este mijlocul segmentului ABAB, sau egalăm componentele scalare:
a−6=−2−a  ⟺  2a=4  ⟺  a=2a - 6 = -2 - a \iff 2a = 4 \iff a = 2 b−4=6−b  ⟺  2b=10  ⟺  b=5b - 4 = 6 - b \iff 2b = 10 \iff b = 5

Prin urmare, a=2a = 2 și b=5b = 5.

(3p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=4AB = 4. Știind că aria triunghiului ABCABC este egală cu 66, calculați lungimea laturii BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA, aria sa este:
A△ABC=AB⋅AC2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} 4⋅AC2=6  ⟺  2⋅AC=6  ⟺  AC=3\frac{4 \cdot AC}{2} = 6 \iff 2 \cdot AC = 6 \iff AC = 3

(3p)

  • Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza BCBC:
BC=AB2+AC2=42+32=16+9=25=5BC = \sqrt{AB^2 + AC^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(2212a+1aa64)A(a) = \begin{pmatrix} 2 & 2 & 1 \\ 2 & a+1 & a \\ a & 6 & 4 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații:

{2x+2y+z=32x+(a+1)y+az=3ax+6y+4z=a+3\begin{cases} 2x + 2y + z = 3 \\ 2x + (a+1)y + az = 3 \\ ax + 6y + 4z = a+3 \end{cases}

unde aa este număr real.

a) Arătaţi că det⁡(A(a))=(a−1)(a−4)\det(A(a)) = (a - 1)(a - 4), pentru orice număr real aa. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem determinantul matricei A(a)A(a) și aplicăm regula lui Sarrus sau scăderea liniilor:
det⁡(A(a))=∣2212a+1aa64∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 2 & 2 & 1 \\ 2 & a+1 & a \\ a & 6 & 4 \end{vmatrix}

Scăzând prima linie din a doua linie (L2←L2−L1L_2 \leftarrow L_2 - L_1):

det⁡(A(a))=∣2210a−1a−1a64∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} 2 & 2 & 1 \\ 0 & a-1 & a-1 \\ a & 6 & 4 \end{vmatrix}

(2p)

  • Dăm factor comun pe (a−1)(a - 1) de pe linia a doua:
det⁡(A(a))=(a−1)∣221011a64∣\det(A(a)) = (a - 1) \begin{vmatrix} 2 & 2 & 1 \\ 0 & 1 & 1 \\ a & 6 & 4 \end{vmatrix}

Dezvoltăm determinantul rezultat:

∣221011a64∣=2(4−6)−2(0−a)+1(0−a)=2(−2)+2a−a=a−4\begin{vmatrix} 2 & 2 & 1 \\ 0 & 1 & 1 \\ a & 6 & 4 \end{vmatrix} = 2(4 - 6) - 2(0 - a) + 1(0 - a) = 2(-2) + 2a - a = a - 4

(2p)

  • Obținem:
det⁡(A(a))=(a−1)(a−4)\det(A(a)) = (a - 1)(a - 4)

pentru orice număr real aa.

(1p)


b) Arătați că nu există niciun număr real aa pentru care (A(4)−A(1))⋅A(a)=A(a)⋅(A(4)−A(1))(A(4) - A(1)) \cdot A(a) = A(a) \cdot (A(4) - A(1)). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm matricea diferență B=A(4)−A(1)B = A(4) - A(1):
A(4)=(221254464),A(1)=(221221164)A(4) = \begin{pmatrix} 2 & 2 & 1 \\ 2 & 5 & 4 \\ 4 & 6 & 4 \end{pmatrix}, \quad A(1) = \begin{pmatrix} 2 & 2 & 1 \\ 2 & 2 & 1 \\ 1 & 6 & 4 \end{pmatrix} B=A(4)−A(1)=(000033300)B = A(4) - A(1) = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0 \\ 0 & 3 & 3 \\ 3 & 0 & 0 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm elementul de pe linia 1, coloana 1 din produsul B⋅A(a)B \cdot A(a):
(B⋅A(a))11=0⋅2+0⋅2+0⋅a=0(B \cdot A(a))_{11} = 0 \cdot 2 + 0 \cdot 2 + 0 \cdot a = 0

(1p)

