BACEduHub
matematicaMate-Info (M1)Anul 2020Model Oficial

Bacalaureat 2020 - Matematică Mate-Info - Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1} este egală cu 3030. Determinați a2a_2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o progresie aritmetică (an)n≥1(a_n)_{n \ge 1}, termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor săi:
a2=a1+a32  ⟹  a1+a3=2a2a_2 = \frac{a_1 + a_3}{2} \implies a_1 + a_3 = 2a_2

(3p)

  • Suma primilor trei termeni este a1+a2+a3=30a_1 + a_2 + a_3 = 30. Înlocuind a1+a3=2a2a_1 + a_3 = 2a_2:
(a1+a3)+a2=30  ⟺  2a2+a2=30  ⟺  3a2=30(a_1 + a_3) + a_2 = 30 \iff 2a_2 + a_2 = 30 \iff 3a_2 = 30 a2=10a_2 = 10

(2p)


2. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−6x+9f(x) = x^2 - 6x + 9. Arătați că (f∘f)(3)=9(f \circ f)(3) = 9. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Observăm că f(x)=(x−3)2f(x) = (x - 3)^2. Calculăm valoarea funcției în punctul x=3x = 3:
f(3)=32−6⋅3+9=9−18+9=0f(3) = 3^2 - 6 \cdot 3 + 9 = 9 - 18 + 9 = 0

(2p)

  • Calculăm compunerea (f∘f)(3)=f(f(3))(f \circ f)(3) = f(f(3)):
(f∘f)(3)=f(0)=02−6⋅0+9=9(f \circ f)(3) = f(0) = 0^2 - 6 \cdot 0 + 9 = 9

(3p)


3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡2(x−6)=6−log⁡2(x+6)\log_2(x - 6) = 6 - \log_2(x + 6). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim condițiile de existență pentru logaritmi:
{x−6>0  ⟹  x>6x+6>0  ⟹  x>−6  ⟹  x∈(6,+∞)\begin{cases} x - 6 > 0 \implies x > 6 \\ x + 6 > 0 \implies x > -6 \end{cases} \implies x \in (6, +\infty)
  • Trecem logaritmii în membrul stâng și aplicăm proprietatea log⁡au+log⁡av=log⁡a(u⋅v)\log_a u + \log_a v = \log_a(u \cdot v):
log⁡2(x−6)+log⁡2(x+6)=6  ⟺  log⁡2((x−6)(x+6))=6\log_2(x - 6) + \log_2(x + 6) = 6 \iff \log_2((x - 6)(x + 6)) = 6 (x−6)(x+6)=26  ⟺  x2−36=64  ⟺  x2−100=0(x - 6)(x + 6) = 2^6 \iff x^2 - 36 = 64 \iff x^2 - 100 = 0

(3p)

  • Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
x2=100  ⟹  x=−10saux=10x^2 = 100 \implies x = -10 \quad \text{sau} \quad x = 10
  • Verificăm condiția de existență x∈(6,+∞)x \in (6, +\infty):
    • x=−10∉(6,+∞)x = -10 \notin (6, +\infty), deci nu convine.
    • x=10∈(6,+∞)x = 10 \in (6, +\infty), deci este soluție validă.

Așadar, soluția ecuației este x=10x = 10.

(2p)


4. Determinați câte numere naturale de două cifre distincte se pot forma cu elementele mulțimii {0,1,2,3,4,5}\{0, 1, 2, 3, 4, 5\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie numerele de forma ab‾\overline{ab}, cu cifrele a,b∈{0,1,2,3,4,5}a, b \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5\} și a≠ba \neq b.
  • Deoarece numărul este de două cifre, cifra zecilor aa trebuie să fie nenulă: a∈{1,2,3,4,5}a \in \{1, 2, 3, 4, 5\}, deci există 55 posibilități de alegere pentru cifra aa.

(2p)

  • Pentru fiecare cifră aa aleasă, cifra unităților bb poate fi orice element din mulțimea {0,1,2,3,4,5}\{0, 1, 2, 3, 4, 5\} diferit de aa (inclusiv 00). Deoarece mulțimea conține 66 elemente, rămân 6−1=56 - 1 = 5 posibilități pentru cifra bb.
  • Conform regulii produsului, numărul total de numere naturale cerute este:
5⋅5=255 \cdot 5 = 25

(3p)


5. Se consideră triunghiul ABCABC, punctul DD mijlocul laturii ACAC și punctul EE mijlocul segmentului BDBD. Arătați că CE⃗=14CA⃗−12BC⃗\vec{CE} = \frac{1}{4}\vec{CA} - \frac{1}{2}\vec{BC}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece punctul EE este mijlocul segmentului BDBD, vectorul de poziție al lui EE raportat la vârful CC este:
CE⃗=12CD⃗+12CB⃗\vec{CE} = \frac{1}{2}\vec{CD} + \frac{1}{2}\vec{CB}

(3p)

  • Punctul DD este mijlocul laturii ACAC, deci CD⃗=12CA⃗\vec{CD} = \frac{1}{2}\vec{CA}.
  • Observăm de asemenea că CB⃗=−BC⃗\vec{CB} = -\vec{BC}.
  • Înlocuind aceste relații în expresia vectorului CE⃗\vec{CE}:
CE⃗=12(12CA⃗)+12(−BC⃗)=14CA⃗−12BC⃗\vec{CE} = \frac{1}{2}\left(\frac{1}{2}\vec{CA}\right) + \frac{1}{2}(-\vec{BC}) = \frac{1}{4}\vec{CA} - \frac{1}{2}\vec{BC}

(2p)


6. Se consideră triunghiul ABCABC cu AB=23AB = 2\sqrt{3}, A=π4A = \frac{\pi}{4} și B=5π12B = \frac{5\pi}{12}. Determinați raza cercului circumscris triunghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Suma unghiurilor în triunghiul ABCABC este π\pi radiani, prin urmare calculăm măsura unghiului CC:
C=π−(A+B)=π−(π4+5π12)=π−3π+5π12=π−8π12=π−2π3=π3C = \pi - (A + B) = \pi - \left(\frac{\pi}{4} + \frac{5\pi}{12}\right) = \pi - \frac{3\pi + 5\pi}{12} = \pi - \frac{8\pi}{12} = \pi - \frac{2\pi}{3} = \frac{\pi}{3}
  • Valoarea sinusului unghiului CC este:
sin⁡C=sin⁡π3=32\sin C = \sin\frac{\pi}{3} = \frac{\sqrt{3}}{2}

(3p)

  • Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABCABC:
ABsin⁡C=2R  ⟹  2R=2332=23⋅23=4\frac{AB}{\sin C} = 2R \implies 2R = \frac{2\sqrt{3}}{\frac{\sqrt{3}}{2}} = 2\sqrt{3} \cdot \frac{2}{\sqrt{3}} = 4 R=2R = 2

(2p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră matricea A(a)=(a21a411−1a)A(a) = \begin{pmatrix} a & 2 & 1 \\ a & 4 & 1 \\ 1 & -1 & a \end{pmatrix} și sistemul de ecuații {ax+2y+z=4ax+4y+z=6x−y+az=1\begin{cases} ax + 2y + z = 4 \\ ax + 4y + z = 6 \\ x - y + az = 1 \end{cases}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=0\det(A(1)) = 0. (5p)

b) Determinați numerele reale aa pentru care matricea A(a)A(a) are rangul 2. (5p)

c) Determinați numărul real aa, știind că sistemul are soluție unică (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0) și x02+y02+z02=3x_0^2 + y_0^2 + z_0^2 = 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Înlocuim a=1a = 1 în matricea A(a)A(a):
A(1)=(1211411−11)A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 1 & 4 & 1 \\ 1 & -1 & 1 \end{pmatrix}

(2p)

  • Calculăm determinantul prin regula lui Sarrus sau prin dezvoltare:
det⁡(A(1))=1⋅4⋅1+2⋅1⋅1+1⋅1⋅(−1)−1⋅4⋅1−(−1)⋅1⋅1−1⋅1⋅2\det(A(1)) = 1 \cdot 4 \cdot 1 + 2 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot (-1) - 1 \cdot 4 \cdot 1 - (-1) \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 2 =4+2−1−4+1−2=0= 4 + 2 - 1 - 4 + 1 - 2 = 0

(De altfel, prima și a treia coloană ale matricei A(1)A(1) sunt identice, deci determinantul este nul).

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm determinantul matricei A(a)A(a) pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R}:
det⁡(A(a))=∣a21a411−1a∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 2 & 1 \\ a & 4 & 1 \\ 1 & -1 & a \end{vmatrix}

Scădem prima linie din a doua linie (L2←L2−L1L_2 \leftarrow L_2 - L_1):

det⁡(A(a))=∣a210201−1a∣\det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 2 & 1 \\ 0 & 2 & 0 \\ 1 & -1 & a \end{vmatrix}

Dezvoltăm determinantul după linia a doua:

det⁡(A(a))=2⋅(−1)2+2∣a11a∣=2(a2−1)\det(A(a)) = 2 \cdot (-1)^{2+2} \begin{vmatrix} a & 1 \\ 1 & a \end{vmatrix} = 2(a^2 - 1)

(2p)

  • Deoarece subdeterminantul de ordinul 2 format din primele două linii și primele două coloane:
∣a2a4∣=4a−2a=2a\begin{vmatrix} a & 2 \\ a & 4 \end{vmatrix} = 4a - 2a = 2a

sau, alegând minorul din dreapta-sus format de primele două linii: ∣2141∣=2−4=−2≠0\begin{vmatrix} 2 & 1 \\ 4 & 1 \end{vmatrix} = 2 - 4 = -2 \neq 0 pentru orice a∈Ra \in \mathbb{R}, matricea A(a)A(a) are rangul cel puțin 2.

  • Prin urmare, matricea A(a)A(a) are rangul 2 dacă și numai dacă det⁡(A(a))=0\det(A(a)) = 0:
2(a2−1)=0  ⟺  a2=1  ⟺  a=−1saua=12(a^2 - 1) = 0 \iff a^2 = 1 \iff a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 1

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Sistemul este un sistem liniar de 3 ecuații cu 3 necunoscute având matricea sistemului A(a)A(a). Sistemul are soluție unică dacă și numai dacă det⁡(A(a))≠0\det(A(a)) \neq 0, adică a∈R∖{−1,1}a \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}.
  • Scădem prima ecuație din a doua ecuație:
(ax+4y+z)−(ax+2y+z)=6−4  ⟺  2y=2  ⟺  y=1(ax + 4y + z) - (ax + 2y + z) = 6 - 4 \iff 2y = 2 \iff y = 1
  • Înlocuind y=1y = 1 în prima și a treia ecuație:
{ax+2(1)+z=4  ⟹  ax+z=2x−1+az=1  ⟹  x+az=2\begin{cases} ax + 2(1) + z = 4 \implies ax + z = 2 \\ x - 1 + az = 1 \implies x + az = 2 \end{cases}
  • Scăzând cele două relații:
(a−1)x+(1−a)z=0  ⟺  (a−1)(x−z)=0(a - 1)x + (1 - a)z = 0 \iff (a - 1)(x - z) = 0

Cum a≠1a \neq 1, rezultă x−z=0  ⟹  x=zx - z = 0 \implies x = z.

  • Înlocuind z=xz = x în ecuația ax+z=2ax + z = 2, obținem:
(a+1)x=2  ⟹  x=2a+1(a + 1)x = 2 \implies x = \frac{2}{a + 1}
  • Așadar, soluția unică a sistemului este:
(x0,y0,z0)=(2a+1,1,2a+1)\left(x_0, y_0, z_0\right) = \left(\frac{2}{a + 1}, 1, \frac{2}{a + 1}\right)

(3p)

  • Relația x02+y02+z02=3x_0^2 + y_0^2 + z_0^2 = 3 devine:
(2a+1)2+12+(2a+1)2=3  ⟺  4(a+1)2+1+4(a+1)2=3\left(\frac{2}{a + 1}\right)^2 + 1^2 + \left(\frac{2}{a + 1}\right)^2 = 3 \iff \frac{4}{(a + 1)^2} + 1 + \frac{4}{(a + 1)^2} = 3 8(a+1)2=2  ⟺  (a+1)2=4  ⟺  a+1=2saua+1=−2\frac{8}{(a + 1)^2} = 2 \iff (a + 1)^2 = 4 \iff a + 1 = 2 \quad \text{sau} \quad a + 1 = -2
  • Găsim valorile:
    • a+1=2  ⟹  a=1a + 1 = 2 \implies a = 1, care nu convine deoarece a∈R∖{−1,1}a \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}.
    • a+1=−2  ⟹  a=−3a + 1 = -2 \implies a = -3, care convine.

Deci numărul real căutat este a=−3a = -3.

(2p)


2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=xy−12(x+y)+34x * y = xy - \frac{1}{2}(x + y) + \frac{3}{4}. Legea de compoziție este asociativă și are elementul neutru e=32e = \frac{3}{2}.

a) Demonstrați că x∗y=(x−12)(y−12)+12x * y = \left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2}, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

b) Determinați numerele reale nenule xx pentru care 1x∗x∗1x=x∗1x∗x\frac{1}{x} * x * \frac{1}{x} = x * \frac{1}{x} * x. (5p)

c) Arătați că nu există numere întregi xx și yy, astfel încât xx să fie simetricul lui yy în raport cu legea de compoziție „∗*”. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Dezvoltăm membrul drept al identității:
(x−12)(y−12)+12=xy−12x−12y+14+12\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = xy - \frac{1}{2}x - \frac{1}{2}y + \frac{1}{4} + \frac{1}{2}

(2p)

  • Aducem termenii liberi la același numitor:
14+12=14+24=34\frac{1}{4} + \frac{1}{2} = \frac{1}{4} + \frac{2}{4} = \frac{3}{4}
  • Rescriem expresia:
xy−12(x+y)+34=x∗yxy - \frac{1}{2}(x + y) + \frac{3}{4} = x * y

Prin urmare, x∗y=(x−12)(y−12)+12x * y = \left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2}, pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}.

(3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Folosind forma restrânsă a legii, pentru orice a,b,c∈Ra, b, c \in \mathbb{R} avem:
a∗b∗c=(a−12)(b−12)(c−12)+12a * b * c = \left(a - \frac{1}{2}\right)\left(b - \frac{1}{2}\right)\left(c - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2}
  • Ecuația 1x∗x∗1x=x∗1x∗x\frac{1}{x} * x * \frac{1}{x} = x * \frac{1}{x} * x devine:
(1x−12)(x−12)(1x−12)+12=(x−12)(1x−12)(x−12)+12\left(\frac{1}{x} - \frac{1}{2}\right)\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{x} - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = \left(x - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{x} - \frac{1}{2}\right)\left(x - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2}   ⟺  (1x−12)(x−12)[(1x−12)−(x−12)]=0\iff \left(\frac{1}{x} - \frac{1}{2}\right)\left(x - \frac{1}{2}\right)\left[\left(\frac{1}{x} - \frac{1}{2}\right) - \left(x - \frac{1}{2}\right)\right] = 0   ⟺  (1x−12)(x−12)(1x−x)=0\iff \left(\frac{1}{x} - \frac{1}{2}\right)\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{x} - x\right) = 0

(1p)

  • Egalăm fiecare factor cu 00:
    • 1x−12=0  ⟹  1x=12  ⟹  x=2\frac{1}{x} - \frac{1}{2} = 0 \implies \frac{1}{x} = \frac{1}{2} \implies x = 2

(1p)

  • x−12=0  ⟹  x=12x - \frac{1}{2} = 0 \implies x = \frac{1}{2}

(1p)

  • 1x−x=0  ⟹  1−x2x=0  ⟹  x2=1  ⟹  x=−1saux=1\frac{1}{x} - x = 0 \implies \frac{1 - x^2}{x} = 0 \implies x^2 = 1 \implies x = -1 \quad \text{sau} \quad x = 1

(2p)

Toate soluțiile sunt nenule, deci numerele căutate sunt x∈{−1,12,1,2}x \in \left\{-1, \frac{1}{2}, 1, 2\right\}.


Rezolvare Subpunctul c):

  • Presupunem prin reducere la absurd că există x,y∈Zx, y \in \mathbb{Z} astfel încât xx este simetricul lui yy în raport cu „∗*”.
  • Atunci x∗y=ex * y = e, unde e=32e = \frac{3}{2}:
(x−12)(y−12)+12=32  ⟺  (x−12)(y−12)=1\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = \frac{3}{2} \iff \left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) = 1

(2p)

  • Aducem la numitor comun în ambele paranteze:
2x−12⋅2y−12=1  ⟺  (2x−1)(2y−1)=4\frac{2x - 1}{2} \cdot \frac{2y - 1}{2} = 1 \iff (2x - 1)(2y - 1) = 4
  • Deoarece x,y∈Zx, y \in \mathbb{Z}, factorii 2x−12x - 1 și 2y−12y - 1 sunt numere întregi impare.
  • Produsul a două numere întregi impare este întotdeauna un număr impar, în timp ce 44 este un număr par. (Echivalent: divizorii întregi ai lui 44 sunt ±1,±2,±4\pm 1, \pm 2, \pm 4; factorii 2x−1,2y−12x - 1, 2y - 1 pot fi doar ±1\pm 1, caz în care produsul lor ar fi 1≠41 \neq 4).
  • Contradicție! Prin urmare, nu există numere întregi xx și yy astfel încât xx să fie simetricul lui yy în raport cu legea de compoziție „∗*”.

(3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f:(0,+∞)→Rf: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2−8x+8ln⁡x+12−8ln⁡2f(x) = x^2 - 8x + 8\ln x + 12 - 8\ln 2.

a) Arătați că f′(x)=2(x−2)2xf'(x) = \frac{2(x - 2)^2}{x}, x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). (5p)

b) Determinați ecuația dreptei care trece prin punctul A(3,3)A(3, 3) și este paralelă cu tangenta la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=2x = 2, situat pe graficul funcției ff. (5p)

c) Se consideră numerele reale aa, bb și cc astfel încât punctul M(a,b)M(a, b) este situat pe graficul funcției g:(0,+∞)→Rg: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=x2−8ln⁡2+8ln⁡xg(x) = x^2 - 8\ln 2 + 8\ln x și punctul N(a,c)N(a, c) este situat pe graficul funcției h:(0,+∞)→Rh: (0, +\infty) \to \mathbb{R}, h(x)=8x−12h(x) = 8x - 12. Demonstraţi că b≥cb \ge c, pentru orice a∈[2,+∞)a \in [2, +\infty). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Funcția ff este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) ca sumă de funcții elementare derivabile. Calculăm derivata:
f′(x)=(x2)′−(8x)′+(8ln⁡x)′+(12−8ln⁡2)′=2x−8+8xf'(x) = (x^2)' - (8x)' + (8\ln x)' + (12 - 8\ln 2)' = 2x - 8 + \frac{8}{x}

(3p)

  • Aducem la numitor comun xx:
f′(x)=2x2−8x+8x=2(x2−4x+4)x=2(x−2)2xf'(x) = \frac{2x^2 - 8x + 8}{x} = \frac{2(x^2 - 4x + 4)}{x} = \frac{2(x - 2)^2}{x}

pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty).

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Panta tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=2x = 2 este mtg=f′(2)m_{\text{tg}} = f'(2):
f′(2)=2(2−2)22=0f'(2) = \frac{2(2 - 2)^2}{2} = 0

(2p)

  • Dreapta căutată trece prin A(3,3)A(3, 3) și este paralelă cu tangenta, deci are aceeași pantă m=mtg=0m = m_{\text{tg}} = 0.
  • Ecuația dreptei este:
y−yA=m(x−xA)  ⟺  y−3=0⋅(x−3)  ⟺  y=3y - y_A = m(x - x_A) \iff y - 3 = 0 \cdot (x - 3) \iff y = 3

(3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Deoarece M(a,b)M(a, b) se află pe graficul funcției gg, avem b=g(a)=a2−8ln⁡2+8ln⁡ab = g(a) = a^2 - 8\ln 2 + 8\ln a.
  • Deoarece N(a,c)N(a, c) se află pe graficul funcției hh, avem c=h(a)=8a−12c = h(a) = 8a - 12.
  • Calculăm diferența b−cb - c:
b−c=g(a)−h(a)=a2−8ln⁡2+8ln⁡a−(8a−12)=a2−8a+8ln⁡a+12−8ln⁡2=f(a)b - c = g(a) - h(a) = a^2 - 8\ln 2 + 8\ln a - (8a - 12) = a^2 - 8a + 8\ln a + 12 - 8\ln 2 = f(a)
  • Din subpunctul a), f′(x)=2(x−2)2x≥0f'(x) = \frac{2(x - 2)^2}{x} \ge 0 pentru orice x∈(0,+∞)x \in (0, +\infty). Cum derivata se anulează doar în x=2x = 2, funcția ff este strict crescătoare pe (0,+∞)(0, +\infty).
  • Calculăm valoarea funcției ff în x=2x = 2:
f(2)=22−8⋅2+8ln⁡2+12−8ln⁡2=4−16+12=0f(2) = 2^2 - 8 \cdot 2 + 8\ln 2 + 12 - 8\ln 2 = 4 - 16 + 12 = 0

(2p)

  • Deoarece ff este crescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty), pentru orice a∈[2,+∞)a \in [2, +\infty) avem:
f(a)≥f(2)  ⟹  f(a)≥0f(a) \ge f(2) \implies f(a) \ge 0
  • Rezultă b−c=f(a)≥0b - c = f(a) \ge 0, deci b≥cb \ge c, pentru orice a∈[2,+∞)a \in [2, +\infty).

(3p)


2. Se consideră funcţia f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−4x2+4f(x) = \frac{x^2 - 4}{x^2 + 4}.

a) Arătați că ∫01(x2+4)f(x) dx=−113\int_0^1 (x^2 + 4) f(x) \, dx = -\frac{11}{3}. (5p)

b) Demonstrați că orice primitivă a funcției ff este concavă pe (−∞,0](-\infty, 0]. (5p)

c) Pentru fiecare număr natural nn, se consideră In=∫12xnf(x) dxI_n = \int_1^2 x^n f(x) \, dx. Demonstrați că lim⁡n→+∞In=−∞\lim_{n \to +\infty} I_n = -\infty. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Simplificăm produsul din interiorul integralei:
(x2+4)f(x)=(x2+4)⋅x2−4x2+4=x2−4(x^2 + 4) f(x) = (x^2 + 4) \cdot \frac{x^2 - 4}{x^2 + 4} = x^2 - 4
  • Calculăm integrala:
∫01(x2+4)f(x) dx=∫01(x2−4) dx=(x33−4x)∣01\int_0^1 (x^2 + 4) f(x) \, dx = \int_0^1 (x^2 - 4) \, dx = \left. \left( \frac{x^3}{3} - 4x \right) \right|_0^1

(3p)

  • Aplicăm limitele de integrare:
=(13−4)−(0−0)=1−123=−113= \left( \frac{1}{3} - 4 \right) - (0 - 0) = \frac{1 - 12}{3} = -\frac{11}{3}

(2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  • Fie F:R→RF: \mathbb{R} \to \mathbb{R} o primitivă a funcției ff. Atunci F′(x)=f(x)=x2−4x2+4F'(x) = f(x) = \frac{x^2 - 4}{x^2 + 4} pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Calculăm a doua derivată F′′(x)=f′(x)F''(x) = f'(x):
F′′(x)=(x2−4x2+4)′=(x2−4)′(x2+4)−(x2−4)(x2+4)′(x2+4)2F''(x) = \left( \frac{x^2 - 4}{x^2 + 4} \right)' = \frac{(x^2 - 4)'(x^2 + 4) - (x^2 - 4)(x^2 + 4)'}{(x^2 + 4)^2} =2x(x2+4)−2x(x2−4)(x2+4)2=2x(x2+4−x2+4)(x2+4)2=16x(x2+4)2= \frac{2x(x^2 + 4) - 2x(x^2 - 4)}{(x^2 + 4)^2} = \frac{2x(x^2 + 4 - x^2 + 4)}{(x^2 + 4)^2} = \frac{16x}{(x^2 + 4)^2}

(3p)

  • Pentru orice x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0], avem 16x≤016x \le 0 și (x2+4)2>0(x^2 + 4)^2 > 0, deci:
F′′(x)≤0F''(x) \le 0

Așadar, a doua derivată F′′(x)F''(x) este mai mică sau egală cu 00 pe (−∞,0](-\infty, 0], de unde rezultă că funcția FF este concavă pe (−∞,0](-\infty, 0].

(2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  • Pentru orice x∈[1,2]x \in [1, 2], avem x2∈[1,4]x^2 \in [1, 4], deci x2−4≤0x^2 - 4 \le 0.
  • De asemenea, x2+4≤22+4=8  ⟹  1x2+4≥18x^2 + 4 \le 2^2 + 4 = 8 \implies \frac{1}{x^2 + 4} \ge \frac{1}{8}.
  • Înmulțind cu x2−4≤0x^2 - 4 \le 0, sensul inegalității se inversează:
f(x)=x2−4x2+4≤x2−48f(x) = \frac{x^2 - 4}{x^2 + 4} \le \frac{x^2 - 4}{8}
  • Cum xn>0x^n > 0 pe [1,2][1, 2], deducem:
xnf(x)≤18(xn+2−4xn)x^n f(x) \le \frac{1}{8}(x^{n+2} - 4x^n)

(2p)

  • Integrăm inegalitatea pe intervalul [1,2][1, 2]:
In=∫12xnf(x) dx≤18∫12(xn+2−4xn) dx=18(xn+3n+3−4xn+1n+1)∣12I_n = \int_1^2 x^n f(x) \, dx \le \frac{1}{8} \int_1^2 (x^{n+2} - 4x^n) \, dx = \frac{1}{8} \left. \left( \frac{x^{n+3}}{n+3} - 4 \frac{x^{n+1}}{n+1} \right) \right|_1^2 =18(2n+3−1n+3−42n+1−1n+1)= \frac{1}{8} \left( \frac{2^{n+3} - 1}{n+3} - 4 \frac{2^{n+1} - 1}{n+1} \right)
  • Grupăm termenii dominanți care conțin 2n2^n:
2n+3−1n+3−2n+3−4n+1=2n+3(1n+3−1n+1)−1n+3+4n+1\frac{2^{n+3} - 1}{n+3} - \frac{2^{n+3} - 4}{n+1} = 2^{n+3} \left( \frac{1}{n+3} - \frac{1}{n+1} \right) - \frac{1}{n+3} + \frac{4}{n+1} =2n+3⋅(n+1)−(n+3)(n+1)(n+3)+4(n+3)−(n+1)(n+1)(n+3)=−2⋅2n+3(n+1)(n+3)+3n+11(n+1)(n+3)= 2^{n+3} \cdot \frac{(n+1) - (n+3)}{(n+1)(n+3)} + \frac{4(n+3) - (n+1)}{(n+1)(n+3)} = -\frac{2 \cdot 2^{n+3}}{(n+1)(n+3)} + \frac{3n + 11}{(n+1)(n+3)}
  • Împărțind prin 88:
In≤−2n+1(n+1)(n+3)+3n+118(n+1)(n+3)I_n \le -\frac{2^{n+1}}{(n+1)(n+3)} + \frac{3n + 11}{8(n+1)(n+3)}

(2p)

  • Calculăm limita termenului dominant:
lim⁡n→+∞2n+1(n+1)(n+3)=+∞\lim_{n \to +\infty} \frac{2^{n+1}}{(n+1)(n+3)} = +\infty

(deoarece o funcție exponențială cu baza 2>12 > 1 crește mai rapid la +∞+\infty decât orice polinom).

  • De asemenea, lim⁡n→+∞3n+118(n+1)(n+3)=0\lim_{n \to +\infty} \frac{3n + 11}{8(n+1)(n+3)} = 0.
  • Prin urmare:
lim⁡n→+∞(−2n+1(n+1)(n+3)+3n+118(n+1)(n+3))=−∞\lim_{n \to +\infty} \left( -\frac{2^{n+1}}{(n+1)(n+3)} + \frac{3n + 11}{8(n+1)(n+3)} \right) = -\infty
  • Conform criteriului de comparație (al majorării), deducem că:
lim⁡n→+∞In=−∞\lim_{n \to +\infty} I_n = -\infty

(1p)