Deoarece 102=100>90, există 9 pătrate perfecte în mulțimea A.
Calculăm probabilitatea simplificând fracția:
P=909=101
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
5. Patru elevi, Andrei, Luca, Matei și Șerban, calculează media aritmetică a numerelor a=∣23−32∣ și b=∣23+32∣. Rezultatele calculelor făcute sunt evidențiate în tabelul de mai jos: (5p)
Andrei
Luca
Matei
Șerban
43
23
62
32
Dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media aritmetică este:
a) Andrei
b) Luca
c) Matei
d) Șerban
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Explicităm modulele numerelor a și b:
Comparăm termenii 23 și 32:
23=22⋅3=1232=32⋅2=18
Deoarece 12<18, avem 23<32, deci diferența este negativă:
23−32<0⟹a=∣23−32∣=−(23−32)=32−23
Pentru numărul b, suma numerelor pozitive este pozitivă:
b=∣23+32∣=32+23
Calculăm media aritmetică ma:
ma=2a+b=2(32−23)+(32+23)=262=32
Elevul care a obținut rezultatul 32 este Șerban.
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
6. În diagrama alăturată sunt reprezentate temperaturile înregistrate la ora 12 pe parcursul unei săptămâni.
Daniel afirmă că diferența dintre cea mai mare și cea mai mică temperatură este de 0∘C. Afirmația lui Daniel este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Citim temperaturile înregistrate pe parcursul săptămânii din diagramă:
Luni: 6∘C
Marți: 0∘C
Miercuri: −2∘C
Joi: −6∘C
Vineri: −2∘C
Sâmbătă: −4∘C
Duminică: −2∘C
Identificăm extremele:
Cea mai mare temperatură: Tmax=6∘C (Luni)
Cea mai mică temperatură: Tmin=−6∘C (Joi)
Calculăm diferența dintre cea mai mare și cea mai mică temperatură:
Tmax−Tmin=6∘C−(−6∘C)=6∘C+6∘C=12∘C
Deoarece 12∘C=0∘C, afirmația lui Daniel este falsă.
1. În figura alăturată punctul D este simetricul punctului A față de punctul B, iar punctul C aparține segmentului BD astfel încât BD=3⋅BC=7,5 cm.
Lungimea segmentului AC este egală cu: (5p)
a) 5 cm
b) 7,5 cm
c) 10 cm
d) 15 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul D este simetricul lui A față de B, ceea ce înseamnă că punctul B este mijlocul segmentului AD:
AB=BD=7,5 cm
Din relația 3⋅BC=7,5 cm, aflăm lungimea segmentului BC:
BC=37,5=2,5 cm
Deoarece punctul C aparține segmentului BD, punctele A,B,C sunt coliniare în această ordine, deci:
AC=AB+BC=7,5+2,5=10 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
2. În figura alăturată punctele A,B și C sunt coliniare, iar punctele D și E se află de o parte și de alta a dreptei AC, astfel încât ∢ABD=125∘ și ∢DBE=150∘.
Măsura unghiului ABE este egală cu: (5p)
a) 135∘
b) 95∘
c) 90∘
d) 85∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece punctele A,B,C sunt coliniare în această ordine, unghiul ∢ABC este un unghi alungit:
∢ABC=180∘
Unghiurile ∢ABD și ∢DBC sunt suplementare:
∢DBC=180∘−∢ABD=180∘−125∘=55∘
Punctele D și E fiind de o parte și de alta a dreptei AC, semidreapta [BC) se află în interiorul unghiului ∢DBE. Astfel:
∢DBE=∢DBC+∢CBE⟹150∘=55∘+∢CBE∢CBE=150∘−55∘=95∘
Unghiurile ∢ABE și ∢CBE sunt adiacente suplementare pe dreapta AC:
∢ABE=180∘−∢CBE=180∘−95∘=85∘
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC, AD este înălțime, iar BE este bisectoarea unghiului ∢ABC, cu AD∩BE={H}.
Dacă HE=2 cm, atunci aria triunghiului ABC este egală cu: (5p)
a) 43 cm2
b) 18 cm2
c) 123 cm2
d) 183 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Într-un triunghi echilateral, liniile importante coincid:
AD este înălțime, deci este și mediană și bisectoare;
BE este bisectoare, deci este și înălțime și mediană.