  • Calculăm elementul de pe linia 1, coloana 1 din produsul A(a)⋅BA(a) \cdot B:
(A(a)⋅B)11=2⋅0+2⋅0+1⋅3=3(A(a) \cdot B)_{11} = 2 \cdot 0 + 2 \cdot 0 + 1 \cdot 3 = 3

(1p)

  • Deoarece (B⋅A(a))11=0≠3=(A(a)⋅B)11(B \cdot A(a))_{11} = 0 \neq 3 = (A(a) \cdot B)_{11}, cele două produse nu pot fi egale, indiferent de valoarea lui a∈Ra \in \mathbb{R}. Deci nu există niciun număr real aa pentru care (A(4)−A(1))⋅A(a)=A(a)⋅(A(4)−A(1))(A(4) - A(1)) \cdot A(a) = A(a) \cdot (A(4) - A(1)).

(1p)


c) Determinați numerele întregi aa, pentru care sistemul de ecuații are soluția unică (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) cu x0,y0x_0, y_0 și z0z_0 numere întregi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Sistemul admite soluție unică dacă și numai dacă det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0, adică (a−1)(a−4)≠0  ⟺  a∈Z∖{1,4}(a - 1)(a - 4) \neq 0 \iff a \in \mathbb{Z} \setminus \{1, 4\}.

(1p)

  • Scăzând prima ecuație din a doua ecuație a sistemului:
(2x+(a+1)y+az)−(2x+2y+z)=3−3  ⟺  (a−1)y+(a−1)z=0(2x + (a+1)y + az) - (2x + 2y + z) = 3 - 3 \iff (a - 1)y + (a - 1)z = 0

Cum a≠1a \neq 1, împărțim prin a−1a - 1 și obținem:

y+z=0  ⟺  z=−yy + z = 0 \iff z = -y

(1p)

  • Înlocuind z=−yz = -y în prima ecuație:
2x+2y−y=3  ⟺  2x+y=3  ⟺  y=3−2x2x + 2y - y = 3 \iff 2x + y = 3 \iff y = 3 - 2x

Rezultă z=2x−3z = 2x - 3.

Înlocuim yy și zz în a treia ecuație a sistemului:

ax+6(3−2x)+4(2x−3)=a+3  ⟺  ax+18−12x+8x−12=a+3ax + 6(3 - 2x) + 4(2x - 3) = a + 3 \iff ax + 18 - 12x + 8x - 12 = a + 3 (a−4)x+6=a+3  ⟺  (a−4)x=a−3(a - 4)x + 6 = a + 3 \iff (a - 4)x = a - 3

Cum a≠4a \neq 4, obținem:

x0=a−3a−4=1+1a−4x_0 = \frac{a - 3}{a - 4} = 1 + \frac{1}{a - 4}

(1p)

  • Exprimăm y0y_0 și z0z_0:
y0=3−2x0=3−2(1+1a−4)=1−2a−4y_0 = 3 - 2x_0 = 3 - 2\left(1 + \frac{1}{a - 4}\right) = 1 - \frac{2}{a - 4} z0=−y0=−1+2a−4z_0 = -y_0 = -1 + \frac{2}{a - 4}

(1p)

  • Condiția ca x0,y0,z0∈Zx_0, y_0, z_0 \in \mathbb{Z} revine la:
1a−4∈Z  ⟺  (a−4)∣1  ⟺  a−4∈{−1,1}\frac{1}{a - 4} \in \mathbb{Z} \iff (a - 4) \mid 1 \iff a - 4 \in \{-1, 1\}
  • Dacă a−4=−1  ⟹  a=3∈Za - 4 = -1 \implies a = 3 \in \mathbb{Z}, soluția este (x0,y0,z0)=(0,3,−3)∈Z3(x_0, y_0, z_0) = (0, 3, -3) \in \mathbb{Z}^3.
  • Dacă a−4=1  ⟹  a=5∈Za - 4 = 1 \implies a = 5 \in \mathbb{Z}, soluția este (x0,y0,z0)=(2,−1,1)∈Z3(x_0, y_0, z_0) = (2, -1, 1) \in \mathbb{Z}^3.

Numerele întregi căutate sunt a∈{3,5}a \in \{3, 5\}.

(1p)


2. Pe mulțimea M=(−10,10)M = (-10, 10) se definește legea de compoziție asociativă x∗y=100(x+y)100+xyx * y = \frac{100(x + y)}{100 + xy}.

a) Arătați că 3∗0=33 * 0 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula legii de compoziție pentru x=3x = 3 și y=0y = 0:
3∗0=100(3+0)100+3⋅03 * 0 = \frac{100(3 + 0)}{100 + 3 \cdot 0}

(3p)

  • Efectuăm calculele:
3∗0=100⋅3100+0=300100=33 * 0 = \frac{100 \cdot 3}{100 + 0} = \frac{300}{100} = 3

(2p)


b) Se consideră funcția f:M→(0,+∞)f: M \to (0, +\infty), f(x)=10−x10+xf(x) = \frac{10 - x}{10 + x}. Demonstrați că f(x∗y)=f(x)f(y)f(x * y) = f(x) f(y), pentru orice x,y∈Mx, y \in M. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărătorul și numitorul expresiei f(x∗y)f(x * y):
10−x∗y=10−100(x+y)100+xy=1000+10xy−100x−100y100+xy=10(100−10x−10y+xy)100+xy=10(10−x)(10−y)100+xy10 - x * y = 10 - \frac{100(x + y)}{100 + xy} = \frac{1000 + 10xy - 100x - 100y}{100 + xy} = \frac{10(100 - 10x - 10y + xy)}{100 + xy} = \frac{10(10 - x)(10 - y)}{100 + xy}

(2p)

10+x∗y=10+100(x+y)100+xy=1000+10xy+100x+100y100+xy=10(100+10x+10y+xy)100+xy=10(10+x)(10+y)100+xy10 + x * y = 10 + \frac{100(x + y)}{100 + xy} = \frac{1000 + 10xy + 100x + 100y}{100 + xy} = \frac{10(100 + 10x + 10y + xy)}{100 + xy} = \frac{10(10 + x)(10 + y)}{100 + xy}

(2p)

  • Împărțim cele două relații:
f(x∗y)=10−x∗y10+x∗y=10(10−x)(10−y)100+xy10(10+x)(10+y)100+xy=(10−x)(10−y)(10+x)(10+y)=10−x10+x⋅10−y10+y=f(x)f(y)f(x * y) = \frac{10 - x * y}{10 + x * y} = \frac{\frac{10(10 - x)(10 - y)}{100 + xy}}{\frac{10(10 + x)(10 + y)}{100 + xy}} = \frac{(10 - x)(10 - y)}{(10 + x)(10 + y)} = \frac{10 - x}{10 + x} \cdot \frac{10 - y}{10 + y} = f(x) f(y)

pentru orice x,y∈Mx, y \in M.

(1p)


c) Determinați x∈Mx \in M pentru care x∗x∗⋯∗x⏟de 11 ori=0\underbrace{x * x * \dots * x}_{\text{de } 11 \text{ ori}} = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm proprietatea demonstrată la subpunctul b) prin inducție:
f(x∗x∗⋯∗x⏟de 11 ori)=(f(x))11f(\underbrace{x * x * \dots * x}_{\text{de } 11 \text{ ori}}) = (f(x))^{11}

(2p)

  • Aplicăm funcția ff ecuației date:
(f(x))11=f(0)(f(x))^{11} = f(0)

Calculăm f(0)f(0):

f(0)=10−010+0=1f(0) = \frac{10 - 0}{10 + 0} = 1

(1p)

  • Obținem:
(f(x))11=1  ⟺  f(x)=1(f(x))^{11} = 1 \iff f(x) = 1

deoarece f(x)∈(0,+∞)f(x) \in (0, +\infty).

(1p)

  • Rezolvăm ecuația în MM:
10−x10+x=1  ⟺  10−x=10+x  ⟺  2x=0  ⟺  x=0\frac{10 - x}{10 + x} = 1 \iff 10 - x = 10 + x \iff 2x = 0 \iff x = 0

Deoarece 0∈M=(−10,10)0 \in M = (-10, 10), soluția unică este x=0x = 0.

