BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Sibiu

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Sibiu

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 52+52⋅35^2 + 5^2 \cdot 3 este egal cu: (5p)

a) 300300
b) 150150
c) 100100
d) 3030

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi puterile și efectuăm operațiile respectând ordinea operațiilor:

52=255^2 = 25 52⋅3=25⋅3=755^2 \cdot 3 = 25 \cdot 3 = 75

Efectuăm adunarea:

52+52⋅3=25+75=1005^2 + 5^2 \cdot 3 = 25 + 75 = 100

Metodă alternativă (factor comun):

52+52⋅3=52⋅(1+3)=25⋅4=1005^2 + 5^2 \cdot 3 = 5^2 \cdot (1 + 3) = 25 \cdot 4 = 100

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. După o reducere cu 10%10\%, prețul unei cărți este 45 lei45\text{ lei}. Prețul inițial a fost: (5p)

a) 50 lei50\text{ lei}
b) 49,5 lei49,5\text{ lei}
c) 5 lei5\text{ lei}
d) 4,5 lei4,5\text{ lei}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Notăm cu xx prețul inițial al cărții. Reducerea de 10%10\% reprezintă:

10100⋅x=0,1x\frac{10}{100} \cdot x = 0,1x

Prețul după reducere devine:

x−0,1x=0,9xx - 0,1x = 0,9x

Știind că noul preț este de 45 lei45\text{ lei}, scriem ecuația:

0,9x=45  ⟹  x=450,9=4509=50 lei0,9x = 45 \implies x = \frac{45}{0,9} = \frac{450}{9} = 50\text{ lei}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


3. Suma dintre cel mai mic și cel mai mare număr întreg din intervalul [−2,5)[-2, 5) este: (5p)

a) 22
b) 33
c) 66
d) 77

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Mulțimea numerelor întregi din intervalul [−2,5)[-2, 5) este:

{−2,−1,0,1,2,3,4}\{-2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}

Deoarece intervalul este deschis la dreapta, numărul 55 nu aparține intervalului.

  • Cel mai mic număr întreg din interval este −2-2.
  • Cel mai mare număr întreg din interval este 44.

Calculăm suma dintre cel mai mic și cel mai mare număr:

(−2)+4=2(-2) + 4 = 2

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


4. Se consideră mulțimea A={1,2,3,…,90}A = \{1, 2, 3, \ldots, 90\}. Probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mulțimea AA, acesta să fie pătrat perfect este: (5p)

a) 445\frac{4}{45}
b) 110\frac{1}{10}
c) 59\frac{5}{9}
d) 910\frac{9}{10}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Probabilitatea unui eveniment este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:

P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibileP = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}}
  • Numărul cazurilor posibile: Mulțimea AA conține 9090 de numere consecutive de la 11 la 9090, deci numărul cazurilor posibile este 9090.
  • Numărul cazurilor favorabile: Pătratele perfecte cuprinse între 11 și 9090 sunt:
12=1,22=4,32=9,42=16,52=25,62=36,72=49,82=64,92=811^2 = 1, \quad 2^2 = 4, \quad 3^2 = 9, \quad 4^2 = 16, \quad 5^2 = 25, \quad 6^2 = 36, \quad 7^2 = 49, \quad 8^2 = 64, \quad 9^2 = 81

Deoarece 102=100>9010^2 = 100 > 90, există 99 pătrate perfecte în mulțimea AA.

