Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice ( a n ) n ≥ 1 (a_n)_{n \ge 1} ( a n ) n ≥ 1 este egală cu 30 30 30 . Determinați a 2 a_2 a 2 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-o progresie aritmetică ( a n ) n ≥ 1 (a_n)_{n \ge 1} ( a n ) n ≥ 1 , termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor săi:
a 2 = a 1 + a 3 2 ⟹ a 1 + a 3 = 2 a 2 a_2 = \frac{a_1 + a_3}{2} \implies a_1 + a_3 = 2a_2 a 2 = 2 a 1 + a 3 ⟹ a 1 + a 3 = 2 a 2
(3p)
Suma primilor trei termeni este a 1 + a 2 + a 3 = 30 a_1 + a_2 + a_3 = 30 a 1 + a 2 + a 3 = 30 . Înlocuind a 1 + a 3 = 2 a 2 a_1 + a_3 = 2a_2 a 1 + a 3 = 2 a 2 :
( a 1 + a 3 ) + a 2 = 30 ⟺ 2 a 2 + a 2 = 30 ⟺ 3 a 2 = 30 (a_1 + a_3) + a_2 = 30 \iff 2a_2 + a_2 = 30 \iff 3a_2 = 30 ( a 1 + a 3 ) + a 2 = 30 ⟺ 2 a 2 + a 2 = 30 ⟺ 3 a 2 = 30
a 2 = 10 a_2 = 10 a 2 = 10
(2p)
2. Se consideră funcția f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 − 6 x + 9 f(x) = x^2 - 6x + 9 f ( x ) = x 2 − 6 x + 9 . Arătați că ( f ∘ f ) ( 3 ) = 9 (f \circ f)(3) = 9 ( f ∘ f ) ( 3 ) = 9 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Observăm că f ( x ) = ( x − 3 ) 2 f(x) = (x - 3)^2 f ( x ) = ( x − 3 ) 2 . Calculăm valoarea funcției în punctul x = 3 x = 3 x = 3 :
f ( 3 ) = 3 2 − 6 ⋅ 3 + 9 = 9 − 18 + 9 = 0 f(3) = 3^2 - 6 \cdot 3 + 9 = 9 - 18 + 9 = 0 f ( 3 ) = 3 2 − 6 ⋅ 3 + 9 = 9 − 18 + 9 = 0
(2p)
Calculăm compunerea ( f ∘ f ) ( 3 ) = f ( f ( 3 ) ) (f \circ f)(3) = f(f(3)) ( f ∘ f ) ( 3 ) = f ( f ( 3 )) :
( f ∘ f ) ( 3 ) = f ( 0 ) = 0 2 − 6 ⋅ 0 + 9 = 9 (f \circ f)(3) = f(0) = 0^2 - 6 \cdot 0 + 9 = 9 ( f ∘ f ) ( 3 ) = f ( 0 ) = 0 2 − 6 ⋅ 0 + 9 = 9
(3p)
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 2 ( x − 6 ) = 6 − log 2 ( x + 6 ) \log_2(x - 6) = 6 - \log_2(x + 6) log 2 ( x − 6 ) = 6 − log 2 ( x + 6 ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Stabilim condițiile de existență pentru logaritmi:
{ x − 6 > 0 ⟹ x > 6 x + 6 > 0 ⟹ x > − 6 ⟹ x ∈ ( 6 , + ∞ ) \begin{cases} x - 6 > 0 \implies x > 6 \\ x + 6 > 0 \implies x > -6 \end{cases} \implies x \in (6, +\infty) { x − 6 > 0 ⟹ x > 6 x + 6 > 0 ⟹ x > − 6 ⟹ x ∈ ( 6 , + ∞ )
Trecem logaritmii în membrul stâng și aplicăm proprietatea log a u + log a v = log a ( u ⋅ v ) \log_a u + \log_a v = \log_a(u \cdot v) log a u + log a v = log a ( u ⋅ v ) :
log 2 ( x − 6 ) + log 2 ( x + 6 ) = 6 ⟺ log 2 ( ( x − 6 ) ( x + 6 ) ) = 6 \log_2(x - 6) + \log_2(x + 6) = 6 \iff \log_2((x - 6)(x + 6)) = 6 log 2 ( x − 6 ) + log 2 ( x + 6 ) = 6 ⟺ log 2 (( x − 6 ) ( x + 6 )) = 6
( x − 6 ) ( x + 6 ) = 2 6 ⟺ x 2 − 36 = 64 ⟺ x 2 − 100 = 0 (x - 6)(x + 6) = 2^6 \iff x^2 - 36 = 64 \iff x^2 - 100 = 0 ( x − 6 ) ( x + 6 ) = 2 6 ⟺ x 2 − 36 = 64 ⟺ x 2 − 100 = 0
(3p)
Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:
x 2 = 100 ⟹ x = − 10 sau x = 10 x^2 = 100 \implies x = -10 \quad \text{sau} \quad x = 10 x 2 = 100 ⟹ x = − 10 sau x = 10
Verificăm condiția de existență x ∈ ( 6 , + ∞ ) x \in (6, +\infty) x ∈ ( 6 , + ∞ ) :
x = − 10 ∉ ( 6 , + ∞ ) x = -10 \notin (6, +\infty) x = − 10 ∈ / ( 6 , + ∞ ) , deci nu convine.
x = 10 ∈ ( 6 , + ∞ ) x = 10 \in (6, +\infty) x = 10 ∈ ( 6 , + ∞ ) , deci este soluție validă.
Așadar, soluția ecuației este x = 10 x = 10 x = 10 .
(2p)
4. Determinați câte numere naturale de două cifre distincte se pot forma cu elementele mulțimii { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } \{0, 1, 2, 3, 4, 5\} { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie numerele de forma a b ‾ \overline{ab} ab , cu cifrele a , b ∈ { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } a, b \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5\} a , b ∈ { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } și a ≠ b a \neq b a = b .
Deoarece numărul este de două cifre, cifra zecilor a a a trebuie să fie nenulă: a ∈ { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } a \in \{1, 2, 3, 4, 5\} a ∈ { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } , deci există 5 5 5 posibilități de alegere pentru cifra a a a .
