BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 2

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 2

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Se consideră numărul complex z=3−iz = 3 - i. Arătați că z2−6z+10=0z^2 - 6z + 10 = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm z2z^2 știind că i2=−1i^2 = -1:
z2=(3−i)2=9−6i+i2=9−6i−1=8−6iz^2 = (3 - i)^2 = 9 - 6i + i^2 = 9 - 6i - 1 = 8 - 6i

(3p)

  • Înlocuim z2=8−6iz^2 = 8 - 6i și z=3−iz = 3 - i în expresia dată:
z2−6z+10=(8−6i)−6(3−i)+10=8−6i−18+6i+10=0z^2 - 6z + 10 = (8 - 6i) - 6(3 - i) + 10 = 8 - 6i - 18 + 6i + 10 = 0

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+6f(x) = x^2 + 6. Determinați numărul real aa, știind că f(a)=f(a−2)f(a) = f(a - 2). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm f(a)f(a) și f(a−2)f(a - 2) folosind legea funcției ff:
f(a)=a2+6,f(a−2)=(a−2)2+6f(a) = a^2 + 6, \quad f(a - 2) = (a - 2)^2 + 6

(2p)

  • Egalăm cele două expresii conform ipotezei:
a2+6=(a−2)2+6  ⟺  a2=a2−4a+4  ⟺  4a=4  ⟺  a=1a^2 + 6 = (a - 2)^2 + 6 \iff a^2 = a^2 - 4a + 4 \iff 4a = 4 \iff a = 1

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡4(x2+4x+5)=log⁡4(2x+4)\log_4(x^2 + 4x + 5) = \log_4(2x + 4). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condițiile de existență a logaritmilor: x2+4x+5=(x+2)2+1>0,∀x∈Rx^2 + 4x + 5 = (x + 2)^2 + 1 > 0, \forall x \in \mathbb{R} și 2x+4>0  ⟺  x>−22x + 4 > 0 \iff x > -2.
  • Din injectivitatea funcției logaritmice de bază 44, ecuația devine:
x2+4x+5=2x+4x^2 + 4x + 5 = 2x + 4

(2p)

  • Aducem toți termenii în membrul stâng:
x2+2x+1=0  ⟺  (x+1)2=0  ⟺  x=−1x^2 + 2x + 1 = 0 \iff (x + 1)^2 = 0 \iff x = -1

Deoarece x=−1>−2x = -1 > -2, condiția de existență este verificată, deci x=−1x = -1 este soluția ecuației.

(3p)


4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă produsul cifrelor egal cu 1616. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este {10,11,…,99}\{10, 11, \ldots, 99\}, deci numărul cazurilor posibile este:
n=99−10+1=90n = 99 - 10 + 1 = 90

(2p)

  • Determinăm cazurile favorabile, adică numerele naturale de forma ab‾\overline{ab} (cu a∈{1,…,9}a \in \{1, \ldots, 9\}, b∈{0,…,9}b \in \{0, \ldots, 9\}) pentru care a⋅b=16a \cdot b = 16:
ab‾∈{28,44,82}\overline{ab} \in \{28, 44, 82\}

Astfel, numărul cazurilor favorabile este k=3k = 3.

  • Probabilitatea cerută este:
p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=390=130p = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} = \frac{3}{90} = \frac{1}{30}

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,5)A(0, 5), B(3,3)B(3, 3) și C(7,3)C(7, 3). Determinați coordonatele punctului DD, știind că ABCDABCD este paralelogram. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Patrulaterul ABCDABCD este paralelogram dacă și numai dacă diagonalele [AC][AC] și [BD][BD] au același mijloc (echivalent cu AB→=DC→\overrightarrow{AB} = \overrightarrow{DC}):
xA+xC2=xB+xD2șiyA+yC2=yB+yD2\frac{x_A + x_C}{2} = \frac{x_B + x_D}{2} \quad \text{și} \quad \frac{y_A + y_C}{2} = \frac{y_B + y_D}{2}

(2p)

  • Înlocuim coordonatele punctelor A(0,5)A(0, 5), B(3,3)B(3, 3) și C(7,3)C(7, 3):
{0+7=3+xD5+3=3+yD  ⟺  {xD=4yD=5\begin{cases} 0 + 7 = 3 + x_D \\ 5 + 3 = 3 + y_D \end{cases} \iff \begin{cases} x_D = 4 \\ y_D = 5 \end{cases}

Prin urmare, coordonatele punctului DD sunt D(4,5)D(4, 5).

(3p)


6. Se consideră E(x)=tg⁡x2−ctg⁡x2+ctg⁡x+2sin⁡5x3E(x) = \operatorname{tg}\frac{x}{2} - \operatorname{ctg}\frac{x}{2} + \operatorname{ctg} x + 2\sin\frac{5x}{3}, unde x∈(0,π)x \in (0, \pi). Arătați că E(π2)=1E\left(\frac{\pi}{2}\right) = 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=π2x = \frac{\pi}{2} în expresia E(x)E(x):
E(π2)=tg⁡π4−ctg⁡π4+ctg⁡π2+2sin⁡5π6E\left(\frac{\pi}{2}\right) = \operatorname{tg}\frac{\pi}{4} - \operatorname{ctg}\frac{\pi}{4} + \operatorname{ctg}\frac{\pi}{2} + 2\sin\frac{5\pi}{6}

(2p)

  • Folosim valorile funcțiilor trigonometrice tg⁡π4=1\operatorname{tg}\frac{\pi}{4} = 1, ctg⁡π4=1\operatorname{ctg}\frac{\pi}{4} = 1, ctg⁡π2=0\operatorname{ctg}\frac{\pi}{2} = 0 și sin⁡5π6=sin⁡(π−π6)=sin⁡π6=12\sin\frac{5\pi}{6} = \sin\left(\pi - \frac{\pi}{6}\right) = \sin\frac{\pi}{6} = \frac{1}{2}:
E(π2)=1−1+0+2⋅12=1E\left(\frac{\pi}{2}\right) = 1 - 1 + 0 + 2 \cdot \frac{1}{2} = 1

(3p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(1−2a00102a−2a21)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & -2a & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 2a & -2a^2 & 1 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=1\det(A(1)) = 1. (5p)

b) Demonstrați că A(a)A(b)=A(a+b)A(a)A(b) = A(a + b), pentru orice numere reale aa și bb. (5p)

c) Demonstrați că, dacă A(n)=A(1)A(2)A(3)⋅…⋅A(2020)A(n) = A(1)A(2)A(3)\cdot \ldots \cdot A(2020), atunci numărul natural nn este multiplu de 20212021. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=1a = 1 în matricea A(a)A(a):
A(1)=(1−200102−21)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & -2 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 2 & -2 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul matricei A(1)A(1) dezvoltând după a treia coloană:
det⁡(A(1))=∣1−200102−21∣=1⋅∣1−201∣=1\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & -2 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 2 & -2 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot \begin{vmatrix} 1 & -2 \\ 0 & 1 \end{vmatrix} = 1

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm produsul matricelor A(a)A(a) și A(b)A(b):
A(a)A(b)=(1−2a00102a−2a21)(1−2b00102b−2b21)A(a)A(b) = \begin{pmatrix} 1 & -2a & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 2a & -2a^2 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & -2b & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 2b & -2b^2 & 1 \end{pmatrix} =(1−2b−2a00102a+2b−4ab−2a2−2b21)= \begin{pmatrix} 1 & -2b - 2a & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 2a + 2b & -4ab - 2a^2 - 2b^2 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Grupăm factorii din fiecare element și observăm că −2a2−4ab−2b2=−2(a+b)2-2a^2 - 4ab - 2b^2 = -2(a + b)^2:
A(a)A(b)=(1−2(a+b)00102(a+b)−2(a+b)21)=A(a+b),∀a,b∈RA(a)A(b) = \begin{pmatrix} 1 & -2(a + b) & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 2(a + b) & -2(a + b)^2 & 1 \end{pmatrix} = A(a + b), \quad \forall a, b \in \mathbb{R}

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Aplicând prin inducție proprietatea A(a)A(b)=A(a+b)A(a)A(b) = A(a + b) demonstrată la subpunctul b), produsul din membrul drept este egal cu:
A(1)A(2)A(3)⋅…⋅A(2020)=A(1+2+3+…+2020)A(1)A(2)A(3)\cdot \ldots \cdot A(2020) = A(1 + 2 + 3 + \ldots + 2020)
  • Calculăm suma lui Gauss S=1+2+…+2020S = 1 + 2 + \ldots + 2020:
S=2020⋅20212=1010⋅2021S = \frac{2020 \cdot 2021}{2} = 1010 \cdot 2021

(3p)

  • Relația A(n)=A(1010⋅2021)A(n) = A(1010 \cdot 2021) implică egalitatea elementelor corespunzătoare de pe linia 3, coloana 1:
2n=2⋅1010⋅2021  ⟺  n=1010⋅20212n = 2 \cdot 1010 \cdot 2021 \iff n = 1010 \cdot 2021

Deoarece 1010∈N1010 \in \mathbb{N}, rezultă că numărul natural nn este multiplu de 20212021.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=xy−3(x+y)+3+3x * y = xy - \sqrt{3}(x + y) + 3 + \sqrt{3}.

a) Arătați că 3∗0=3\sqrt{3} * 0 = \sqrt{3}. (5p)

b) Demonstrați că x∗y=(x−3)(y−3)+3x * y = (x - \sqrt{3})(y - \sqrt{3}) + \sqrt{3}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

c) Calculați 51∗62∗73∗…∗10096\frac{\sqrt{5}}{\sqrt{1}} * \frac{\sqrt{6}}{\sqrt{2}} * \frac{\sqrt{7}}{\sqrt{3}} * \ldots * \frac{\sqrt{100}}{\sqrt{96}}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim x=3x = \sqrt{3} și y=0y = 0 în legea de compoziție dată:
3∗0=3⋅0−3(3+0)+3+3\sqrt{3} * 0 = \sqrt{3} \cdot 0 - \sqrt{3}(\sqrt{3} + 0) + 3 + \sqrt{3}

(3p)

=0−3+3+3=3= 0 - 3 + 3 + \sqrt{3} = \sqrt{3}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Dezvoltăm produsul din membrul drept pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}:
(x−3)(y−3)+3=xy−x3−y3+(3)2+3(x - \sqrt{3})(y - \sqrt{3}) + \sqrt{3} = xy - x\sqrt{3} - y\sqrt{3} + (\sqrt{3})^2 + \sqrt{3}

(3p)

=xy−3(x+y)+3+3=x∗y,∀x,y∈R= xy - \sqrt{3}(x + y) + 3 + \sqrt{3} = x * y, \quad \forall x, y \in \mathbb{R}

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Din forma x∗y=(x−3)(y−3)+3x * y = (x - \sqrt{3})(y - \sqrt{3}) + \sqrt{3}, rezultă că 3\sqrt{3} este element absorbant în raport cu legea ∗*:
x∗3=3∗x=(x−3)(3−3)+3=3,∀x∈Rx * \sqrt{3} = \sqrt{3} * x = (x - \sqrt{3})(\sqrt{3} - \sqrt{3}) + \sqrt{3} = \sqrt{3}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Observăm că printre factorii expresiei k+4k\frac{\sqrt{k+4}}{\sqrt{k}} (unde k∈{1,2,…,96}k \in \{1, 2, \ldots, 96\}), pentru k=2k = 2 avem termenul:
62=62=3\frac{\sqrt{6}}{\sqrt{2}} = \sqrt{\frac{6}{2}} = \sqrt{3}
  • Datorită asociativității legii și proprietății de element absorbant a lui 3\sqrt{3}, obținem:
51∗62⏟=3∗73∗…∗10096=3\frac{\sqrt{5}}{\sqrt{1}} * \underbrace{\frac{\sqrt{6}}{\sqrt{2}}}_{=\sqrt{3}} * \frac{\sqrt{7}}{\sqrt{3}} * \ldots * \frac{\sqrt{100}}{\sqrt{96}} = \sqrt{3}

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+4x+4exf(x) = \frac{x^2 + 4x + 4}{e^x}.

a) Arătați că f′(x)=−x(x+2)exf'(x) = \frac{-x(x + 2)}{e^x}, x∈Rx \in \mathbb{R}. (5p)

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției ff. (5p)

c) Demonstrați că lim⁡n→+∞(g(1)+g(2)+…+g(n))=1e−1\lim_{n \to +\infty} \big(g(1) + g(2) + \ldots + g(n)\big) = \frac{1}{e - 1}, unde g:(0,+∞)→Rg : (0, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=f(x)(x+2)2g(x) = \frac{f(x)}{(x + 2)^2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Aplicăm regula de derivare a unui cât pentru f(x)=x2+4x+4exf(x) = \frac{x^2 + 4x + 4}{e^x}:
f′(x)=(x2+4x+4)′ex−(x2+4x+4)(ex)′(ex)2=(2x+4)ex−(x2+4x+4)ex(ex)2f'(x) = \frac{(x^2 + 4x + 4)' e^x - (x^2 + 4x + 4)(e^x)'}{(e^x)^2} = \frac{(2x + 4)e^x - (x^2 + 4x + 4)e^x}{(e^x)^2}

(3p)

  • Simplificăm prin ex≠0e^x \neq 0 și grupăm termenii numărătorului:
f′(x)=2x+4−x2−4x−4ex=−x2−2xex=−x(x+2)ex,∀x∈Rf'(x) = \frac{2x + 4 - x^2 - 4x - 4}{e^x} = \frac{-x^2 - 2x}{e^x} = \frac{-x(x + 2)}{e^x}, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm limita funcției f(x)f(x) pentru x→+∞x \to +\infty (caz de nedeterminare ∞∞\frac{\infty}{\infty}), aplicând regula lui l’Hôpital de două ori:
lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞x2+4x+4ex=lim⁡x→+∞2x+4ex=lim⁡x→+∞2ex=0\lim_{x \to +\infty} f(x) = \lim_{x \to +\infty} \frac{x^2 + 4x + 4}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2x + 4}{e^x} = \lim_{x \to +\infty} \frac{2}{e^x} = 0

(3p)

  • Deoarece lim⁡x→+∞f(x)=0∈R\lim_{x \to +\infty} f(x) = 0 \in \mathbb{R}, dreapta de ecuație y=0y = 0 (axa OxOx) este asimptotă orizontală spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Observăm că numărătorul funcției f(x)f(x) este pătrat perfect: x2+4x+4=(x+2)2x^2 + 4x + 4 = (x + 2)^2. Astfel, pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty), avem:
g(x)=f(x)(x+2)2=(x+2)2ex(x+2)2=1ex=(1e)xg(x) = \frac{f(x)}{(x + 2)^2} = \frac{(x + 2)^2}{e^x (x + 2)^2} = \frac{1}{e^x} = \left(\frac{1}{e}\right)^x

(2p)

  • Suma Sn=g(1)+g(2)+…+g(n)S_n = g(1) + g(2) + \ldots + g(n) este suma primilor nn termeni ai unei progresii geometrice cu primul termen b1=1eb_1 = \frac{1}{e} și rația q=1e∈(0,1)q = \frac{1}{e} \in (0, 1):
g(1)+g(2)+…+g(n)=1e+1e2+…+1en=1e⋅1−(1e)n1−1e=1−1ene−1g(1) + g(2) + \ldots + g(n) = \frac{1}{e} + \frac{1}{e^2} + \ldots + \frac{1}{e^n} = \frac{1}{e} \cdot \frac{1 - \left(\frac{1}{e}\right)^n}{1 - \frac{1}{e}} = \frac{1 - \frac{1}{e^n}}{e - 1}
  • Cum lim⁡n→+∞1en=0\lim_{n \to +\infty} \frac{1}{e^n} = 0 (deoarece e>1e > 1), obținem:
lim⁡n→+∞(g(1)+g(2)+…+g(n))=lim⁡n→+∞1−1ene−1=1e−1\lim_{n \to +\infty} \big(g(1) + g(2) + \ldots + g(n)\big) = \lim_{n \to +\infty} \frac{1 - \frac{1}{e^n}}{e - 1} = \frac{1}{e - 1}

(3p)


2. Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf : (-1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1x+1f(x) = \frac{2x + 1}{x + 1}.

a) Arătați că ∫01(x+1)f(x) dx=2\int_0^1 (x + 1)f(x) \, dx = 2. (5p)

b) Arătați că ∫01f(x) dx=2−ln⁡2\int_0^1 f(x) \, dx = 2 - \ln 2. (5p)

c) Pentru fiecare număr natural nenul nn, se consideră numărul In=∫01ex(x+1)n(f(x))n dxI_n = \int_0^1 e^x (x + 1)^n \big(f(x)\big)^n \, dx. Demonstrați că In+2nIn−1=3ne−1I_n + 2n I_{n-1} = 3^n e - 1, pentru orice număr natural nn, n≥2n \ge 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Pentru orice x∈[0,1]x \in [0, 1], avem (x+1)f(x)=(x+1)⋅2x+1x+1=2x+1(x + 1)f(x) = (x + 1) \cdot \frac{2x + 1}{x + 1} = 2x + 1:
∫01(x+1)f(x) dx=∫01(2x+1) dx=(x2+x)∣01\int_0^1 (x + 1)f(x) \, dx = \int_0^1 (2x + 1) \, dx = \left. (x^2 + x) \right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
(x2+x)∣01=(12+1)−(02+0)=2\left. (x^2 + x) \right|_0^1 = (1^2 + 1) - (0^2 + 0) = 2

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Descompunem fracția rațională f(x)f(x) în elemente simple:
f(x)=2x+1x+1=2(x+1)−1x+1=2−1x+1,∀x∈(−1,+∞)f(x) = \frac{2x + 1}{x + 1} = \frac{2(x + 1) - 1}{x + 1} = 2 - \frac{1}{x + 1}, \quad \forall x \in (-1, +\infty)

(2p)

  • Calculăm integrala definită:
∫01f(x) dx=∫01(2−1x+1)dx=(2x−ln⁡(x+1))∣01=(2−ln⁡2)−(0−ln⁡1)=2−ln⁡2\int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 \left(2 - \frac{1}{x + 1}\right) dx = \left. \big(2x - \ln(x + 1)\big) \right|_0^1 = (2 - \ln 2) - (0 - \ln 1) = 2 - \ln 2

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Deoarece (x+1)f(x)=2x+1(x + 1)f(x) = 2x + 1, expresia integralei InI_n se scrie sub forma:
In=∫01ex[(x+1)f(x)]n dx=∫01ex(2x+1)n dxI_n = \int_0^1 e^x \big[(x + 1)f(x)\big]^n \, dx = \int_0^1 e^x (2x + 1)^n \, dx

(2p)

  • Pentru n≥2n \ge 2, aplicăm metoda integrării prin părți alegând u′(x)=ex  ⟹  u(x)=exu'(x) = e^x \implies u(x) = e^x și v(x)=(2x+1)n  ⟹  v′(x)=2n(2x+1)n−1v(x) = (2x + 1)^n \implies v'(x) = 2n(2x + 1)^{n-1}:
In=ex(2x+1)n∣01−∫01ex⋅2n(2x+1)n−1 dxI_n = \left. e^x (2x + 1)^n \right|_0^1 - \int_0^1 e^x \cdot 2n(2x + 1)^{n-1} \, dx In=(e1⋅3n−e0⋅1n)−2n∫01ex(2x+1)n−1 dx=3ne−1−2nIn−1I_n = \left(e^1 \cdot 3^n - e^0 \cdot 1^n\right) - 2n \int_0^1 e^x (2x + 1)^{n-1} \, dx = 3^n e - 1 - 2n I_{n-1}
  • Trecând termenul −2nIn−1-2n I_{n-1} în membrul stâng, obținem relația cerută:
In+2nIn−1=3ne−1,∀n∈N, n≥2I_n + 2n I_{n-1} = 3^n e - 1, \quad \forall n \in \mathbb{N}, \, n \ge 2

(3p)