(1p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=ex(x2−4x+1)f(x) = e^x(x^2 - 4x + 1).

a) Arătaţi că f′(x)=ex(x−3)(x+1)f'(x) = e^x(x - 3)(x + 1), x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm regula de derivare a produsului (u⋅v)′=u′⋅v+u⋅v′(u \cdot v)' = u' \cdot v + u \cdot v':
f′(x)=(ex)′(x2−4x+1)+ex(x2−4x+1)′f'(x) = (e^x)'(x^2 - 4x + 1) + e^x(x^2 - 4x + 1)' f′(x)=ex(x2−4x+1)+ex(2x−4)f'(x) = e^x(x^2 - 4x + 1) + e^x(2x - 4)

(2p)

  • Dăm factor comun pe exe^x:
f′(x)=ex(x2−4x+1+2x−4)=ex(x2−2x−3)f'(x) = e^x(x^2 - 4x + 1 + 2x - 4) = e^x(x^2 - 2x - 3)

(2p)

  • Descompunem trinomul de gradul al doilea: x2−2x−3=(x−3)(x+1)x^2 - 2x - 3 = (x - 3)(x + 1), de unde:
f′(x)=ex(x−3)(x+1)f'(x) = e^x(x - 3)(x + 1)

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(1p)


b) Determinați abscisele punctelor situate pe graficul funcției ff, în care tangenta la graficul funcţiei ff este paralelă cu dreapta de ecuație y=2020y = 2020. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Panta dreptei orizontale y=2020y = 2020 este m=0m = 0.

(1p)

  • Tangenta la graficul funcției ff în punctul de abscisă xx este paralelă cu dreapta dată dacă și numai dacă panta sa este egală cu 00, adică f′(x)=0f'(x) = 0:
ex(x−3)(x+1)=0e^x(x - 3)(x + 1) = 0

(2p)

  • Deoarece ex>0e^x > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, ecuația devine:
(x−3)(x+1)=0  ⟺  x=−1saux=3(x - 3)(x + 1) = 0 \iff x = -1 \quad \text{sau} \quad x = 3

Abscisele punctelor căutate sunt x1=−1x_1 = -1 și x2=3x_2 = 3.

(2p)


c) Determinați valorile reale ale lui aa, știind că graficul funcției ff intersectează dreapta de ecuație y=ay = a în exact trei puncte. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul punctelor de intersecție este egal cu numărul de soluții reale distincte ale ecuației f(x)=af(x) = a. Studiem variația funcției ff folosind derivata f′(x)=ex(x−3)(x+1)f'(x) = e^x(x - 3)(x + 1):
    • Pe intervalul (−∞,−1)(-\infty, -1), f′(x)>0  ⟹  ff'(x) > 0 \implies f este strict crescătoare;
    • Pe intervalul (−1,3)(-1, 3), f′(x)<0  ⟹  ff'(x) < 0 \implies f este strict descrescătoare;
    • Pe intervalul (3,+∞)(3, +\infty), f′(x)>0  ⟹  ff'(x) > 0 \implies f este strict crescătoare.

(2p)

  • Calculăm limitele la capete și valorile în punctele de extrem:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞ex(x2−4x+1)=lim⁡t→+∞t2+4t+1et=0\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} e^x(x^2 - 4x + 1) = \lim_{t \to +\infty} \frac{t^2 + 4t + 1}{e^t} = 0 f(−1)=e−1((−1)2−4(−1)+1)=e−1(1+4+1)=6e(maxim local)f(-1) = e^{-1}((-1)^2 - 4(-1) + 1) = e^{-1}(1 + 4 + 1) = \frac{6}{e} \quad (\text{maxim local}) f(3)=e3(32−4⋅3+1)=e3(9−12+1)=−2e3(minim local)f(3) = e^3(3^2 - 4 \cdot 3 + 1) = e^3(9 - 12 + 1) = -2e^3 \quad (\text{minim local}) lim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = +\infty

(1p)

  • Din șirul lui Rolle și continuitatea funcției ff:
    • Pe (−∞,−1](-\infty, -1], funcția este strict crescătoare de la 00 la 6e\frac{6}{e}, parcurgând intervalul (0,6e](0, \frac{6}{e}];
    • Pe [−1,3][-1, 3], funcția este strict descrescătoare de la 6e\frac{6}{e} la −2e3-2e^3, parcurgând intervalul [−2e3,6e][-2e^3, \frac{6}{e}];
    • Pe [3,+∞)[3, +\infty), funcția este strict crescătoare de la −2e3-2e^3 la +∞+\infty, parcurgând intervalul [−2e3,+∞)[-2e^3, +\infty).