Punctul H, fiind intersecția medianelor triunghiului ABC, este centrul de greutate al triunghiului.
Centrul de greutate se află la o treime de bază și două treimi de vârf pe fiecare mediană:
BH=2⋅HE=2⋅2=4 cm
Lungimea înălțimii BE este:
BE=BH+HE=4+2=6 cm
Formula înălțimii în triunghiul echilateral de latură l este:
h=2l3⟹6=2l3⟹l3=12⟹l=312=43 cm
Aria triunghiului echilateral ABC este:
AABC=4l23=4(43)23=4483=123 cm2
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentată o livadă în formă de dreptunghi ABCD. Punctul M este mijlocul segmentului AD, punctul N este mijlocul segmentului CD, iar P∈AB astfel încât AP=3⋅BP, DN=60 m, iar AM=30 m. Pe suprafața DMN sunt plantați peri, pe suprafața AMP sunt gutui, pe suprafața MNP sunt meri, iar restul vișini.
Suprafața plantată cu meri este egală cu: (5p)
a) 1350 m2
b) 2250 m2
c) 2700 m2
d) 7200 m2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Determinăm dimensiunile dreptunghiului ABCD:
M este mijlocul laturii AD, deci AD=2⋅AM=2⋅30=60 m. Rezultă că DM=AM=30 m.
N este mijlocul laturii CD, deci CD=2⋅DN=2⋅60=120 m. Rezultă că AB=CD=120 m.
Determinăm lungimile segmentelor AP și BP:
AB=AP+BP=3BP+BP=4BP=120 m⟹BP=4120=30 mAP=3⋅30=90 m
Patrulaterul ADNP este un trapez dreptunghic cu bazele DN∥AP (deoarece CD∥AB) și înălțimea AD⊥AB:
AADNP=2(DN+AP)⋅AD=2(60+90)⋅60=2150⋅60=4500 m2
Aria plantată cu peri este aria triunghiului dreptunghic DMN (∢D=90∘):
AΔDMN=2DN⋅DM=260⋅30=900 m2
Aria plantată cu gutui este aria triunghiului dreptunghic AMP (∢A=90∘):
AΔAMP=2AP⋅AM=290⋅30=1350 m2
Aria plantată cu meri (ΔMNP) se obține prin diferență:
AΔMNP=AADNP−AΔDMN−AΔAMP=4500−900−1350=2250 m2
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O și rază 10 cm. Fie punctul B exterior cercului astfel încât OB=26 cm și dreptele BA și BC tangente la cerc.
Aria patrulaterului ABCO este egală cu: (5p)
a) 360 cm2
b) 240 cm2
c) 120 cm2
d) 100 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Tangentele duse dintr-un punct exterior la cerc sunt perpendiculare pe razele corespunzătoare punctelor de tangență:
OA⊥BA⟹∢OAB=90∘OC⊥BC⟹∢OCB=90∘
În triunghiul dreptunghic OAB (∢A=90∘), cunoaștem cateta OA=10 cm și ipotenuza OB=26 cm. Aplicăm teorema lui Pitagora:
AB=OB2−OA2=262−102=676−100=576=24 cm
Aria triunghiului dreptunghic OAB este:
AΔOAB=2OA⋅AB=210⋅24=120 cm2
Triunghiurile dreptunghice OAB și OCB sunt congruente (cazul I.C.), deci AΔOCB=120 cm2.
Aria patrulaterului ABCO este suma ariilor celor două triunghiuri:
AABCO=AΔOAB+AΔOCB=120+120=240 cm2
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată prisma patrulateră regulată dreaptă ABCDEFGH cu muchia laterală de 15 cm și aria feței laterale ADHE egală cu 150 cm2.
Aria bazei este egală cu: (5p)
a) 100 cm2
b) 50 cm2
c) 40 cm2
d) 20 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Prisma patrulateră regulată dreaptă ABCDEFGH are ca bază un pătrat ABCD, iar fețele laterale sunt dreptunghiuri congruente.
Muchia laterală este AE=15 cm.
Aria feței laterale dreptunghiulare ADHE este:
AADHE=AD⋅AE⟹150=AD⋅15⟹AD=15150=10 cm
Latura pătratului de bază este AB=AD=10 cm.
Aria bazei ABCD este:
Abazei=AD2=102=100 cm2
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Într-o curte sunt găini, iepuri și porci. În total sunt 45 de capete și 140 de picioare, iar numărul porcilor este egal cu jumătate din numărul găinilor și iepurilor la un loc.
(2p) a) Este posibil să fie 30 de găini în acea curte? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Află numărul iepurilor din curte.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Notăm cu:
g = numărul de găini
i = numărul de iepuri
p = numărul de porci
Fiecare animal are un singur cap, deci:
g+i+p=45
Conform ipotezei, numărul porcilor este egal cu jumătate din numărul găinilor și iepurilor la un loc:
p=2g+i⟹g+i=2p
Înlocuim g+i=2p în relația numărului total de capete:
2p+p=45⟹3p=45⟹p=15
Așadar, în curte sunt întotdeauna 15 porci, ceea ce implică:
g+i=30
Dacă ar fi 30 de găini (g=30), atunci:
30+i=30⟹i=0
Numărul iepurilor ar fi zero, ceea ce contrazice ipoteza că în curte se găsesc și găini, și iepuri, și porci.
Prin urmare, nu este posibil să fie 30 de găini în curte. (2 puncte)
b) O găină are 2 picioare, un iepure are 4 picioare, iar un porc are 4 picioare. Numărul total de picioare este 140:
2g+4i+4p=140
Știind că p=15, înlocuim în ecuația picioarelor:
2g+4i+4⋅15=140⟹2g+4i+60=140⟹2g+4i=80
Împărțim prin 2:
g+2i=40
Din subpunctul a), știm că:
g+i=30⟹g=30−i
Substituim g în ecuația precedentă:
(30−i)+2i=40⟹30+i=40⟹i=10
Aflăm și numărul de găini pentru verificare:
g=30−10=20
Verificare:
Capete: 20+10+15=45 (corect)
Picioare: 2⋅20+4⋅10+4⋅15=40+40+60=140 (corect)
În curte sunt 10 iepuri. (3 puncte)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(2x+1)(1−2x)−(2x+3)2−4x(4x−3)+12+8x2
unde x este un număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=(2−4x)(2+4x), pentru orice număr real x.
(3p) b) Determină cel mai mare număr natural n de două cifre, pentru care n⋅E(−23)⋅E(0)⋅E(23) este pătrat perfect.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Dezvoltăm termenii expresiei folosind formulele de calcul prescurtat:
Pentru ca n⋅642 să fie un pătrat perfect, este necesar și suficient ca n să fie un pătrat perfect.
Căutăm cel mai mare număr natural n de două cifre care este pătrat perfect:
n∈{16,25,36,49,64,81}⟹n=92=81
Numărul căutat este 81. (3 puncte)
3. Se consideră mulțimile:
A={x∈R∣∣2x−6∣≤4}șiB={x∈R∣65x+4≥2x+34+x}
(2p) a) Determină cardinalul mulțimii A∩N.
(3p) b) Calculează produsul numerelor naturale din mulțimea A∩B.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Rezolvăm inecuația cu modul pentru mulțimea A:
∣2x−6∣≤4⟺−4≤2x−6≤4
Adunăm 6 la toți membrii:
−4+6≤2x≤4+6⟺2≤2x≤10
Împărțim prin 2:
1≤x≤5⟹A=[1,5]
Determinăm intersecția cu mulțimea numerelor naturale N:
A∩N={1,2,3,4,5}
Cardinalul mulțimii reprezintă numărul elementelor acesteia:
card(A∩N)=5
(2 puncte)
b) Rezolvăm inecuația pentru mulțimea B:
65x+4≥2x+34+x
Aducem la numitorul comun 6 prin înmulțirea întregii inecuații cu 6>0:
5x+24≥3x+8+6x5x+24≥9x+8
Separăm termenii cu necunoscuta x:
5x−9x≥8−24⟹−4x≥−16
Împărțim prin −4, schimbând sensul inegalității:
x≤−4−16⟹x≤4⟹B=(−∞,4]
Determinăm intersecția mulțimilor A și B:
A∩B=[1,5]∩(−∞,4]=[1,4]
Numerele naturale din această intersecție sunt:
(A∩B)∩N={1,2,3,4}
Calculăm produsul acestora:
1⋅2⋅3⋅4=24
Produsul este 24. (3 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC cu AB=AC=13 cm, BC=10 cm, I centrul cercului înscris, IE⊥AC, E∈AC și AI∩BC={D}.
(2p) a) Arată că AD=12 cm.
(3p) b) Calculează lungimea segmentului IE.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul isoscel ABC (AB=AC), punctul I este centrul cercului înscris, deci semidreapta [AI) este bisectoarea unghiului ∢BAC.
Într-un triunghi isoscel, bisectoarea unghiului de la vârf este și mediană și înălțime pe bază:
D este mijlocul segmentului BC⟹BD=DC=2BC=210=5 cm;
AD⊥BC⟹∢ADB=90∘.
În triunghiul dreptunghic ABD (∢ADB=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
AB2=AD2+BD2⟹132=AD2+52169=AD2+25⟹AD2=144⟹AD=144=12 cm
(2 puncte)
b) Construcția ajutătoare și elementele figurii sunt reprezentate mai jos:
Punctul I este centrul cercului înscris în triunghiul ABC, prin urmare distanțele de la I la laturile triunghiului sunt egale cu raza cercului înscris r:
IE⊥AC⟹IE=rID⊥BC⟹ID=r
Rezultă că IE=ID.
Deoarece punctul I aparține segmentului AD, lungimea segmentului AI este:
AI=AD−ID=12−IE
Comparăm triunghiurile dreptunghice AEI și ADC:
∢AEI=∢ADC=90∘
unghiul ∢IAE coincide cu ∢CAD (unghi comun)
Rezultă că triunghiurile sunt asemenea: ΔAEI∼ΔADC (cazul U.U.).
Scriem raportul de asemănare al laturilor corespunzătoare:
DCIE=ACAI
Înlocuim valorile cunoscute (DC=5 cm, AC=13 cm, AI=12−IE):
5IE=1312−IE
Produsul mezilor este egal cu produsul extremilor:
13⋅IE=5⋅(12−IE)⟹13⋅IE=60−5⋅IE18⋅IE=60⟹IE=1860=310 cm
Lungimea segmentului IE este 310 cm. (3 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD. Punctul M aparține laturii AB, astfel încât BM=3AM, punctul N aparține laturii BC, astfel încât BC=4BN și DN∩AB={P}.
(2p) a) Arată că CN=BM.
(3p) b) Arată că MN⊥CP.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Patrulaterul ABCD fiind pătrat, toate laturile sunt congruente:
AB=BC
Punctul M aparține laturii AB, iar BM=3AM, deci:
AB=AM+BM=AM+3AM=4AM⟹AM=4AB
Din ipoteză, BC=4BN⟹BN=4BC.
Deoarece AB=BC, deducem:
AM=BN
Scăzând aceste segmente egale din laturile pătratului, obținem:
BM=AB−AM=BC−BN=CN⟹CN=BM
(2 puncte)
b) Construcția ajutătoare și elementele figurii sunt reprezentate mai jos:
Comparăm triunghiurile dreptunghice BCM și CDN:
∢MBC=∢NCD=90∘ (unghiurile pătratului)
BM=CN (demonstrat la punctul a)
BC=CD (laturile pătratului)
Conform cazului de congruență Catetă-Catetă (C.C.), deducem:
ΔBCM≡ΔCDN
Rezultă congruența unghiurilor omoloage:
∢BCM=∢CDNși∢BMC=∢DNC
În triunghiul dreptunghic BCM, unghiurile ascuțite sunt complementare:
∢BCM+∢BMC=90∘
Fie {E}=DN∩CM. În triunghiul CEN, unghiurile din C și N sunt:
∢ECN=∢BCM
∢ENC=∢DNC=∢BMC
Suma măsurilor acestora este:
∢ECN+∢ENC=∢BCM+∢BMC=90∘
Rezultă măsura celui de-al treilea unghi al triunghiului CEN:
∢CEN=180∘−90∘=90∘⟹CM⊥DN
Analizăm acum triunghiul PCM:
Dreapta CB este perpendiculară pe AB. Deoarece punctele M,B,P sunt coliniare pe dreapta AB, avem CB⊥MP, deci CB este înălțime din vârful C în triunghiul PCM.
Deoarece CM⊥DN, iar punctele P,N,E,D sunt coliniare, dreapta PE este perpendiculară pe CM (PE⊥CM), deci PE este înălțime din vârful P în triunghiul PCM.
Înălțimile CB și PE se intersectează în punctul N:
CB∩PE={N}
Rezultă că punctul N este ortocentrul triunghiului PCM.
Într-un triunghi, a treia înălțime trece prin ortocentru. Așadar, dreapta determinată de al treilea vârf M și ortocentrul N este perpendiculară pe latura opusă PC:
MN⊥CP
(3 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ având AB=12 cm, AD=6 cm și AD′=62 cm. Punctul M este mijlocul segmentului AB, N este centrul feței ADD′A′, iar P∈DC astfel încât ∢BPC=45∘.
(2p) a) Arată că aria triunghiului MAA′ este egală cu 18 cm2.
(3p) b) Arată că planele (MND) și (BD′P) sunt paralele.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′, fața laterală ADD′A′ este dreptunghi, deci ∢ADD′=90∘.
În triunghiul dreptunghic ADD′, aplicăm teorema lui Pitagora:
AD′2=AD2+DD′2⟹(62)2=62+DD′272=36+DD′2⟹DD′2=36⟹DD′=6 cm
Muchia laterală este AA′=DD′=6 cm.
Deoarece AD=6 cm și AA′=6 cm, fața ADD′A′ este un pătrat cu latura de 6 cm.
Punctul M este mijlocul segmentului AB=12 cm, deci:
AM=2AB=212=6 cm
Muchia laterală AA′ este perpendiculară pe planul bazei (ABC), deci AA′⊥AB, ceea ce înseamnă că triunghiul MAA′ este dreptunghic în A (∢MAA′=90∘).
Aria triunghiului dreptunghic MAA′ este:
AΔMAA′=2AM⋅AA′=26⋅6=18 cm2
(2 puncte)
b) Construcția ajutătoare și elementele figurii sunt reprezentate mai jos:
Paralelismul MN∥(BD′P):
Punctul N este centrul pătratului ADD′A′, adică punctul de intersecție a diagonalelor AD′ și A′D. Diagonalele pătratului se înjumătățesc, deci N este mijlocul segmentului AD′.
În triunghiul ABD′:
M este mijlocul segmentului AB;
N este mijlocul segmentului AD′.
Segmentul MN unește mijloacele a două laturi, deci este linie mijlocie în triunghiul ABD′. Rezultă:
MN∥BD′
Deoarece BD′⊂(BD′P) și MN⊂(BD′P), obținem:
MN∥(BD′P)
Paralelismul DM∥(BD′P):
Baza ABCD este dreptunghi, deci ∢BCD=90∘, BC=AD=6 cm și CD=AB=12 cm.
În triunghiul dreptunghic BCP (∢BCP=90∘):
∢BPC=45∘⟹∢PBC=90∘−45∘=45∘
Triunghiul BCP este dreptunghic isoscel, de unde:
PC=BC=6 cm
Punctul P se află pe segmentul CD=12 cm, deci:
DP=CD−PC=12−6=6 cm
Deoarece M este mijlocul lui AB, avem BM=6 cm. Astfel, DP=BM=6 cm.
Cum AB∥CD, avem și BM∥DP.
Patrulaterul DMBP are două laturi opuse paralele și congruente (BM∥DP și BM=DP), deci DMBP este un paralelogram. Rezultă că celelalte două laturi opuse sunt paralele:
DM∥BP
Deoarece BP⊂(BD′P) și DM⊂(BD′P), obținem:
DM∥(BD′P)
Concluzia paralelismului planelor:
Dreptele MN și DM sunt două drepte concurente în punctul M din planul (MND) (MN∩DM={M} și MN,DM⊂(MND)).
Deoarece ambele drepte sunt paralele cu planul (BD′P), rezultă că cele două plane sunt paralele: