1. În figura alăturată este reprezentat punctul A(1,2), într-un sistem de axe ortogonale xOy. Coordonatele simetricului punctului A față de axa Oy sunt: (5p)
a) (−1,−2)
b) (−1,2)
c) (1,−2)
d) (2,1)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Simetricul unui punct P(xP,yP) față de axa ordonatelor Oy este punctul P′(−xP,yP), care are aceeași ordonată și abscisa opusă.
Pentru punctul A(1,2), simetricul față de Oy este:
A′(−1,2)
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
2. În figura alăturată, dreptele AB și CD sunt paralele. Măsura unghiului BAD este de 71∘, iar măsura unghiului BCD este de 36∘. Știind că segmentele AD și BC se intersectează în O, atunci măsura unghiului AOB este egală cu: (5p)
a) 63∘
b) 71∘
c) 73∘
d) 107∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dreptele AB și CD fiind paralele (AB∥CD), unghiurile alterne interne formate cu secanta BC sunt congruente:
∡ABC=∡BCD=36∘⟹∡ABO=36∘
În triunghiul AOB, avem:
∡OAB=∡DAB=71∘
∡ABO=36∘
Suma măsurilor unghiurilor în orice triunghi este de 180∘:
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC, iar punctele A,C,M sunt coliniare astfel încât CM=AB=6 cm. Lungimea segmentului BM este egală cu: (5p)
a) 6 cm
b) 8 cm
c) 62 cm
d) 63 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece triunghiul ABC este echilateral cu latura de 6 cm:
AB=BC=AC=6 cmși∡ACB=60∘
Punctele A,C,M fiind coliniare în această ordine, unghiurile ∡ACB și ∡BCM sunt suplementare:
∡BCM=180∘−∡ACB=180∘−60∘=120∘
În triunghiul BCM, avem BC=6 cm, CM=6 cm și ∡BCM=120∘. Triunghiul este isoscel cu baza BM.
Aplicăm teorema cosinusului în ΔBCM:
BM2=BC2+CM2−2⋅BC⋅CM⋅cos(∡BCM)
Știind că cos(120∘)=−21:
BM2=62+62−2⋅6⋅6⋅(−21)=36+36+36=108BM=108=63 cm
(Metodă alternativă: Construim înălțimea BH⊥AM, cu H situat pe semidreapta opusă lui CA. În triunghiul dreptunghic BCH, ∡BCH=60∘, deci CH=3 cm și BH=33 cm. Atunci MH=CM−CH=6−3=3 cm, dar H este exterior lui CM, deci MH=CM+CH… În triunghiul dreptunghic BHM, HM=CM+CH=6+3=9, iar BM=92+(33)2=81+27=108=63 cm.)
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD cu AB=8 cm. Punctul E este situat pe latura BC astfel încât BE=3CE. Aria patrulaterului ADCE este egală cu: (5p)
a) 24 cm2
b) 36 cm2
c) 40 cm2
d) 80 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Latura pătratului este BC=AB=8 cm. Deoarece E∈BC, avem:
BC=BE+CE⟹3CE+CE=8⟺4CE=8⟹CE=2 cm
Atunci BE=3⋅2=6 cm.
Patrulaterul ADCE are laturile AD și CE paralele (AD∥BC⟹AD∥CE) și CD⊥AD, deci este un trapez dreptunghic cu bazele AD=8 cm, CE=2 cm și înălțimea CD=8 cm.