(2p)
Pentru fiecare cifră a a a aleasă, cifra unităților b b b poate fi orice element din mulțimea { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } \{0, 1, 2, 3, 4, 5\} { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } diferit de a a a (inclusiv 0 0 0 ). Deoarece mulțimea conține 6 6 6 elemente, rămân 6 − 1 = 5 6 - 1 = 5 6 − 1 = 5 posibilități pentru cifra b b b .
Conform regulii produsului, numărul total de numere naturale cerute este:
5 ⋅ 5 = 25 5 \cdot 5 = 25 5 ⋅ 5 = 25
(3p)
5. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C , punctul D D D mijlocul laturii A C AC A C și punctul E E E mijlocul segmentului B D BD B D . Arătați că C E ⃗ = 1 4 C A ⃗ − 1 2 B C ⃗ \vec{CE} = \frac{1}{4}\vec{CA} - \frac{1}{2}\vec{BC} C E = 4 1 C A − 2 1 B C . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece punctul E E E este mijlocul segmentului B D BD B D , vectorul de poziție al lui E E E raportat la vârful C C C este:
C E ⃗ = 1 2 C D ⃗ + 1 2 C B ⃗ \vec{CE} = \frac{1}{2}\vec{CD} + \frac{1}{2}\vec{CB} C E = 2 1 C D + 2 1 C B
(3p)
Punctul D D D este mijlocul laturii A C AC A C , deci C D ⃗ = 1 2 C A ⃗ \vec{CD} = \frac{1}{2}\vec{CA} C D = 2 1 C A .
Observăm de asemenea că C B ⃗ = − B C ⃗ \vec{CB} = -\vec{BC} C B = − B C .
Înlocuind aceste relații în expresia vectorului C E ⃗ \vec{CE} C E :
C E ⃗ = 1 2 ( 1 2 C A ⃗ ) + 1 2 ( − B C ⃗ ) = 1 4 C A ⃗ − 1 2 B C ⃗ \vec{CE} = \frac{1}{2}\left(\frac{1}{2}\vec{CA}\right) + \frac{1}{2}(-\vec{BC}) = \frac{1}{4}\vec{CA} - \frac{1}{2}\vec{BC} C E = 2 1 ( 2 1 C A ) + 2 1 ( − B C ) = 4 1 C A − 2 1 B C
(2p)
6. Se consideră triunghiul A B C ABC A B C cu A B = 2 3 AB = 2\sqrt{3} A B = 2 3 , A = π 4 A = \frac{\pi}{4} A = 4 π și B = 5 π 12 B = \frac{5\pi}{12} B = 12 5 π . Determinați raza cercului circumscris triunghiului A B C ABC A B C . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Suma unghiurilor în triunghiul A B C ABC A B C este π \pi π radiani, prin urmare calculăm măsura unghiului C C C :
C = π − ( A + B ) = π − ( π 4 + 5 π 12 ) = π − 3 π + 5 π 12 = π − 8 π 12 = π − 2 π 3 = π 3 C = \pi - (A + B) = \pi - \left(\frac{\pi}{4} + \frac{5\pi}{12}\right) = \pi - \frac{3\pi + 5\pi}{12} = \pi - \frac{8\pi}{12} = \pi - \frac{2\pi}{3} = \frac{\pi}{3} C = π − ( A + B ) = π − ( 4 π + 12 5 π ) = π − 12 3 π + 5 π = π − 12 8 π = π − 3 2 π = 3 π
Valoarea sinusului unghiului C C C este:
sin C = sin π 3 = 3 2 \sin C = \sin\frac{\pi}{3} = \frac{\sqrt{3}}{2} sin C = sin 3 π = 2 3
(3p)
Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul A B C ABC A B C :
A B sin C = 2 R ⟹ 2 R = 2 3 3 2 = 2 3 ⋅ 2 3 = 4 \frac{AB}{\sin C} = 2R \implies 2R = \frac{2\sqrt{3}}{\frac{\sqrt{3}}{2}} = 2\sqrt{3} \cdot \frac{2}{\sqrt{3}} = 4 sin C A B = 2 R ⟹ 2 R = 2 3 2 3 = 2 3 ⋅ 3 2 = 4
R = 2 R = 2 R = 2
(2p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Se consideră matricea A ( a ) = ( a 2 1 a 4 1 1 − 1 a ) A(a) = \begin{pmatrix} a & 2 & 1 \\ a & 4 & 1 \\ 1 & -1 & a \end{pmatrix} A ( a ) = a a 1 2 4 − 1 1 1 a și sistemul de ecuații { a x + 2 y + z = 4 a x + 4 y + z = 6 x − y + a z = 1 \begin{cases} ax + 2y + z = 4 \\ ax + 4y + z = 6 \\ x - y + az = 1 \end{cases} ⎩ ⎨ ⎧ a x + 2 y + z = 4 a x + 4 y + z = 6 x − y + a z = 1 , unde a a a este număr real.
a) Arătați că det ( A ( 1 ) ) = 0 \det(A(1)) = 0 det ( A ( 1 )) = 0 . (5p)
b) Determinați numerele reale a a a pentru care matricea A ( a ) A(a) A ( a ) are rangul 2. (5p)
c) Determinați numărul real a a a , știind că sistemul are soluție unică ( x 0 , y 0 , z 0 ) (x_0, y_0, z_0) ( x 0 , y 0 , z 0 ) și x 0 2 + y 0 2 + z 0 2 = 3 x_0^2 + y_0^2 + z_0^2 = 3 x 0 2 + y 0 2 + z 0 2 = 3 . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Înlocuim a = 1 a = 1 a = 1 în matricea A ( a ) A(a) A ( a ) :
A ( 1 ) = ( 1 2 1 1 4 1 1 − 1 1 ) A(1) = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 1 & 4 & 1 \\ 1 & -1 & 1 \end{pmatrix} A ( 1 ) = 1 1 1 2 4 − 1 1 1 1
(2p)
Calculăm determinantul prin regula lui Sarrus sau prin dezvoltare:
det ( A ( 1 ) ) = 1 ⋅ 4 ⋅ 1 + 2 ⋅ 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ⋅ ( − 1 ) − 1 ⋅ 4 ⋅ 1 − ( − 1 ) ⋅ 1 ⋅ 1 − 1 ⋅ 1 ⋅ 2 \det(A(1)) = 1 \cdot 4 \cdot 1 + 2 \cdot 1 \cdot 1 + 1 \cdot 1 \cdot (-1) - 1 \cdot 4 \cdot 1 - (-1) \cdot 1 \cdot 1 - 1 \cdot 1 \cdot 2 det ( A ( 1 )) = 1 ⋅ 4 ⋅ 1 + 2 ⋅ 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ⋅ ( − 1 ) − 1 ⋅ 4 ⋅ 1 − ( − 1 ) ⋅ 1 ⋅ 1 − 1 ⋅ 1 ⋅ 2
= 4 + 2 − 1 − 4 + 1 − 2 = 0 = 4 + 2 - 1 - 4 + 1 - 2 = 0 = 4 + 2 − 1 − 4 + 1 − 2 = 0
(De altfel, prima și a treia coloană ale matricei A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) sunt identice, deci determinantul este nul).
(3p)
Rezolvare Subpunctul b):
Calculăm determinantul matricei A ( a ) A(a) A ( a ) pentru orice a ∈ R a \in \mathbb{R} a ∈ R :
det ( A ( a ) ) = ∣ a 2 1 a 4 1 1 − 1 a ∣ \det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 2 & 1 \\ a & 4 & 1 \\ 1 & -1 & a \end{vmatrix} det ( A ( a )) = a a 1 2 4 − 1 1 1 a
Scădem prima linie din a doua linie (L 2 ← L 2 − L 1 L_2 \leftarrow L_2 - L_1 L 2 ← L 2 − L 1 ):
det ( A ( a ) ) = ∣ a 2 1 0 2 0 1 − 1 a ∣ \det(A(a)) = \begin{vmatrix} a & 2 & 1 \\ 0 & 2 & 0 \\ 1 & -1 & a \end{vmatrix} det ( A ( a )) = a 0 1 2 2 − 1 1 0 a
Dezvoltăm determinantul după linia a doua:
det ( A ( a ) ) = 2 ⋅ ( − 1 ) 2 + 2 ∣ a 1 1 a ∣ = 2 ( a 2 − 1 ) \det(A(a)) = 2 \cdot (-1)^{2+2} \begin{vmatrix} a & 1 \\ 1 & a \end{vmatrix} = 2(a^2 - 1) det ( A ( a )) = 2 ⋅ ( − 1 ) 2 + 2 a 1 1 a = 2 ( a 2 − 1 )
(2p)
Deoarece subdeterminantul de ordinul 2 format din primele două linii și primele două coloane:
∣ a 2 a 4 ∣ = 4 a − 2 a = 2 a \begin{vmatrix} a & 2 \\ a & 4 \end{vmatrix} = 4a - 2a = 2a a a 2 4 = 4 a − 2 a = 2 a
sau, alegând minorul din dreapta-sus format de primele două linii: ∣ 2 1 4 1 ∣ = 2 − 4 = − 2 ≠ 0 \begin{vmatrix} 2 & 1 \\ 4 & 1 \end{vmatrix} = 2 - 4 = -2 \neq 0 2 4 1 1 = 2 − 4 = − 2 = 0 pentru orice a ∈ R a \in \mathbb{R} a ∈ R , matricea A ( a ) A(a) A ( a ) are rangul cel puțin 2.
Prin urmare, matricea A ( a ) A(a) A ( a ) are rangul 2 dacă și numai dacă det ( A ( a ) ) = 0 \det(A(a)) = 0 det ( A ( a )) = 0 :
2 ( a 2 − 1 ) = 0 ⟺ a 2 = 1 ⟺ a = − 1 sau a = 1 2(a^2 - 1) = 0 \iff a^2 = 1 \iff a = -1 \quad \text{sau} \quad a = 1 2 ( a 2 − 1 ) = 0 ⟺ a 2 = 1 ⟺ a = − 1 sau a = 1
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Sistemul este un sistem liniar de 3 ecuații cu 3 necunoscute având matricea sistemului A ( a ) A(a) A ( a ) . Sistemul are soluție unică dacă și numai dacă det ( A ( a ) ) ≠ 0 \det(A(a)) \neq 0 det ( A ( a )) = 0 , adică a ∈ R ∖ { − 1 , 1 } a \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\} a ∈ R ∖ { − 1 , 1 } .
Scădem prima ecuație din a doua ecuație:
( a x + 4 y + z ) − ( a x + 2 y + z ) = 6 − 4 ⟺ 2 y = 2 ⟺ y = 1 (ax + 4y + z) - (ax + 2y + z) = 6 - 4 \iff 2y = 2 \iff y = 1 ( a x + 4 y + z ) − ( a x + 2 y + z ) = 6 − 4 ⟺ 2 y = 2 ⟺ y = 1
Înlocuind y = 1 y = 1 y = 1 în prima și a treia ecuație:
{ a x + 2 ( 1 ) + z = 4 ⟹ a x + z = 2 x − 1 + a z = 1 ⟹ x + a z = 2 \begin{cases} ax + 2(1) + z = 4 \implies ax + z = 2 \\ x - 1 + az = 1 \implies x + az = 2 \end{cases} { a x + 2 ( 1 ) + z = 4 ⟹ a x + z = 2 x − 1 + a z = 1 ⟹ x + a z = 2
Scăzând cele două relații:
( a − 1 ) x + ( 1 − a ) z = 0 ⟺ ( a − 1 ) ( x − z ) = 0 (a - 1)x + (1 - a)z = 0 \iff (a - 1)(x - z) = 0 ( a − 1 ) x + ( 1 − a ) z = 0 ⟺ ( a − 1 ) ( x − z ) = 0
Cum a ≠ 1 a \neq 1 a = 1 , rezultă x − z = 0 ⟹ x = z x - z = 0 \implies x = z x − z = 0 ⟹ x = z .
Înlocuind z = x z = x z = x în ecuația a x + z = 2 ax + z = 2 a x + z = 2 , obținem:
( a + 1 ) x = 2 ⟹ x = 2 a + 1 (a + 1)x = 2 \implies x = \frac{2}{a + 1} ( a + 1 ) x = 2 ⟹ x = a + 1 2
Așadar, soluția unică a sistemului este:
( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( 2 a + 1 , 1 , 2 a + 1 ) \left(x_0, y_0, z_0\right) = \left(\frac{2}{a + 1}, 1, \frac{2}{a + 1}\right) ( x 0 , y 0 , z 0 ) = ( a + 1 2 , 1 , a + 1 2 )
(3p)
Relația x 0 2 + y 0 2 + z 0 2 = 3 x_0^2 + y_0^2 + z_0^2 = 3 x 0 2 + y 0 2 + z 0 2 = 3 devine:
( 2 a + 1 ) 2 + 1 2 + ( 2 a + 1 ) 2 = 3 ⟺ 4 ( a + 1 ) 2 + 1 + 4 ( a + 1 ) 2 = 3 \left(\frac{2}{a + 1}\right)^2 + 1^2 + \left(\frac{2}{a + 1}\right)^2 = 3 \iff \frac{4}{(a + 1)^2} + 1 + \frac{4}{(a + 1)^2} = 3 ( a + 1 2 ) 2 + 1 2 + ( a + 1 2 ) 2 = 3 ⟺ ( a + 1 ) 2 4 + 1 + ( a + 1 ) 2 4 = 3
8 ( a + 1 ) 2 = 2 ⟺ ( a + 1 ) 2 = 4 ⟺ a + 1 = 2 sau a + 1 = − 2 \frac{8}{(a + 1)^2} = 2 \iff (a + 1)^2 = 4 \iff a + 1 = 2 \quad \text{sau} \quad a + 1 = -2 ( a + 1 ) 2 8 = 2 ⟺ ( a + 1 ) 2 = 4 ⟺ a + 1 = 2 sau a + 1 = − 2
Găsim valorile:
a + 1 = 2 ⟹ a = 1 a + 1 = 2 \implies a = 1 a + 1 = 2 ⟹ a = 1 , care nu convine deoarece a ∈ R ∖ { − 1 , 1 } a \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\} a ∈ R ∖ { − 1 , 1 } .
a + 1 = − 2 ⟹ a = − 3 a + 1 = -2 \implies a = -3 a + 1 = − 2 ⟹ a = − 3 , care convine.
Deci numărul real căutat este a = − 3 a = -3 a = − 3 .
(2p)
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y = x y − 1 2 ( x + y ) + 3 4 x * y = xy - \frac{1}{2}(x + y) + \frac{3}{4} x ∗ y = x y − 2 1 ( x + y ) + 4 3 . Legea de compoziție este asociativă și are elementul neutru e = 3 2 e = \frac{3}{2} e = 2 3 .
a) Demonstrați că x ∗ y = ( x − 1 2 ) ( y − 1 2 ) + 1 2 x * y = \left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} x ∗ y = ( x − 2 1 ) ( y − 2 1 ) + 2 1 , pentru orice numere reale x x x și y y y . (5p)
b) Determinați numerele reale nenule x x x pentru care 1 x ∗ x ∗ 1 x = x ∗ 1 x ∗ x \frac{1}{x} * x * \frac{1}{x} = x * \frac{1}{x} * x x 1 ∗ x ∗ x 1 = x ∗ x 1 ∗ x . (5p)
c) Arătați că nu există numere întregi x x x și y y y , astfel încât x x x să fie simetricul lui y y y în raport cu legea de compoziție „∗ * ∗ ”. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Dezvoltăm membrul drept al identității:
( x − 1 2 ) ( y − 1 2 ) + 1 2 = x y − 1 2 x − 1 2 y + 1 4 + 1 2 \left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = xy - \frac{1}{2}x - \frac{1}{2}y + \frac{1}{4} + \frac{1}{2} ( x − 2 1 ) ( y − 2 1 ) + 2 1 = x y − 2 1 x − 2 1 y + 4 1 + 2 1
(2p)
Aducem termenii liberi la același numitor:
1 4 + 1 2 = 1 4 + 2 4 = 3 4 \frac{1}{4} + \frac{1}{2} = \frac{1}{4} + \frac{2}{4} = \frac{3}{4} 4 1 + 2 1 = 4 1 + 4 2 = 4 3
x y − 1 2 ( x + y ) + 3 4 = x ∗ y xy - \frac{1}{2}(x + y) + \frac{3}{4} = x * y x y − 2 1 ( x + y ) + 4 3 = x ∗ y
Prin urmare, x ∗ y = ( x − 1 2 ) ( y − 1 2 ) + 1 2 x * y = \left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} x ∗ y = ( x − 2 1 ) ( y − 2 1 ) + 2 1 , pentru orice x , y ∈ R x, y \in \mathbb{R} x , y ∈ R .
(3p)
Rezolvare Subpunctul b):
Folosind forma restrânsă a legii, pentru orice a , b , c ∈ R a, b, c \in \mathbb{R} a , b , c ∈ R avem:
a ∗ b ∗ c = ( a − 1 2 ) ( b − 1 2 ) ( c − 1 2 ) + 1 2 a * b * c = \left(a - \frac{1}{2}\right)\left(b - \frac{1}{2}\right)\left(c - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} a ∗ b ∗ c = ( a − 2 1 ) ( b − 2 1 ) ( c − 2 1 ) + 2 1
Ecuația 1 x ∗ x ∗ 1 x = x ∗ 1 x ∗ x \frac{1}{x} * x * \frac{1}{x} = x * \frac{1}{x} * x x 1 ∗ x ∗ x 1 = x ∗ x 1 ∗ x devine:
( 1 x − 1 2 ) ( x − 1 2 ) ( 1 x − 1 2 ) + 1 2 = ( x − 1 2 ) ( 1 x − 1 2 ) ( x − 1 2 ) + 1 2 \left(\frac{1}{x} - \frac{1}{2}\right)\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{x} - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = \left(x - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{x} - \frac{1}{2}\right)\left(x - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} ( x 1 − 2 1 ) ( x − 2 1 ) ( x 1 − 2 1 ) + 2 1 = ( x − 2 1 ) ( x 1 − 2 1 ) ( x − 2 1 ) + 2 1
⟺ ( 1 x − 1 2 ) ( x − 1 2 ) [ ( 1 x − 1 2 ) − ( x − 1 2 ) ] = 0 \iff \left(\frac{1}{x} - \frac{1}{2}\right)\left(x - \frac{1}{2}\right)\left[\left(\frac{1}{x} - \frac{1}{2}\right) - \left(x - \frac{1}{2}\right)\right] = 0 ⟺ ( x 1 − 2 1 ) ( x − 2 1 ) [ ( x 1 − 2 1 ) − ( x − 2 1 ) ] = 0
⟺ ( 1 x − 1 2 ) ( x − 1 2 ) ( 1 x − x ) = 0 \iff \left(\frac{1}{x} - \frac{1}{2}\right)\left(x - \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{x} - x\right) = 0 ⟺ ( x 1 − 2 1 ) ( x − 2 1 ) ( x 1 − x ) = 0
(1p)
Egalăm fiecare factor cu 0 0 0 :
1 x − 1 2 = 0 ⟹ 1 x = 1 2 ⟹ x = 2 \frac{1}{x} - \frac{1}{2} = 0 \implies \frac{1}{x} = \frac{1}{2} \implies x = 2 x 1 − 2 1 = 0 ⟹ x 1 = 2 1 ⟹ x = 2
(1p)
x − 1 2 = 0 ⟹ x = 1 2 x - \frac{1}{2} = 0 \implies x = \frac{1}{2} x − 2 1 = 0 ⟹ x = 2 1
(1p)
1 x − x = 0 ⟹ 1 − x 2 x = 0 ⟹ x 2 = 1 ⟹ x = − 1 sau x = 1 \frac{1}{x} - x = 0 \implies \frac{1 - x^2}{x} = 0 \implies x^2 = 1 \implies x = -1 \quad \text{sau} \quad x = 1 x 1 − x = 0 ⟹ x 1 − x 2 = 0 ⟹ x 2 = 1 ⟹ x = − 1 sau x = 1
(2p)
Toate soluțiile sunt nenule, deci numerele căutate sunt x ∈ { − 1 , 1 2 , 1 , 2 } x \in \left\{-1, \frac{1}{2}, 1, 2\right\} x ∈ { − 1 , 2 1 , 1 , 2 } .
Rezolvare Subpunctul c):
Presupunem prin reducere la absurd că există x , y ∈ Z x, y \in \mathbb{Z} x , y ∈ Z astfel încât x x x este simetricul lui y y y în raport cu „∗ * ∗ ”.
Atunci x ∗ y = e x * y = e x ∗ y = e , unde e = 3 2 e = \frac{3}{2} e = 2 3 :
( x − 1 2 ) ( y − 1 2 ) + 1 2 = 3 2 ⟺ ( x − 1 2 ) ( y − 1 2 ) = 1 \left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) + \frac{1}{2} = \frac{3}{2} \iff \left(x - \frac{1}{2}\right)\left(y - \frac{1}{2}\right) = 1 ( x − 2 1 ) ( y − 2 1 ) + 2 1 = 2 3 ⟺ ( x − 2 1 ) ( y − 2 1 ) = 1
(2p)
Aducem la numitor comun în ambele paranteze:
2 x − 1 2 ⋅ 2 y − 1 2 = 1 ⟺ ( 2 x − 1 ) ( 2 y − 1 ) = 4 \frac{2x - 1}{2} \cdot \frac{2y - 1}{2} = 1 \iff (2x - 1)(2y - 1) = 4 2 2 x − 1 ⋅ 2 2 y − 1 = 1 ⟺ ( 2 x − 1 ) ( 2 y − 1 ) = 4
Deoarece x , y ∈ Z x, y \in \mathbb{Z} x , y ∈ Z , factorii 2 x − 1 2x - 1 2 x − 1 și 2 y − 1 2y - 1 2 y − 1 sunt numere întregi impare.
Produsul a două numere întregi impare este întotdeauna un număr impar, în timp ce 4 4 4 este un număr par.
(Echivalent: divizorii întregi ai lui 4 4 4 sunt ± 1 , ± 2 , ± 4 \pm 1, \pm 2, \pm 4 ± 1 , ± 2 , ± 4 ; factorii 2 x − 1 , 2 y − 1 2x - 1, 2y - 1 2 x − 1 , 2 y − 1 pot fi doar ± 1 \pm 1 ± 1 , caz în care produsul lor ar fi 1 ≠ 4 1 \neq 4 1 = 4 ).
Contradicție! Prin urmare, nu există numere întregi x x x și y y y astfel încât x x x să fie simetricul lui y y y în raport cu legea de compoziție „∗ * ∗ ”.
(3p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcţia f : ( 0 , + ∞ ) → R f: (0, +\infty) \to \mathbb{R} f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x 2 − 8 x + 8 ln x + 12 − 8 ln 2 f(x) = x^2 - 8x + 8\ln x + 12 - 8\ln 2 f ( x ) = x 2 − 8 x + 8 ln x + 12 − 8 ln 2 .
a) Arătați că f ′ ( x ) = 2 ( x − 2 ) 2 x f'(x) = \frac{2(x - 2)^2}{x} f ′ ( x ) = x 2 ( x − 2 ) 2 , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) . (5p)
b) Determinați ecuația dreptei care trece prin punctul A ( 3 , 3 ) A(3, 3) A ( 3 , 3 ) și este paralelă cu tangenta la graficul funcției f f f în punctul de abscisă x = 2 x = 2 x = 2 , situat pe graficul funcției f f f . (5p)
c) Se consideră numerele reale a a a , b b b și c c c astfel încât punctul M ( a , b ) M(a, b) M ( a , b ) este situat pe graficul funcției g : ( 0 , + ∞ ) → R g: (0, +\infty) \to \mathbb{R} g : ( 0 , + ∞ ) → R , g ( x ) = x 2 − 8 ln 2 + 8 ln x g(x) = x^2 - 8\ln 2 + 8\ln x g ( x ) = x 2 − 8 ln 2 + 8 ln x și punctul N ( a , c ) N(a, c) N ( a , c ) este situat pe graficul funcției h : ( 0 , + ∞ ) → R h: (0, +\infty) \to \mathbb{R} h : ( 0 , + ∞ ) → R , h ( x ) = 8 x − 12 h(x) = 8x - 12 h ( x ) = 8 x − 12 . Demonstraţi că b ≥ c b \ge c b ≥ c , pentru orice a ∈ [ 2 , + ∞ ) a \in [2, +\infty) a ∈ [ 2 , + ∞ ) . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Funcția f f f este derivabilă pe ( 0 , + ∞ ) (0, +\infty) ( 0 , + ∞ ) ca sumă de funcții elementare derivabile. Calculăm derivata:
f ′ ( x ) = ( x 2 ) ′ − ( 8 x ) ′ + ( 8 ln x ) ′ + ( 12 − 8 ln 2 ) ′ = 2 x − 8 + 8 x f'(x) = (x^2)' - (8x)' + (8\ln x)' + (12 - 8\ln 2)' = 2x - 8 + \frac{8}{x} f ′ ( x ) = ( x 2 ) ′ − ( 8 x ) ′ + ( 8 ln x ) ′ + ( 12 − 8 ln 2 ) ′ = 2 x − 8 + x 8
(3p)
Aducem la numitor comun x x x :
f ′ ( x ) = 2 x 2 − 8 x + 8 x = 2 ( x 2 − 4 x + 4 ) x = 2 ( x − 2 ) 2 x f'(x) = \frac{2x^2 - 8x + 8}{x} = \frac{2(x^2 - 4x + 4)}{x} = \frac{2(x - 2)^2}{x} f ′ ( x ) = x 2 x 2 − 8 x + 8 = x 2 ( x 2 − 4 x + 4 ) = x 2 ( x − 2 ) 2
pentru orice x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) .
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Panta tangentei la graficul funcției f f f în punctul de abscisă x = 2 x = 2 x = 2 este m tg = f ′ ( 2 ) m_{\text{tg}} = f'(2) m tg = f ′ ( 2 ) :
f ′ ( 2 ) = 2 ( 2 − 2 ) 2 2 = 0 f'(2) = \frac{2(2 - 2)^2}{2} = 0 f ′ ( 2 ) = 2 2 ( 2 − 2 ) 2 = 0
(2p)
Dreapta căutată trece prin A ( 3 , 3 ) A(3, 3) A ( 3 , 3 ) și este paralelă cu tangenta, deci are aceeași pantă m = m tg = 0 m = m_{\text{tg}} = 0 m = m tg = 0 .
Ecuația dreptei este:
y − y A = m ( x − x A ) ⟺ y − 3 = 0 ⋅ ( x − 3 ) ⟺ y = 3 y - y_A = m(x - x_A) \iff y - 3 = 0 \cdot (x - 3) \iff y = 3 y − y A = m ( x − x A ) ⟺ y − 3 = 0 ⋅ ( x − 3 ) ⟺ y = 3
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Deoarece M ( a , b ) M(a, b) M ( a , b ) se află pe graficul funcției g g g , avem b = g ( a ) = a 2 − 8 ln 2 + 8 ln a b = g(a) = a^2 - 8\ln 2 + 8\ln a b = g ( a ) = a 2 − 8 ln 2 + 8 ln a .
Deoarece N ( a , c ) N(a, c) N ( a , c ) se află pe graficul funcției h h h , avem c = h ( a ) = 8 a − 12 c = h(a) = 8a - 12 c = h ( a ) = 8 a − 12 .
Calculăm diferența b − c b - c b − c :
b − c = g ( a ) − h ( a ) = a 2 − 8 ln 2 + 8 ln a − ( 8 a − 12 ) = a 2 − 8 a + 8 ln a + 12 − 8 ln 2 = f ( a ) b - c = g(a) - h(a) = a^2 - 8\ln 2 + 8\ln a - (8a - 12) = a^2 - 8a + 8\ln a + 12 - 8\ln 2 = f(a) b − c = g ( a ) − h ( a ) = a 2 − 8 ln 2 + 8 ln a − ( 8 a − 12 ) = a 2 − 8 a + 8 ln a + 12 − 8 ln 2 = f ( a )
Din subpunctul a), f ′ ( x ) = 2 ( x − 2 ) 2 x ≥ 0 f'(x) = \frac{2(x - 2)^2}{x} \ge 0 f ′ ( x ) = x 2 ( x − 2 ) 2 ≥ 0 pentru orice x ∈ ( 0 , + ∞ ) x \in (0, +\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) . Cum derivata se anulează doar în x = 2 x = 2 x = 2 , funcția f f f este strict crescătoare pe ( 0 , + ∞ ) (0, +\infty) ( 0 , + ∞ ) .
Calculăm valoarea funcției f f f în x = 2 x = 2 x = 2 :
f ( 2 ) = 2 2 − 8 ⋅ 2 + 8 ln 2 + 12 − 8 ln 2 = 4 − 16 + 12 = 0 f(2) = 2^2 - 8 \cdot 2 + 8\ln 2 + 12 - 8\ln 2 = 4 - 16 + 12 = 0 f ( 2 ) = 2 2 − 8 ⋅ 2 + 8 ln 2 + 12 − 8 ln 2 = 4 − 16 + 12 = 0
(2p)
Deoarece f f f este crescătoare pe [ 2 , + ∞ ) [2, +\infty) [ 2 , + ∞ ) , pentru orice a ∈ [ 2 , + ∞ ) a \in [2, +\infty) a ∈ [ 2 , + ∞ ) avem:
f ( a ) ≥ f ( 2 ) ⟹ f ( a ) ≥ 0 f(a) \ge f(2) \implies f(a) \ge 0 f ( a ) ≥ f ( 2 ) ⟹ f ( a ) ≥ 0
Rezultă b − c = f ( a ) ≥ 0 b - c = f(a) \ge 0 b − c = f ( a ) ≥ 0 , deci b ≥ c b \ge c b ≥ c , pentru orice a ∈ [ 2 , + ∞ ) a \in [2, +\infty) a ∈ [ 2 , + ∞ ) .
(3p)
2. Se consideră funcţia f : R → R f: \mathbb{R} \to \mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 2 − 4 x 2 + 4 f(x) = \frac{x^2 - 4}{x^2 + 4} f ( x ) = x 2 + 4 x 2 − 4 .
a) Arătați că ∫ 0 1 ( x 2 + 4 ) f ( x ) d x = − 11 3 \int_0^1 (x^2 + 4) f(x) \, dx = -\frac{11}{3} ∫ 0 1 ( x 2 + 4 ) f ( x ) d x = − 3 11 . (5p)
b) Demonstrați că orice primitivă a funcției f f f este concavă pe ( − ∞ , 0 ] (-\infty, 0] ( − ∞ , 0 ] . (5p)
c) Pentru fiecare număr natural n n n , se consideră I n = ∫ 1 2 x n f ( x ) d x I_n = \int_1^2 x^n f(x) \, dx I n = ∫ 1 2 x n f ( x ) d x . Demonstrați că lim n → + ∞ I n = − ∞ \lim_{n \to +\infty} I_n = -\infty lim n → + ∞ I n = − ∞ . (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Simplificăm produsul din interiorul integralei:
( x 2 + 4 ) f ( x ) = ( x 2 + 4 ) ⋅ x 2 − 4 x 2 + 4 = x 2 − 4 (x^2 + 4) f(x) = (x^2 + 4) \cdot \frac{x^2 - 4}{x^2 + 4} = x^2 - 4 ( x 2 + 4 ) f ( x ) = ( x 2 + 4 ) ⋅ x 2 + 4 x 2 − 4 = x 2 − 4
∫ 0 1 ( x 2 + 4 ) f ( x ) d x = ∫ 0 1 ( x 2 − 4 ) d x = ( x 3 3 − 4 x ) ∣ 0 1 \int_0^1 (x^2 + 4) f(x) \, dx = \int_0^1 (x^2 - 4) \, dx = \left. \left( \frac{x^3}{3} - 4x \right) \right|_0^1 ∫ 0 1 ( x 2 + 4 ) f ( x ) d x = ∫ 0 1 ( x 2 − 4 ) d x = ( 3 x 3 − 4 x ) 0 1
(3p)
Aplicăm limitele de integrare:
= ( 1 3 − 4 ) − ( 0 − 0 ) = 1 − 12 3 = − 11 3 = \left( \frac{1}{3} - 4 \right) - (0 - 0) = \frac{1 - 12}{3} = -\frac{11}{3} = ( 3 1 − 4 ) − ( 0 − 0 ) = 3 1 − 12 = − 3 11
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Fie F : R → R F: \mathbb{R} \to \mathbb{R} F : R → R o primitivă a funcției f f f . Atunci F ′ ( x ) = f ( x ) = x 2 − 4 x 2 + 4 F'(x) = f(x) = \frac{x^2 - 4}{x^2 + 4} F ′ ( x ) = f ( x ) = x 2 + 4 x 2 − 4 pentru orice x ∈ R x \in \mathbb{R} x ∈ R .
Calculăm a doua derivată F ′ ′ ( x ) = f ′ ( x ) F''(x) = f'(x) F ′′ ( x ) = f ′ ( x ) :
F ′ ′ ( x ) = ( x 2 − 4 x 2 + 4 ) ′ = ( x 2 − 4 ) ′ ( x 2 + 4 ) − ( x 2 − 4 ) ( x 2 + 4 ) ′ ( x 2 + 4 ) 2 F''(x) = \left( \frac{x^2 - 4}{x^2 + 4} \right)' = \frac{(x^2 - 4)'(x^2 + 4) - (x^2 - 4)(x^2 + 4)'}{(x^2 + 4)^2} F ′′ ( x ) = ( x 2 + 4 x 2 − 4 ) ′ = ( x 2 + 4 ) 2 ( x 2 − 4 ) ′ ( x 2 + 4 ) − ( x 2 − 4 ) ( x 2 + 4 ) ′
= 2 x ( x 2 + 4 ) − 2 x ( x 2 − 4 ) ( x 2 + 4 ) 2 = 2 x ( x 2 + 4 − x 2 + 4 ) ( x 2 + 4 ) 2 = 16 x ( x 2 + 4 ) 2 = \frac{2x(x^2 + 4) - 2x(x^2 - 4)}{(x^2 + 4)^2} = \frac{2x(x^2 + 4 - x^2 + 4)}{(x^2 + 4)^2} = \frac{16x}{(x^2 + 4)^2} = ( x 2 + 4 ) 2 2 x ( x 2 + 4 ) − 2 x ( x 2 − 4 ) = ( x 2 + 4 ) 2 2 x ( x 2 + 4 − x 2 + 4 ) = ( x 2 + 4 ) 2 16 x
(3p)
Pentru orice x ∈ ( − ∞ , 0 ] x \in (-\infty, 0] x ∈ ( − ∞ , 0 ] , avem 16 x ≤ 0 16x \le 0 16 x ≤ 0 și ( x 2 + 4 ) 2 > 0 (x^2 + 4)^2 > 0 ( x 2 + 4 ) 2 > 0 , deci:
F ′ ′ ( x ) ≤ 0 F''(x) \le 0 F ′′ ( x ) ≤ 0
Așadar, a doua derivată F ′ ′ ( x ) F''(x) F ′′ ( x ) este mai mică sau egală cu 0 0 0 pe ( − ∞ , 0 ] (-\infty, 0] ( − ∞ , 0 ] , de unde rezultă că funcția F F F este concavă pe ( − ∞ , 0 ] (-\infty, 0] ( − ∞ , 0 ] .
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Pentru orice x ∈ [ 1 , 2 ] x \in [1, 2] x ∈ [ 1 , 2 ] , avem x 2 ∈ [ 1 , 4 ] x^2 \in [1, 4] x 2 ∈ [ 1 , 4 ] , deci x 2 − 4 ≤ 0 x^2 - 4 \le 0 x 2 − 4 ≤ 0 .
De asemenea, x 2 + 4 ≤ 2 2 + 4 = 8 ⟹ 1 x 2 + 4 ≥ 1 8 x^2 + 4 \le 2^2 + 4 = 8 \implies \frac{1}{x^2 + 4} \ge \frac{1}{8} x 2 + 4 ≤ 2 2 + 4 = 8 ⟹ x 2 + 4 1 ≥ 8 1 .
