Efectuăm mai întâi împărțirea (operație de ordinul al II-lea):
18:2=9
Expresia devine:
9−10+2
Efectuăm operațiile de adunare și scădere de la stânga la dreapta (operații de ordinul I):
9−10=−1
−1+2=1
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
2. Dacă x15=25, atunci 2x este:
a) 1
b) 3
c) 6
d) 15
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):
5⋅x=15⋅2⟹5x=30⟹x=530=6
Determinăm valoarea cerută, 2x:
2x=26=3
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
3. Suma numerelor întregi din intervalul [−3,4) este:
a) 4
b) 10
c) 0
d) 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Numerele întregi din intervalul [−3,4) sunt:
{−3,−2,−1,0,1,2,3}
(Numărul 4 nu aparține intervalului deoarece paranteza este rotundă la dreapta).
Calculăm suma acestora grupând termenii opuși:
S=(−3+3)+(−2+2)+(−1+1)+0=0+0+0+0=0
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
4. Cel mai mic dintre numerele 21,31,41,51 este:
a) 21
b) 41
c) 31
d) 51
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Toate fracțiile au același numărător pozitiv (1). Dintre mai multe fracții pozitive cu același numărător, cea mai mică este fracția care are numitorul cel mai mare:
2<3<4<5⟹51<41<31<21
Prin urmare, cel mai mic număr este 51.
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
5. Valoarea numărului real x=0,8(3)−0,75 este:
a) 18031
b) 1291
c) 121
d) 0,08
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Transformăm fracțiile zecimale în fracții ordinare ireductibile:
0,8(3)=9083−8=9075=65
0,75=10075=43
Aducem la numitorul comun, cmmmc(6,4)=12:
x=65−43=1210−129=121
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
6. Maria și mama ei au împreună 48 de ani. Maria afirmă: „Peste doi ani vom avea împreună 50 de ani”. Afirmația Mariei este:
a) Adevărată
b) Falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie vM vârsta Mariei și vm vârsta mamei în prezent. Avem:
vM+vm=48
Peste doi ani, ambele persoane vor avea cu doi ani mai mult, deci suma vârstelor va fi:
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,C și D, în această ordine, astfel încât AC=14 cm și BD=8 cm. Punctul C este mijlocul segmentului BD. Lungimea segmentului AB este:
a) 8 cm
b) 6 cm
c) 10 cm
d) 12 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul C fiind mijlocul segmentului BD, lungimea segmentului BC este:
BC=2BD=28=4 cm
Punctele A,B,C fiind coliniare în această ordine:
AC=AB+BC⟹AB=AC−BC=14−4=10 cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOB și BOC, cu măsura unghiului BOC egală cu 50∘, iar OD este bisectoarea unghiului AOB. Măsura unghiului DOC este:
a) 100∘
b) 105∘
c) 110∘
d) 115∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiurile AOB și BOC fiind suplementare:
∢AOB=180∘−∢BOC=180∘−50∘=130∘
Semidreapta OD este bisectoarea unghiului AOB, deci:
∢DOB=2∢AOB=2130∘=65∘
Măsura unghiului DOC este suma unghiurilor adiacente DOB și BOC:
∢DOC=∢DOB+∢BOC=65∘+50∘=115∘
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul dreptunghic ABC, cu ∢BAC=90∘, punctul D este mijlocul ipotenuzei BC, iar DC=8 cm și ∢ADB=60∘. Aria triunghiului ADC este:
a) 123 cm2
b) 83 cm2
c) 163 cm2
d) 323 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Segmentul AD este mediana corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ABC, deci:
4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD, cu AD=30 cm și AB=40 cm. Distanța de la punctul B la dreapta AC este egală cu:
a) 24 cm
b) 12 cm
c) 6 cm
d) 15 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul dreptunghic ABC (∢B=90∘), catetele sunt AB=40 cm și BC=AD=30 cm.
Calculăm lungimea ipotenuzei AC prin teorema lui Pitagora:
AC=AB2+BC2=402+302=1600+900=2500=50 cm
Distanța de la B la AC reprezintă înălțimea corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ABC:
d(B,AC)=ACAB⋅BC=5040⋅30=501200=24 cm
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
5. În figura alăturată sunt reprezentate punctele M,N,P, situate pe cercul de centru O și rază R în această ordine, astfel încât MN⌢=130∘ și ∢NOP=80∘. Măsura unghiului MNP este egală cu:
a) 60∘
b) 65∘
c) 70∘
d) 75∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiul ∢NOP este unghi la centru, deci măsura arcului NP⌢ este egală cu măsura unghiului:
NP⌢=∢NOP=80∘
Măsura cercului complet este de 360∘. Calculăm măsura arcului MP⌢:
MP⌢=360∘−(MN⌢+NP⌢)=360∘−(130∘+80∘)=360∘−210∘=150∘
Unghiul ∢MNP este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul MP⌢, deci măsura lui este jumătate din măsura arcului:
∢MNP=2MP⌢=2150∘=75∘
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
6. În cubul ABCDEFGH, din figura alăturată, suma tuturor muchiilor este de 72 cm. Segmentul BG are lungimea de:
a) 6 cm
b) 62 cm
c) 122 cm
d) 12 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Un cub are 12 muchii de lungimi egale. Notând lungimea unei muchii cu l:
12⋅l=72⟹l=1272=6 cm
Segmentul BG este diagonala feței pătrate BCGF:
BG=l2=62 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Mihai a cheltuit o sumă de bani într-o excursie de trei zile, astfel: în prima zi 40% din întreaga sumă, a doua zi 60% din rest, iar în a treia zi cu 64 de lei mai puțin decât în prima zi.
(2p) a) Cât la sută din întreaga sumă cheltuită în excursie reprezintă suma cheltuită în cea de-a doua zi?
(3p) b) Determinați suma cheltuită în excursie în cele trei zile.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Fie x suma totală de bani cheltuită în excursie.
În prima zi, Mihai cheltuiește 40% din sumă. Restul rămas după prima zi este:
100%x−40%x=60%x=10060x
(1p)
În a doua zi, el cheltuiește 60% din acest rest:
10060⋅10060x=100003600x=10036x=36%x
Prin urmare, suma cheltuită în cea de-a doua zi reprezintă 36% din întreaga sumă.
(1p)
b)
În a treia zi, Mihai a cheltuit cu 64 de lei mai puțin decât în prima zi:
S3=40%x−64
Suma totală cheltuită în cele trei zile este x:
40%x+36%x+(40%x−64)=x
(1p)
Adunăm procentele:
(40+36+40)%x−64=x
116%x−100%x=64⟹16%x=64
(1p)
Aflăm suma totală x:
10016x=64⟹x=1664⋅100=4⋅100=400 lei
Mihai a cheltuit în excursie suma totală de 400 de lei.
(1p)
2. Se consideră expresia E(x)=(3x−1)2−7(x+1)(x−2)−(x+3)2, unde x este număr real.
(2p) a) Arătați că x2−x−2=(x+1)(x−2), pentru orice număr real x.
(3p) b) Arătați că E(x)=(x−2)(x−3), pentru orice număr real x.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Desfacem parantezele din membrul drept:
(x+1)(x−2)=x⋅x−2x+x−2
(1p)
Reducem termenii asemenea:
(x+1)(x−2)=x2−x−2
Egalitatea este demonstrată pentru orice număr real x.
(1p)
b)
Dezvoltăm termenii expresiei E(x):
(3x−1)2=9x2−6x+1
−7(x+1)(x−2)=−7(x2−x−2)=−7x2+7x+14
−(x+3)2=−(x2+6x+9)=−x2−6x−9
(1p)
Înlocuim în expresia inițială și grupăm termenii asemenea:
E(x)=9x2−6x+1−7x2+7x+14−x2−6x−9
E(x)=(9−7−1)x2+(−6+7−6)x+(1+14−9)
E(x)=x2−5x+6
(1p)
Descompunem trinomul x2−5x+6 în factori:
x2−5x+6=x2−2x−3x+6=x(x−2)−3(x−2)=(x−2)(x−3)
Așadar, E(x)=(x−2)(x−3), pentru orice număr real x.
(2p) a) Arătați că a=236.
(3p) b) Demonstrați că produsul numerelor a și b este pătratul unui număr natural.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Calculăm expresiile de sub radical folosind diferența de pătrate:
262−102=(26−10)(26+10)=16⋅36=4⋅6=24
202−162=(20−16)(20+16)=4⋅36=2⋅6=12
Fracția devine:
1224=2
(1p)
Calculăm valoarea numărului a:
a=2⋅4392=2392
Raționalizăm numitorul prin amplificare cu 3:
a=2⋅396=696=236
(1p)
b)
Scoatem factorii de sub radical pentru fiecare numitor al termenilor din paranteză:
18=32,32=42,72=62
Expresia din paranteză devine:
325+423−627=21(35+43−67)
Aducem la numitorul comun 12:
124⋅5+3⋅3−2⋅7=1220+9−14=1215=45
Deci paranteza este:
425=852
(1p)
Efectuăm împărțirea prin înmulțire cu inversa fracției:
b=852:835=852⋅583=6
(1p)
Calculăm produsul numerelor a și b:
a⋅b=236⋅6=23⋅6=9=32
Deoarece 9=32, cu 3∈N, rezultă că produsul numerelor a și b este pătratul unui număr natural.
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, cu AB=27 cm, AC=36 cm și BC=48 cm. Punctul D aparține laturii AB, iar punctul E aparține laturii AC, astfel încât ∢AED=∢ABC și AD=12 cm.
(2p) a) Determinați perimetrul triunghiului ADE.
(3p) b) Dacă aria triunghiului ADE reprezintă p% din aria patrulaterului BCED, determinați numărul rațional p.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Figura de rezolvare este redată mai jos:
Comparăm triunghiurile ADE și ACB:
∢DAE≡∢CAB (unghi comun)
∢AED≡∢ABC (din ipoteză)
Conform cazului de asemănare Unghi-Unghi (U.U.), obținem:
△ADE∼△ACB
Scriem egalitatea rapoartelor de asemănare:
ACAD=ABAE=BCDE
(1p)
Înlocuim valorile numerice cunoscute:
3612=31
Așadar:
27AE=31⟹AE=9 cm
48DE=31⟹DE=16 cm
Perimetrul triunghiului ADE este:
P△ADE=AD+AE+DE=12+9+16=37 cm
(1p)
b)
Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare:
A△ABCA△ADE=(31)2=91⟹A△ABC=9⋅A△ADE
Aria triunghiului ABC este suma ariilor triunghiului ADE și a patrulaterului BCED:
A△ABC=A△ADE+ABCED
9⋅A△ADE=A△ADE+ABCED⟹ABCED=8⋅A△ADE
(1p)
Rezultă că:
A△ADE=81⋅ABCED
(1p)
Conform ipotezei, A△ADE=100p⋅ABCED, prin urmare:
100p=81⟹p=8100=12,5
Numărul rațional p este 12,5.
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD cu AB=102 cm și BC=20 cm. Se consideră punctul E, mijlocul laturii BC, și punctul F situat pe segmentul AE, astfel încât BF⊥AE.
(2p) a) Arătați că lungimea segmentului EF este 3103 cm.
(3p) b) Demonstrați că punctele B,F și D sunt coliniare.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:
Punctul E fiind mijlocul laturii BC:
BE=2BC=220=10 cm
În triunghiul dreptunghic ABE (∢B=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza AE:
AE=AB2+BE2=(102)2+102=200+100=300=103 cm
(1p)
Segmentul BF este înălțimea din B pe ipotenuza AE în triunghiul dreptunghic ABE. Aplicăm teorema catetei pentru cateta BE:
BE2=EF⋅AE⟹102=EF⋅103
EF=103100=310=3103 cm
(1p)
b)
Calculăm lungimea segmentului AF:
AF=AE−EF=103−3103=3203 cm
Raportul dintre AF și AE este:
AEAF=1033203=32⟹AF=32AE
În triunghiul ABC, AE este mediană (E este mijlocul laturii BC). Deoarece punctul F se află pe mediana AE la o distanță de două treimi de vârf (AF=32AE), rezultă că F este centrul de greutate al triunghiului ABC.
(1p)
Fie {O}=AC∩BD, intersecția diagonalelor dreptunghiului ABCD.
Diagonalele dreptunghiului se înjumătățesc, deci O este mijlocul segmentului AC, ceea ce înseamnă că BO este mediană în triunghiul ABC.
(1p)
Centrul de greutate al unui triunghi aparține fiecărei mediane a triunghiului, așadar F∈BO.
Cum BO⊂BD, rezultă că F∈BD, ceea ce demonstrează că punctele B,F și D sunt coliniare.
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă triunghiulară regulată VABC, cu VO înălțime, iar AB=24 cm. Punctul M este mijlocul laturii BC, iar N∈VA, astfel încât AN=2VN și VM=122 cm.
(2p) a) Arătați că dreapta ON este paralelă cu planul (VBC).
(3p) b) Calculați tangenta unghiului format de dreptele AM și NO.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:
Piramida VABC fiind regulată cu înălțimea VO, baza ABC este triunghi echilateral, iar O este centrul de greutate al bazei.
Cum M este mijlocul laturii BC, segmentul AM este mediană, deci:
AMAO=32
Din ipoteză, AN=2VN, deci VA=VN+AN=3VN, de unde:
VAAN=32
(1p)
În triunghiul VAM avem:
VAAN=AMAO=32
Conform reciprocei teoremei lui Thales, rezultă:
ON∥VM
Cum VM⊂(VBC) și ON⊂(VBC), rezultă:
ON∥(VBC)
(1p)
b)
Deoarece ON∥VM, unghiul format de dreptele AM și NO este unghiul dintre dreptele AM și VM:
∢(AM,NO)=∢(AM,VM)=∢VMA=∢VMO
(1p)
Înălțimea piramidei VO este perpendiculară pe planul bazei, VO⊥(ABC), deci VO⊥AM, adică triunghiul VOM este dreptunghic în O (∢VOM=90∘).
Calculăm lungimea medianei AM în triunghiul echilateral ABC (l=24 cm):
AM=2l3=2243=123 cm
Distanța de la centrul de greutate O la latura BC este:
OM=31AM=31⋅123=43 cm
În triunghiul dreptunghic VOM, ipotenuza este apotema VM=122 cm. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru înălțimea VO:
VO=VM2−OM2=(122)2−(43)2=288−48=240=415 cm
(1p)
Calculăm tangenta unghiului ∢VMO în triunghiul dreptunghic VOM:
tg(∢VMO)=OMVO=43415=315=5
Așadar, tangenta unghiului format de dreptele AM și NO este 5.