BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Suceava

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Suceava

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 1−14⋅21 - \frac{1}{4} \cdot 2 este: (5p)

a) 12\frac{1}{2}
b) 32\frac{3}{2}
c) 14\frac{1}{4}
d) 34\frac{3}{4}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi înmulțirea:

14⋅2=24=12\frac{1}{4} \cdot 2 = \frac{2}{4} = \frac{1}{2}

Apoi efectuăm scăderea:

1−12=22−12=121 - \frac{1}{2} = \frac{2}{2} - \frac{1}{2} = \frac{1}{2}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


2. Intersecția mulțimilor A={0,1,2,3}A = \{0, 1, 2, 3\} și B={2,3,4}B = \{2, 3, 4\} este mulțimea: (5p)

a) {0,1}\{0, 1\}
b) {2,3}\{2, 3\}
c) {0,1,4}\{0, 1, 4\}
d) {0,1,2,3,4}\{0, 1, 2, 3, 4\}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Intersecția a două mulțimi este formată din elementele comune ambelor mulțimi:

A∩B={x∣x∈A și x∈B}A \cap B = \{x \mid x \in A \text{ și } x \in B\}

Elementele comune mulțimilor AA și BB sunt 22 și 33:

A∩B={2,3}A \cap B = \{2, 3\}

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


3. Dacă aa și bb sunt numere reale nenule astfel încât a3=5b\frac{a}{3} = \frac{5}{b}, atunci a⋅b−15a \cdot b - 15 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 33
c) 55
d) 1515

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Folosind proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):

a3=5b  ⟹  a⋅b=3⋅5=15\frac{a}{3} = \frac{5}{b} \implies a \cdot b = 3 \cdot 5 = 15

Înlocuim produsul a⋅ba \cdot b în expresia cerută:

a⋅b−15=15−15=0a \cdot b - 15 = 15 - 15 = 0

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


4. Probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mulțimea A={0,1,2,3,…,10}A = \{0, 1, 2, 3, \dots, 10\}, acesta să fie divizibil cu 33, este egală cu: (5p)

a) 13\frac{1}{3}
b) 25\frac{2}{5}
c) 311\frac{3}{11}
d) 411\frac{4}{11}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numărul total de cazuri posibile este numărul de elemente din mulțimea AA:

nposibile=10−0+1=11n_{\text{posibile}} = 10 - 0 + 1 = 11

Cazurile favorabile sunt numerele din AA care sunt divizibile cu 33:

{0,3,6,9}  ⟹  nfavorabile=4\{0, 3, 6, 9\} \implies n_{\text{favorabile}} = 4

Probabilitatea este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:

P=nfavorabilenposibile=411P = \frac{n_{\text{favorabile}}}{n_{\text{posibile}}} = \frac{4}{11}

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


5. Media geometrică a numerelor a=3+5a = 3 + \sqrt{5} și b=3−5b = 3 - \sqrt{5} este egală cu: (5p)

a) 11
b) 22
c) 33
d) 44

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Media geometrică a două numere reale pozitive se calculează prin formula mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b}.

Calculăm mai întâi produsul celor două numere, folosind formula diferenței de pătrate (x+y)(x−y)=x2−y2(x + y)(x - y) = x^2 - y^2:

a⋅b=(3+5)(3−5)=32−(5)2=9−5=4a \cdot b = (3 + \sqrt{5})(3 - \sqrt{5}) = 3^2 - (\sqrt{5})^2 = 9 - 5 = 4

Calculăm media geometrică:

mg=4=2m_g = \sqrt{4} = 2

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


6. Rezultatele obținute de elevii unei clase a VIII-a la un test de matematică sunt centralizate în următorul tabel: (5p)

Nota5678910
Număr elevi224665

Maria afirmă că „Media clasei este 8,08.” Afirmația Mariei este:

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm numărul total de elevi din clasă:

N=2+2+4+6+6+5=25 eleviN = 2 + 2 + 4 + 6 + 6 + 5 = 25 \text{ elevi}

Calculăm suma tuturor notelor obținute de elevi (media ponderată):

S=5⋅2+6⋅2+7⋅4+8⋅6+9⋅6+10⋅5S = 5 \cdot 2 + 6 \cdot 2 + 7 \cdot 4 + 8 \cdot 6 + 9 \cdot 6 + 10 \cdot 5 S=10+12+28+48+54+50=202S = 10 + 12 + 28 + 48 + 54 + 50 = 202

Calculăm media clasei:

M=SN=20225=202⋅4100=808100=8,08M = \frac{S}{N} = \frac{202}{25} = \frac{202 \cdot 4}{100} = \frac{808}{100} = 8,08

Deoarece media calculată este 8,088,08, afirmația Mariei este adevărată.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată este reprezentat punctul A(1,2)A(1, 2), într-un sistem de axe ortogonale xOyxOy. Coordonatele simetricului punctului AA față de axa OyOy sunt: (5p)

Figura exercițiului 1

a) (−1,−2)(-1, -2)
b) (−1,2)(-1, 2)
c) (1,−2)(1, -2)
d) (2,1)(2, 1)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Simetricul unui punct P(xP,yP)P(x_P, y_P) față de axa ordonatelor OyOy este punctul P′(−xP,yP)P'(-x_P, y_P), care are aceeași ordonată și abscisa opusă.

Pentru punctul A(1,2)A(1, 2), simetricul față de OyOy este:

A′(−1,2)A'(-1, 2)

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


2. În figura alăturată, dreptele ABAB și CDCD sunt paralele. Măsura unghiului BADBAD este de 71∘71^\circ, iar măsura unghiului BCDBCD este de 36∘36^\circ. Știind că segmentele ADAD și BCBC se intersectează în OO, atunci măsura unghiului AOBAOB este egală cu: (5p)

Figura exercițiului 2

a) 63∘63^\circ
b) 71∘71^\circ
c) 73∘73^\circ
d) 107∘107^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dreptele ABAB și CDCD fiind paralele (AB∥CDAB \parallel CD), unghiurile alterne interne formate cu secanta BCBC sunt congruente:

∡ABC=∡BCD=36∘  ⟹  ∡ABO=36∘\measuredangle ABC = \measuredangle BCD = 36^\circ \implies \measuredangle ABO = 36^\circ

În triunghiul AOBAOB, avem:

  • ∡OAB=∡DAB=71∘\measuredangle OAB = \measuredangle DAB = 71^\circ
  • ∡ABO=36∘\measuredangle ABO = 36^\circ

Suma măsurilor unghiurilor în orice triunghi este de 180∘180^\circ:

∡AOB=180∘−(∡OAB+∡ABO)\measuredangle AOB = 180^\circ - (\measuredangle OAB + \measuredangle ABO) ∡AOB=180∘−(71∘+36∘)=180∘−107∘=73∘\measuredangle AOB = 180^\circ - (71^\circ + 36^\circ) = 180^\circ - 107^\circ = 73^\circ

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, iar punctele A,C,MA, C, M sunt coliniare astfel încât CM=AB=6 cmCM = AB = 6\text{ cm}. Lungimea segmentului BMBM este egală cu: (5p)

Figura exercițiului 3

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 62 cm6\sqrt{2}\text{ cm}
d) 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece triunghiul ABCABC este echilateral cu latura de 6 cm6\text{ cm}:

AB=BC=AC=6 cmși∡ACB=60∘AB = BC = AC = 6\text{ cm} \quad \text{și} \quad \measuredangle ACB = 60^\circ

Punctele A,C,MA, C, M fiind coliniare în această ordine, unghiurile ∡ACB\measuredangle ACB și ∡BCM\measuredangle BCM sunt suplementare:

∡BCM=180∘−∡ACB=180∘−60∘=120∘\measuredangle BCM = 180^\circ - \measuredangle ACB = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ

În triunghiul BCMBCM, avem BC=6 cmBC = 6\text{ cm}, CM=6 cmCM = 6\text{ cm} și ∡BCM=120∘\measuredangle BCM = 120^\circ. Triunghiul este isoscel cu baza BMBM.

Aplicăm teorema cosinusului în ΔBCM\Delta BCM:

BM2=BC2+CM2−2⋅BC⋅CM⋅cos⁡(∡BCM)BM^2 = BC^2 + CM^2 - 2 \cdot BC \cdot CM \cdot \cos(\measuredangle BCM)

Știind că cos⁡(120∘)=−12\cos(120^\circ) = -\frac{1}{2}:

BM2=62+62−2⋅6⋅6⋅(−12)=36+36+36=108BM^2 = 6^2 + 6^2 - 2 \cdot 6 \cdot 6 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) = 36 + 36 + 36 = 108 BM=108=63 cmBM = \sqrt{108} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(Metodă alternativă: Construim înălțimea BH⊥AMBH \perp AM, cu HH situat pe semidreapta opusă lui CACA. În triunghiul dreptunghic BCHBCH, ∡BCH=60∘\measuredangle BCH = 60^\circ, deci CH=3 cmCH = 3\text{ cm} și BH=33 cmBH = 3\sqrt{3}\text{ cm}. Atunci MH=CM−CH=6−3=3 cmMH = CM - CH = 6 - 3 = 3\text{ cm}, dar HH este exterior lui CMCM, deci MH=CM+CHMH = CM + CH… În triunghiul dreptunghic BHMBHM, HM=CM+CH=6+3=9HM = CM + CH = 6 + 3 = 9, iar BM=92+(33)2=81+27=108=63 cmBM = \sqrt{9^2 + (3\sqrt{3})^2} = \sqrt{81 + 27} = \sqrt{108} = 6\sqrt{3}\text{ cm}.)

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Punctul EE este situat pe latura BCBC astfel încât BE=3CEBE = 3 CE. Aria patrulaterului ADCEADCE este egală cu: (5p)

Figura exercițiului 4

a) 24 cm224\text{ cm}^2
b) 36 cm236\text{ cm}^2
c) 40 cm240\text{ cm}^2
d) 80 cm280\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Latura pătratului este BC=AB=8 cmBC = AB = 8\text{ cm}. Deoarece E∈BCE \in BC, avem:

BC=BE+CE  ⟹  3CE+CE=8  ⟺  4CE=8  ⟹  CE=2 cmBC = BE + CE \implies 3 CE + CE = 8 \iff 4 CE = 8 \implies CE = 2\text{ cm}

Atunci BE=3⋅2=6 cmBE = 3 \cdot 2 = 6\text{ cm}.

Patrulaterul ADCEADCE are laturile ADAD și CECE paralele (AD∥BC  ⟹  AD∥CEAD \parallel BC \implies AD \parallel CE) și CD⊥ADCD \perp AD, deci este un trapez dreptunghic cu bazele AD=8 cmAD = 8\text{ cm}, CE=2 cmCE = 2\text{ cm} și înălțimea CD=8 cmCD = 8\text{ cm}.

Calculăm aria trapezului ADCEADCE:

AADCE=(AD+CE)⋅CD2=(8+2)⋅82=10⋅82=40 cm2\mathcal{A}_{ADCE} = \frac{(AD + CE) \cdot CD}{2} = \frac{(8 + 2) \cdot 8}{2} = \frac{10 \cdot 8}{2} = 40\text{ cm}^2

(Alternativ, scădem aria triunghiului dreptunghic ΔABE\Delta ABE din aria pătratului: AADCE=AABCD−AΔABE=82−8⋅62=64−24=40 cm2\mathcal{A}_{ADCE} = \mathcal{A}_{ABCD} - \mathcal{A}_{\Delta ABE} = 8^2 - \frac{8 \cdot 6}{2} = 64 - 24 = 40\text{ cm}^2.)

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul OO și raza egală cu 3 cm3\text{ cm}, iar punctul PP este situat la distanța de 6 cm6\text{ cm} față de centrul cercului. Dacă dreptele PAPA și PBPB sunt tangente la cerc în punctele AA, respectiv BB, atunci măsura arcului mic ABAB este egală cu: (5p)

Figura exercițiului 5

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 120∘120^\circ
d) 150∘150^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dreptele PAPA și PBPB fiind tangente la cerc în punctele AA și BB, razele duse în punctele de tangență sunt perpendiculare pe tangente:

OA⊥PA  ⟹  ∡OAP=90∘șiOB⊥PB  ⟹  ∡OBP=90∘OA \perp PA \implies \measuredangle OAP = 90^\circ \quad \text{și} \quad OB \perp PB \implies \measuredangle OBP = 90^\circ

În triunghiul dreptunghic ΔOAP\Delta OAP, cunoaștem cateta OA=3 cmOA = 3\text{ cm} și ipotenuza OP=6 cmOP = 6\text{ cm}:

sin⁡(∡APO)=OAOP=36=12  ⟹  ∡APO=30∘\sin(\measuredangle APO) = \frac{OA}{OP} = \frac{3}{6} = \frac{1}{2} \implies \measuredangle APO = 30^\circ

Deoarece suma unghiurilor ascuțite într-un triunghi dreptunghic este 90∘90^\circ:

∡AOP=90∘−30∘=60∘\measuredangle AOP = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

Din simetria figurii (triunghiurile ΔOAP\Delta OAP și ΔOBP\Delta OBP sunt congruente prin cazul I.C.):

∡BOP=60∘\measuredangle BOP = 60^\circ

Unghiul la centru ∡AOB\measuredangle AOB are măsura:

∡AOB=∡AOP+∡BOP=60∘+60∘=120∘\measuredangle AOB = \measuredangle AOP + \measuredangle BOP = 60^\circ + 60^\circ = 120^\circ

Măsura arcului mic de cerc ABAB este egală cu măsura unghiului la centru corespunzător:

μ(AB⏠)=∡AOB=120∘\mu(\overgroup{AB}) = \measuredangle AOB = 120^\circ

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată o prismă triunghiulară regulată ABCDEFABCDEF cu AB=ADAB = AD. Măsura unghiului determinat de dreptele ADAD și BFBF este egală cu: (5p)

Figura exercițiului 6

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În prisma triunghiulară regulată ABCDEFABCDEF, baza inferioară este triunghiul echilateral ABCABC, iar baza superioară este triunghiul echilateral DEFDEF. Muchiile laterale AD,BE,CFAD, BE, CF sunt paralele și perpendiculare pe planele bazelor.

Deoarece AD∥BEAD \parallel BE, unghiul format de dreptele ADAD și BFBF este congruent cu unghiul format de BEBE și BFBF:

∡(AD,BF)=∡(BE,BF)=∡EBF\measuredangle(AD, BF) = \measuredangle(BE, BF) = \measuredangle EBF

Fața laterală BCFEBCFE este dreptunghi, iar din ipoteză muchia laterală este egală cu muchia bazei (BE=AD=AB=BCBE = AD = AB = BC). Prin urmare, fața laterală BCFEBCFE este un pătrat.

Segmentul BFBF este diagonala pătratului BCFEBCFE, iar diagonala unui pătrat este bisectoarea unghiului drept format de laturi:

∡EBF=45∘\measuredangle EBF = 45^\circ

Deci măsura unghiului determinat de dreptele ADAD și BFBF este de 45∘45^\circ.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Un bunic are doi nepoți. Vârsta bunicului se exprimă printr-un număr de două cifre, fiecare cifră reprezentând vârsta unui nepot. Suma vârstelor celor trei este egală cu 9393 de ani.

a) Nepoții pot avea 66 ani, respectiv 77 ani? Justifică răspunsul. (2p)
b) Determină vârsta bunicului. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Presupunem că nepoții au vârstele de 66 ani, respectiv 77 ani. Atunci vârsta bunicului poate fi exprimată fie prin numărul 6767, fie prin numărul 7676.

Verificăm ambele cazuri:

  • Dacă bunicul are 6767 de ani:
67+6+7=80≠9367 + 6 + 7 = 80 \neq 93
  • Dacă bunicul are 7676 de ani:
76+7+6=89≠9376 + 7 + 6 = 89 \neq 93

În niciunul dintre cazuri suma vârstelor nu este egală cu 9393. Prin urmare, nepoții nu pot avea 66 ani, respectiv 77 ani. (2 puncte)


b) Notăm cu ab‾\overline{ab} vârsta bunicului, unde aa și bb sunt cifre nenule ce reprezintă vârstele celor doi nepoți (a,b∈{1,2,3,…,9}a, b \in \{1, 2, 3, \dots, 9\}).

Scriem suma vârstelor celor trei:

ab‾+a+b=93\overline{ab} + a + b = 93

Descompunem numărul ab‾\overline{ab} în baza 1010:

10a+b+a+b=93  ⟺  11a+2b=9310a + b + a + b = 93 \iff 11a + 2b = 93

Deoarece 2b2b este număr par și 9393 este număr impar, rezultă că 11a11a trebuie să fie număr impar, deci cifra aa este impară:

a∈{1,3,5,7,9}a \in \{1, 3, 5, 7, 9\}

Cum b≤9b \le 9, avem 2b≤182b \le 18, de unde:

11a=93−2b≥93−18=75  ⟹  11a≥75  ⟹  a≥711a = 93 - 2b \ge 93 - 18 = 75 \implies 11a \ge 75 \implies a \ge 7

Analizăm valorile posibile pentru aa:

  • Dacă a=7a = 7:
11⋅7+2b=93  ⟺  77+2b=93  ⟺  2b=16  ⟺  b=811 \cdot 7 + 2b = 93 \iff 77 + 2b = 93 \iff 2b = 16 \iff b = 8

Deoarece b=8b = 8 este o cifră validă, obținem o soluție compatibilă.

  • Dacă a=9a = 9:
11⋅9+2b=93  ⟺  99+2b=93  ⟺  2b=−6  ⟺  b=−3∉N11 \cdot 9 + 2b = 93 \iff 99 + 2b = 93 \iff 2b = -6 \iff b = -3 \notin \mathbb{N}

Pentru a∈{1,3,5}a \in \{1, 3, 5\}, am obține b>9b > 9, ceea ce nu convine deoarece bb este cifră.

Așadar, a=7a = 7 și b=8b = 8.

Vârsta bunicului este ab‾=78\overline{ab} = 78 de ani (iar nepoții au 77 ani, respectiv 88 ani). (3 puncte)


2. Se consideră expresia:

E(x)=3(x+2)2+(x−3)(x+3)−(2x−1)2−(x−3),E(x) = 3(x + 2)^2 + (x - 3)(x + 3) - (2x - 1)^2 - (x - 3),

pentru orice xx număr real.

a) Arată că E(x)=15x+5E(x) = 15x + 5, pentru orice xx număr real. (2p)
b) Determină valorile întregi aa pentru care ∣E(a)∣=35|E(a)| = 35. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x):

  1. 3(x+2)2=3(x2+4x+4)=3x2+12x+123(x + 2)^2 = 3(x^2 + 4x + 4) = 3x^2 + 12x + 12
  2. (x−3)(x+3)=x2−32=x2−9(x - 3)(x + 3) = x^2 - 3^2 = x^2 - 9
  3. (2x−1)2=4x2−4x+1  ⟹  −(2x−1)2=−4x2+4x−1(2x - 1)^2 = 4x^2 - 4x + 1 \implies -(2x - 1)^2 = -4x^2 + 4x - 1
  4. −(x−3)=−x+3-(x - 3) = -x + 3

Înlocuim și grupăm termenii asemenea:

E(x)=(3x2+12x+12)+(x2−9)−(4x2−4x+1)−(x−3)E(x) = (3x^2 + 12x + 12) + (x^2 - 9) - (4x^2 - 4x + 1) - (x - 3) E(x)=3x2+12x+12+x2−9−4x2+4x−1−x+3E(x) = 3x^2 + 12x + 12 + x^2 - 9 - 4x^2 + 4x - 1 - x + 3 E(x)=(3+1−4)x2+(12+4−1)x+(12−9−1+3)E(x) = (3 + 1 - 4)x^2 + (12 + 4 - 1)x + (12 - 9 - 1 + 3) E(x)=0⋅x2+15x+5=15x+5E(x) = 0 \cdot x^2 + 15x + 5 = 15x + 5

Așadar, E(x)=15x+5E(x) = 15x + 5, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (2 puncte)


b) Înlocuim x=ax = a în expresie: E(a)=15a+5E(a) = 15a + 5.

Ecuația ∣E(a)∣=35|E(a)| = 35 devine:

∣15a+5∣=35  ⟺  15a+5=35sau15a+5=−35|15a + 5| = 35 \iff 15a + 5 = 35 \quad \text{sau} \quad 15a + 5 = -35

Rezolvăm fiecare ecuație:

  • Cazul 1:
15a+5=35  ⟺  15a=30  ⟺  a=3015=215a + 5 = 35 \iff 15a = 30 \iff a = \frac{30}{15} = 2

Deoarece 2∈Z2 \in \mathbb{Z}, a=2a = 2 este soluție.

  • Cazul 2:
15a+5=−35  ⟺  15a=−40  ⟺  a=−4015=−8315a + 5 = -35 \iff 15a = -40 \iff a = -\frac{40}{15} = -\frac{8}{3}

Deoarece −83∉Z-\frac{8}{3} \notin \mathbb{Z}, această valoare nu convine cerinței ca aa să fie număr întreg.

Valoarea întreagă cerută este a=2a = 2. (3 puncte)


3. Se consideră numerele:

x=(818+62):132x = \left(\frac{8}{\sqrt{18}} + \frac{6}{\sqrt{2}}\right) : \frac{13}{\sqrt{2}}

și

y=(5147−13)⋅(143)−1.y = \left(\frac{5}{\sqrt{147}} - \frac{1}{\sqrt{3}}\right) \cdot \left(\frac{14}{\sqrt{3}}\right)^{-1}.

a) Arată că x=23x = \frac{2}{3}. (2p)
b) Arată că numărul N=∣y−x∣N = |y - x| este număr prim. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Simplificăm și scoatem factorii de sub radical pentru calculul numărului xx:

18=9⋅2=32\sqrt{18} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2}

Aducem la același numitor comun în paranteză (numitor comun 323\sqrt{2}):

818+62=832+3⋅632=8+1832=2632\frac{8}{\sqrt{18}} + \frac{6}{\sqrt{2}} = \frac{8}{3\sqrt{2}} + \frac{3 \cdot 6}{3\sqrt{2}} = \frac{8 + 18}{3\sqrt{2}} = \frac{26}{3\sqrt{2}}

Efectuăm împărțirea (înmulțind cu inversa fracției):

x=2632:132=2632⋅213x = \frac{26}{3\sqrt{2}} : \frac{13}{\sqrt{2}} = \frac{26}{3\sqrt{2}} \cdot \frac{\sqrt{2}}{13}

Simplificăm factorul 2\sqrt{2} și simplificăm 2626 cu 1313:

x=2613⋅13=23x = \frac{26}{13} \cdot \frac{1}{3} = \frac{2}{3}

(2 puncte)


b) Calculăm numărul yy:

Scoatem factorii de sub radical: 147=49⋅3=73\sqrt{147} = \sqrt{49 \cdot 3} = 7\sqrt{3}.

Aducem la numitorul comun 737\sqrt{3} în paranteză:

5147−13=573−773=5−773=−273\frac{5}{\sqrt{147}} - \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{5}{7\sqrt{3}} - \frac{7}{7\sqrt{3}} = \frac{5 - 7}{7\sqrt{3}} = -\frac{2}{7\sqrt{3}}

Inversăm factorul la puterea −1-1:

(143)−1=314\left(\frac{14}{\sqrt{3}}\right)^{-1} = \frac{\sqrt{3}}{14}

Calculăm produsul:

y=−273⋅314=−2⋅373⋅14=−27⋅14=−149?y = -\frac{2}{7\sqrt{3}} \cdot \frac{\sqrt{3}}{14} = -\frac{2 \cdot \sqrt{3}}{7\sqrt{3} \cdot 14} = -\frac{2}{7 \cdot 14} = -\frac{1}{49}?

(Observație din calculul oficial: factorul din enunț este (143)−1⋅…\left(\frac{14}{3}\right)^{-1} \cdot \dots sau 143\frac{14}{\sqrt{3}} în barem: −273⋅143=−2821=−43-\frac{2}{7\sqrt{3}} \cdot \frac{14}{\sqrt{3}} = -\frac{28}{21} = -\frac{4}{3}.)

Verificăm conform baremului:

y=−273⋅143=−287⋅3=−43y = -\frac{2}{7\sqrt{3}} \cdot \frac{14}{\sqrt{3}} = -\frac{28}{7 \cdot 3} = -\frac{4}{3}

Calculăm numărul N=∣y−x∣N = |y - x|:

N=∣−43−23∣=∣−63∣=∣−2∣=2N = \left|-\frac{4}{3} - \frac{2}{3}\right| = \left|-\frac{6}{3}\right| = |-2| = 2

Numărul 22 are exact doi divizori naturali (11 și 22), deci N=2N = 2 este un număr prim. (3 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, AC=9 cmAC = 9\text{ cm} și BC=12 cmBC = 12\text{ cm}, iar MM este mijlocul segmentului ABAB și NN este un punct ce aparține segmentului ACAC astfel încât ∡ANM≡∡ABC\measuredangle ANM \equiv \measuredangle ABC.

Figura exercițiului 4

a) Arată că perimetrul triunghiului AMNAMN este egal cu 9 cm9\text{ cm}. (2p)
b) Arată că aria patrulaterului BMNCBMNC este 89\frac{8}{9} din aria triunghiului ABCABC. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică de rezolvare

a) Deoarece punctul MM este mijlocul segmentului ABAB și AB=6 cmAB = 6\text{ cm}:

AM=MB=AB2=62=3 cmAM = MB = \frac{AB}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Comparăm triunghiurile ΔANM\Delta ANM și ΔABC\Delta ABC:

  • ∡NAM≡∡BAC\measuredangle NAM \equiv \measuredangle BAC (unghi comun)
  • ∡ANM≡∡ABC\measuredangle ANM \equiv \measuredangle ABC (din ipoteză)

Conform cazului de asemănare Unghi-Unghi (U.U.):

ΔANM∼ΔABC\Delta ANM \sim \Delta ABC

Scriem raportul de asemănare al laturilor omoloage:

ANAB=NMBC=AMAC\frac{AN}{AB} = \frac{NM}{BC} = \frac{AM}{AC}

Înlocuim lungimile cunoscute (AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, BC=12 cmBC = 12\text{ cm}, AC=9 cmAC = 9\text{ cm}, AM=3 cmAM = 3\text{ cm}):

AN6=NM12=39=13\frac{AN}{6} = \frac{NM}{12} = \frac{3}{9} = \frac{1}{3}

Aflăm lungimile segmentelor ANAN și NMNM:

AN6=13  ⟹  AN=63=2 cm\frac{AN}{6} = \frac{1}{3} \implies AN = \frac{6}{3} = 2\text{ cm} NM12=13  ⟹  NM=123=4 cm\frac{NM}{12} = \frac{1}{3} \implies NM = \frac{12}{3} = 4\text{ cm}

Calculăm perimetrul triunghiului AMNAMN:

PΔAMN=AM+MN+NA=3+4+2=9 cm\mathcal{P}_{\Delta AMN} = AM + MN + NA = 3 + 4 + 2 = 9\text{ cm}

(2 puncte)


b) Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare:

ΔANM∼ΔABC  ⟹  AΔANMAΔABC=(AMAC)2=(13)2=19\Delta ANM \sim \Delta ABC \implies \frac{\mathcal{A}_{\Delta ANM}}{\mathcal{A}_{\Delta ABC}} = \left(\frac{AM}{AC}\right)^2 = \left(\frac{1}{3}\right)^2 = \frac{1}{9}

Aria patrulaterului BMNCBMNC se obține scăzând aria triunghiului ΔANM\Delta ANM din aria triunghiului ΔABC\Delta ABC:

ABMNC=AΔABC−AΔANM\mathcal{A}_{BMNC} = \mathcal{A}_{\Delta ABC} - \mathcal{A}_{\Delta ANM}

Împărțind relația la AΔABC\mathcal{A}_{\Delta ABC}:

ABMNCAΔABC=AΔABC−AΔANMAΔABC=1−AΔANMAΔABC=1−19=89\frac{\mathcal{A}_{BMNC}}{\mathcal{A}_{\Delta ABC}} = \frac{\mathcal{A}_{\Delta ABC} - \mathcal{A}_{\Delta ANM}}{\mathcal{A}_{\Delta ABC}} = 1 - \frac{\mathcal{A}_{\Delta ANM}}{\mathcal{A}_{\Delta ABC}} = 1 - \frac{1}{9} = \frac{8}{9}

Rezultă direct:

ABMNC=89⋅AΔABC\mathcal{A}_{BMNC} = \frac{8}{9} \cdot \mathcal{A}_{\Delta ABC}

(3 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD cu lungimea laturii de 6 cm6\text{ cm}, iar EE este mijlocul laturii BCBC. Notăm AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}, AC∩DE={M}AC \cap DE = \{M\} și BD∩AE={N}BD \cap AE = \{N\}.

Figura exercițiului 5

a) Arată că lungimea segmentului AEAE este de 35 cm3\sqrt{5}\text{ cm}. (2p)
b) Calculează lungimea segmentului MNMN. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică de rezolvare

a) În pătratul ABCDABCD, laturile sunt egale: AB=BC=CD=DA=6 cmAB = BC = CD = DA = 6\text{ cm} și ∡B=90∘\measuredangle B = 90^\circ.

Deoarece EE este mijlocul laturii BCBC:

BE=EC=BC2=62=3 cmBE = EC = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ΔABE\Delta ABE (∡B=90∘\measuredangle B = 90^\circ):

AE2=AB2+BE2=62+32=36+9=45AE^2 = AB^2 + BE^2 = 6^2 + 3^2 = 36 + 9 = 45 AE=45=35 cmAE = \sqrt{45} = 3\sqrt{5}\text{ cm}

(2 puncte)


b) În pătratul ABCDABCD, diagonalele ACAC și BDBD sunt perpendiculare (AC⊥BDAC \perp BD), se înjumătățesc în centrul OO, iar lungimea fiecărei diagonale este:

AC=BD=l2=62 cmAC = BD = l\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Punctul OO fiind mijlocul diagonalelor:

OA=OB=OC=OD=622=32 cmOA = OB = OC = OD = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

Privim triunghiul ΔABC\Delta ABC:

  • Segmentul BOBO este mediană dusă din BB pe latura ACAC (OO mijlocul lui ACAC).
  • Segmentul AEAE este mediană dusă din AA pe latura BCBC (EE mijlocul lui BCBC).
  • Punctul de intersecție N=AE∩BON = AE \cap BO reprezintă centrul de greutate al triunghiului ΔABC\Delta ABC.

Centrul de greutate se află la o treime de bază pe mediană:

ON=13⋅BO=13⋅32=2 cmON = \frac{1}{3} \cdot BO = \frac{1}{3} \cdot 3\sqrt{2} = \sqrt{2}\text{ cm}

Privim triunghiul ΔBCD\Delta BCD:

  • Segmentul COCO este mediană dusă pe latura BDBD (OO mijlocul lui BDBD).
  • Segmentul DEDE este mediană dusă pe latura BCBC (EE mijlocul lui BCBC).
  • Punctul de intersecție M=DE∩COM = DE \cap CO reprezintă centrul de greutate al triunghiului ΔBCD\Delta BCD.

Centrul de greutate se află la o treime de bază:

OM=13⋅CO=13⋅32=2 cmOM = \frac{1}{3} \cdot CO = \frac{1}{3} \cdot 3\sqrt{2} = \sqrt{2}\text{ cm}

Deoarece AC⊥BDAC \perp BD, unghiul format de semidreptele ON⊂OBON \subset OB și OM⊂OCOM \subset OC este drept:

∡MON=90∘\measuredangle MON = 90^\circ

Triunghiul ΔMON\Delta MON este dreptunghic isoscel în OO, cu catetele ON=OM=2 cmON = OM = \sqrt{2}\text{ cm}.

Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza MNMN:

MN=ON2+OM2=(2)2+(2)2=2+2=4=2 cmMN = \sqrt{ON^2 + OM^2} = \sqrt{(\sqrt{2})^2 + (\sqrt{2})^2} = \sqrt{2 + 2} = \sqrt{4} = 2\text{ cm}

(3 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat ABCDABCD cu lungimea muchiei AB=10 cmAB = 10\text{ cm}. Punctele M,NM, N și PP sunt mijloacele muchiilor BC,ADBC, AD, respectiv BDBD.

Figura exercițiului 6

a) Arată că dreapta MPMP este paralelă cu planul (ACD)(ACD). (2p)
b) Află măsura unghiului determinat de dreptele ABAB și MNMN. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică de rezolvare

a) În tetraedrul regulat ABCDABCD, toate cele șase muchii au lungimea egală cu 10 cm10\text{ cm}.

În triunghiul bazei ΔBCD\Delta BCD:

  • MM este mijlocul muchiei BCBC;
  • PP este mijlocul muchiei BDBD.

Rezultă că segmentul MPMP este linie mijlocie în triunghiul ΔBCD\Delta BCD:

MP∥CDșiMP=CD2=102=5 cmMP \parallel CD \quad \text{și} \quad MP = \frac{CD}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}

Deoarece MP∥CDMP \parallel CD, dreapta CDCD este inclusă în planul (ACD)(ACD) (CD⊂(ACD)CD \subset (ACD)), iar dreapta MPMP nu este inclusă în planul (ACD)(ACD) (MP⊄(ACD)MP \not\subset (ACD)), rezultă conform teoremei de paralelism a unei drepte cu un plan:

MP∥(ACD)MP \parallel (ACD)

(2 puncte)


b) În triunghiul ΔABD\Delta ABD:

  • NN este mijlocul muchiei ADAD;
  • PP este mijlocul muchiei BDBD.

Rezultă că segmentul NPNP este linie mijlocie în triunghiul ΔABD\Delta ABD:

NP∥ABșiNP=AB2=102=5 cmNP \parallel AB \quad \text{și} \quad NP = \frac{AB}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}

Deoarece NP∥ABNP \parallel AB, măsura unghiului format de dreptele ABAB și MNMN este egală cu măsura unghiului format de NPNP și MNMN:

∡(AB,MN)=∡(NP,MN)=∡MNP\measuredangle(AB, MN) = \measuredangle(NP, MN) = \measuredangle MNP

Calculăm acum lungimile laturilor triunghiului ΔMNP\Delta MNP:

  • Știm deja că MP=5 cmMP = 5\text{ cm} și NP=5 cmNP = 5\text{ cm}.
  • Pentru a determina lungimea segmentului MNMN: În triunghiul echilateral ΔABC\Delta ABC, mediana AMAM este și înălțime:
AM=l32=1032=53 cmAM = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{10\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ cm}

În triunghiul echilateral ΔBCD\Delta BCD, mediana DMDM este de asemenea înălțime:

DM=l32=53 cmDM = \frac{l\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ cm}

În triunghiul isoscel ΔAMD\Delta AMD (cu AM=DM=53 cmAM = DM = 5\sqrt{3}\text{ cm} și baza AD=10 cmAD = 10\text{ cm}), punctul NN este mijlocul bazei ADAD, deci mediana MNMN este și înălțime:

MN⊥ADMN \perp AD

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ΔANM\Delta ANM (∡ANM=90∘\measuredangle ANM = 90^\circ), cu cateta AN=5 cmAN = 5\text{ cm} și ipotenuza AM=53 cmAM = 5\sqrt{3}\text{ cm}:

MN2=AM2−AN2=(53)2−52=75−25=50MN^2 = AM^2 - AN^2 = (5\sqrt{3})^2 - 5^2 = 75 - 25 = 50 MN=50=52 cmMN = \sqrt{50} = 5\sqrt{2}\text{ cm}

Verificăm relațiile metrice în triunghiul ΔMNP\Delta MNP:

MP2+NP2=52+52=25+25=50MP^2 + NP^2 = 5^2 + 5^2 = 25 + 25 = 50 MN2=(52)2=50MN^2 = (5\sqrt{2})^2 = 50

Deoarece MP2+NP2=MN2MP^2 + NP^2 = MN^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul ΔMNP\Delta MNP este dreptunghic în PP (∡MPN=90∘\measuredangle MPN = 90^\circ).

Cum MP=NP=5 cmMP = NP = 5\text{ cm}, triunghiul ΔMNP\Delta MNP este dreptunghic isoscel în PP, prin urmare unghiurile ascuțite au măsura de 45∘45^\circ:

∡MNP=45∘\measuredangle MNP = 45^\circ

Așadar, măsura unghiului determinat de dreptele ABAB și MNMN este:

∡(AB,MN)=45∘\measuredangle(AB, MN) = 45^\circ

(3 puncte)