Calculăm probabilitatea simplificând fracția:

P=990=110P = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


5. Patru elevi, Andrei, Luca, Matei și Șerban, calculează media aritmetică a numerelor a=∣23−32∣a = |2\sqrt{3} - 3\sqrt{2}| și b=∣23+32∣b = |2\sqrt{3} + 3\sqrt{2}|. Rezultatele calculelor făcute sunt evidențiate în tabelul de mai jos: (5p)

AndreiLucaMateiȘerban
434\sqrt{3}232\sqrt{3}626\sqrt{2}323\sqrt{2}

Dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media aritmetică este:

a) Andrei
b) Luca
c) Matei
d) Șerban

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Explicităm modulele numerelor aa și bb:

Comparăm termenii 232\sqrt{3} și 323\sqrt{2}:

23=22⋅3=122\sqrt{3} = \sqrt{2^2 \cdot 3} = \sqrt{12} 32=32⋅2=183\sqrt{2} = \sqrt{3^2 \cdot 2} = \sqrt{18}

Deoarece 12<1812 < 18, avem 23<322\sqrt{3} < 3\sqrt{2}, deci diferența este negativă:

23−32<0  ⟹  a=∣23−32∣=−(23−32)=32−232\sqrt{3} - 3\sqrt{2} < 0 \implies a = |2\sqrt{3} - 3\sqrt{2}| = -(2\sqrt{3} - 3\sqrt{2}) = 3\sqrt{2} - 2\sqrt{3}

Pentru numărul bb, suma numerelor pozitive este pozitivă:

b=∣23+32∣=32+23b = |2\sqrt{3} + 3\sqrt{2}| = 3\sqrt{2} + 2\sqrt{3}

Calculăm media aritmetică mam_a:

ma=a+b2=(32−23)+(32+23)2=622=32m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{(3\sqrt{2} - 2\sqrt{3}) + (3\sqrt{2} + 2\sqrt{3})}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}

Elevul care a obținut rezultatul 323\sqrt{2} este Șerban.

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


6. În diagrama alăturată sunt reprezentate temperaturile înregistrate la ora 12 pe parcursul unei săptămâni.

Diagrama temperaturilor

Daniel afirmă că diferența dintre cea mai mare și cea mai mică temperatură este de 0∘C0^\circ\text{C}. Afirmația lui Daniel este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Citim temperaturile înregistrate pe parcursul săptămânii din diagramă:

  • Luni: 6∘C6^\circ\text{C}
  • Marți: 0∘C0^\circ\text{C}
  • Miercuri: −2∘C-2^\circ\text{C}
  • Joi: −6∘C-6^\circ\text{C}
  • Vineri: −2∘C-2^\circ\text{C}
  • Sâmbătă: −4∘C-4^\circ\text{C}
  • Duminică: −2∘C-2^\circ\text{C}

Identificăm extremele:

  • Cea mai mare temperatură: Tmax⁡=6∘CT_{\max} = 6^\circ\text{C} (Luni)
  • Cea mai mică temperatură: Tmin⁡=−6∘CT_{\min} = -6^\circ\text{C} (Joi)

Calculăm diferența dintre cea mai mare și cea mai mică temperatură:

Tmax⁡−Tmin⁡=6∘C−(−6∘C)=6∘C+6∘C=12∘CT_{\max} - T_{\min} = 6^\circ\text{C} - (-6^\circ\text{C}) = 6^\circ\text{C} + 6^\circ\text{C} = 12^\circ\text{C}

Deoarece 12∘C≠0∘C12^\circ\text{C} \neq 0^\circ\text{C}, afirmația lui Daniel este falsă.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctul DD este simetricul punctului AA față de punctul BB, iar punctul CC aparține segmentului BDBD astfel încât BD=3⋅BC=7,5 cmBD = 3 \cdot BC = 7,5\text{ cm}.

Figura Subiectul II Exercițiul 1

Lungimea segmentului ACAC este egală cu: (5p)

a) 5 cm5\text{ cm}
b) 7,5 cm7,5\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 15 cm15\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul DD este simetricul lui AA față de BB, ceea ce înseamnă că punctul BB este mijlocul segmentului ADAD:

AB=BD=7,5 cmAB = BD = 7,5\text{ cm}

Din relația 3⋅BC=7,5 cm3 \cdot BC = 7,5\text{ cm}, aflăm lungimea segmentului BCBC:

BC=7,53=2,5 cmBC = \frac{7,5}{3} = 2,5\text{ cm}

Deoarece punctul CC aparține segmentului BDBD, punctele A,B,CA, B, C sunt coliniare în această ordine, deci:

AC=AB+BC=7,5+2,5=10 cmAC = AB + BC = 7,5 + 2,5 = 10\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. În figura alăturată punctele A,BA, B și CC sunt coliniare, iar punctele DD și EE se află de o parte și de alta a dreptei ACAC, astfel încât ∢ABD=125∘\sphericalangle ABD = 125^\circ și ∢DBE=150∘\sphericalangle DBE = 150^\circ.

Figura Subiectul II Exercițiul 2

Măsura unghiului ABEABE este egală cu: (5p)

a) 135∘135^\circ
b) 95∘95^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 85∘85^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece punctele A,B,CA, B, C sunt coliniare în această ordine, unghiul ∢ABC\sphericalangle ABC este un unghi alungit:

∢ABC=180∘\sphericalangle ABC = 180^\circ

Unghiurile ∢ABD\sphericalangle ABD și ∢DBC\sphericalangle DBC sunt suplementare:

∢DBC=180∘−∢ABD=180∘−125∘=55∘\sphericalangle DBC = 180^\circ - \sphericalangle ABD = 180^\circ - 125^\circ = 55^\circ

Punctele DD și EE fiind de o parte și de alta a dreptei ACAC, semidreapta [BC)[BC) se află în interiorul unghiului ∢DBE\sphericalangle DBE. Astfel:

∢DBE=∢DBC+∢CBE  ⟹  150∘=55∘+∢CBE\sphericalangle DBE = \sphericalangle DBC + \sphericalangle CBE \implies 150^\circ = 55^\circ + \sphericalangle CBE ∢CBE=150∘−55∘=95∘\sphericalangle CBE = 150^\circ - 55^\circ = 95^\circ

Unghiurile ∢ABE\sphericalangle ABE și ∢CBE\sphericalangle CBE sunt adiacente suplementare pe dreapta ACAC:

∢ABE=180∘−∢CBE=180∘−95∘=85∘\sphericalangle ABE = 180^\circ - \sphericalangle CBE = 180^\circ - 95^\circ = 85^\circ

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, ADAD este înălțime, iar BEBE este bisectoarea unghiului ∢ABC\sphericalangle ABC, cu AD∩BE={H}AD \cap BE = \{H\}.

Figura Subiectul II Exercițiul 3

Dacă HE=2 cmHE = 2\text{ cm}, atunci aria triunghiului ABCABC este egală cu: (5p)

a) 43 cm24\sqrt{3}\text{ cm}^2
b) 18 cm218\text{ cm}^2
c) 123 cm212\sqrt{3}\text{ cm}^2
d) 183 cm218\sqrt{3}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Într-un triunghi echilateral, liniile importante coincid:

  • ADAD este înălțime, deci este și mediană și bisectoare;
  • BEBE este bisectoare, deci este și înălțime și mediană.

Punctul HH, fiind intersecția medianelor triunghiului ABCABC, este centrul de greutate al triunghiului.
Centrul de greutate se află la o treime de bază și două treimi de vârf pe fiecare mediană:

BH=2⋅HE=2⋅2=4 cmBH = 2 \cdot HE = 2 \cdot 2 = 4\text{ cm}

Lungimea înălțimii BEBE este:

BE=BH+HE=4+2=6 cmBE = BH + HE = 4 + 2 = 6\text{ cm}

Formula înălțimii în triunghiul echilateral de latură ll este:

h=l32  ⟹  6=l32  ⟹  l3=12  ⟹  l=123=43 cmh = \frac{l\sqrt{3}}{2} \implies 6 = \frac{l\sqrt{3}}{2} \implies l\sqrt{3} = 12 \implies l = \frac{12}{\sqrt{3}} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

Aria triunghiului echilateral ABCABC este:

AABC=l234=(43)234=4834=123 cm2\mathcal{A}_{ABC} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4} = \frac{(4\sqrt{3})^2\sqrt{3}}{4} = \frac{48\sqrt{3}}{4} = 12\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentată o livadă în formă de dreptunghi ABCDABCD. Punctul MM este mijlocul segmentului ADAD, punctul NN este mijlocul segmentului CDCD, iar P∈ABP \in AB astfel încât AP=3⋅BPAP = 3 \cdot BP, DN=60 mDN = 60\text{ m}, iar AM=30 mAM = 30\text{ m}. Pe suprafața DMNDMN sunt plantați peri, pe suprafața AMPAMP sunt gutui, pe suprafața MNPMNP sunt meri, iar restul vișini.

Figura Subiectul II Exercițiul 4

Suprafața plantată cu meri este egală cu: (5p)

a) 1350 m21350\text{ m}^2
b) 2250 m22250\text{ m}^2
c) 2700 m22700\text{ m}^2
d) 7200 m27200\text{ m}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm dimensiunile dreptunghiului ABCDABCD:

  • MM este mijlocul laturii ADAD, deci AD=2⋅AM=2⋅30=60 mAD = 2 \cdot AM = 2 \cdot 30 = 60\text{ m}. Rezultă că DM=AM=30 mDM = AM = 30\text{ m}.
  • NN este mijlocul laturii CDCD, deci CD=2⋅DN=2⋅60=120 mCD = 2 \cdot DN = 2 \cdot 60 = 120\text{ m}. Rezultă că AB=CD=120 mAB = CD = 120\text{ m}.

Determinăm lungimile segmentelor APAP și BPBP:

AB=AP+BP=3BP+BP=4BP=120 m  ⟹  BP=1204=30 mAB = AP + BP = 3BP + BP = 4BP = 120\text{ m} \implies BP = \frac{120}{4} = 30\text{ m} AP=3⋅30=90 mAP = 3 \cdot 30 = 90\text{ m}

Patrulaterul ADNPADNP este un trapez dreptunghic cu bazele DN∥APDN \parallel AP (deoarece CD∥ABCD \parallel AB) și înălțimea AD⊥ABAD \perp AB:

AADNP=(DN+AP)⋅AD2=(60+90)⋅602=150⋅602=4500 m2\mathcal{A}_{ADNP} = \frac{(DN + AP) \cdot AD}{2} = \frac{(60 + 90) \cdot 60}{2} = \frac{150 \cdot 60}{2} = 4500\text{ m}^2

Aria plantată cu peri este aria triunghiului dreptunghic DMNDMN (∢D=90∘\sphericalangle D = 90^\circ):

AΔDMN=DN⋅DM2=60⋅302=900 m2\mathcal{A}_{\Delta DMN} = \frac{DN \cdot DM}{2} = \frac{60 \cdot 30}{2} = 900\text{ m}^2

Aria plantată cu gutui este aria triunghiului dreptunghic AMPAMP (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ):

AΔAMP=AP⋅AM2=90⋅302=1350 m2\mathcal{A}_{\Delta AMP} = \frac{AP \cdot AM}{2} = \frac{90 \cdot 30}{2} = 1350\text{ m}^2

Aria plantată cu meri (ΔMNP\Delta MNP) se obține prin diferență:

AΔMNP=AADNP−AΔDMN−AΔAMP=4500−900−1350=2250 m2\mathcal{A}_{\Delta MNP} = \mathcal{A}_{ADNP} - \mathcal{A}_{\Delta DMN} - \mathcal{A}_{\Delta AMP} = 4500 - 900 - 1350 = 2250\text{ m}^2

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și rază 10 cm10\text{ cm}. Fie punctul BB exterior cercului astfel încât OB=26 cmOB = 26\text{ cm} și dreptele BABA și BCBC tangente la cerc.

Figura Subiectul II Exercițiul 5

Aria patrulaterului ABCOABCO este egală cu: (5p)

a) 360 cm2360\text{ cm}^2
b) 240 cm2240\text{ cm}^2
c) 120 cm2120\text{ cm}^2
d) 100 cm2100\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Tangentele duse dintr-un punct exterior la cerc sunt perpendiculare pe razele corespunzătoare punctelor de tangență:

OA⊥BA  ⟹  ∢OAB=90∘OA \perp BA \implies \sphericalangle OAB = 90^\circ OC⊥BC  ⟹  ∢OCB=90∘OC \perp BC \implies \sphericalangle OCB = 90^\circ

În triunghiul dreptunghic OABOAB (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ), cunoaștem cateta OA=10 cmOA = 10\text{ cm} și ipotenuza OB=26 cmOB = 26\text{ cm}. Aplicăm teorema lui Pitagora:

AB=OB2−OA2=262−102=676−100=576=24 cmAB = \sqrt{OB^2 - OA^2} = \sqrt{26^2 - 10^2} = \sqrt{676 - 100} = \sqrt{576} = 24\text{ cm}

Aria triunghiului dreptunghic OABOAB este:

AΔOAB=OA⋅AB2=10⋅242=120 cm2\mathcal{A}_{\Delta OAB} = \frac{OA \cdot AB}{2} = \frac{10 \cdot 24}{2} = 120\text{ cm}^2

Triunghiurile dreptunghice OABOAB și OCBOCB sunt congruente (cazul I.C.), deci AΔOCB=120 cm2\mathcal{A}_{\Delta OCB} = 120\text{ cm}^2.

Aria patrulaterului ABCOABCO este suma ariilor celor două triunghiuri:

AABCO=AΔOAB+AΔOCB=120+120=240 cm2\mathcal{A}_{ABCO} = \mathcal{A}_{\Delta OAB} + \mathcal{A}_{\Delta OCB} = 120 + 120 = 240\text{ cm}^2

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată prisma patrulateră regulată dreaptă ABCDEFGHABCDEFGH cu muchia laterală de 15 cm15\text{ cm} și aria feței laterale ADHEADHE egală cu 150 cm2150\text{ cm}^2.

Figura Subiectul II Exercițiul 6

Aria bazei este egală cu: (5p)

a) 100 cm2100\text{ cm}^2
b) 50 cm250\text{ cm}^2
c) 40 cm240\text{ cm}^2
d) 20 cm220\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Prisma patrulateră regulată dreaptă ABCDEFGHABCDEFGH are ca bază un pătrat ABCDABCD, iar fețele laterale sunt dreptunghiuri congruente.
Muchia laterală este AE=15 cmAE = 15\text{ cm}.

Aria feței laterale dreptunghiulare ADHEADHE este:

AADHE=AD⋅AE  ⟹  150=AD⋅15  ⟹  AD=15015=10 cm\mathcal{A}_{ADHE} = AD \cdot AE \implies 150 = AD \cdot 15 \implies AD = \frac{150}{15} = 10\text{ cm}

Latura pătratului de bază este AB=AD=10 cmAB = AD = 10\text{ cm}.

Aria bazei ABCDABCD este:

Abazei=AD2=102=100 cm2\mathcal{A}_{\text{bazei}} = AD^2 = 10^2 = 100\text{ cm}^2

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Într-o curte sunt găini, iepuri și porci. În total sunt 45 de capete și 140 de picioare, iar numărul porcilor este egal cu jumătate din numărul găinilor și iepurilor la un loc.

(2p) a) Este posibil să fie 30 de găini în acea curte? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Află numărul iepurilor din curte.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Notăm cu:

  • gg = numărul de găini
  • ii = numărul de iepuri
  • pp = numărul de porci

Fiecare animal are un singur cap, deci:

g+i+p=45g + i + p = 45

Conform ipotezei, numărul porcilor este egal cu jumătate din numărul găinilor și iepurilor la un loc:

p=g+i2  ⟹  g+i=2pp = \frac{g + i}{2} \implies g + i = 2p

Înlocuim g+i=2pg + i = 2p în relația numărului total de capete:

2p+p=45  ⟹  3p=45  ⟹  p=152p + p = 45 \implies 3p = 45 \implies p = 15

Așadar, în curte sunt întotdeauna 1515 porci, ceea ce implică:

g+i=30g + i = 30

Dacă ar fi 3030 de găini (g=30g = 30), atunci:

30+i=30  ⟹  i=030 + i = 30 \implies i = 0

Numărul iepurilor ar fi zero, ceea ce contrazice ipoteza că în curte se găsesc și găini, și iepuri, și porci.

Prin urmare, nu este posibil să fie 30 de găini în curte. (2 puncte)


b) O găină are 2 picioare, un iepure are 4 picioare, iar un porc are 4 picioare. Numărul total de picioare este 140:

2g+4i+4p=1402g + 4i + 4p = 140

Știind că p=15p = 15, înlocuim în ecuația picioarelor:

2g+4i+4⋅15=140  ⟹  2g+4i+60=140  ⟹  2g+4i=802g + 4i + 4 \cdot 15 = 140 \implies 2g + 4i + 60 = 140 \implies 2g + 4i = 80

Împărțim prin 22:

g+2i=40g + 2i = 40

Din subpunctul a), știm că:

g+i=30  ⟹  g=30−ig + i = 30 \implies g = 30 - i

Substituim gg în ecuația precedentă:

(30−i)+2i=40  ⟹  30+i=40  ⟹  i=10(30 - i) + 2i = 40 \implies 30 + i = 40 \implies i = 10

Aflăm și numărul de găini pentru verificare:

g=30−10=20g = 30 - 10 = 20

Verificare:

  • Capete: 20+10+15=4520 + 10 + 15 = 45 (corect)
  • Picioare: 2⋅20+4⋅10+4⋅15=40+40+60=1402 \cdot 20 + 4 \cdot 10 + 4 \cdot 15 = 40 + 40 + 60 = 140 (corect)

În curte sunt 10 iepuri. (3 puncte)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(2x+1)(1−2x)−(2x+3)2−4x(4x−3)+12+8x2E(x) = (2x + 1)(1 - 2x) - (2x + 3)^2 - 4x(4x - 3) + 12 + 8x^2

unde xx este un număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=(2−4x)(2+4x)E(x) = (2 - 4x)(2 + 4x), pentru orice număr real xx.
(3p) b) Determină cel mai mare număr natural nn de două cifre, pentru care n⋅E(−32)⋅E(0)⋅E(32)n \cdot E\left(-\frac{3}{2}\right) \cdot E(0) \cdot E\left(\frac{3}{2}\right) este pătrat perfect.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Dezvoltăm termenii expresiei folosind formulele de calcul prescurtat:

(2x+1)(1−2x)=(1+2x)(1−2x)=12−(2x)2=1−4x2(2x + 1)(1 - 2x) = (1 + 2x)(1 - 2x) = 1^2 - (2x)^2 = 1 - 4x^2 (2x+3)2=(2x)2+2⋅2x⋅3+32=4x2+12x+9(2x + 3)^2 = (2x)^2 + 2 \cdot 2x \cdot 3 + 3^2 = 4x^2 + 12x + 9 −4x(4x−3)=−16x2+12x-4x(4x - 3) = -16x^2 + 12x

Înlocuim în expresia E(x)E(x):

E(x)=1−4x2−(4x2+12x+9)−16x2+12x+12+8x2E(x) = 1 - 4x^2 - (4x^2 + 12x + 9) - 16x^2 + 12x + 12 + 8x^2 E(x)=1−4x2−4x2−12x−9−16x2+12x+12+8x2E(x) = 1 - 4x^2 - 4x^2 - 12x - 9 - 16x^2 + 12x + 12 + 8x^2

Grupăm termenii asemenea:

  • Coeficienții lui x2x^2: −4−4−16+8=−24+8=−16x2-4 - 4 - 16 + 8 = -24 + 8 = -16x^2
  • Coeficienții lui xx: −12+12=0-12 + 12 = 0
  • Termenii liberi: 1−9+12=41 - 9 + 12 = 4

Obținem:

E(x)=4−16x2E(x) = 4 - 16x^2

Folosim formula diferenței de pătrate a2−b2=(a−b)(a+b)a^2 - b^2 = (a - b)(a + b) cu a=2a = 2 și b=4xb = 4x:

E(x)=22−(4x)2=(2−4x)(2+4x)E(x) = 2^2 - (4x)^2 = (2 - 4x)(2 + 4x)

pentru orice număr real xx. (2 puncte)


b) Calculăm valorile expresiei pentru punctele cerute, folosind forma E(x)=4−16x2E(x) = 4 - 16x^2:

Pentru x=−32x = -\frac{3}{2}:

E(−32)=4−16⋅(−32)2=4−16⋅94=4−36=−32E\left(-\frac{3}{2}\right) = 4 - 16 \cdot \left(-\frac{3}{2}\right)^2 = 4 - 16 \cdot \frac{9}{4} = 4 - 36 = -32

Pentru x=0x = 0:

E(0)=4−16⋅02=4E(0) = 4 - 16 \cdot 0^2 = 4

Pentru x=32x = \frac{3}{2}:

E(32)=4−16⋅(32)2=4−16⋅94=4−36=−32E\left(\frac{3}{2}\right) = 4 - 16 \cdot \left(\frac{3}{2}\right)^2 = 4 - 16 \cdot \frac{9}{4} = 4 - 36 = -32

Calculăm produsul celor trei termeni:

E(−32)⋅E(0)⋅E(32)=(−32)⋅4⋅(−32)=322⋅22=(32⋅2)2=642E\left(-\frac{3}{2}\right) \cdot E(0) \cdot E\left(\frac{3}{2}\right) = (-32) \cdot 4 \cdot (-32) = 32^2 \cdot 2^2 = (32 \cdot 2)^2 = 64^2

Expresia completă devine:

n⋅E(−32)⋅E(0)⋅E(32)=n⋅642n \cdot E\left(-\frac{3}{2}\right) \cdot E(0) \cdot E\left(\frac{3}{2}\right) = n \cdot 64^2

Pentru ca n⋅642n \cdot 64^2 să fie un pătrat perfect, este necesar și suficient ca nn să fie un pătrat perfect.

Căutăm cel mai mare număr natural nn de două cifre care este pătrat perfect:

n∈{16,25,36,49,64,81}  ⟹  n=92=81n \in \{16, 25, 36, 49, 64, 81\} \implies n = 9^2 = 81

Numărul căutat este 81. (3 puncte)


3. Se consideră mulțimile:

A={x∈R∣∣2x−6∣≤4}șiB={x∈R∣5x6+4≥x2+43+x}A = \{x \in \mathbb{R} \mid |2x - 6| \le 4\} \quad \text{și} \quad B = \left\{x \in \mathbb{R} \mid \frac{5x}{6} + 4 \ge \frac{x}{2} + \frac{4}{3} + x\right\}

(2p) a) Determină cardinalul mulțimii A∩NA \cap \mathbb{N}.
(3p) b) Calculează produsul numerelor naturale din mulțimea A∩BA \cap B.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Rezolvăm inecuația cu modul pentru mulțimea AA:

∣2x−6∣≤4  ⟺  −4≤2x−6≤4|2x - 6| \le 4 \iff -4 \le 2x - 6 \le 4

Adunăm 66 la toți membrii:

−4+6≤2x≤4+6  ⟺  2≤2x≤10-4 + 6 \le 2x \le 4 + 6 \iff 2 \le 2x \le 10

Împărțim prin 22:

1≤x≤5  ⟹  A=[1,5]1 \le x \le 5 \implies A = [1, 5]

Determinăm intersecția cu mulțimea numerelor naturale N\mathbb{N}:

