BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 4

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 4

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că suma pătratelor elementelor mulțimii M={n∈N∣∣n−1∣<2}M = \{n \in \mathbb{N} \mid |n - 1| < 2\} este egală cu 55. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Explicităm inegalitatea ∣n−1∣<2|n - 1| < 2 pentru n∈Nn \in \mathbb{N}:
∣n−1∣<2  ⟺  −2<n−1<2  ⟺  −1<n<3|n - 1| < 2 \iff -2 < n - 1 < 2 \iff -1 < n < 3

Cum n∈Nn \in \mathbb{N}, obținem M={0,1,2}M = \{0, 1, 2\}.

(3p)

  • Calculăm suma pătratelor elementelor mulțimii MM:
02+12+22=0+1+4=50^2 + 1^2 + 2^2 = 0 + 1 + 4 = 5

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−mx+5f(x) = x^2 - mx + 5, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm, știind că vârful parabolei asociate funcției ff are abscisa egală cu 33. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Abscisa vârfului parabolei asociate funcției de gradul al doilea f(x)=ax2+bx+cf(x) = ax^2 + bx + c este xV=−b2ax_V = -\frac{b}{2a}:
xV=−−m2⋅1=m2x_V = -\frac{-m}{2 \cdot 1} = \frac{m}{2}

(3p)

  • Din condiția xV=3x_V = 3, obținem:
m2=3  ⟹  m=6\frac{m}{2} = 3 \implies m = 6

(2p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x+2=8−x\sqrt{x + 2} = \sqrt{8 - x}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condițiile de existență a radicalilor de ordin par:
{x+2≥08−x≥0  ⟺  x∈[−2,8]\begin{cases} x + 2 \ge 0 \\ 8 - x \ge 0 \end{cases} \iff x \in [-2, 8]

(2p)

  • Ridicând ambii membri la pătrat, obținem:
x+2=8−x  ⟺  2x=6  ⟺  x=3x + 2 = 8 - x \iff 2x = 6 \iff x = 3

Deoarece 3∈[−2,8]3 \in [-2, 8], soluția ecuației este x=3x = 3.

(3p)


4. Determinați numărul submulțimilor cu 1010 elemente ale unei mulțimi cu 1212 elemente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul submulțimilor cu 1010 elemente ale unei mulțimi cu 1212 elemente este egal cu C1210C_{12}^{10}:
C1210=C1212−10=C122C_{12}^{10} = C_{12}^{12 - 10} = C_{12}^2

(2p)

  • Efectuăm calculul:
C122=12⋅112=66C_{12}^2 = \frac{12 \cdot 11}{2} = 66

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(5,1)A(5, 1), B(−1,3)B(-1, 3) și C(8,10)C(8, 10). Determinați ecuația dreptei paralele cu dreapta ACAC și care trece prin mijlocul segmentului CDCD, unde punctul DD este mijlocul segmentului ABAB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm coordonatele mijlocului DD al segmentului ABAB:
xD=xA+xB2=5−12=2,yD=yA+yB2=1+32=2  ⟹  D(2,2)x_D = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{5 - 1}{2} = 2, \quad y_D = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{1 + 3}{2} = 2 \implies D(2, 2)
  • Fie MM mijlocul segmentului CDCD. Coordonatele punctului MM sunt:
xM=xC+xD2=8+22=5,yM=yC+yD2=10+22=6  ⟹  M(5,6)x_M = \frac{x_C + x_D}{2} = \frac{8 + 2}{2} = 5, \quad y_M = \frac{y_C + y_D}{2} = \frac{10 + 2}{2} = 6 \implies M(5, 6)

(2p)

  • Calculăm panta dreptei ACAC:
mAC=yC−yAxC−xA=10−18−5=93=3m_{AC} = \frac{y_C - y_A}{x_C - x_A} = \frac{10 - 1}{8 - 5} = \frac{9}{3} = 3
  • Dreapta căutată dd este paralelă cu ACAC, deci are panta md=mAC=3m_d = m_{AC} = 3, și trece prin punctul M(5,6)M(5, 6):
y−yM=md(x−xM)  ⟺  y−6=3(x−5)  ⟺  y=3x−9y - y_M = m_d(x - x_M) \iff y - 6 = 3(x - 5) \iff y = 3x - 9

(3p)


6. Calculați S=cos⁡π+cos⁡2π+cos⁡3π+⋯+cos⁡2020πS = \cos\pi + \cos 2\pi + \cos 3\pi + \dots + \cos 2020\pi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind faptul că cos⁡(kπ)=(−1)k\cos(k\pi) = (-1)^k pentru orice k∈N∗k \in \mathbb{N}^*, avem cos⁡((2m−1)π)=−1\cos((2m - 1)\pi) = -1 și cos⁡(2mπ)=1\cos(2m\pi) = 1:
cos⁡((2m−1)π)+cos⁡(2mπ)=−1+1=0,∀m∈{1,2,…,1010}\cos((2m - 1)\pi) + \cos(2m\pi) = -1 + 1 = 0, \quad \forall m \in \{1, 2, \dots, 1010\}