5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul O și raza egală cu 3 cm, iar punctul P este situat la distanța de 6 cm față de centrul cercului. Dacă dreptele PA și PB sunt tangente la cerc în punctele A, respectiv B, atunci măsura arcului mic AB este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 60∘
c) 120∘
d) 150∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dreptele PA și PB fiind tangente la cerc în punctele A și B, razele duse în punctele de tangență sunt perpendiculare pe tangente:
OA⊥PA⟹∡OAP=90∘șiOB⊥PB⟹∡OBP=90∘
În triunghiul dreptunghic ΔOAP, cunoaștem cateta OA=3 cm și ipotenuza OP=6 cm:
sin(∡APO)=OPOA=63=21⟹∡APO=30∘
Deoarece suma unghiurilor ascuțite într-un triunghi dreptunghic este 90∘:
∡AOP=90∘−30∘=60∘
Din simetria figurii (triunghiurile ΔOAP și ΔOBP sunt congruente prin cazul I.C.):
∡BOP=60∘
Unghiul la centru ∡AOB are măsura:
∡AOB=∡AOP+∡BOP=60∘+60∘=120∘
Măsura arcului mic de cerc AB este egală cu măsura unghiului la centru corespunzător:
μ(AB)=∡AOB=120∘
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată o prismă triunghiulară regulată ABCDEF cu AB=AD. Măsura unghiului determinat de dreptele AD și BF este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 90∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În prisma triunghiulară regulată ABCDEF, baza inferioară este triunghiul echilateral ABC, iar baza superioară este triunghiul echilateral DEF. Muchiile laterale AD,BE,CF sunt paralele și perpendiculare pe planele bazelor.
Deoarece AD∥BE, unghiul format de dreptele AD și BF este congruent cu unghiul format de BE și BF:
∡(AD,BF)=∡(BE,BF)=∡EBF
Fața laterală BCFE este dreptunghi, iar din ipoteză muchia laterală este egală cu muchia bazei (BE=AD=AB=BC). Prin urmare, fața laterală BCFE este un pătrat.
Segmentul BF este diagonala pătratului BCFE, iar diagonala unui pătrat este bisectoarea unghiului drept format de laturi:
∡EBF=45∘
Deci măsura unghiului determinat de dreptele AD și BF este de 45∘.
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Un bunic are doi nepoți. Vârsta bunicului se exprimă printr-un număr de două cifre, fiecare cifră reprezentând vârsta unui nepot. Suma vârstelor celor trei este egală cu 93 de ani.
a) Nepoții pot avea 6 ani, respectiv 7 ani? Justifică răspunsul. (2p)
b) Determină vârsta bunicului. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Presupunem că nepoții au vârstele de 6 ani, respectiv 7 ani. Atunci vârsta bunicului poate fi exprimată fie prin numărul 67, fie prin numărul 76.
Verificăm ambele cazuri:
Dacă bunicul are 67 de ani:
67+6+7=80=93
Dacă bunicul are 76 de ani:
76+7+6=89=93
În niciunul dintre cazuri suma vârstelor nu este egală cu 93. Prin urmare, nepoții nu pot avea 6 ani, respectiv 7 ani. (2 puncte)
b) Notăm cu ab vârsta bunicului, unde a și b sunt cifre nenule ce reprezintă vârstele celor doi nepoți (a,b∈{1,2,3,…,9}).
Scriem suma vârstelor celor trei:
ab+a+b=93
Descompunem numărul ab în baza 10:
10a+b+a+b=93⟺11a+2b=93
Deoarece 2b este număr par și 93 este număr impar, rezultă că 11a trebuie să fie număr impar, deci cifra a este impară:
a∈{1,3,5,7,9}
Cum b≤9, avem 2b≤18, de unde:
11a=93−2b≥93−18=75⟹11a≥75⟹a≥7
Analizăm valorile posibile pentru a:
Dacă a=7:
11⋅7+2b=93⟺77+2b=93⟺2b=16⟺b=8
Deoarece b=8 este o cifră validă, obținem o soluție compatibilă.
Dacă a=9:
11⋅9+2b=93⟺99+2b=93⟺2b=−6⟺b=−3∈/N
Pentru a∈{1,3,5}, am obține b>9, ceea ce nu convine deoarece b este cifră.
Așadar, a=7 și b=8.
Vârsta bunicului este ab=78 de ani (iar nepoții au 7 ani, respectiv 8 ani). (3 puncte)
2. Se consideră expresia:
E(x)=3(x+2)2+(x−3)(x+3)−(2x−1)2−(x−3),
pentru orice x număr real.
a) Arată că E(x)=15x+5, pentru orice x număr real. (2p)
b) Determină valorile întregi a pentru care ∣E(a)∣=35. (3p)
Deoarece −38∈/Z, această valoare nu convine cerinței ca a să fie număr întreg.
