BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 3

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 3

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră numărul complex z=1+iz = 1 + i. Arătați că 2z−z2=22z - z^2 = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm z2z^2 folosind relația i2=−1i^2 = -1:
z2=(1+i)2=1+2i+i2=1+2i−1=2iz^2 = (1 + i)^2 = 1 + 2i + i^2 = 1 + 2i - 1 = 2i

(3p)

  • Înlocuim zz și z2z^2 în expresia dată:
2z−z2=2(1+i)−2i=2+2i−2i=22z - z^2 = 2(1 + i) - 2i = 2 + 2i - 2i = 2

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−mx+2mf(x) = x^2 - mx + 2m, unde mm este număr real. Determinați mulțimea valorilor reale ale lui mm, știind că f(x)>0f(x) > 0 pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece coeficientul lui x2x^2 este a=1>0a = 1 > 0, condiția f(x)>0f(x) > 0, ∀x∈R\forall x \in \mathbb{R}, este echivalentă cu Δ<0\Delta < 0:
Δ=(−m)2−4⋅1⋅2m=m2−8m\Delta = (-m)^2 - 4 \cdot 1 \cdot 2m = m^2 - 8m

(2p)

  • Rezolvăm inecuația Δ<0\Delta < 0:
m2−8m<0  ⟺  m(m−8)<0  ⟺  m∈(0,8)m^2 - 8m < 0 \iff m(m - 8) < 0 \iff m \in (0, 8)

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡5(x+1)+log⁡5(x−1)=2\log_5(\sqrt{x} + 1) + \log_5(\sqrt{x} - 1) = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condițiile de existență a radicalului și a logaritmilor:
{x≥0x−1>0  ⟺  x>1  ⟺  x∈(1,+∞)\begin{cases} x \ge 0 \\ \sqrt{x} - 1 > 0 \end{cases} \iff \sqrt{x} > 1 \iff x \in (1, +\infty)

(2p)

  • Folosind proprietatea log⁡au+log⁡av=log⁡a(uv)\log_a u + \log_a v = \log_a(uv), ecuația devine:
log⁡5((x+1)(x−1))=2  ⟺  log⁡5(x−1)=2\log_5\left((\sqrt{x} + 1)(\sqrt{x} - 1)\right) = 2 \iff \log_5(x - 1) = 2 x−1=52  ⟺  x−1=25  ⟺  x=26x - 1 = 5^2 \iff x - 1 = 25 \iff x = 26

Deoarece 26∈(1,+∞)26 \in (1, +\infty), soluția ecuației este x=26x = 26.

(3p)


4. Determinați numărul de elemente ale unei mulțimi, știind că aceasta are exact 3232 de submulțimi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie n∈Nn \in \mathbb{N} numărul de elemente ale mulțimii. Numărul total de submulțimi ale unei mulțimi cu nn elemente este 2n2^n:
2n=322^n = 32

(3p)

  • Cum 32=2532 = 2^5, obținem:
2n=25  ⟹  n=52^n = 2^5 \implies n = 5

Mulțimea are 55 elemente.

(2p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,1)A(0, 1), B(2,5)B(2, 5) și C(6,1)C(6, 1). Determinați coordonatele punctului DD, știind că AB→+AC→=AD→\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC} = \overrightarrow{AD}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie D(xD,yD)D(x_D, y_D). Exprimăm vectorii AB→\overrightarrow{AB}, AC→\overrightarrow{AC} și AD→\overrightarrow{AD} în baza ortonormată (i⃗,j⃗)(\vec{i}, \vec{j}):
AB→=(2−0)i⃗+(5−1)j⃗=2i⃗+4j⃗\overrightarrow{AB} = (2 - 0)\vec{i} + (5 - 1)\vec{j} = 2\vec{i} + 4\vec{j} AC→=(6−0)i⃗+(1−1)j⃗=6i⃗\overrightarrow{AC} = (6 - 0)\vec{i} + (1 - 1)\vec{j} = 6\vec{i} AD→=(xD−0)i⃗+(yD−1)j⃗=xDi⃗+(yD−1)j⃗\overrightarrow{AD} = (x_D - 0)\vec{i} + (y_D - 1)\vec{j} = x_D\vec{i} + (y_D - 1)\vec{j}

(3p)

  • Din relația AB→+AC→=AD→\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC} = \overrightarrow{AD} obținem:
(2+6)i⃗+(4+0)j⃗=xDi⃗+(yD−1)j⃗  ⟺  8i⃗+4j⃗=xDi⃗+(yD−1)j⃗(2 + 6)\vec{i} + (4 + 0)\vec{j} = x_D\vec{i} + (y_D - 1)\vec{j} \iff 8\vec{i} + 4\vec{j} = x_D\vec{i} + (y_D - 1)\vec{j} {xD=8yD−1=4  ⟹  {xD=8yD=5\begin{cases} x_D = 8 \\ y_D - 1 = 4 \end{cases} \implies \begin{cases} x_D = 8 \\ y_D = 5 \end{cases}

Prin urmare, punctul căutat este D(8,5)D(8, 5).

(2p)


6. Determinați x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) pentru care sin⁡(π2−x)−cos⁡(π2−x)=sin⁡x−cos⁡x\sin\left(\frac{\pi}{2} - x\right) - \cos\left(\frac{\pi}{2} - x\right) = \sin x - \cos x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind formulele unghiurilor complementare sin⁡(π2−x)=cos⁡x\sin\left(\frac{\pi}{2} - x\right) = \cos x și cos⁡(π2−x)=sin⁡x\cos\left(\frac{\pi}{2} - x\right) = \sin x, ecuația devine:
cos⁡x−sin⁡x=sin⁡x−cos⁡x\cos x - \sin x = \sin x - \cos x

(2p)

  • Grupăm termenii asemenea:
2sin⁡x=2cos⁡x  ⟺  sin⁡x=cos⁡x  ⟺  tg⁡x=12\sin x = 2\cos x \iff \sin x = \cos x \iff \operatorname{tg} x = 1

Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), obținem x=π4x = \frac{\pi}{4}.

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricele I3=(100010001)I_3 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} și A(a)=(a02−a0202−a0a)A(a) = \begin{pmatrix} a & 0 & 2-a \\ 0 & 2 & 0 \\ 2-a & 0 & a \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(2))=8\det(A(2)) = 8. (5p)

b) Demonstrați că A(a)A(b)=2A(ab−a−b+2)A(a)A(b) = 2A(ab - a - b + 2), pentru orice numere reale aa și bb. (5p)

c) Determinați perechile de numere întregi pp și qq pentru care A(p)A(q)=4I3A(p)A(q) = 4I_3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=2a = 2 în expresia matricei A(a)A(a):
A(2)=(200020002)A(2) = \begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei diagonale A(2)A(2):
det⁡(A(2))=∣200020002∣=2⋅2⋅2=8\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{vmatrix} = 2 \cdot 2 \cdot 2 = 8

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm produsul matricelor A(a)A(a) și A(b)A(b):
A(a)A(b)=(a02−a0202−a0a)(b02−b0202−b0b)A(a)A(b) = \begin{pmatrix} a & 0 & 2-a \\ 0 & 2 & 0 \\ 2-a & 0 & a \end{pmatrix} \begin{pmatrix} b & 0 & 2-b \\ 0 & 2 & 0 \\ 2-b & 0 & b \end{pmatrix} =(ab+(2−a)(2−b)0a(2−b)+(2−a)b040(2−a)b+a(2−b)0(2−a)(2−b)+ab)= \begin{pmatrix} ab + (2-a)(2-b) & 0 & a(2-b) + (2-a)b \\ 0 & 4 & 0 \\ (2-a)b + a(2-b) & 0 & (2-a)(2-b) + ab \end{pmatrix}

(3p)

  • Efectuăm calculele pentru elementele nenule:
ab+(2−a)(2−b)=ab+4−2a−2b+ab=2(ab−a−b+2)ab + (2-a)(2-b) = ab + 4 - 2a - 2b + ab = 2(ab - a - b + 2) a(2−b)+(2−a)b=2a−ab+2b−ab=2(a+b−ab)=2(2−(ab−a−b+2))a(2-b) + (2-a)b = 2a - ab + 2b - ab = 2(a + b - ab) = 2\left(2 - (ab - a - b + 2)\right)
  • Astfel, obținem:
A(a)A(b)=2(ab−a−b+202−(ab−a−b+2)0202−(ab−a−b+2)0ab−a−b+2)=2A(ab−a−b+2)A(a)A(b) = 2 \begin{pmatrix} ab - a - b + 2 & 0 & 2 - (ab - a - b + 2) \\ 0 & 2 & 0 \\ 2 - (ab - a - b + 2) & 0 & ab - a - b + 2 \end{pmatrix} = 2A(ab - a - b + 2)

pentru orice a,b∈Ra, b \in \mathbb{R}.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Din subpunctele anterioare știm că A(2)=2I3A(2) = 2I_3, deci 4I3=2A(2)4I_3 = 2A(2), iar A(p)A(q)=2A(pq−p−q+2)A(p)A(q) = 2A(pq - p - q + 2). Relația A(p)A(q)=4I3A(p)A(q) = 4I_3 devine:
2A(pq−p−q+2)=2A(2)  ⟺  A(pq−p−q+2)=A(2)2A(pq - p - q + 2) = 2A(2) \iff A(pq - p - q + 2) = A(2)