(3p)

  • Grupând cei 20202020 de termeni în 10101010 perechi de termeni consecutivi, obținem:
S=(cos⁡π+cos⁡2π)+(cos⁡3π+cos⁡4π)+⋯+(cos⁡2019π+cos⁡2020π)=0+0+⋯+0⏟1010 ori=0S = (\cos\pi + \cos 2\pi) + (\cos 3\pi + \cos 4\pi) + \dots + (\cos 2019\pi + \cos 2020\pi) = \underbrace{0 + 0 + \dots + 0}_{1010 \text{ ori}} = 0

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(x1−x101−x1x)A(x) = \begin{pmatrix} x & 1 & -x \\ 1 & 0 & 1 \\ -x & 1 & x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=−4\det(A(1)) = -4. (5p)

b) Demonstrați că det⁡(A(x)A(y)−A(2xy))=0\det(A(x)A(y) - A(2xy)) = 0, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Determinați numărul natural nn pentru care A(1)A(12)+A(2)A(14)+⋯+A(1010)A(12020)=nI3A(1)A\left(\frac{1}{2}\right) + A(2)A\left(\frac{1}{4}\right) + \dots + A(1010)A\left(\frac{1}{2020}\right) = nI_3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Pentru x=1x = 1, matricea A(1)A(1) este:
A(1)=(11−1101−111)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & -1 \\ 1 & 0 & 1 \\ -1 & 1 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(1)A(1):
det⁡(A(1))=∣11−1101−111∣=0−1−1−(0+1+1)=−4\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & -1 \\ 1 & 0 & 1 \\ -1 & 1 & 1 \end{vmatrix} = 0 - 1 - 1 - (0 + 1 + 1) = -4

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm produsul A(x)A(y)A(x)A(y) pentru x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}:
A(x)A(y)=(x1−x101−x1x)(y1−y101−y1y)=(2xy+10−2xy+1020−2xy+102xy+1)A(x)A(y) = \begin{pmatrix} x & 1 & -x \\ 1 & 0 & 1 \\ -x & 1 & x \end{pmatrix} \begin{pmatrix} y & 1 & -y \\ 1 & 0 & 1 \\ -y & 1 & y \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2xy + 1 & 0 & -2xy + 1 \\ 0 & 2 & 0 \\ -2xy + 1 & 0 & 2xy + 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Scădem matricea A(2xy)=(2xy1−2xy101−2xy12xy)A(2xy) = \begin{pmatrix} 2xy & 1 & -2xy \\ 1 & 0 & 1 \\ -2xy & 1 & 2xy \end{pmatrix}:
A(x)A(y)−A(2xy)=(1−11−12−11−11)A(x)A(y) - A(2xy) = \begin{pmatrix} 1 & -1 & 1 \\ -1 & 2 & -1 \\ 1 & -1 & 1 \end{pmatrix}

Deoarece linia 11 și linia 33 ale matricei A(x)A(y)−A(2xy)A(x)A(y) - A(2xy) sunt identice, rezultă:

det⁡(A(x)A(y)−A(2xy))=∣1−11−12−11−11∣=0,∀x,y∈R\det\left(A(x)A(y) - A(2xy)\right) = \begin{vmatrix} 1 & -1 & 1 \\ -1 & 2 & -1 \\ 1 & -1 & 1 \end{vmatrix} = 0, \quad \forall x, y \in \mathbb{R}

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru orice k∈{1,2,…,1010}k \in \{1, 2, \dots, 1010\}, luând x=kx = k și y=12ky = \frac{1}{2k}, avem 2xy=2⋅k⋅12k=12xy = 2 \cdot k \cdot \frac{1}{2k} = 1. Folosind forma produsului A(x)A(y)A(x)A(y) calculată la subpunctul b), obținem:
A(k)A(12k)=(1+10−1+1020−1+101+1)=(200020002)=2I3A(k)A\left(\frac{1}{2k}\right) = \begin{pmatrix} 1 + 1 & 0 & -1 + 1 \\ 0 & 2 & 0 \\ -1 + 1 & 0 & 1 + 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix} = 2I_3

(3p)

  • Însumând relațiile pentru k∈{1,2,…,1010}k \in \{1, 2, \dots, 1010\}, ecuația din enunț devine:
2I3+2I3+⋯+2I3⏟1010 termeni=nI3  ⟺  2020I3=nI3  ⟹  n=2020\underbrace{2I_3 + 2I_3 + \dots + 2I_3}_{1010 \text{ termeni}} = nI_3 \iff 2020I_3 = nI_3 \implies n = 2020

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=(x5+y5)5x * y = \left(\sqrt[5]{x} + \sqrt[5]{y}\right)^5.

a) Arătați că 25∗35=552^5 * 3^5 = 5^5. (5p)

b) Determinați numărul real xx, știind că 25∗x5∗(243x5)=1000002^5 * x^5 * (243x^5) = 100000. (5p)

c) Se consideră numerele M=15∗25∗⋯∗105M = 1^5 * 2^5 * \dots * 10^5 și N=55⋅115N = 5^5 \cdot 11^5. Demonstrați că M−N=0M - N = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm definiția legii de compoziție pentru x=25x = 2^5 și y=35y = 3^5:
25∗35=(255+355)52^5 * 3^5 = \left(\sqrt[5]{2^5} + \sqrt[5]{3^5}\right)^5

(3p)

=(2+3)5=55= (2 + 3)^5 = 5^5

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Cum 243=35243 = 3^5 și 100000=105100000 = 10^5, calculăm mai întâi 25∗x52^5 * x^5:
25∗x5=(255+x55)5=(2+x)52^5 * x^5 = \left(\sqrt[5]{2^5} + \sqrt[5]{x^5}\right)^5 = (2 + x)^5

(2p)

  • Compunem rezultatul cu 243x5=(3x)5243x^5 = (3x)^5:
(2+x)5∗(3x)5=((2+x)55+(3x)55)5=(2+x+3x)5=(4x+2)5(2 + x)^5 * (3x)^5 = \left(\sqrt[5]{(2 + x)^5} + \sqrt[5]{(3x)^5}\right)^5 = (2 + x + 3x)^5 = (4x + 2)^5
  • Ecuația din enunț devine:
(4x+2)5=105  ⟺  4x+2=10  ⟺  4x=8  ⟺  x=2(4x + 2)^5 = 10^5 \iff 4x + 2 = 10 \iff 4x = 8 \iff x = 2

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Din definiția legii asociative ∗*, pentru orice numere reale a1,a2,…,aka_1, a_2, \dots, a_k, avem prin aplicare succesivă:
a15∗a25∗⋯∗ak5=(a1+a2+⋯+ak)5a_1^5 * a_2^5 * \dots * a_k^5 = (a_1 + a_2 + \dots + a_k)^5

(2p)

  • Aplicând această proprietate pentru M=15∗25∗⋯∗105M = 1^5 * 2^5 * \dots * 10^5, obținem:
M=(1+2+⋯+10)5=(10⋅112)5=555=(5⋅11)5=55⋅115=NM = (1 + 2 + \dots + 10)^5 = \left(\frac{10 \cdot 11}{2}\right)^5 = 55^5 = (5 \cdot 11)^5 = 5^5 \cdot 11^5 = N

Prin urmare, M−N=0M - N = 0.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x−1x+1+ln⁡(x+1)−ln⁡xf(x) = \frac{x - 1}{x + 1} + \ln(x + 1) - \ln x.

a) Arătați că f′(x)=x−1x(x+1)2f'(x) = \frac{x - 1}{x(x + 1)^2}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că graficul funcției ff nu intersectează axa OxOx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Derivăm funcția ff pe intervalul (0,+∞)(0, +\infty):
f′(x)=(x−1x+1)′+(ln⁡(x+1))′−(ln⁡x)′=(x+1)−(x−1)(x+1)2+1x+1−1xf'(x) = \left(\frac{x - 1}{x + 1}\right)' + \left(\ln(x + 1)\right)' - (\ln x)' = \frac{(x + 1) - (x - 1)}{(x + 1)^2} + \frac{1}{x + 1} - \frac{1}{x}

(3p)

  • Aducem fracțiile la același numitor x(x+1)2x(x + 1)^2:
f′(x)=2(x+1)2+1x+1−1x=2x+x(x+1)−(x+1)2x(x+1)2f'(x) = \frac{2}{(x + 1)^2} + \frac{1}{x + 1} - \frac{1}{x} = \frac{2x + x(x + 1) - (x + 1)^2}{x(x + 1)^2} =2x+x2+x−x2−2x−1x(x+1)2=x−1x(x+1)2,∀x∈(0,+∞)= \frac{2x + x^2 + x - x^2 - 2x - 1}{x(x + 1)^2} = \frac{x - 1}{x(x + 1)^2}, \quad \forall x \in (0, +\infty)

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Scriem ln⁡(x+1)−ln⁡x=ln⁡x+1x\ln(x + 1) - \ln x = \ln\frac{x + 1}{x} și calculăm limita funcției ff la +∞+\infty:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(x−1x+1+ln⁡x+1x)=1+ln⁡1=1+0=1\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \left(\frac{x - 1}{x + 1} + \ln\frac{x + 1}{x}\right) = 1 + \ln 1 = 1 + 0 = 1

(3p)

  • Deoarece lim⁡x→+∞f(x)=1∈R\lim_{x \to +\infty} f(x) = 1 \in \mathbb{R}, dreapta de ecuație y=1y = 1 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Studiem monotonia funcției ff pe (0,+∞)(0, +\infty) cu ajutorul semnului derivatei f′(x)=x−1x(x+1)2f'(x) = \frac{x - 1}{x(x + 1)^2}:
    • f′(x)=0  ⟺  x=1f'(x) = 0 \iff x = 1;
    • Pentru x∈(0,1)x \in (0, 1), avem f′(x)<0f'(x) < 0, deci ff este strict descrescătoare pe (0,1](0, 1];
    • Pentru x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty), avem f′(x)>0f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty).

(3p)

  • Rezultă că x=1x = 1 este punct de minim global al funcției ff pe (0,+∞)(0, +\infty), deci pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty) avem:
f(x)≥f(1)=1−11+1+ln⁡(1+1)−ln⁡1=ln⁡2>0f(x) \ge f(1) = \frac{1 - 1}{1 + 1} + \ln(1 + 1) - \ln 1 = \ln 2 > 0

Deoarece f(x)>0f(x) > 0, ∀x∈(0,+∞)\forall x \in (0, +\infty), ecuația f(x)=0f(x) = 0 nu are soluții în (0,+∞)(0, +\infty), ceea ce demonstrează că graficul funcției ff nu intersectează axa OxOx.

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1f(x) = \sqrt{x^2 + 1}.

a) Arătați că ∫01f2(x) dx=43\int_0^1 f^2(x)\,dx = \frac{4}{3}. (5p)

b) Calculați ∫−11∣xf(x)∣ dx\int_{-1}^1 |x f(x)|\,dx. (5p)

c) Calculați lim⁡x→0∫0xt⋅f(t) dtx2\lim_{x \to 0} \frac{\int_0^x t \cdot f(t)\,dt}{x^2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Avem f2(x)=x2+1f^2(x) = x^2 + 1, ∀x∈R\forall x \in \mathbb{R}. Calculăm integrala definită:
∫01f2(x) dx=∫01(x2+1) dx=(x33+x)∣01\int_0^1 f^2(x)\,dx = \int_0^1 (x^2 + 1)\,dx = \left.\left(\frac{x^3}{3} + x\right)\right|_0^1

(3p)

=133+1−0=43= \frac{1^3}{3} + 1 - 0 = \frac{4}{3}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Funcția g:[−1,1]→Rg: [-1, 1] \to \mathbb{R}, g(x)=∣xf(x)∣=∣x∣x2+1g(x) = |x f(x)| = |x|\sqrt{x^2 + 1} este continuă și pară (g(−x)=g(x)g(-x) = g(x), ∀x∈[−1,1]\forall x \in [-1, 1]), deci:
∫−11∣xf(x)∣ dx=2∫01xx2+1 dx\int_{-1}^1 |x f(x)|\,dx = 2 \int_0^1 x\sqrt{x^2 + 1}\,dx

(2p)

  • Folosind faptul că (x2+1)′=2x(x^2 + 1)' = 2x, obținem:
2∫01xx2+1 dx=∫01(x2+1)′(x2+1)12 dx=23(x2+1)x2+1∣012 \int_0^1 x\sqrt{x^2 + 1}\,dx = \int_0^1 (x^2 + 1)' (x^2 + 1)^{\frac{1}{2}}\,dx = \left.\frac{2}{3}(x^2 + 1)\sqrt{x^2 + 1}\right|_0^1 =23(22−1)= \frac{2}{3}\left(2\sqrt{2} - 1\right)

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă a funcției continue h(t)=tf(t)=tt2+1h(t) = t f(t) = t\sqrt{t^2 + 1}. Conform formulei Leibniz-Newton, avem:
∫0xt⋅f(t) dt=F(x)−F(0),cu F′(x)=xf(x)\int_0^x t \cdot f(t)\,dt = F(x) - F(0), \quad \text{cu } F'(x) = x f(x)

(2p)

  • Limita dată este în cazul de nedeterminare 00\frac{0}{0}. Aplicând regula lui l’Hôpital, obținem:
lim⁡x→0∫0xt⋅f(t) dtx2=lim⁡x→0(F(x)−F(0))′(x2)′=lim⁡x→0xf(x)2x=lim⁡x→0f(x)2=f(0)2=12\lim_{x \to 0} \frac{\int_0^x t \cdot f(t)\,dt}{x^2} = \lim_{x \to 0} \frac{\left(F(x) - F(0)\right)'}{(x^2)'} = \lim_{x \to 0} \frac{x f(x)}{2x} = \lim_{x \to 0} \frac{f(x)}{2} = \frac{f(0)}{2} = \frac{1}{2}

(3p)