BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Timiș

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Timiș

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 18:2−10+218 : 2 - 10 + 2 este:

a) 11
b) −1-1
c) −3-3
d) 66

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Efectuăm mai întâi împărțirea (operație de ordinul al II-lea):

18:2=918 : 2 = 9

Expresia devine:

9−10+29 - 10 + 2

Efectuăm operațiile de adunare și scădere de la stânga la dreapta (operații de ordinul I):

9−10=−19 - 10 = -1

−1+2=1-1 + 2 = 1

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


2. Dacă 15x=52\frac{15}{x} = \frac{5}{2}, atunci x2\frac{x}{2} este:

a) 11
b) 33
c) 66
d) 1515

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):

5⋅x=15⋅2  ⟹  5x=30  ⟹  x=305=65 \cdot x = 15 \cdot 2 \implies 5x = 30 \implies x = \frac{30}{5} = 6

Determinăm valoarea cerută, x2\frac{x}{2}:

x2=62=3\frac{x}{2} = \frac{6}{2} = 3

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. Suma numerelor întregi din intervalul [−3,4)[-3, 4) este:

a) 44
b) 1010
c) 00
d) 66

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numerele întregi din intervalul [−3,4)[-3, 4) sunt:

{−3,−2,−1,0,1,2,3}\{-3, -2, -1, 0, 1, 2, 3\}

(Numărul 44 nu aparține intervalului deoarece paranteza este rotundă la dreapta).

Calculăm suma acestora grupând termenii opuși:

S=(−3+3)+(−2+2)+(−1+1)+0=0+0+0+0=0S = (-3 + 3) + (-2 + 2) + (-1 + 1) + 0 = 0 + 0 + 0 + 0 = 0

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Cel mai mic dintre numerele 12,13,14,15\frac{1}{2}, \frac{1}{3}, \frac{1}{4}, \frac{1}{5} este:

a) 12\frac{1}{2}
b) 14\frac{1}{4}
c) 13\frac{1}{3}
d) 15\frac{1}{5}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Toate fracțiile au același numărător pozitiv (11). Dintre mai multe fracții pozitive cu același numărător, cea mai mică este fracția care are numitorul cel mai mare:

2<3<4<5  ⟹  15<14<13<122 < 3 < 4 < 5 \implies \frac{1}{5} < \frac{1}{4} < \frac{1}{3} < \frac{1}{2}

Prin urmare, cel mai mic număr este 15\frac{1}{5}.

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


5. Valoarea numărului real x=0,8(3)−0,75x = 0,8(3) - 0,75 este:

a) 31180\frac{31}{180}
b) 9112\frac{91}{12}
c) 112\frac{1}{12}
d) 0,080,08

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Transformăm fracțiile zecimale în fracții ordinare ireductibile:

0,8(3)=83−890=7590=560,8(3) = \frac{83 - 8}{90} = \frac{75}{90} = \frac{5}{6}

0,75=75100=340,75 = \frac{75}{100} = \frac{3}{4}

Aducem la numitorul comun, cmmmc(6,4)=12\text{cmmmc}(6, 4) = 12:

x=56−34=1012−912=112x = \frac{5}{6} - \frac{3}{4} = \frac{10}{12} - \frac{9}{12} = \frac{1}{12}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. Maria și mama ei au împreună 48 de ani. Maria afirmă: „Peste doi ani vom avea împreună 50 de ani”. Afirmația Mariei este:

a) Adevărată
b) Falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie vMv_M vârsta Mariei și vmv_m vârsta mamei în prezent. Avem:

vM+vm=48v_M + v_m = 48

Peste doi ani, ambele persoane vor avea cu doi ani mai mult, deci suma vârstelor va fi:

(vM+2)+(vm+2)=(vM+vm)+4=48+4=52 de ani(v_M + 2) + (v_m + 2) = (v_M + v_m) + 4 = 48 + 4 = 52\text{ de ani}

Cum 52≠5052 \neq 50, afirmația Mariei este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,CA, B, C și DD, în această ordine, astfel încât AC=14 cmAC = 14\text{ cm} și BD=8 cmBD = 8\text{ cm}. Punctul CC este mijlocul segmentului BDBD. Lungimea segmentului ABAB este:

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 8 cm8\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul CC fiind mijlocul segmentului BDBD, lungimea segmentului BCBC este:

BC=BD2=82=4 cmBC = \frac{BD}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

Punctele A,B,CA, B, C fiind coliniare în această ordine:

AC=AB+BC  ⟹  AB=AC−BC=14−4=10 cmAC = AB + BC \implies AB = AC - BC = 14 - 4 = 10\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOBAOB și BOCBOC, cu măsura unghiului BOCBOC egală cu 50∘50^\circ, iar ODOD este bisectoarea unghiului AOBAOB. Măsura unghiului DOCDOC este:

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 100∘100^\circ
b) 105∘105^\circ
c) 110∘110^\circ
d) 115∘115^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiurile AOBAOB și BOCBOC fiind suplementare:

∢AOB=180∘−∢BOC=180∘−50∘=130∘\sphericalangle AOB = 180^\circ - \sphericalangle BOC = 180^\circ - 50^\circ = 130^\circ

Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului AOBAOB, deci:

∢DOB=∢AOB2=130∘2=65∘\sphericalangle DOB = \frac{\sphericalangle AOB}{2} = \frac{130^\circ}{2} = 65^\circ

Măsura unghiului DOCDOC este suma unghiurilor adiacente DOBDOB și BOCBOC:

∢DOC=∢DOB+∢BOC=65∘+50∘=115∘\sphericalangle DOC = \sphericalangle DOB + \sphericalangle BOC = 65^\circ + 50^\circ = 115^\circ

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul dreptunghic ABCABC, cu ∢BAC=90∘\sphericalangle BAC = 90^\circ, punctul DD este mijlocul ipotenuzei BCBC, iar DC=8 cmDC = 8\text{ cm} și ∢ADB=60∘\sphericalangle ADB = 60^\circ. Aria triunghiului ADCADC este:

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 123 cm212\sqrt{3}\text{ cm}^2
b) 83 cm28\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 163 cm216\sqrt{3}\text{ cm}^2
d) 323 cm232\sqrt{3}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Segmentul ADAD este mediana corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ABCABC, deci:

AD=BD=DC=8 cmAD = BD = DC = 8\text{ cm}

Unghiurile ∢ADB\sphericalangle ADB și ∢ADC\sphericalangle ADC sunt suplementare:

∢ADC=180∘−∢ADB=180∘−60∘=120∘\sphericalangle ADC = 180^\circ - \sphericalangle ADB = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ

Aria triunghiului ADCADC se calculează cu formula:

A△ADC=AD⋅DC⋅sin⁡(∢ADC)2=8⋅8⋅sin⁡(120∘)2=32⋅32=163 cm2\mathcal{A}_{\triangle ADC} = \frac{AD \cdot DC \cdot \sin(\sphericalangle ADC)}{2} = \frac{8 \cdot 8 \cdot \sin(120^\circ)}{2} = 32 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 16\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AD=30 cmAD = 30\text{ cm} și AB=40 cmAB = 40\text{ cm}. Distanța de la punctul BB la dreapta ACAC este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 24 cm24\text{ cm}
b) 12 cm12\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 15 cm15\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ), catetele sunt AB=40 cmAB = 40\text{ cm} și BC=AD=30 cmBC = AD = 30\text{ cm}.

Calculăm lungimea ipotenuzei ACAC prin teorema lui Pitagora:

AC=AB2+BC2=402+302=1600+900=2500=50 cmAC = \sqrt{AB^2 + BC^2} = \sqrt{40^2 + 30^2} = \sqrt{1600 + 900} = \sqrt{2500} = 50\text{ cm}

Distanța de la BB la ACAC reprezintă înălțimea corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ABCABC:

d(B,AC)=AB⋅BCAC=40⋅3050=120050=24 cmd(B, AC) = \frac{AB \cdot BC}{AC} = \frac{40 \cdot 30}{50} = \frac{1200}{50} = 24\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. În figura alăturată sunt reprezentate punctele M,N,PM, N, P, situate pe cercul de centru OO și rază RR în această ordine, astfel încât MN⌢=130∘\overparen{MN} = 130^\circ și ∢NOP=80∘\sphericalangle NOP = 80^\circ. Măsura unghiului MNPMNP este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 60∘60^\circ
b) 65∘65^\circ
c) 70∘70^\circ
d) 75∘75^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul ∢NOP\sphericalangle NOP este unghi la centru, deci măsura arcului NP⌢\overparen{NP} este egală cu măsura unghiului:

NP⌢=∢NOP=80∘\overparen{NP} = \sphericalangle NOP = 80^\circ

Măsura cercului complet este de 360∘360^\circ. Calculăm măsura arcului MP⌢\overparen{MP}:

MP⌢=360∘−(MN⌢+NP⌢)=360∘−(130∘+80∘)=360∘−210∘=150∘\overparen{MP} = 360^\circ - (\overparen{MN} + \overparen{NP}) = 360^\circ - (130^\circ + 80^\circ) = 360^\circ - 210^\circ = 150^\circ

Unghiul ∢MNP\sphericalangle MNP este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul MP⌢\overparen{MP}, deci măsura lui este jumătate din măsura arcului:

∢MNP=MP⌢2=150∘2=75∘\sphericalangle MNP = \frac{\overparen{MP}}{2} = \frac{150^\circ}{2} = 75^\circ

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


6. În cubul ABCDEFGHABCD EFGH, din figura alăturată, suma tuturor muchiilor este de 72 cm72\text{ cm}. Segmentul BGBG are lungimea de:

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 62 cm6\sqrt{2}\text{ cm}
c) 122 cm12\sqrt{2}\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un cub are 1212 muchii de lungimi egale. Notând lungimea unei muchii cu ll:

12⋅l=72  ⟹  l=7212=6 cm12 \cdot l = 72 \implies l = \frac{72}{12} = 6\text{ cm}

Segmentul BGBG este diagonala feței pătrate BCGFBCGF:

BG=l2=62 cmBG = l\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Mihai a cheltuit o sumă de bani într-o excursie de trei zile, astfel: în prima zi 40%40\% din întreaga sumă, a doua zi 60%60\% din rest, iar în a treia zi cu 6464 de lei mai puțin decât în prima zi.

(2p) a) Cât la sută din întreaga sumă cheltuită în excursie reprezintă suma cheltuită în cea de-a doua zi?
(3p) b) Determinați suma cheltuită în excursie în cele trei zile.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Fie xx suma totală de bani cheltuită în excursie.
În prima zi, Mihai cheltuiește 40%40\% din sumă. Restul rămas după prima zi este:

100%x−40%x=60%x=60100x100\% x - 40\% x = 60\% x = \frac{60}{100} x

(1p)

În a doua zi, el cheltuiește 60%60\% din acest rest:

60100⋅60100x=360010000x=36100x=36%x\frac{60}{100} \cdot \frac{60}{100} x = \frac{3600}{10000} x = \frac{36}{100} x = 36\% x

Prin urmare, suma cheltuită în cea de-a doua zi reprezintă 36%36\% din întreaga sumă.

(1p)

b)
În a treia zi, Mihai a cheltuit cu 6464 de lei mai puțin decât în prima zi:

S3=40%x−64S_3 = 40\% x - 64

Suma totală cheltuită în cele trei zile este xx:

40%x+36%x+(40%x−64)=x40\% x + 36\% x + (40\% x - 64) = x

(1p)

Adunăm procentele:

(40+36+40)%x−64=x(40 + 36 + 40)\% x - 64 = x

116%x−100%x=64  ⟹  16%x=64116\% x - 100\% x = 64 \implies 16\% x = 64

(1p)

Aflăm suma totală xx:

16100x=64  ⟹  x=64⋅10016=4⋅100=400 lei\frac{16}{100} x = 64 \implies x = \frac{64 \cdot 100}{16} = 4 \cdot 100 = 400\text{ lei}

Mihai a cheltuit în excursie suma totală de 400 de lei400\text{ de lei}.

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(3x−1)2−7(x+1)(x−2)−(x+3)2E(x) = (3x - 1)^2 - 7(x + 1)(x - 2) - (x + 3)^2, unde xx este număr real.

(2p) a) Arătați că x2−x−2=(x+1)(x−2)x^2 - x - 2 = (x + 1)(x - 2), pentru orice număr real xx.
(3p) b) Arătați că E(x)=(x−2)(x−3)E(x) = (x - 2)(x - 3), pentru orice număr real xx.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Desfacem parantezele din membrul drept:

(x+1)(x−2)=x⋅x−2x+x−2(x + 1)(x - 2) = x \cdot x - 2x + x - 2

(1p)

Reducem termenii asemenea:

(x+1)(x−2)=x2−x−2(x + 1)(x - 2) = x^2 - x - 2

Egalitatea este demonstrată pentru orice număr real xx.

(1p)

b)
Dezvoltăm termenii expresiei E(x)E(x):

(3x−1)2=9x2−6x+1(3x - 1)^2 = 9x^2 - 6x + 1

−7(x+1)(x−2)=−7(x2−x−2)=−7x2+7x+14-7(x + 1)(x - 2) = -7(x^2 - x - 2) = -7x^2 + 7x + 14

−(x+3)2=−(x2+6x+9)=−x2−6x−9-(x + 3)^2 = -(x^2 + 6x + 9) = -x^2 - 6x - 9

(1p)

Înlocuim în expresia inițială și grupăm termenii asemenea:

E(x)=9x2−6x+1−7x2+7x+14−x2−6x−9E(x) = 9x^2 - 6x + 1 - 7x^2 + 7x + 14 - x^2 - 6x - 9

E(x)=(9−7−1)x2+(−6+7−6)x+(1+14−9)E(x) = (9 - 7 - 1)x^2 + (-6 + 7 - 6)x + (1 + 14 - 9)

E(x)=x2−5x+6E(x) = x^2 - 5x + 6

(1p)

Descompunem trinomul x2−5x+6x^2 - 5x + 6 în factori:

x2−5x+6=x2−2x−3x+6=x(x−2)−3(x−2)=(x−2)(x−3)x^2 - 5x + 6 = x^2 - 2x - 3x + 6 = x(x - 2) - 3(x - 2) = (x - 2)(x - 3)

Așadar, E(x)=(x−2)(x−3)E(x) = (x - 2)(x - 3), pentru orice număr real xx.

(1p)


3. Se consideră numerele reale:

a=262−102202−162⋅9243șib=(518+332−772):583a = \frac{\sqrt{26^2 - 10^2}}{\sqrt{20^2 - 16^2}} \cdot \frac{9\sqrt{2}}{4\sqrt{3}} \quad \text{și} \quad b = \left( \frac{5}{\sqrt{18}} + \frac{3}{\sqrt{32}} - \frac{7}{\sqrt{72}} \right) : \frac{5}{8\sqrt{3}}

(2p) a) Arătați că a=362a = \frac{3\sqrt{6}}{2}.
(3p) b) Demonstrați că produsul numerelor aa și bb este pătratul unui număr natural.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Calculăm expresiile de sub radical folosind diferența de pătrate:

262−102=(26−10)(26+10)=16⋅36=4⋅6=24\sqrt{26^2 - 10^2} = \sqrt{(26 - 10)(26 + 10)} = \sqrt{16 \cdot 36} = 4 \cdot 6 = 24

202−162=(20−16)(20+16)=4⋅36=2⋅6=12\sqrt{20^2 - 16^2} = \sqrt{(20 - 16)(20 + 16)} = \sqrt{4 \cdot 36} = 2 \cdot 6 = 12

Fracția devine:

2412=2\frac{24}{12} = 2

(1p)

Calculăm valoarea numărului aa:

a=2⋅9243=9223a = 2 \cdot \frac{9\sqrt{2}}{4\sqrt{3}} = \frac{9\sqrt{2}}{2\sqrt{3}}

Raționalizăm numitorul prin amplificare cu 3\sqrt{3}:

a=962⋅3=966=362a = \frac{9\sqrt{6}}{2 \cdot 3} = \frac{9\sqrt{6}}{6} = \frac{3\sqrt{6}}{2}

(1p)

b)
Scoatem factorii de sub radical pentru fiecare numitor al termenilor din paranteză:

18=32,32=42,72=62\sqrt{18} = 3\sqrt{2}, \quad \sqrt{32} = 4\sqrt{2}, \quad \sqrt{72} = 6\sqrt{2}

Expresia din paranteză devine:

532+342−762=12(53+34−76)\frac{5}{3\sqrt{2}} + \frac{3}{4\sqrt{2}} - \frac{7}{6\sqrt{2}} = \frac{1}{\sqrt{2}} \left( \frac{5}{3} + \frac{3}{4} - \frac{7}{6} \right)

Aducem la numitorul comun 1212:

4⋅5+3⋅3−2⋅712=20+9−1412=1512=54\frac{4 \cdot 5 + 3 \cdot 3 - 2 \cdot 7}{12} = \frac{20 + 9 - 14}{12} = \frac{15}{12} = \frac{5}{4}

Deci paranteza este:

542=528\frac{5}{4\sqrt{2}} = \frac{5\sqrt{2}}{8}

(1p)

Efectuăm împărțirea prin înmulțire cu inversa fracției:

b=528:583=528⋅835=6b = \frac{5\sqrt{2}}{8} : \frac{5}{8\sqrt{3}} = \frac{5\sqrt{2}}{8} \cdot \frac{8\sqrt{3}}{5} = \sqrt{6}

(1p)

Calculăm produsul numerelor aa și bb:

a⋅b=362⋅6=3⋅62=9=32a \cdot b = \frac{3\sqrt{6}}{2} \cdot \sqrt{6} = \frac{3 \cdot 6}{2} = 9 = 3^2

Deoarece 9=329 = 3^2, cu 3∈N3 \in \mathbb{N}, rezultă că produsul numerelor aa și bb este pătratul unui număr natural.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, cu AB=27 cmAB = 27\text{ cm}, AC=36 cmAC = 36\text{ cm} și BC=48 cmBC = 48\text{ cm}. Punctul DD aparține laturii ABAB, iar punctul EE aparține laturii ACAC, astfel încât ∢AED=∢ABC\sphericalangle AED = \sphericalangle ABC și AD=12 cmAD = 12\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Determinați perimetrul triunghiului ADEADE.
(3p) b) Dacă aria triunghiului ADEADE reprezintă p%p\% din aria patrulaterului BCEDBCED, determinați numărul rațional pp.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Figura de rezolvare este redată mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 4

Comparăm triunghiurile ADEADE și ACBACB:

  • ∢DAE≡∢CAB\sphericalangle DAE \equiv \sphericalangle CAB (unghi comun)
  • ∢AED≡∢ABC\sphericalangle AED \equiv \sphericalangle ABC (din ipoteză)

Conform cazului de asemănare Unghi-Unghi (U.U.), obținem:

△ADE∼△ACB\triangle ADE \sim \triangle ACB

Scriem egalitatea rapoartelor de asemănare:

ADAC=AEAB=DEBC\frac{AD}{AC} = \frac{AE}{AB} = \frac{DE}{BC}

(1p)

Înlocuim valorile numerice cunoscute:

1236=13\frac{12}{36} = \frac{1}{3}

Așadar:

AE27=13  ⟹  AE=9 cm\frac{AE}{27} = \frac{1}{3} \implies AE = 9\text{ cm}

DE48=13  ⟹  DE=16 cm\frac{DE}{48} = \frac{1}{3} \implies DE = 16\text{ cm}

Perimetrul triunghiului ADEADE este:

P△ADE=AD+AE+DE=12+9+16=37 cm\mathcal{P}_{\triangle ADE} = AD + AE + DE = 12 + 9 + 16 = 37\text{ cm}

(1p)

b)
Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare:

A△ADEA△ABC=(13)2=19  ⟹  A△ABC=9⋅A△ADE\frac{\mathcal{A}_{\triangle ADE}}{\mathcal{A}_{\triangle ABC}} = \left( \frac{1}{3} \right)^2 = \frac{1}{9} \implies \mathcal{A}_{\triangle ABC} = 9 \cdot \mathcal{A}_{\triangle ADE}

Aria triunghiului ABCABC este suma ariilor triunghiului ADEADE și a patrulaterului BCEDBCED:

A△ABC=A△ADE+ABCED\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \mathcal{A}_{\triangle ADE} + \mathcal{A}_{BCED}

9⋅A△ADE=A△ADE+ABCED  ⟹  ABCED=8⋅A△ADE9 \cdot \mathcal{A}_{\triangle ADE} = \mathcal{A}_{\triangle ADE} + \mathcal{A}_{BCED} \implies \mathcal{A}_{BCED} = 8 \cdot \mathcal{A}_{\triangle ADE}

(1p)

Rezultă că:

A△ADE=18⋅ABCED\mathcal{A}_{\triangle ADE} = \frac{1}{8} \cdot \mathcal{A}_{BCED}

(1p)

Conform ipotezei, A△ADE=p100⋅ABCED\mathcal{A}_{\triangle ADE} = \frac{p}{100} \cdot \mathcal{A}_{BCED}, prin urmare:

p100=18  ⟹  p=1008=12,5\frac{p}{100} = \frac{1}{8} \implies p = \frac{100}{8} = 12{,}5

Numărul rațional pp este 12,512{,}5.

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD cu AB=102 cmAB = 10\sqrt{2}\text{ cm} și BC=20 cmBC = 20\text{ cm}. Se consideră punctul EE, mijlocul laturii BCBC, și punctul FF situat pe segmentul AEAE, astfel încât BF⊥AEBF \perp AE.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arătați că lungimea segmentului EFEF este 1033 cm\frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrați că punctele B,FB, F și DD sunt coliniare.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 5

Punctul EE fiind mijlocul laturii BCBC:

BE=BC2=202=10 cmBE = \frac{BC}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic ABEABE (∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza AEAE:

AE=AB2+BE2=(102)2+102=200+100=300=103 cmAE = \sqrt{AB^2 + BE^2} = \sqrt{(10\sqrt{2})^2 + 10^2} = \sqrt{200 + 100} = \sqrt{300} = 10\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

Segmentul BFBF este înălțimea din BB pe ipotenuza AEAE în triunghiul dreptunghic ABEABE. Aplicăm teorema catetei pentru cateta BEBE:

BE2=EF⋅AE  ⟹  102=EF⋅103BE^2 = EF \cdot AE \implies 10^2 = EF \cdot 10\sqrt{3}

EF=100103=103=1033 cmEF = \frac{100}{10\sqrt{3}} = \frac{10}{\sqrt{3}} = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

(1p)

b)
Calculăm lungimea segmentului AFAF:

AF=AE−EF=103−1033=2033 cmAF = AE - EF = 10\sqrt{3} - \frac{10\sqrt{3}}{3} = \frac{20\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

Raportul dintre AFAF și AEAE este:

AFAE=2033103=23  ⟹  AF=23AE\frac{AF}{AE} = \frac{\frac{20\sqrt{3}}{3}}{10\sqrt{3}} = \frac{2}{3} \implies AF = \frac{2}{3} AE

În triunghiul ABCABC, AEAE este mediană (EE este mijlocul laturii BCBC). Deoarece punctul FF se află pe mediana AEAE la o distanță de două treimi de vârf (AF=23AEAF = \frac{2}{3} AE), rezultă că FF este centrul de greutate al triunghiului ABCABC.

(1p)

Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD, intersecția diagonalelor dreptunghiului ABCDABCD.
Diagonalele dreptunghiului se înjumătățesc, deci OO este mijlocul segmentului ACAC, ceea ce înseamnă că BOBO este mediană în triunghiul ABCABC.

(1p)

Centrul de greutate al unui triunghi aparține fiecărei mediane a triunghiului, așadar F∈BOF \in BO.
Cum BO⊂BDBO \subset BD, rezultă că F∈BDF \in BD, ceea ce demonstrează că punctele B,FB, F și DD sunt coliniare.

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă triunghiulară regulată VABCVABC, cu VOVO înălțime, iar AB=24 cmAB = 24\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii BCBC, iar N∈VAN \in VA, astfel încât AN=2VNAN = 2VN și VM=122 cmVM = 12\sqrt{2}\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arătați că dreapta ONON este paralelă cu planul (VBC)(VBC).
(3p) b) Calculați tangenta unghiului format de dreptele AMAM și NONO.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 6

Piramida VABCVABC fiind regulată cu înălțimea VOVO, baza ABCABC este triunghi echilateral, iar OO este centrul de greutate al bazei.
Cum MM este mijlocul laturii BCBC, segmentul AMAM este mediană, deci:

AOAM=23\frac{AO}{AM} = \frac{2}{3}

Din ipoteză, AN=2VNAN = 2VN, deci VA=VN+AN=3VNVA = VN + AN = 3VN, de unde:

ANVA=23\frac{AN}{VA} = \frac{2}{3}

(1p)

În triunghiul VAMVAM avem:

ANVA=AOAM=23\frac{AN}{VA} = \frac{AO}{AM} = \frac{2}{3}

Conform reciprocei teoremei lui Thales, rezultă:

ON∥VMON \parallel VM

Cum VM⊂(VBC)VM \subset (VBC) și ON⊄(VBC)ON \not\subset (VBC), rezultă:

ON∥(VBC)ON \parallel (VBC)

(1p)

b)
Deoarece ON∥VMON \parallel VM, unghiul format de dreptele AMAM și NONO este unghiul dintre dreptele AMAM și VMVM:

∢(AM,NO)=∢(AM,VM)=∢VMA=∢VMO\sphericalangle(AM, NO) = \sphericalangle(AM, VM) = \sphericalangle VMA = \sphericalangle VMO

(1p)

Înălțimea piramidei VOVO este perpendiculară pe planul bazei, VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), deci VO⊥AMVO \perp AM, adică triunghiul VOMVOM este dreptunghic în OO (∢VOM=90∘\sphericalangle VOM = 90^\circ).

Calculăm lungimea medianei AMAM în triunghiul echilateral ABCABC (l=24 cml = 24\text{ cm}):

AM=l32=2432=123 cmAM = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{24\sqrt{3}}{2} = 12\sqrt{3}\text{ cm}

Distanța de la centrul de greutate OO la latura BCBC este:

OM=13AM=13⋅123=43 cmOM = \frac{1}{3} AM = \frac{1}{3} \cdot 12\sqrt{3} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic VOMVOM, ipotenuza este apotema VM=122 cmVM = 12\sqrt{2}\text{ cm}. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru înălțimea VOVO:

VO=VM2−OM2=(122)2−(43)2=288−48=240=415 cmVO = \sqrt{VM^2 - OM^2} = \sqrt{(12\sqrt{2})^2 - (4\sqrt{3})^2} = \sqrt{288 - 48} = \sqrt{240} = 4\sqrt{15}\text{ cm}

(1p)

Calculăm tangenta unghiului ∢VMO\sphericalangle VMO în triunghiul dreptunghic VOMVOM:

tg⁡(∢VMO)=VOOM=41543=153=5\operatorname{tg}(\sphericalangle VMO) = \frac{VO}{OM} = \frac{4\sqrt{15}}{4\sqrt{3}} = \sqrt{\frac{15}{3}} = \sqrt{5}

Așadar, tangenta unghiului format de dreptele AMAM și NONO este 5\sqrt{5}.

(1p)