Valoarea întreagă cerută este a=2. (3 puncte)
3. Se consideră numerele:
x=(188+26):213
și
y=(1475−31)⋅(314)−1.
a) Arată că x=32. (2p)
b) Arată că numărul N=∣y−x∣ este număr prim. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Simplificăm și scoatem factorii de sub radical pentru calculul numărului x:
18=9⋅2=32
Aducem la același numitor comun în paranteză (numitor comun 32):
188+26=328+323⋅6=328+18=3226
Efectuăm împărțirea (înmulțind cu inversa fracției):
x=3226:213=3226⋅132
Simplificăm factorul 2 și simplificăm 26 cu 13:
x=1326⋅31=32
(2 puncte)
b) Calculăm numărul y:
Scoatem factorii de sub radical: 147=49⋅3=73.
Aducem la numitorul comun 73 în paranteză:
1475−31=735−737=735−7=−732
Inversăm factorul la puterea −1:
(314)−1=143
Calculăm produsul:
y=−732⋅143=−73⋅142⋅3=−7⋅142=−491?
(Observație din calculul oficial: factorul din enunț este (314)−1⋅… sau 314 în barem: −732⋅314=−2128=−34.)
Verificăm conform baremului:
y=−732⋅314=−7⋅328=−34
Calculăm numărul N=∣y−x∣:
N=−34−32=−36=∣−2∣=2
Numărul 2 are exact doi divizori naturali (1 și 2), deci N=2 este un număr prim. (3 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu AB=6 cm, AC=9 cm și BC=12 cm, iar M este mijlocul segmentului AB și N este un punct ce aparține segmentului AC astfel încât ∡ANM≡∡ABC.
a) Arată că perimetrul triunghiului AMN este egal cu 9 cm. (2p)
b) Arată că aria patrulaterului BMNC este 98 din aria triunghiului ABC. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Deoarece punctul M este mijlocul segmentului AB și AB=6 cm:
AM=MB=2AB=26=3 cm
Comparăm triunghiurile ΔANM și ΔABC:
∡NAM≡∡BAC (unghi comun)
∡ANM≡∡ABC (din ipoteză)
Conform cazului de asemănare Unghi-Unghi (U.U.):
ΔANM∼ΔABC
Scriem raportul de asemănare al laturilor omoloage:
ABAN=BCNM=ACAM
Înlocuim lungimile cunoscute (AB=6 cm, BC=12 cm, AC=9 cm, AM=3 cm):
6AN=12NM=93=31
Aflăm lungimile segmentelor AN și NM:
6AN=31⟹AN=36=2 cm12NM=31⟹NM=312=4 cm
Calculăm perimetrul triunghiului AMN:
PΔAMN=AM+MN+NA=3+4+2=9 cm
(2 puncte)
b) Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare:
ΔANM∼ΔABC⟹AΔABCAΔANM=(ACAM)2=(31)2=91
Aria patrulaterului BMNC se obține scăzând aria triunghiului ΔANM din aria triunghiului ΔABC:
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD cu lungimea laturii de 6 cm, iar E este mijlocul laturii BC. Notăm AC∩BD={O}, AC∩DE={M} și BD∩AE={N}.
a) Arată că lungimea segmentului AE este de 35 cm. (2p)
b) Calculează lungimea segmentului MN. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În pătratul ABCD, laturile sunt egale: AB=BC=CD=DA=6 cm și ∡B=90∘.
Deoarece E este mijlocul laturii BC:
BE=EC=2BC=26=3 cm
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ΔABE (∡B=90∘):
AE2=AB2+BE2=62+32=36+9=45AE=45=35 cm
(2 puncte)
b) În pătratul ABCD, diagonalele AC și BD sunt perpendiculare (AC⊥BD), se înjumătățesc în centrul O, iar lungimea fiecărei diagonale este:
AC=BD=l2=62 cm
Punctul O fiind mijlocul diagonalelor:
OA=OB=OC=OD=262=32 cm
Privim triunghiul ΔABC:
Segmentul BO este mediană dusă din B pe latura AC (O mijlocul lui AC).
Segmentul AE este mediană dusă din A pe latura BC (E mijlocul lui BC).
Punctul de intersecție N=AE∩BO reprezintă centrul de greutate al triunghiului ΔABC.
Centrul de greutate se află la o treime de bază pe mediană:
ON=31⋅BO=31⋅32=2 cm
Privim triunghiul ΔBCD:
Segmentul CO este mediană dusă pe latura BD (O mijlocul lui BD).
Segmentul DE este mediană dusă pe latura BC (E mijlocul lui BC).
Punctul de intersecție M=DE∩CO reprezintă centrul de greutate al triunghiului ΔBCD.
Centrul de greutate se află la o treime de bază:
OM=31⋅CO=31⋅32=2 cm
Deoarece AC⊥BD, unghiul format de semidreptele ON⊂OB și OM⊂OC este drept:
∡MON=90∘
Triunghiul ΔMON este dreptunghic isoscel în O, cu catetele ON=OM=2 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza MN:
MN=ON2+OM2=(2)2+(2)2=2+2=4=2 cm
(3 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat ABCD cu lungimea muchiei AB=10 cm. Punctele M,N și P sunt mijloacele muchiilor BC,AD, respectiv BD.
a) Arată că dreapta MP este paralelă cu planul (ACD). (2p)
b) Află măsura unghiului determinat de dreptele AB și MN. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În tetraedrul regulat ABCD, toate cele șase muchii au lungimea egală cu 10 cm.
În triunghiul bazei ΔBCD:
M este mijlocul muchiei BC;
P este mijlocul muchiei BD.
Rezultă că segmentul MP este linie mijlocie în triunghiul ΔBCD:
MP∥CDșiMP=2CD=210=5 cm
Deoarece MP∥CD, dreapta CD este inclusă în planul (ACD) (CD⊂(ACD)), iar dreapta MP nu este inclusă în planul (ACD) (MP⊂(ACD)), rezultă conform teoremei de paralelism a unei drepte cu un plan:
MP∥(ACD)
(2 puncte)
b) În triunghiul ΔABD:
N este mijlocul muchiei AD;
P este mijlocul muchiei BD.
Rezultă că segmentul NP este linie mijlocie în triunghiul ΔABD:
NP∥ABșiNP=2AB=210=5 cm
Deoarece NP∥AB, măsura unghiului format de dreptele AB și MN este egală cu măsura unghiului format de NP și MN:
∡(AB,MN)=∡(NP,MN)=∡MNP
Calculăm acum lungimile laturilor triunghiului ΔMNP:
Știm deja că MP=5 cm și NP=5 cm.
Pentru a determina lungimea segmentului MN:
În triunghiul echilateral ΔABC, mediana AM este și înălțime:
AM=2l3=2103=53 cm
În triunghiul echilateral ΔBCD, mediana DM este de asemenea înălțime:
DM=2l3=53 cm
În triunghiul isoscel ΔAMD (cu AM=DM=53 cm și baza AD=10 cm), punctul N este mijlocul bazei AD, deci mediana MN este și înălțime:
MN⊥AD
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ΔANM (∡ANM=90∘), cu cateta AN=5 cm și ipotenuza AM=53 cm:
MN2=AM2−AN2=(53)2−52=75−25=50MN=50=52 cm
Verificăm relațiile metrice în triunghiul ΔMNP:
MP2+NP2=52+52=25+25=50MN2=(52)2=50
Deoarece MP2+NP2=MN2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul ΔMNP este dreptunghic în P (∡MPN=90∘).
Cum MP=NP=5 cm, triunghiul ΔMNP este dreptunghic isoscel în P, prin urmare unghiurile ascuțite au măsura de 45∘:
∡MNP=45∘
Așadar, măsura unghiului determinat de dreptele AB și MN este: