Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Arătați că numărul a = ( 4 + 3 i ) 2 + ( 3 − 4 i ) 2 a = (4 + 3i)^2 + (3 - 4i)^2 a = ( 4 + 3 i ) 2 + ( 3 − 4 i ) 2 este natural, unde i 2 = − 1 i^2 = -1 i 2 = − 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dezvoltăm pătratele celor două numere complexe folosind formulele ( x + y ) 2 = x 2 + 2 x y + y 2 (x + y)^2 = x^2 + 2xy + y^2 ( x + y ) 2 = x 2 + 2 x y + y 2 și ( x − y ) 2 = x 2 − 2 x y + y 2 (x - y)^2 = x^2 - 2xy + y^2 ( x − y ) 2 = x 2 − 2 x y + y 2 :
( 4 + 3 i ) 2 = 16 + 24 i + 9 i 2 = 16 + 24 i − 9 = 7 + 24 i (4 + 3i)^2 = 16 + 24i + 9i^2 = 16 + 24i - 9 = 7 + 24i ( 4 + 3 i ) 2 = 16 + 24 i + 9 i 2 = 16 + 24 i − 9 = 7 + 24 i
( 3 − 4 i ) 2 = 9 − 24 i + 16 i 2 = 9 − 24 i − 16 = − 7 − 24 i (3 - 4i)^2 = 9 - 24i + 16i^2 = 9 - 24i - 16 = -7 - 24i ( 3 − 4 i ) 2 = 9 − 24 i + 16 i 2 = 9 − 24 i − 16 = − 7 − 24 i
(3p)
Adunăm cele două rezultate obținute:
a = ( 7 + 24 i ) + ( − 7 − 24 i ) = 0 a = (7 + 24i) + (-7 - 24i) = 0 a = ( 7 + 24 i ) + ( − 7 − 24 i ) = 0
Deoarece 0 ∈ N 0 \in \mathbb{N} 0 ∈ N , rezultă că numărul a a a este natural.
(2p)
2. Determinați cel mai mare număr întreg m m m pentru care soluțiile ecuației x 2 − 11 x + m = 0 x^2 - 11x + m = 0 x 2 − 11 x + m = 0 sunt numere reale. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Soluțiile unei ecuații de gradul al doilea cu coeficienți reali sunt numere reale dacă și numai dacă discriminantul ecuației este mai mare sau egal cu zero (Δ ≥ 0 \Delta \ge 0 Δ ≥ 0 ):
Δ = ( − 11 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ m = 121 − 4 m \Delta = (-11)^2 - 4 \cdot 1 \cdot m = 121 - 4m Δ = ( − 11 ) 2 − 4 ⋅ 1 ⋅ m = 121 − 4 m
(2p)
Impunem condiția Δ ≥ 0 \Delta \ge 0 Δ ≥ 0 :
121 − 4 m ≥ 0 ⟺ 4 m ≤ 121 ⟺ m ≤ 121 4 = 30 , 25 121 - 4m \ge 0 \iff 4m \le 121 \iff m \le \frac{121}{4} = 30,25 121 − 4 m ≥ 0 ⟺ 4 m ≤ 121 ⟺ m ≤ 4 121 = 30 , 25
Cum m ∈ Z m \in \mathbb{Z} m ∈ Z și m ≤ 30 , 25 m \le 30,25 m ≤ 30 , 25 , cel mai mare număr întreg m m m care verifică inegalitatea este:
m = 30 m = 30 m = 30
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 7 ( 7 x ) + log x 7 = 3 \log_7(7x) + \log_x 7 = 3 log 7 ( 7 x ) + log x 7 = 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Impunem condițiile de existență pentru logaritmi: x > 0 x > 0 x > 0 și x ≠ 1 x \neq 1 x = 1 , adică x ∈ ( 0 , 1 ) ∪ ( 1 , + ∞ ) x \in (0, 1) \cup (1, +\infty) x ∈ ( 0 , 1 ) ∪ ( 1 , + ∞ ) .
Folosim proprietățile logaritmilor log 7 ( 7 x ) = log 7 7 + log 7 x = 1 + log 7 x \log_7(7x) = \log_7 7 + \log_7 x = 1 + \log_7 x log 7 ( 7 x ) = log 7 7 + log 7 x = 1 + log 7 x și formula schimbării de bază log x 7 = 1 log 7 x \log_x 7 = \frac{1}{\log_7 x} log x 7 = l o g 7 x 1 :
1 + log 7 x + 1 log 7 x = 3 1 + \log_7 x + \frac{1}{\log_7 x} = 3 1 + log 7 x + log 7 x 1 = 3
(2p)
Notăm log 7 x = t ∈ R ∖ { 0 } \log_7 x = t \in \mathbb{R} \setminus \{0\} log 7 x = t ∈ R ∖ { 0 } . Ecuația devine:
t + 1 t − 2 = 0 ⟺ t 2 − 2 t + 1 = 0 ⟺ ( t − 1 ) 2 = 0 ⟺ t = 1 t + \frac{1}{t} - 2 = 0 \iff t^2 - 2t + 1 = 0 \iff (t - 1)^2 = 0 \iff t = 1 t + t 1 − 2 = 0 ⟺ t 2 − 2 t + 1 = 0 ⟺ ( t − 1 ) 2 = 0 ⟺ t = 1
log 7 x = 1 ⟺ x = 7 \log_7 x = 1 \iff x = 7 log 7 x = 1 ⟺ x = 7
Valoarea x = 7 x = 7 x = 7 aparține domeniului de existență ( 0 , 1 ) ∪ ( 1 , + ∞ ) (0, 1) \cup (1, +\infty) ( 0 , 1 ) ∪ ( 1 , + ∞ ) , deci este soluția ecuației.
(3p)
4. Determinați numărul de elemente ale unei mulțimi, știind că aceasta are exact 45 45 45 de submulțimi cu două elemente. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie n ∈ N n \in \mathbb{N} n ∈ N , n ≥ 2 n \ge 2 n ≥ 2 , numărul de elemente ale mulțimii. Numărul submulțimilor cu două elemente ale unei mulțimi cu n n n elemente este egal cu C n 2 C_n^2 C n 2 :
C n 2 = 45 C_n^2 = 45 C n 2 = 45
(2p)
Explicităm formula combinărilor:
n ( n − 1 ) 2 = 45 ⟺ n ( n − 1 ) = 90 ⟺ n 2 − n − 90 = 0 \frac{n(n - 1)}{2} = 45 \iff n(n - 1) = 90 \iff n^2 - n - 90 = 0 2 n ( n − 1 ) = 45 ⟺ n ( n − 1 ) = 90 ⟺ n 2 − n − 90 = 0
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
( n − 10 ) ( n + 9 ) = 0 (n - 10)(n + 9) = 0 ( n − 10 ) ( n + 9 ) = 0
Cum n ∈ N n \in \mathbb{N} n ∈ N , n ≥ 2 n \ge 2 n ≥ 2 , obținem n = 10 n = 10 n = 10 . Mulțimea are 10 10 10 elemente.
(3p)
5. În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 2 , − 2 ) A(2, -2) A ( 2 , − 2 ) , B ( − 4 , 4 ) B(-4, 4) B ( − 4 , 4 ) și C ( − 4 , 0 ) C(-4, 0) C ( − 4 , 0 ) . Calculați aria triunghiului A B C ABC A B C . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Utilizăm formula analitică pentru aria triunghiului A B C ABC A B C , unde Δ = ∣ x A y A 1 x B y B 1 x C y C 1 ∣ \Delta = \begin{vmatrix} x_A & y_A & 1 \\ x_B & y_B & 1 \\ x_C & y_C & 1 \end{vmatrix} Δ = x A x B x C y A y B y C 1 1 1 :
Δ = ∣ 2 − 2 1 − 4 4 1 − 4 0 1 ∣ \Delta = \begin{vmatrix} 2 & -2 & 1 \\ -4 & 4 & 1 \\ -4 & 0 & 1 \end{vmatrix} Δ = 2 − 4 − 4 − 2 4 0 1 1 1
(2p)
Calculăm determinantul Δ \Delta Δ :
Δ = 8 + 8 + 0 − ( − 16 ) − 0 − 8 = 8 + 16 = 24 \Delta = 8 + 8 + 0 - (-16) - 0 - 8 = 8 + 16 = 24 Δ = 8 + 8 + 0 − ( − 16 ) − 0 − 8 = 8 + 16 = 24
Aria triunghiului A B C ABC A B C este:
A △ A B C = 1 2 ∣ Δ ∣ = 1 2 ⋅ 24 = 12 \mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{1}{2}|\Delta| = \frac{1}{2} \cdot 24 = 12 A △ A B C = 2 1 ∣Δ∣ = 2 1 ⋅ 24 = 12
(Observație alternativă: Dreapta B C BC B C are ecuația x = − 4 x = -4 x = − 4 , lungimea bazei este B C = ∣ 4 − 0 ∣ = 4 BC = |4 - 0| = 4 B C = ∣4 − 0∣ = 4 , iar înălțimea corespunzătoare din A ( 2 , − 2 ) A(2, -2) A ( 2 , − 2 ) pe dreapta x = − 4 x = -4 x = − 4 este h A = ∣ 2 − ( − 4 ) ∣ = 6 h_A = |2 - (-4)| = 6 h A = ∣2 − ( − 4 ) ∣ = 6 , deci A △ A B C = 4 ⋅ 6 2 = 12 \mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{4 \cdot 6}{2} = 12 A △ A B C = 2 4 ⋅ 6 = 12 .)
(3p)
6. Determinați x ∈ ( 0 , π 2 ) x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) x ∈ ( 0 , 2 π ) pentru care cos x sin ( π 2 − x ) − sin x cos ( π 2 − x ) = 1 2 \cos x \sin\left(\frac{\pi}{2} - x\right) - \sin x \cos\left(\frac{\pi}{2} - x\right) = \frac{1}{2} cos x sin ( 2 π − x ) − sin x cos ( 2 π − x ) = 2 1 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Restrângem membrul stâng folosind formula sin ( a − b ) = sin a cos b − cos a sin b \sin(a - b) = \sin a \cos b - \cos a \sin b sin ( a − b ) = sin a cos b − cos a sin b (sau relațiile unghiurilor complementare sin ( π 2 − x ) = cos x \sin\left(\frac{\pi}{2} - x\right) = \cos x sin ( 2 π − x ) = cos x și cos ( π 2 − x ) = sin x \cos\left(\frac{\pi}{2} - x\right) = \sin x cos ( 2 π − x ) = sin x ):
cos x ⋅ cos x − sin x ⋅ sin x = 1 2 ⟺ cos 2 x − sin 2 x = 1 2 \cos x \cdot \cos x - \sin x \cdot \sin x = \frac{1}{2} \iff \cos^2 x - \sin^2 x = \frac{1}{2} cos x ⋅ cos x − sin x ⋅ sin x = 2 1 ⟺ cos 2 x − sin 2 x = 2 1
cos ( 2 x ) = 1 2 \cos(2x) = \frac{1}{2} cos ( 2 x ) = 2 1
(3p)
Deoarece x ∈ ( 0 , π 2 ) x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) x ∈ ( 0 , 2 π ) , rezultă că 2 x ∈ ( 0 , π ) 2x \in (0, \pi) 2 x ∈ ( 0 , π ) . Pe intervalul ( 0 , π ) (0, \pi) ( 0 , π ) , funcția cosinus ia valoarea 1 2 \frac{1}{2} 2 1 doar în punctul π 3 \frac{\pi}{3} 3 π :
2 x = π 3 ⟺ x = π 6 2x = \frac{\pi}{3} \iff x = \frac{\pi}{6} 2 x = 3 π ⟺ x = 6 π
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A ( a ) = ( 1 a a 2 − a 0 1 2 a 0 0 1 ) A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a & a^2 - a \\ 0 & 1 & 2a \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} A ( a ) = 1 0 0 a 1 0 a 2 − a 2 a 1 , unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( 1 ) ) = 1 \det(A(1)) = 1 det ( A ( 1 )) = 1 . (5p)
b) Demonstrați că A ( a ) A ( b ) = A ( a + b ) A(a)A(b) = A(a + b) A ( a ) A ( b ) = A ( a + b ) , pentru orice numere reale a a a și b b b . (5p)
c) Determinați matricea X ∈ M 3 ( R ) X \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}) X ∈ M 3 ( R ) pentru care A ( 3 ) ⋅ X = A ( 5 ) A(3) \cdot X = A(5) A ( 3 ) ⋅ X = A ( 5 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim a = 1 a = 1 a = 1 în expresia matricei A ( a ) A(a) A ( a ) :
A ( 1 ) = ( 1 1 0 0 1 2 0 0 1 ) A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 2 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} A ( 1 ) = 1 0 0 1 1 0 0 2 1
(2p)
Matricea A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) este superior triunghiulară, deci determinantul ei este egal cu produsul elementelor de pe diagonala principală:
det ( A ( 1 ) ) = ∣ 1 1 0 0 1 2 0 0 1 ∣ = 1 ⋅ 1 ⋅ 1 = 1 \det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 2 \\ 0 & 0 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 \cdot 1 = 1 det ( A ( 1 )) = 1 0 0 1 1 0 0 2 1 = 1 ⋅ 1 ⋅ 1 = 1
(3p)
Rezolvare Subpunctul b):
Calculăm produsul matricelor A ( a ) A(a) A ( a ) și A ( b ) A(b) A ( b ) :
A ( a ) A ( b ) = ( 1 a a 2 − a 0 1 2 a 0 0 1 ) ( 1 b b 2 − b 0 1 2 b 0 0 1 ) A(a)A(b) = \begin{pmatrix} 1 & a & a^2 - a \\ 0 & 1 & 2a \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & b & b^2 - b \\ 0 & 1 & 2b \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} A ( a ) A ( b ) = 1 0 0 a 1 0 a 2 − a 2 a 1 1 0 0 b 1 0 b 2 − b 2 b 1
= ( 1 b + a ( b 2 − b ) + 2 a b + ( a 2 − a ) 0 1 2 b + 2 a 0 0 1 ) = \begin{pmatrix} 1 & b + a & (b^2 - b) + 2ab + (a^2 - a) \\ 0 & 1 & 2b + 2a \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = 1 0 0 b + a 1 0 ( b 2 − b ) + 2 ab + ( a 2 − a ) 2 b + 2 a 1
(3p)
Grupăm termenii elementului de pe linia 1, coloana 3:
( a 2 + 2 a b + b 2 ) − ( a + b ) = ( a + b ) 2 − ( a + b ) (a^2 + 2ab + b^2) - (a + b) = (a + b)^2 - (a + b) ( a 2 + 2 ab + b 2 ) − ( a + b ) = ( a + b ) 2 − ( a + b )
A ( a ) A ( b ) = ( 1 a + b ( a + b ) 2 − ( a + b ) 0 1 2 ( a + b ) 0 0 1 ) = A ( a + b ) , ∀ a , b ∈ R A(a)A(b) = \begin{pmatrix} 1 & a + b & (a + b)^2 - (a + b) \\ 0 & 1 & 2(a + b) \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = A(a + b), \quad \forall a, b \in \mathbb{R} A ( a ) A ( b ) = 1 0 0 a + b 1 0 ( a + b ) 2 − ( a + b ) 2 ( a + b ) 1 = A ( a + b ) , ∀ a , b ∈ R
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Din relația demonstrată la subpunctul b), avem A ( a ) A ( − a ) = A ( 0 ) = I 3 A(a)A(-a) = A(0) = I_3 A ( a ) A ( − a ) = A ( 0 ) = I 3 , deci matricea A ( 3 ) A(3) A ( 3 ) este inversabilă și inversa ei este [ A ( 3 ) ] − 1 = A ( − 3 ) [A(3)]^{-1} = A(-3) [ A ( 3 ) ] − 1 = A ( − 3 ) :
A ( 3 ) ⋅ X = A ( 5 ) ⟺ X = [ A ( 3 ) ] − 1 A ( 5 ) = A ( − 3 ) A ( 5 ) A(3) \cdot X = A(5) \iff X = [A(3)]^{-1} A(5) = A(-3) A(5) A ( 3 ) ⋅ X = A ( 5 ) ⟺ X = [ A ( 3 ) ] − 1 A ( 5 ) = A ( − 3 ) A ( 5 )
(2p)
Folosind din nou proprietatea A ( a ) A ( b ) = A ( a + b ) A(a)A(b) = A(a + b) A ( a ) A ( b ) = A ( a + b ) , rezultă:
X = A ( − 3 + 5 ) = A ( 2 ) X = A(-3 + 5) = A(2) X = A ( − 3 + 5 ) = A ( 2 )
Înlocuim a = 2 a = 2 a = 2 în expresia matricei A ( a ) A(a) A ( a ) :
X = A ( 2 ) = ( 1 2 2 2 − 2 0 1 2 ⋅ 2 0 0 1 ) = ( 1 2 2 0 1 4 0 0 1 ) X = A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 2^2 - 2 \\ 0 & 1 & 2 \cdot 2 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 2 \\ 0 & 1 & 4 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} X = A ( 2 ) = 1 0 0 2 1 0 2 2 − 2 2 ⋅ 2 1 = 1 0 0 2 1 0 2 4 1
(3p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 2 x y − 3 x − 3 y + 6 x * y = 2xy - 3x - 3y + 6 x ∗ y = 2 x y − 3 x − 3 y + 6 .
a) Arătați că x ∗ y = 2 ( x − 3 2 ) ( y − 3 2 ) + 3 2 x * y = 2\left(x - \frac{3}{2}\right)\left(y - \frac{3}{2}\right) + \frac{3}{2} x ∗ y = 2 ( x − 2 3 ) ( y − 2 3 ) + 2 3 , pentru orice numere reale x x x și y y y . (5p)
b) Determinați numerele reale x x x pentru care x ∗ x = 14 x * x = 14 x ∗ x = 14 . (5p)
c) Determinați numărul natural n n n , știind că ( 2 n + 3 2 ) ∗ ( 2 n + 1 + 3 2 ) ∗ ( 2 n + 2 + 3 2 ) = 2 20 + 3 2 \left(2^n + \frac{3}{2}\right) * \left(2^{n+1} + \frac{3}{2}\right) * \left(2^{n+2} + \frac{3}{2}\right) = 2^{20} + \frac{3}{2} ( 2 n + 2 3 ) ∗ ( 2 n + 1 + 2 3 ) ∗ ( 2 n + 2 + 2 3 ) = 2 20 + 2 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Dezvoltăm expresia din membrul drept pentru orice x , y ∈ R x, y \in \mathbb{R} x , y ∈ R :
2 ( x − 3 2 ) ( y − 3 2 ) + 3 2 = 2 ( x y − 3 2 x − 3 2 y + 9 4 ) + 3 2 2\left(x - \frac{3}{2}\right)\left(y - \frac{3}{2}\right) + \frac{3}{2} = 2\left(xy - \frac{3}{2}x - \frac{3}{2}y + \frac{9}{4}\right) + \frac{3}{2} 2 ( x − 2 3 ) ( y − 2 3 ) + 2 3 = 2 ( x y − 2 3 x − 2 3 y + 4 9 ) + 2 3
(3p)
= 2 x y − 3 x − 3 y + 9 2 + 3 2 = 2 x y − 3 x − 3 y + 6 = x ∗ y = 2xy - 3x - 3y + \frac{9}{2} + \frac{3}{2} = 2xy - 3x - 3y + 6 = x * y = 2 x y − 3 x − 3 y + 2 9 + 2 3 = 2 x y − 3 x − 3 y + 6 = x ∗ y
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Folosind forma descompusă de la subpunctul a) pentru y = x y = x y = x , ecuația x ∗ x = 14 x * x = 14 x ∗ x = 14 devine:
2 ( x − 3 2 ) 2 + 3 2 = 14 ⟺ 2 ( x − 3 2 ) 2 = 25 2 ⟺ ( x − 3 2 ) 2 = 25 4 2\left(x - \frac{3}{2}\right)^2 + \frac{3}{2} = 14 \iff 2\left(x - \frac{3}{2}\right)^2 = \frac{25}{2} \iff \left(x - \frac{3}{2}\right)^2 = \frac{25}{4} 2 ( x − 2 3 ) 2 + 2 3 = 14 ⟺ 2 ( x − 2 3 ) 2 = 2 25 ⟺ ( x − 2 3 ) 2 = 4 25
(3p)
Extragem rădăcina pătrată și determinăm soluțiile reale:
x − 3 2 = ± 5 2 ⟹ x 1 = 3 − 5 2 = − 1 sau x 2 = 3 + 5 2 = 4 x - \frac{3}{2} = \pm \frac{5}{2} \implies x_1 = \frac{3 - 5}{2} = -1 \quad \text{sau} \quad x_2 = \frac{3 + 5}{2} = 4 x − 2 3 = ± 2 5 ⟹ x 1 = 2 3 − 5 = − 1 sau x 2 = 2 3 + 5 = 4
Deci x ∈ { − 1 , 4 } x \in \{-1, 4\} x ∈ { − 1 , 4 } .
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Din relația x ∗ y = 2 ( x − 3 2 ) ( y − 3 2 ) + 3 2 x * y = 2\left(x - \frac{3}{2}\right)\left(y - \frac{3}{2}\right) + \frac{3}{2} x ∗ y = 2 ( x − 2 3 ) ( y − 2 3 ) + 2 3 , pentru orice trei numere reale x , y , z x, y, z x , y , z , prin asociativitate obținem:
x ∗ y ∗ z = 2 2 ( x − 3 2 ) ( y − 3 2 ) ( z − 3 2 ) + 3 2 x * y * z = 2^2\left(x - \frac{3}{2}\right)\left(y - \frac{3}{2}\right)\left(z - \frac{3}{2}\right) + \frac{3}{2} x ∗ y ∗ z = 2 2 ( x − 2 3 ) ( y − 2 3 ) ( z − 2 3 ) + 2 3
Aplicăm această formulă pentru termenii din enunț:
( 2 n + 3 2 ) ∗ ( 2 n + 1 + 3 2 ) ∗ ( 2 n + 2 + 3 2 ) = 2 2 ⋅ 2 n ⋅ 2 n + 1 ⋅ 2 n + 2 + 3 2 = 2 3 n + 5 + 3 2 \left(2^n + \frac{3}{2}\right) * \left(2^{n+1} + \frac{3}{2}\right) * \left(2^{n+2} + \frac{3}{2}\right) = 2^2 \cdot 2^n \cdot 2^{n+1} \cdot 2^{n+2} + \frac{3}{2} = 2^{3n+5} + \frac{3}{2} ( 2 n + 2 3 ) ∗ ( 2 n + 1 + 2 3 ) ∗ ( 2 n + 2 + 2 3 ) = 2 2 ⋅ 2 n ⋅ 2 n + 1 ⋅ 2 n + 2 + 2 3 = 2 3 n + 5 + 2 3
(3p)
Egalând cu membrul drept din ipoteză, avem:
2 3 n + 5 + 3 2 = 2 20 + 3 2 ⟺ 2 3 n + 5 = 2 20 ⟺ 3 n + 5 = 20 ⟺ 3 n = 15 ⟺ n = 5 2^{3n+5} + \frac{3}{2} = 2^{20} + \frac{3}{2} \iff 2^{3n+5} = 2^{20} \iff 3n + 5 = 20 \iff 3n = 15 \iff n = 5 2 3 n + 5 + 2 3 = 2 20 + 2 3 ⟺ 2 3 n + 5 = 2 20 ⟺ 3 n + 5 = 20 ⟺ 3 n = 15 ⟺ n = 5
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcția f : ( 1 , + ∞ ) → R f : (1, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( 1 , + ∞ ) → R , f ( x ) = 1 ( x − 1 ) 2 − 1 x 2 f(x) = \frac{1}{(x - 1)^2} - \frac{1}{x^2} f ( x ) = ( x − 1 ) 2 1 − x 2 1 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = − 2 ( 3 x 2 − 3 x + 1 ) x 3 ( x − 1 ) 3 f'(x) = \frac{-2(3x^2 - 3x + 1)}{x^3(x - 1)^3} f ′ ( x ) = x 3 ( x − 1 ) 3 − 2 ( 3 x 2 − 3 x + 1 ) , x ∈ ( 1 , + ∞ ) x \in (1, +\infty) x ∈ ( 1 , + ∞ ) . (5p)
b) Determinați ecuația dreptei care trece prin punctul A ( 0 , 3 ) A(0, 3) A ( 0 , 3 ) și este paralelă cu tangenta la graficul funcției f f f în punctul de abscisă x = 2 x = 2 x = 2 , situat pe graficul funcției f f f . (5p)
c) Calculați lim n → + ∞ ( f ( 2 ) + f ( 3 ) + … + f ( n ) ) n 2 \lim_{n \to +\infty} \big(f(2) + f(3) + \ldots + f(n)\big)^{n^2} lim n → + ∞ ( f ( 2 ) + f ( 3 ) + … + f ( n ) ) n 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Scriem funcția sub forma f ( x ) = ( x − 1 ) − 2 − x − 2 f(x) = (x - 1)^{-2} - x^{-2} f ( x ) = ( x − 1 ) − 2 − x − 2 și derivăm termen cu termen pe intervalul ( 1 , + ∞ ) (1, +\infty) ( 1 , + ∞ ) :
f ′ ( x ) = − 2 ( x − 1 ) − 3 − ( − 2 ) x − 3 = − 2 ( x − 1 ) 3 + 2 x 3 f'(x) = -2(x - 1)^{-3} - (-2)x^{-3} = -\frac{2}{(x - 1)^3} + \frac{2}{x^3} f ′ ( x ) = − 2 ( x − 1 ) − 3 − ( − 2 ) x − 3 = − ( x − 1 ) 3 2 + x 3 2
(2p)
Aducem la același numitor și dezvoltăm cubul binomului ( x − 1 ) 3 = x 3 − 3 x 2 + 3 x − 1 (x - 1)^3 = x^3 - 3x^2 + 3x - 1 ( x − 1 ) 3 = x 3 − 3 x 2 + 3 x − 1 :
f ′ ( x ) = − 2 x 3 + 2 ( x − 1 ) 3 x 3 ( x − 1 ) 3 = 2 ( − x 3 + x 3 − 3 x 2 + 3 x − 1 ) x 3 ( x − 1 ) 3 = − 2 ( 3 x 2 − 3 x + 1 ) x 3 ( x − 1 ) 3 , ∀ x ∈ ( 1 , + ∞ ) f'(x) = \frac{-2x^3 + 2(x - 1)^3}{x^3(x - 1)^3} = \frac{2\big(-x^3 + x^3 - 3x^2 + 3x - 1\big)}{x^3(x - 1)^3} = \frac{-2(3x^2 - 3x + 1)}{x^3(x - 1)^3}, \quad \forall x \in (1, +\infty) f ′ ( x ) = x 3 ( x − 1 ) 3 − 2 x 3 + 2 ( x − 1 ) 3 = x 3 ( x − 1 ) 3 2 ( − x 3 + x 3 − 3 x 2 + 3 x − 1 ) = x 3 ( x − 1 ) 3 − 2 ( 3 x 2 − 3 x + 1 ) , ∀ x ∈ ( 1 , + ∞ )
(3p)
Rezolvare Subpunctul b):
Panta tangentei la graficul funcției f f f în punctul de abscisă x = 2 x = 2 x = 2 este m t = f ′ ( 2 ) m_t = f'(2) m t = f ′ ( 2 ) :
m t = f ′ ( 2 ) = − 2 ( 3 ⋅ 2 2 − 3 ⋅ 2 + 1 ) 2 3 ( 2 − 1 ) 3 = − 2 ( 12 − 6 + 1 ) 8 ⋅ 1 = − 14 8 = − 7 4 m_t = f'(2) = \frac{-2(3 \cdot 2^2 - 3 \cdot 2 + 1)}{2^3(2 - 1)^3} = \frac{-2(12 - 6 + 1)}{8 \cdot 1} = \frac{-14}{8} = -\frac{7}{4} m t = f ′ ( 2 ) = 2 3 ( 2 − 1 ) 3 − 2 ( 3 ⋅ 2 2 − 3 ⋅ 2 + 1 ) = 8 ⋅ 1 − 2 ( 12 − 6 + 1 ) = 8 − 14 = − 4 7
(3p)
Dreapta căutată d d d este paralelă cu această tangentă, deci are aceeași pantă m d = m t = − 7 4 m_d = m_t = -\frac{7}{4} m d = m t = − 4 7 . Cum dreapta trece prin punctul A ( 0 , 3 ) A(0, 3) A ( 0 , 3 ) , ecuația ei este:
y − y A = m d ( x − x A ) ⟺ y − 3 = − 7 4 ( x − 0 ) ⟺ y = − 7 4 x + 3 y - y_A = m_d(x - x_A) \iff y - 3 = -\frac{7}{4}(x - 0) \iff y = -\frac{7}{4}x + 3 y − y A = m d ( x − x A ) ⟺ y − 3 = − 4 7 ( x − 0 ) ⟺ y = − 4 7 x + 3
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Observăm că suma S n = f ( 2 ) + f ( 3 ) + … + f ( n ) S_n = f(2) + f(3) + \ldots + f(n) S n = f ( 2 ) + f ( 3 ) + … + f ( n ) este o sumă telescopică:
f ( 2 ) = 1 1 2 − 1 2 2 f(2) = \frac{1}{1^2} - \frac{1}{2^2} f ( 2 ) = 1 2 1 − 2 2 1
f ( 3 ) = 1 2 2 − 1 3 2 f(3) = \frac{1}{2^2} - \frac{1}{3^2} f ( 3 ) = 2 2 1 − 3 2 1
⋮ \vdots ⋮
f ( n ) = 1 ( n − 1 ) 2 − 1 n 2 f(n) = \frac{1}{(n - 1)^2} - \frac{1}{n^2} f ( n ) = ( n − 1 ) 2 1 − n 2 1
Adunând egalitățile membru cu membru, termenii intermediari se reduc și obținem:
S n = f ( 2 ) + f ( 3 ) + … + f ( n ) = 1 − 1 n 2 S_n = f(2) + f(3) + \ldots + f(n) = 1 - \frac{1}{n^2} S n = f ( 2 ) + f ( 3 ) + … + f ( n ) = 1 − n 2 1
(3p)
Trecem la limită când n → + ∞ n \to +\infty n → + ∞ (caz de nedeterminare 1 ∞ 1^\infty 1 ∞ ):
lim n → + ∞ ( f ( 2 ) + f ( 3 ) + … + f ( n ) ) n 2 = lim n → + ∞ ( 1 − 1 n 2 ) n 2 = lim n → + ∞ [ ( 1 + − 1 n 2 ) − n 2 ] − 1 = e − 1 = 1 e \lim_{n \to +\infty} \big(f(2) + f(3) + \ldots + f(n)\big)^{n^2} = \lim_{n \to +\infty} \left(1 - \frac{1}{n^2}\right)^{n^2} = \lim_{n \to +\infty} \left[\left(1 + \frac{-1}{n^2}\right)^{-n^2}\right]^{-1} = e^{-1} = \frac{1}{e} n → + ∞ lim ( f ( 2 ) + f ( 3 ) + … + f ( n ) ) n 2 = n → + ∞ lim ( 1 − n 2 1 ) n 2 = n → + ∞ lim [ ( 1 + n 2 − 1 ) − n 2 ] − 1 = e − 1 = e 1
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f : \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 + 1 f(x) = \sqrt{x^2 + 1} f ( x ) = x 2 + 1 .
a) Arătați că ∫ 0 3 x f ( x ) d x = 1 \int_0^{\sqrt{3}} \frac{x}{f(x)} \, dx = 1 ∫ 0 3 f ( x ) x d x = 1 . (5p)
b) Calculați ∫ 0 1 f ( x ) d x \int_0^1 f(x) \, dx ∫ 0 1 f ( x ) d x . (5p)
c) Arătați că există un unic număr real x x x pentru care ∫ 0 x e f 2 ( t ) d t = x \int_0^x e^{f^2(t)} \, dt = x ∫ 0 x e f 2 ( t ) d t = x . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Observăm că ( x 2 + 1 ) ′ = 2 x 2 x 2 + 1 = x f ( x ) \left(\sqrt{x^2 + 1}\right)' = \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{x}{f(x)} ( x 2 + 1 ) ′ = 2 x 2 + 1 2 x = f ( x ) x :
∫ 0 3 x f ( x ) d x = ∫ 0 3 x x 2 + 1 d x = x 2 + 1 ∣ 0 3 \int_0^{\sqrt{3}} \frac{x}{f(x)} \, dx = \int_0^{\sqrt{3}} \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}} \, dx = \left. \sqrt{x^2 + 1} \right|_0^{\sqrt{3}} ∫ 0 3 f ( x ) x d x = ∫ 0 3 x 2 + 1 x d x = x 2 + 1 0 3
(3p)
Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x 2 + 1 ∣ 0 3 = ( 3 ) 2 + 1 − 0 2 + 1 = 4 − 1 = 2 − 1 = 1 \left. \sqrt{x^2 + 1} \right|_0^{\sqrt{3}} = \sqrt{(\sqrt{3})^2 + 1} - \sqrt{0^2 + 1} = \sqrt{4} - \sqrt{1} = 2 - 1 = 1 x 2 + 1 0 3 = ( 3 ) 2 + 1 − 0 2 + 1 = 4 − 1 = 2 − 1 = 1
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Calculăm integrala utilizând formula pentru primitiva funcției x 2 + a 2 \sqrt{x^2 + a^2} x 2 + a 2 (sau integrarea prin părți):
∫ 0 1 f ( x ) d x = ∫ 0 1 x 2 + 1 d x = [ x 2 x 2 + 1 + 1 2 ln ( x + x 2 + 1 ) ] ∣ 0 1 \int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 \sqrt{x^2 + 1} \, dx = \left. \left[ \frac{x}{2}\sqrt{x^2 + 1} + \frac{1}{2}\ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right) \right] \right|_0^1 ∫ 0 1 f ( x ) d x = ∫ 0 1 x 2 + 1 d x = [ 2 x x 2 + 1 + 2 1 ln ( x + x 2 + 1 ) ] 0 1
(3p)
Evaluăm la capetele de integrare:
∫ 0 1 f ( x ) d x = ( 1 2 2 + 1 2 ln ( 1 + 2 ) ) − ( 0 + 1 2 ln 1 ) = 2 + ln ( 1 + 2 ) 2 \int_0^1 f(x) \, dx = \left(\frac{1}{2}\sqrt{2} + \frac{1}{2}\ln(1 + \sqrt{2})\right) - \left(0 + \frac{1}{2}\ln 1\right) = \frac{\sqrt{2} + \ln(1 + \sqrt{2})}{2} ∫ 0 1 f ( x ) d x = ( 2 1 2 + 2 1 ln ( 1 + 2 ) ) − ( 0 + 2 1 ln 1 ) = 2 2 + ln ( 1 + 2 )
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Considerăm funcția auxiliară g : R → R g : \mathbb{R} \to \mathbb{R} g : R → R , g ( x ) = ∫ 0 x e f 2 ( t ) d t − x = ∫ 0 x e t 2 + 1 d t − x g(x) = \int_0^x e^{f^2(t)} \, dt - x = \int_0^x e^{t^2 + 1} \, dt - x g ( x ) = ∫ 0 x e f 2 ( t ) d t − x = ∫ 0 x e t 2 + 1 d t − x .
Funcția t ↦ e t 2 + 1 t \mapsto e^{t^2 + 1} t ↦ e t 2 + 1 este continuă pe R \mathbb{R} R , deci funcția g g g este derivabilă pe R \mathbb{R} R și are derivata:
g ′ ( x ) = e f 2 ( x ) − 1 = e x 2 + 1 − 1 , ∀ x ∈ R g'(x) = e^{f^2(x)} - 1 = e^{x^2 + 1} - 1, \quad \forall x \in \mathbb{R} g ′ ( x ) = e f 2 ( x ) − 1 = e x 2 + 1 − 1 , ∀ x ∈ R
(2p)
Cum x 2 + 1 ≥ 1 > 0 x^2 + 1 \ge 1 > 0 x 2 + 1 ≥ 1 > 0 pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R , avem e x 2 + 1 ≥ e > 1 e^{x^2 + 1} \ge e > 1 e x 2 + 1 ≥ e > 1 , deci:
g ′ ( x ) = e x 2 + 1 − 1 > 0 , ∀ x ∈ R g'(x) = e^{x^2 + 1} - 1 > 0, \quad \forall x \in \mathbb{R} g ′ ( x ) = e x 2 + 1 − 1 > 0 , ∀ x ∈ R
Rezultă că funcția g g g este strict crescătoare pe R \mathbb{R} R , deci este injectivă (ecuația g ( x ) = 0 g(x) = 0 g ( x ) = 0 poate avea cel mult o soluție reală).
Verificăm valoarea în x = 0 x = 0 x = 0 :
g ( 0 ) = ∫ 0 0 e t 2 + 1 d t − 0 = 0 g(0) = \int_0^0 e^{t^2 + 1} \, dt - 0 = 0 g ( 0 ) = ∫ 0 0 e t 2 + 1 d t − 0 = 0
Prin urmare, x = 0 x = 0 x = 0 este unicul număr real pentru care ∫ 0 x e f 2 ( t ) d t = x \int_0^x e^{f^2(t)} \, dt = x ∫ 0 x e f 2 ( t ) d t = x .
(3p)