Înmulțind cu x 2 − 4 ≤ 0 x^2 - 4 \le 0 x 2 − 4 ≤ 0 , sensul inegalității se inversează:
f ( x ) = x 2 − 4 x 2 + 4 ≤ x 2 − 4 8 f(x) = \frac{x^2 - 4}{x^2 + 4} \le \frac{x^2 - 4}{8} f ( x ) = x 2 + 4 x 2 − 4 ≤ 8 x 2 − 4
Cum x n > 0 x^n > 0 x n > 0 pe [ 1 , 2 ] [1, 2] [ 1 , 2 ] , deducem:
x n f ( x ) ≤ 1 8 ( x n + 2 − 4 x n ) x^n f(x) \le \frac{1}{8}(x^{n+2} - 4x^n) x n f ( x ) ≤ 8 1 ( x n + 2 − 4 x n )
(2p)
Integrăm inegalitatea pe intervalul [ 1 , 2 ] [1, 2] [ 1 , 2 ] :
I n = ∫ 1 2 x n f ( x ) d x ≤ 1 8 ∫ 1 2 ( x n + 2 − 4 x n ) d x = 1 8 ( x n + 3 n + 3 − 4 x n + 1 n + 1 ) ∣ 1 2 I_n = \int_1^2 x^n f(x) \, dx \le \frac{1}{8} \int_1^2 (x^{n+2} - 4x^n) \, dx = \frac{1}{8} \left. \left( \frac{x^{n+3}}{n+3} - 4 \frac{x^{n+1}}{n+1} \right) \right|_1^2 I n = ∫ 1 2 x n f ( x ) d x ≤ 8 1 ∫ 1 2 ( x n + 2 − 4 x n ) d x = 8 1 ( n + 3 x n + 3 − 4 n + 1 x n + 1 ) 1 2
= 1 8 ( 2 n + 3 − 1 n + 3 − 4 2 n + 1 − 1 n + 1 ) = \frac{1}{8} \left( \frac{2^{n+3} - 1}{n+3} - 4 \frac{2^{n+1} - 1}{n+1} \right) = 8 1 ( n + 3 2 n + 3 − 1 − 4 n + 1 2 n + 1 − 1 )
Grupăm termenii dominanți care conțin 2 n 2^n 2 n :
2 n + 3 − 1 n + 3 − 2 n + 3 − 4 n + 1 = 2 n + 3 ( 1 n + 3 − 1 n + 1 ) − 1 n + 3 + 4 n + 1 \frac{2^{n+3} - 1}{n+3} - \frac{2^{n+3} - 4}{n+1} = 2^{n+3} \left( \frac{1}{n+3} - \frac{1}{n+1} \right) - \frac{1}{n+3} + \frac{4}{n+1} n + 3 2 n + 3 − 1 − n + 1 2 n + 3 − 4 = 2 n + 3 ( n + 3 1 − n + 1 1 ) − n + 3 1 + n + 1 4
= 2 n + 3 ⋅ ( n + 1 ) − ( n + 3 ) ( n + 1 ) ( n + 3 ) + 4 ( n + 3 ) − ( n + 1 ) ( n + 1 ) ( n + 3 ) = − 2 ⋅ 2 n + 3 ( n + 1 ) ( n + 3 ) + 3 n + 11 ( n + 1 ) ( n + 3 ) = 2^{n+3} \cdot \frac{(n+1) - (n+3)}{(n+1)(n+3)} + \frac{4(n+3) - (n+1)}{(n+1)(n+3)} = -\frac{2 \cdot 2^{n+3}}{(n+1)(n+3)} + \frac{3n + 11}{(n+1)(n+3)} = 2 n + 3 ⋅ ( n + 1 ) ( n + 3 ) ( n + 1 ) − ( n + 3 ) + ( n + 1 ) ( n + 3 ) 4 ( n + 3 ) − ( n + 1 ) = − ( n + 1 ) ( n + 3 ) 2 ⋅ 2 n + 3 + ( n + 1 ) ( n + 3 ) 3 n + 11
I n ≤ − 2 n + 1 ( n + 1 ) ( n + 3 ) + 3 n + 11 8 ( n + 1 ) ( n + 3 ) I_n \le -\frac{2^{n+1}}{(n+1)(n+3)} + \frac{3n + 11}{8(n+1)(n+3)} I n ≤ − ( n + 1 ) ( n + 3 ) 2 n + 1 + 8 ( n + 1 ) ( n + 3 ) 3 n + 11
(2p)
Calculăm limita termenului dominant:
lim n → + ∞ 2 n + 1 ( n + 1 ) ( n + 3 ) = + ∞ \lim_{n \to +\infty} \frac{2^{n+1}}{(n+1)(n+3)} = +\infty n → + ∞ lim ( n + 1 ) ( n + 3 ) 2 n + 1 = + ∞
(deoarece o funcție exponențială cu baza 2 > 1 2 > 1 2 > 1 crește mai rapid la + ∞ +\infty + ∞ decât orice polinom).
De asemenea, lim n → + ∞ 3 n + 11 8 ( n + 1 ) ( n + 3 ) = 0 \lim_{n \to +\infty} \frac{3n + 11}{8(n+1)(n+3)} = 0 lim n → + ∞ 8 ( n + 1 ) ( n + 3 ) 3 n + 11 = 0 .
Prin urmare:
lim n → + ∞ ( − 2 n + 1 ( n + 1 ) ( n + 3 ) + 3 n + 11 8 ( n + 1 ) ( n + 3 ) ) = − ∞ \lim_{n \to +\infty} \left( -\frac{2^{n+1}}{(n+1)(n+3)} + \frac{3n + 11}{8(n+1)(n+3)} \right) = -\infty n → + ∞ lim ( − ( n + 1 ) ( n + 3 ) 2 n + 1 + 8 ( n + 1 ) ( n + 3 ) 3 n + 11 ) = − ∞
Conform criteriului de comparație (al majorării), deducem că:
lim n → + ∞ I n = − ∞ \lim_{n \to +\infty} I_n = -\infty n → + ∞ lim I n = − ∞
(1p)