(2p)

  • Egalând elementele corespunzătoare ale celor două matrice, obținem:
pq−p−q+2=2  ⟺  pq−p−q=0  ⟺  pq−p−q+1=1pq - p - q + 2 = 2 \iff pq - p - q = 0 \iff pq - p - q + 1 = 1 (p−1)(q−1)=1(p - 1)(q - 1) = 1
  • Deoarece p,q∈Zp, q \in \mathbb{Z}, divizorii întregi ai lui 11 sunt ±1\pm 1:
    • Cazul 1: p−1=1p - 1 = 1 și q−1=1  ⟹  p=2,q=2q - 1 = 1 \implies p = 2, q = 2.
    • Cazul 2: p−1=−1p - 1 = -1 și q−1=−1  ⟹  p=0,q=0q - 1 = -1 \implies p = 0, q = 0.

Perechile de numere întregi (p,q)(p, q) sunt (0,0)(0, 0) și (2,2)(2, 2).

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=−35xy+x+yx * y = -\frac{3}{5}xy + x + y.

a) Arătați că x∗y=−35(x−53)(y−53)+53x * y = -\frac{3}{5}\left(x - \frac{5}{3}\right)\left(y - \frac{5}{3}\right) + \frac{5}{3}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

b) Arătați că 5x3∗53x≥53\frac{5x}{3} * \frac{5}{3x} \ge \frac{5}{3}, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

c) Calculați 13∗23∗33∗⋯∗20203\frac{1}{3} * \frac{2}{3} * \frac{3}{3} * \dots * \frac{2020}{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Dezvoltăm expresia din membrul drept pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}:
−35(x−53)(y−53)+53=−35(xy−53x−53y+259)+53-\frac{3}{5}\left(x - \frac{5}{3}\right)\left(y - \frac{5}{3}\right) + \frac{5}{3} = -\frac{3}{5}\left(xy - \frac{5}{3}x - \frac{5}{3}y + \frac{25}{9}\right) + \frac{5}{3}

(3p)

=−35xy+x+y−53+53=−35xy+x+y=x∗y= -\frac{3}{5}xy + x + y - \frac{5}{3} + \frac{5}{3} = -\frac{3}{5}xy + x + y = x * y

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm 5x3∗53x\frac{5x}{3} * \frac{5}{3x} folosind legea de compoziție:
5x3∗53x=−35⋅5x3⋅53x+5x3+53x=−53+5x3+53x\frac{5x}{3} * \frac{5}{3x} = -\frac{3}{5} \cdot \frac{5x}{3} \cdot \frac{5}{3x} + \frac{5x}{3} + \frac{5}{3x} = -\frac{5}{3} + \frac{5x}{3} + \frac{5}{3x}

(2p)

  • Evaluăm diferența față de 53\frac{5}{3} pentru x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty):
5x3∗53x−53=5x3+53x−103=5(x2−2x+1)3x=5(x−1)23x\frac{5x}{3} * \frac{5}{3x} - \frac{5}{3} = \frac{5x}{3} + \frac{5}{3x} - \frac{10}{3} = \frac{5(x^2 - 2x + 1)}{3x} = \frac{5(x - 1)^2}{3x}

Deoarece (x−1)2≥0(x - 1)^2 \ge 0 și 3x>03x > 0 pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), rezultă că 5(x−1)23x≥0\frac{5(x - 1)^2}{3x} \ge 0, adică:

5x3∗53x≥53,∀x∈(0,+∞)\frac{5x}{3} * \frac{5}{3x} \ge \frac{5}{3}, \quad \forall x \in (0, +\infty)

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Din relația demonstrată la subpunctul a), observăm că pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:
x∗53=−35(x−53)(53−53)+53=53=53∗xx * \frac{5}{3} = -\frac{3}{5}\left(x - \frac{5}{3}\right)\left(\frac{5}{3} - \frac{5}{3}\right) + \frac{5}{3} = \frac{5}{3} = \frac{5}{3} * x

(3p)

  • Cum termenul 53\frac{5}{3} se regăsește printre factorii compunerii 13∗23∗33∗⋯∗20203\frac{1}{3} * \frac{2}{3} * \frac{3}{3} * \dots * \frac{2020}{3}, iar legea ∗* este asociativă, obținem:
13∗23∗33∗⋯∗20203=(13∗⋯∗43)∗53∗(63∗⋯∗20203)=53\frac{1}{3} * \frac{2}{3} * \frac{3}{3} * \dots * \frac{2020}{3} = \left(\frac{1}{3} * \dots * \frac{4}{3}\right) * \frac{5}{3} * \left(\frac{6}{3} * \dots * \frac{2020}{3}\right) = \frac{5}{3}

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4x−ln⁡(x2+1)f(x) = 4x - \ln(x^2 + 1).

a) Arătați că f′(x)=2(2x2−x+2)x2+1f'(x) = \frac{2(2x^2 - x + 2)}{x^2 + 1}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Calculați lim⁡x→+∞(f(x+1)−f(x))\lim_{x \to +\infty} (f(x + 1) - f(x)). (5p)

c) Demonstrați că funcția ff este bijectivă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe R\mathbb{R}, iar derivata sa este:
f′(x)=(4x−ln⁡(x2+1))′=4−(x2+1)′x2+1=4−2xx2+1f'(x) = \left(4x - \ln(x^2 + 1)\right)' = 4 - \frac{(x^2 + 1)'}{x^2 + 1} = 4 - \frac{2x}{x^2 + 1}

(3p)

  • Aducând la același numitor, obținem:
f′(x)=4(x2+1)−2xx2+1=4x2−2x+4x2+1=2(2x2−x+2)x2+1,∀x∈Rf'(x) = \frac{4(x^2 + 1) - 2x}{x^2 + 1} = \frac{4x^2 - 2x + 4}{x^2 + 1} = \frac{2(2x^2 - x + 2)}{x^2 + 1}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Exprimăm diferența f(x+1)−f(x)f(x + 1) - f(x) pentru x∈Rx \in \mathbb{R}:
f(x+1)−f(x)=4(x+1)−ln⁡((x+1)2+1)−4x+ln⁡(x2+1)f(x + 1) - f(x) = 4(x + 1) - \ln\left((x + 1)^2 + 1\right) - 4x + \ln(x^2 + 1) =4+ln⁡(x2+1)−ln⁡(x2+2x+2)=4+ln⁡x2+1x2+2x+2= 4 + \ln(x^2 + 1) - \ln(x^2 + 2x + 2) = 4 + \ln\frac{x^2 + 1}{x^2 + 2x + 2}

(3p)

  • Trecem la limită când x→+∞x \to +\infty:
lim⁡x→+∞(f(x+1)−f(x))=4+ln⁡(lim⁡x→+∞x2+1x2+2x+2)=4+ln⁡1=4\lim_{x \to +\infty} \left(f(x + 1) - f(x)\right) = 4 + \ln\left(\lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 1}{x^2 + 2x + 2}\right) = 4 + \ln 1 = 4

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru trinomul de gradul al doilea 2x2−x+22x^2 - x + 2, discriminantul este Δ=(−1)2−4⋅2⋅2=−15<0\Delta = (-1)^2 - 4 \cdot 2 \cdot 2 = -15 < 0, deci 2x2−x+2>02x^2 - x + 2 > 0, ∀x∈R\forall x \in \mathbb{R}. Rezultă că:
f′(x)=2(2x2−x+2)x2+1>0,∀x∈Rf'(x) = \frac{2(2x^2 - x + 2)}{x^2 + 1} > 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}

Prin urmare, funcția ff este strict crescătoare pe R\mathbb{R}, deci este injectivă.

(2p)

  • Calculăm limitele funcției la capetele domeniului de definiție:
lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→−∞(4x−ln⁡(x2+1))=−∞−(+∞)=−∞\lim_{x \to -\infty} f(x) = \lim_{x \to -\infty} \left(4x - \ln(x^2 + 1)\right) = -\infty - (+\infty) = -\infty lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x(4−ln⁡(x2+1)x)=+∞⋅(4−0)=+∞\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} x\left(4 - \frac{\ln(x^2 + 1)}{x}\right) = +\infty \cdot (4 - 0) = +\infty
  • Deoarece ff este continuă și strict crescătoare pe R\mathbb{R}, mulțimea valorilor sale este:
Im⁡f=(lim⁡x→−∞f(x),lim⁡x→+∞f(x))=(−∞,+∞)=R\operatorname{Im} f = \left(\lim_{x \to -\infty} f(x), \lim_{x \to +\infty} f(x)\right) = (-\infty, +\infty) = \mathbb{R}

ceea ce arată că ff este surjectivă. Fiind simultan injectivă și surjectivă, funcția ff este bijectivă.

(3p)


2. Se consideră funcția f:(−5,5)→Rf: (-5, 5) \to \mathbb{R}, f(x)=25−x2f(x) = \sqrt{25 - x^2}.

a) Arătați că ∫01f2(x) dx=743\int_0^1 f^2(x)\,dx = \frac{74}{3}. (5p)

b) Calculați ∫−33∣xf(x)∣ dx\int_{-3}^3 |x f(x)|\,dx. (5p)

c) Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul In=∫011fn(x) dxI_n = \int_0^1 \frac{1}{f^n(x)}\,dx. Demonstrați că șirul (In)n≥1(I_n)_{n \ge 1} este monoton. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Pentru x∈[0,1]⊂(−5,5)x \in [0, 1] \subset (-5, 5), avem f2(x)=25−x2f^2(x) = 25 - x^2:
∫01f2(x) dx=∫01(25−x2) dx=(25x−x33)∣01\int_0^1 f^2(x)\,dx = \int_0^1 (25 - x^2)\,dx = \left.\left(25x - \frac{x^3}{3}\right)\right|_0^1

(3p)

=25⋅1−133−0=25−13=743= 25 \cdot 1 - \frac{1^3}{3} - 0 = 25 - \frac{1}{3} = \frac{74}{3}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Deoarece funcția g:[−3,3]→Rg: [-3, 3] \to \mathbb{R}, g(x)=∣xf(x)∣=∣x∣25−x2g(x) = |x f(x)| = |x|\sqrt{25 - x^2} este o funcție pară (g(−x)=g(x)g(-x) = g(x), ∀x∈[−3,3]\forall x \in [-3, 3]), integrala pe intervalul simetric [−3,3][-3, 3] este:
∫−33∣xf(x)∣ dx=2∫03x25−x2 dx\int_{-3}^3 |x f(x)|\,dx = 2 \int_0^3 x\sqrt{25 - x^2}\,dx

(2p)

  • Observăm că (25−x2)′=−2x(25 - x^2)' = -2x, deci putem calcula integrala astfel:
2∫03x25−x2 dx=−∫03(25−x2)′(25−x2)12 dx=−23(25−x2)25−x2∣032 \int_0^3 x\sqrt{25 - x^2}\,dx = -\int_0^3 (25 - x^2)' (25 - x^2)^{\frac{1}{2}}\,dx = \left.-\frac{2}{3}(25 - x^2)\sqrt{25 - x^2}\right|_0^3 =−23(1616−2525)=−23(64−125)=1223= -\frac{2}{3}\left(16\sqrt{16} - 25\sqrt{25}\right) = -\frac{2}{3}(64 - 125) = \frac{122}{3}

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], avem 0≤x2≤1  ⟹  24≤25−x2≤250 \le x^2 \le 1 \implies 24 \le 25 - x^2 \le 25, de unde rezultă:
f(x)=25−x2≥24>1,∀x∈[0,1]f(x) = \sqrt{25 - x^2} \ge \sqrt{24} > 1, \quad \forall x \in [0, 1]

(2p)

  • Cum f(x)>1f(x) > 1 pe [0,1][0, 1], pentru orice n∈N∗n \in \mathbb{N}^* avem fn+1(x)≥fn(x)>0f^{n+1}(x) \ge f^n(x) > 0, adică:
1fn+1(x)≤1fn(x),∀x∈[0,1]\frac{1}{f^{n+1}(x)} \le \frac{1}{f^n(x)}, \quad \forall x \in [0, 1]
  • Integrând inegalitatea pe intervalul [0,1][0, 1] (sau calculând diferența In+1−InI_{n+1} - I_n), obținem:
In+1≤In,∀n∈N∗I_{n+1} \le I_n, \quad \forall n \in \mathbb{N}^*

Prin urmare, șirul (In)n≥1(I_n)_{n \ge 1} este descrescător, deci este monoton.

(3p)