(1p)

  • Pentru ca dreapta orizontală y=ay = a să intersecteze graficul în exact trei puncte distincte, aa trebuie să se afle strict între valorile de separație ale ramurilor:
0<a<6e  ⟺  a∈(0,6e)0 < a < \frac{6}{e} \iff a \in \left(0, \frac{6}{e}\right)

(1p)


2. Se consideră funcţia f:(1,+∞)→Rf: (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=1ln⁡x+ln⁡xf(x) = \frac{1}{\ln x} + \ln x.

a) Arătați că orice primitivă a funcției ff este strict crescătoare pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul a) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie F:(1,+∞)→RF: (1, +\infty) \to \mathbb{R} o primitivă a funcției ff. Prin definiție, FF este derivabilă și F′(x)=f(x)F'(x) = f(x) pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty).

(2p)

  • Pentru orice x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), avem ln⁡x>0\ln x > 0, de unde rezultă că:
1ln⁡x>0șiln⁡x>0  ⟹  f(x)=1ln⁡x+ln⁡x>0\frac{1}{\ln x} > 0 \quad \text{și} \quad \ln x > 0 \implies f(x) = \frac{1}{\ln x} + \ln x > 0

(2p)

  • Deoarece F′(x)=f(x)>0F'(x) = f(x) > 0 pe întreg intervalul (1,+∞)(1, +\infty), rezultă că FF este strict crescătoare pe (1,+∞)(1, +\infty).

(1p)


b) Calculați ∫ee2(f(x)−ln⁡x)1x dx\int_e^{e^2} \left(f(x) - \ln x\right) \frac{1}{x} \, dx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul b) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim expresia funcției f(x)−ln⁡xf(x) - \ln x:
f(x)−ln⁡x=1ln⁡xf(x) - \ln x = \frac{1}{\ln x}

Integrala devine:

∫ee2(f(x)−ln⁡x)1x dx=∫ee21ln⁡x⋅1x dx\int_e^{e^2} \left(f(x) - \ln x\right) \frac{1}{x} \, dx = \int_e^{e^2} \frac{1}{\ln x} \cdot \frac{1}{x} \, dx

(2p)

  • Folosim schimbarea de variabilă t=ln⁡xt = \ln x, cu dt=1x dxdt = \frac{1}{x} \, dx.
    • Pentru x=ex = e, avem t=ln⁡e=1t = \ln e = 1;
    • Pentru x=e2x = e^2, avem t=ln⁡(e2)=2t = \ln(e^2) = 2.

(2p)

  • Calculăm integrala obținută:
∫121t dt=ln⁡t∣12=ln⁡2−ln⁡1=ln⁡2\int_1^2 \frac{1}{t} \, dt = \left. \ln t \right|_1^2 = \ln 2 - \ln 1 = \ln 2

(1p)


c) Determinați numărul real aa, a>ea > e, știind că ∫ealn⁡x dx=2a\int_e^a \ln x \, dx = 2a. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subpunctul c) Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm integrala definită folosind metoda integrării prin părți:
∫ealn⁡x dx=∫eax′ln⁡x dx=xln⁡x∣ea−∫eax⋅1x dx\int_e^a \ln x \, dx = \int_e^a x' \ln x \, dx = \left. x \ln x \right|_e^a - \int_e^a x \cdot \frac{1}{x} \, dx =(xln⁡x−x)∣ea=(aln⁡a−a)−(eln⁡e−e)= \left. (x \ln x - x) \right|_e^a = (a \ln a - a) - (e \ln e - e)

(2p)

  • Deoarece eln⁡e−e=e⋅1−e=0e \ln e - e = e \cdot 1 - e = 0, integrala este:
∫ealn⁡x dx=aln⁡a−a\int_e^a \ln x \, dx = a \ln a - a

(1p)

  • Egalăm cu membrul drept din ipoteză:
aln⁡a−a=2a  ⟺  aln⁡a=3aa \ln a - a = 2a \iff a \ln a = 3a

(1p)

  • Deoarece a>e>0a > e > 0, putem împărți prin aa:
ln⁡a=3  ⟺  a=e3\ln a = 3 \iff a = e^3

Cum e3>ee^3 > e, condiția din enunț este verificată. Numărul căutat este a=e3a = e^3.

(1p)