BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Test Antrenament 1

BAC Mate-Info (M1) 2020 — Test de Antrenament 1

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Arătați că numărul a=(4+3i)2+(3−4i)2a = (4 + 3i)^2 + (3 - 4i)^2 este natural, unde i2=−1i^2 = -1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratele celor două numere complexe folosind formulele (x+y)2=x2+2xy+y2(x + y)^2 = x^2 + 2xy + y^2 și (x−y)2=x2−2xy+y2(x - y)^2 = x^2 - 2xy + y^2:
(4+3i)2=16+24i+9i2=16+24i−9=7+24i(4 + 3i)^2 = 16 + 24i + 9i^2 = 16 + 24i - 9 = 7 + 24i (3−4i)2=9−24i+16i2=9−24i−16=−7−24i(3 - 4i)^2 = 9 - 24i + 16i^2 = 9 - 24i - 16 = -7 - 24i

(3p)

  • Adunăm cele două rezultate obținute:
a=(7+24i)+(−7−24i)=0a = (7 + 24i) + (-7 - 24i) = 0

Deoarece 0∈N0 \in \mathbb{N}, rezultă că numărul aa este natural.

(2p)


2. Determinați cel mai mare număr întreg mm pentru care soluțiile ecuației x2−11x+m=0x^2 - 11x + m = 0 sunt numere reale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Soluțiile unei ecuații de gradul al doilea cu coeficienți reali sunt numere reale dacă și numai dacă discriminantul ecuației este mai mare sau egal cu zero (Δ≥0\Delta \ge 0):
Δ=(−11)2−4⋅1⋅m=121−4m\Delta = (-11)^2 - 4 \cdot 1 \cdot m = 121 - 4m

(2p)

  • Impunem condiția Δ≥0\Delta \ge 0:
121−4m≥0  ⟺  4m≤121  ⟺  m≤1214=30,25121 - 4m \ge 0 \iff 4m \le 121 \iff m \le \frac{121}{4} = 30,25

Cum m∈Zm \in \mathbb{Z} și m≤30,25m \le 30,25, cel mai mare număr întreg mm care verifică inegalitatea este:

m=30m = 30

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡7(7x)+log⁡x7=3\log_7(7x) + \log_x 7 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Impunem condițiile de existență pentru logaritmi: x>0x > 0 și x≠1x \neq 1, adică x∈(0,1)∪(1,+∞)x \in (0, 1) \cup (1, +\infty).
  • Folosim proprietățile logaritmilor log⁡7(7x)=log⁡77+log⁡7x=1+log⁡7x\log_7(7x) = \log_7 7 + \log_7 x = 1 + \log_7 x și formula schimbării de bază log⁡x7=1log⁡7x\log_x 7 = \frac{1}{\log_7 x}:
1+log⁡7x+1log⁡7x=31 + \log_7 x + \frac{1}{\log_7 x} = 3

(2p)

  • Notăm log⁡7x=t∈R∖{0}\log_7 x = t \in \mathbb{R} \setminus \{0\}. Ecuația devine:
t+1t−2=0  ⟺  t2−2t+1=0  ⟺  (t−1)2=0  ⟺  t=1t + \frac{1}{t} - 2 = 0 \iff t^2 - 2t + 1 = 0 \iff (t - 1)^2 = 0 \iff t = 1
  • Revenim la substituție:
log⁡7x=1  ⟺  x=7\log_7 x = 1 \iff x = 7

Valoarea x=7x = 7 aparține domeniului de existență (0,1)∪(1,+∞)(0, 1) \cup (1, +\infty), deci este soluția ecuației.

(3p)


4. Determinați numărul de elemente ale unei mulțimi, știind că aceasta are exact 4545 de submulțimi cu două elemente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie n∈Nn \in \mathbb{N}, n≥2n \ge 2, numărul de elemente ale mulțimii. Numărul submulțimilor cu două elemente ale unei mulțimi cu nn elemente este egal cu Cn2C_n^2:
Cn2=45C_n^2 = 45

(2p)

  • Explicităm formula combinărilor:
n(n−1)2=45  ⟺  n(n−1)=90  ⟺  n2−n−90=0\frac{n(n - 1)}{2} = 45 \iff n(n - 1) = 90 \iff n^2 - n - 90 = 0
  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
(n−10)(n+9)=0(n - 10)(n + 9) = 0

Cum n∈Nn \in \mathbb{N}, n≥2n \ge 2, obținem n=10n = 10. Mulțimea are 1010 elemente.

(3p)


5. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(2,−2)A(2, -2), B(−4,4)B(-4, 4) și C(−4,0)C(-4, 0). Calculați aria triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Utilizăm formula analitică pentru aria triunghiului ABCABC, unde Δ=∣xAyA1xByB1xCyC1∣\Delta = \begin{vmatrix} x_A & y_A & 1 \\ x_B & y_B & 1 \\ x_C & y_C & 1 \end{vmatrix}:
Δ=∣2−21−441−401∣\Delta = \begin{vmatrix} 2 & -2 & 1 \\ -4 & 4 & 1 \\ -4 & 0 & 1 \end{vmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul Δ\Delta:
Δ=8+8+0−(−16)−0−8=8+16=24\Delta = 8 + 8 + 0 - (-16) - 0 - 8 = 8 + 16 = 24
  • Aria triunghiului ABCABC este:
A△ABC=12∣Δ∣=12⋅24=12\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{1}{2}|\Delta| = \frac{1}{2} \cdot 24 = 12

(Observație alternativă: Dreapta BCBC are ecuația x=−4x = -4, lungimea bazei este BC=∣4−0∣=4BC = |4 - 0| = 4, iar înălțimea corespunzătoare din A(2,−2)A(2, -2) pe dreapta x=−4x = -4 este hA=∣2−(−4)∣=6h_A = |2 - (-4)| = 6, deci A△ABC=4⋅62=12\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{4 \cdot 6}{2} = 12.)

(3p)


6. Determinați x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right) pentru care cos⁡xsin⁡(π2−x)−sin⁡xcos⁡(π2−x)=12\cos x \sin\left(\frac{\pi}{2} - x\right) - \sin x \cos\left(\frac{\pi}{2} - x\right) = \frac{1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Restrângem membrul stâng folosind formula sin⁡(a−b)=sin⁡acos⁡b−cos⁡asin⁡b\sin(a - b) = \sin a \cos b - \cos a \sin b (sau relațiile unghiurilor complementare sin⁡(π2−x)=cos⁡x\sin\left(\frac{\pi}{2} - x\right) = \cos x și cos⁡(π2−x)=sin⁡x\cos\left(\frac{\pi}{2} - x\right) = \sin x):
cos⁡x⋅cos⁡x−sin⁡x⋅sin⁡x=12  ⟺  cos⁡2x−sin⁡2x=12\cos x \cdot \cos x - \sin x \cdot \sin x = \frac{1}{2} \iff \cos^2 x - \sin^2 x = \frac{1}{2} cos⁡(2x)=12\cos(2x) = \frac{1}{2}

(3p)

  • Deoarece x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac{\pi}{2}\right), rezultă că 2x∈(0,π)2x \in (0, \pi). Pe intervalul (0,π)(0, \pi), funcția cosinus ia valoarea 12\frac{1}{2} doar în punctul π3\frac{\pi}{3}:
2x=π3  ⟺  x=π62x = \frac{\pi}{3} \iff x = \frac{\pi}{6}

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(1aa2−a012a001)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a & a^2 - a \\ 0 & 1 & 2a \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=1\det(A(1)) = 1. (5p)

b) Demonstrați că A(a)A(b)=A(a+b)A(a)A(b) = A(a + b), pentru orice numere reale aa și bb. (5p)

c) Determinați matricea X∈M3(R)X \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R}) pentru care A(3)⋅X=A(5)A(3) \cdot X = A(5). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=1a = 1 în expresia matricei A(a)A(a):
A(1)=(110012001)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 2 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Matricea A(1)A(1) este superior triunghiulară, deci determinantul ei este egal cu produsul elementelor de pe diagonala principală:
det⁡(A(1))=∣110012001∣=1⋅1⋅1=1\det(A(1)) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 0 \\ 0 & 1 & 2 \\ 0 & 0 & 1 \end{vmatrix} = 1 \cdot 1 \cdot 1 = 1

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm produsul matricelor A(a)A(a) și A(b)A(b):
A(a)A(b)=(1aa2−a012a001)(1bb2−b012b001)A(a)A(b) = \begin{pmatrix} 1 & a & a^2 - a \\ 0 & 1 & 2a \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} \begin{pmatrix} 1 & b & b^2 - b \\ 0 & 1 & 2b \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} =(1b+a(b2−b)+2ab+(a2−a)012b+2a001)= \begin{pmatrix} 1 & b + a & (b^2 - b) + 2ab + (a^2 - a) \\ 0 & 1 & 2b + 2a \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(3p)

  • Grupăm termenii elementului de pe linia 1, coloana 3:
(a2+2ab+b2)−(a+b)=(a+b)2−(a+b)(a^2 + 2ab + b^2) - (a + b) = (a + b)^2 - (a + b)
  • Astfel, obținem:
A(a)A(b)=(1a+b(a+b)2−(a+b)012(a+b)001)=A(a+b),∀a,b∈RA(a)A(b) = \begin{pmatrix} 1 & a + b & (a + b)^2 - (a + b) \\ 0 & 1 & 2(a + b) \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = A(a + b), \quad \forall a, b \in \mathbb{R}

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Din relația demonstrată la subpunctul b), avem A(a)A(−a)=A(0)=I3A(a)A(-a) = A(0) = I_3, deci matricea A(3)A(3) este inversabilă și inversa ei este [A(3)]−1=A(−3)[A(3)]^{-1} = A(-3):
A(3)⋅X=A(5)  ⟺  X=[A(3)]−1A(5)=A(−3)A(5)A(3) \cdot X = A(5) \iff X = [A(3)]^{-1} A(5) = A(-3) A(5)

(2p)

  • Folosind din nou proprietatea A(a)A(b)=A(a+b)A(a)A(b) = A(a + b), rezultă:
X=A(−3+5)=A(2)X = A(-3 + 5) = A(2)
  • Înlocuim a=2a = 2 în expresia matricei A(a)A(a):
X=A(2)=(1222−2012⋅2001)=(122014001)X = A(2) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 2^2 - 2 \\ 0 & 1 & 2 \cdot 2 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 2 \\ 0 & 1 & 4 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix}

(3p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=2xy−3x−3y+6x * y = 2xy - 3x - 3y + 6.

a) Arătați că x∗y=2(x−32)(y−32)+32x * y = 2\left(x - \frac{3}{2}\right)\left(y - \frac{3}{2}\right) + \frac{3}{2}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗x=14x * x = 14. (5p)

c) Determinați numărul natural nn, știind că (2n+32)∗(2n+1+32)∗(2n+2+32)=220+32\left(2^n + \frac{3}{2}\right) * \left(2^{n+1} + \frac{3}{2}\right) * \left(2^{n+2} + \frac{3}{2}\right) = 2^{20} + \frac{3}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Dezvoltăm expresia din membrul drept pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}:
2(x−32)(y−32)+32=2(xy−32x−32y+94)+322\left(x - \frac{3}{2}\right)\left(y - \frac{3}{2}\right) + \frac{3}{2} = 2\left(xy - \frac{3}{2}x - \frac{3}{2}y + \frac{9}{4}\right) + \frac{3}{2}

(3p)

=2xy−3x−3y+92+32=2xy−3x−3y+6=x∗y= 2xy - 3x - 3y + \frac{9}{2} + \frac{3}{2} = 2xy - 3x - 3y + 6 = x * y

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Folosind forma descompusă de la subpunctul a) pentru y=xy = x, ecuația x∗x=14x * x = 14 devine:
2(x−32)2+32=14  ⟺  2(x−32)2=252  ⟺  (x−32)2=2542\left(x - \frac{3}{2}\right)^2 + \frac{3}{2} = 14 \iff 2\left(x - \frac{3}{2}\right)^2 = \frac{25}{2} \iff \left(x - \frac{3}{2}\right)^2 = \frac{25}{4}

(3p)

  • Extragem rădăcina pătrată și determinăm soluțiile reale:
x−32=±52  ⟹  x1=3−52=−1saux2=3+52=4x - \frac{3}{2} = \pm \frac{5}{2} \implies x_1 = \frac{3 - 5}{2} = -1 \quad \text{sau} \quad x_2 = \frac{3 + 5}{2} = 4

Deci x∈{−1,4}x \in \{-1, 4\}.

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Din relația x∗y=2(x−32)(y−32)+32x * y = 2\left(x - \frac{3}{2}\right)\left(y - \frac{3}{2}\right) + \frac{3}{2}, pentru orice trei numere reale x,y,zx, y, z, prin asociativitate obținem:
x∗y∗z=22(x−32)(y−32)(z−32)+32x * y * z = 2^2\left(x - \frac{3}{2}\right)\left(y - \frac{3}{2}\right)\left(z - \frac{3}{2}\right) + \frac{3}{2}
  • Aplicăm această formulă pentru termenii din enunț:
(2n+32)∗(2n+1+32)∗(2n+2+32)=22⋅2n⋅2n+1⋅2n+2+32=23n+5+32\left(2^n + \frac{3}{2}\right) * \left(2^{n+1} + \frac{3}{2}\right) * \left(2^{n+2} + \frac{3}{2}\right) = 2^2 \cdot 2^n \cdot 2^{n+1} \cdot 2^{n+2} + \frac{3}{2} = 2^{3n+5} + \frac{3}{2}

(3p)

  • Egalând cu membrul drept din ipoteză, avem:
23n+5+32=220+32  ⟺  23n+5=220  ⟺  3n+5=20  ⟺  3n=15  ⟺  n=52^{3n+5} + \frac{3}{2} = 2^{20} + \frac{3}{2} \iff 2^{3n+5} = 2^{20} \iff 3n + 5 = 20 \iff 3n = 15 \iff n = 5

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcția f:(1,+∞)→Rf : (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=1(x−1)2−1x2f(x) = \frac{1}{(x - 1)^2} - \frac{1}{x^2}.

a) Arătați că f′(x)=−2(3x2−3x+1)x3(x−1)3f'(x) = \frac{-2(3x^2 - 3x + 1)}{x^3(x - 1)^3}, x∈(1,+∞)x \in (1, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația dreptei care trece prin punctul A(0,3)A(0, 3) și este paralelă cu tangenta la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=2x = 2, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Calculați lim⁡n→+∞(f(2)+f(3)+…+f(n))n2\lim_{n \to +\infty} \big(f(2) + f(3) + \ldots + f(n)\big)^{n^2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Scriem funcția sub forma f(x)=(x−1)−2−x−2f(x) = (x - 1)^{-2} - x^{-2} și derivăm termen cu termen pe intervalul (1,+∞)(1, +\infty):
f′(x)=−2(x−1)−3−(−2)x−3=−2(x−1)3+2x3f'(x) = -2(x - 1)^{-3} - (-2)x^{-3} = -\frac{2}{(x - 1)^3} + \frac{2}{x^3}

(2p)

  • Aducem la același numitor și dezvoltăm cubul binomului (x−1)3=x3−3x2+3x−1(x - 1)^3 = x^3 - 3x^2 + 3x - 1:
f′(x)=−2x3+2(x−1)3x3(x−1)3=2(−x3+x3−3x2+3x−1)x3(x−1)3=−2(3x2−3x+1)x3(x−1)3,∀x∈(1,+∞)f'(x) = \frac{-2x^3 + 2(x - 1)^3}{x^3(x - 1)^3} = \frac{2\big(-x^3 + x^3 - 3x^2 + 3x - 1\big)}{x^3(x - 1)^3} = \frac{-2(3x^2 - 3x + 1)}{x^3(x - 1)^3}, \quad \forall x \in (1, +\infty)

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=2x = 2 este mt=f′(2)m_t = f'(2):
mt=f′(2)=−2(3⋅22−3⋅2+1)23(2−1)3=−2(12−6+1)8⋅1=−148=−74m_t = f'(2) = \frac{-2(3 \cdot 2^2 - 3 \cdot 2 + 1)}{2^3(2 - 1)^3} = \frac{-2(12 - 6 + 1)}{8 \cdot 1} = \frac{-14}{8} = -\frac{7}{4}

(3p)

  • Dreapta căutată dd este paralelă cu această tangentă, deci are aceeași pantă md=mt=−74m_d = m_t = -\frac{7}{4}. Cum dreapta trece prin punctul A(0,3)A(0, 3), ecuația ei este:
y−yA=md(x−xA)  ⟺  y−3=−74(x−0)  ⟺  y=−74x+3y - y_A = m_d(x - x_A) \iff y - 3 = -\frac{7}{4}(x - 0) \iff y = -\frac{7}{4}x + 3

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Observăm că suma Sn=f(2)+f(3)+…+f(n)S_n = f(2) + f(3) + \ldots + f(n) este o sumă telescopică:
f(2)=112−122f(2) = \frac{1}{1^2} - \frac{1}{2^2} f(3)=122−132f(3) = \frac{1}{2^2} - \frac{1}{3^2} ⋮\vdots f(n)=1(n−1)2−1n2f(n) = \frac{1}{(n - 1)^2} - \frac{1}{n^2}
  • Adunând egalitățile membru cu membru, termenii intermediari se reduc și obținem:
Sn=f(2)+f(3)+…+f(n)=1−1n2S_n = f(2) + f(3) + \ldots + f(n) = 1 - \frac{1}{n^2}

(3p)

  • Trecem la limită când n→+∞n \to +\infty (caz de nedeterminare 1∞1^\infty):
lim⁡n→+∞(f(2)+f(3)+…+f(n))n2=lim⁡n→+∞(1−1n2)n2=lim⁡n→+∞[(1+−1n2)−n2]−1=e−1=1e\lim_{n \to +\infty} \big(f(2) + f(3) + \ldots + f(n)\big)^{n^2} = \lim_{n \to +\infty} \left(1 - \frac{1}{n^2}\right)^{n^2} = \lim_{n \to +\infty} \left[\left(1 + \frac{-1}{n^2}\right)^{-n^2}\right]^{-1} = e^{-1} = \frac{1}{e}

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+1f(x) = \sqrt{x^2 + 1}.

a) Arătați că ∫03xf(x) dx=1\int_0^{\sqrt{3}} \frac{x}{f(x)} \, dx = 1. (5p)

b) Calculați ∫01f(x) dx\int_0^1 f(x) \, dx. (5p)

c) Arătați că există un unic număr real xx pentru care ∫0xef2(t) dt=x\int_0^x e^{f^2(t)} \, dt = x. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Observăm că (x2+1)′=2x2x2+1=xf(x)\left(\sqrt{x^2 + 1}\right)' = \frac{2x}{2\sqrt{x^2 + 1}} = \frac{x}{f(x)}:
∫03xf(x) dx=∫03xx2+1 dx=x2+1∣03\int_0^{\sqrt{3}} \frac{x}{f(x)} \, dx = \int_0^{\sqrt{3}} \frac{x}{\sqrt{x^2 + 1}} \, dx = \left. \sqrt{x^2 + 1} \right|_0^{\sqrt{3}}

(3p)

  • Aplicăm formula Leibniz-Newton:
x2+1∣03=(3)2+1−02+1=4−1=2−1=1\left. \sqrt{x^2 + 1} \right|_0^{\sqrt{3}} = \sqrt{(\sqrt{3})^2 + 1} - \sqrt{0^2 + 1} = \sqrt{4} - \sqrt{1} = 2 - 1 = 1

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm integrala utilizând formula pentru primitiva funcției x2+a2\sqrt{x^2 + a^2} (sau integrarea prin părți):
∫01f(x) dx=∫01x2+1 dx=[x2x2+1+12ln⁡(x+x2+1)]∣01\int_0^1 f(x) \, dx = \int_0^1 \sqrt{x^2 + 1} \, dx = \left. \left[ \frac{x}{2}\sqrt{x^2 + 1} + \frac{1}{2}\ln\left(x + \sqrt{x^2 + 1}\right) \right] \right|_0^1

(3p)

  • Evaluăm la capetele de integrare:
∫01f(x) dx=(122+12ln⁡(1+2))−(0+12ln⁡1)=2+ln⁡(1+2)2\int_0^1 f(x) \, dx = \left(\frac{1}{2}\sqrt{2} + \frac{1}{2}\ln(1 + \sqrt{2})\right) - \left(0 + \frac{1}{2}\ln 1\right) = \frac{\sqrt{2} + \ln(1 + \sqrt{2})}{2}

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Considerăm funcția auxiliară g:R→Rg : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=∫0xef2(t) dt−x=∫0xet2+1 dt−xg(x) = \int_0^x e^{f^2(t)} \, dt - x = \int_0^x e^{t^2 + 1} \, dt - x.
  • Funcția t↦et2+1t \mapsto e^{t^2 + 1} este continuă pe R\mathbb{R}, deci funcția gg este derivabilă pe R\mathbb{R} și are derivata:
g′(x)=ef2(x)−1=ex2+1−1,∀x∈Rg'(x) = e^{f^2(x)} - 1 = e^{x^2 + 1} - 1, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(2p)

  • Cum x2+1≥1>0x^2 + 1 \ge 1 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, avem ex2+1≥e>1e^{x^2 + 1} \ge e > 1, deci:
g′(x)=ex2+1−1>0,∀x∈Rg'(x) = e^{x^2 + 1} - 1 > 0, \quad \forall x \in \mathbb{R}
  • Rezultă că funcția gg este strict crescătoare pe R\mathbb{R}, deci este injectivă (ecuația g(x)=0g(x) = 0 poate avea cel mult o soluție reală).
  • Verificăm valoarea în x=0x = 0:
g(0)=∫00et2+1 dt−0=0g(0) = \int_0^0 e^{t^2 + 1} \, dt - 0 = 0

Prin urmare, x=0x = 0 este unicul număr real pentru care ∫0xef2(t) dt=x\int_0^x e^{f^2(t)} \, dt = x.

(3p)