A∩N={1,2,3,4,5}A \cap \mathbb{N} = \{1, 2, 3, 4, 5\}

Cardinalul mulțimii reprezintă numărul elementelor acesteia:

card⁡(A∩N)=5\operatorname{card}(A \cap \mathbb{N}) = 5

(2 puncte)


b) Rezolvăm inecuația pentru mulțimea BB:

5x6+4≥x2+43+x\frac{5x}{6} + 4 \ge \frac{x}{2} + \frac{4}{3} + x

Aducem la numitorul comun 66 prin înmulțirea întregii inecuații cu 6>06 > 0:

5x+24≥3x+8+6x5x + 24 \ge 3x + 8 + 6x 5x+24≥9x+85x + 24 \ge 9x + 8

Separăm termenii cu necunoscuta xx:

5x−9x≥8−24  ⟹  −4x≥−165x - 9x \ge 8 - 24 \implies -4x \ge -16

Împărțim prin −4-4, schimbând sensul inegalității:

x≤−16−4  ⟹  x≤4  ⟹  B=(−∞,4]x \le \frac{-16}{-4} \implies x \le 4 \implies B = (-\infty, 4]

Determinăm intersecția mulțimilor AA și BB:

A∩B=[1,5]∩(−∞,4]=[1,4]A \cap B = [1, 5] \cap (-\infty, 4] = [1, 4]

Numerele naturale din această intersecție sunt:

(A∩B)∩N={1,2,3,4}(A \cap B) \cap \mathbb{N} = \{1, 2, 3, 4\}

Calculăm produsul acestora:

1⋅2⋅3⋅4=241 \cdot 2 \cdot 3 \cdot 4 = 24

Produsul este 24. (3 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC cu AB=AC=13 cmAB = AC = 13\text{ cm}, BC=10 cmBC = 10\text{ cm}, II centrul cercului înscris, IE⊥ACIE \perp AC, E∈ACE \in AC și AI∩BC={D}AI \cap BC = \{D\}.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arată că AD=12 cmAD = 12\text{ cm}.
(3p) b) Calculează lungimea segmentului IEIE.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) În triunghiul isoscel ABCABC (AB=ACAB = AC), punctul II este centrul cercului înscris, deci semidreapta [AI)[AI) este bisectoarea unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC.

Într-un triunghi isoscel, bisectoarea unghiului de la vârf este și mediană și înălțime pe bază:

  • DD este mijlocul segmentului BC  ⟹  BD=DC=BC2=102=5 cmBC \implies BD = DC = \frac{BC}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm};
  • AD⊥BC  ⟹  ∢ADB=90∘AD \perp BC \implies \sphericalangle ADB = 90^\circ.

În triunghiul dreptunghic ABDABD (∢ADB=90∘\sphericalangle ADB = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

AB2=AD2+BD2  ⟹  132=AD2+52AB^2 = AD^2 + BD^2 \implies 13^2 = AD^2 + 5^2 169=AD2+25  ⟹  AD2=144  ⟹  AD=144=12 cm169 = AD^2 + 25 \implies AD^2 = 144 \implies AD = \sqrt{144} = 12\text{ cm}

(2 puncte)


b) Construcția ajutătoare și elementele figurii sunt reprezentate mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 4

Punctul II este centrul cercului înscris în triunghiul ABCABC, prin urmare distanțele de la II la laturile triunghiului sunt egale cu raza cercului înscris rr:

IE⊥AC  ⟹  IE=rIE \perp AC \implies IE = r ID⊥BC  ⟹  ID=rID \perp BC \implies ID = r

Rezultă că IE=IDIE = ID.
Deoarece punctul II aparține segmentului ADAD, lungimea segmentului AIAI este:

AI=AD−ID=12−IEAI = AD - ID = 12 - IE

Comparăm triunghiurile dreptunghice AEIAEI și ADCADC:

  • ∢AEI=∢ADC=90∘\sphericalangle AEI = \sphericalangle ADC = 90^\circ
  • unghiul ∢IAE\sphericalangle IAE coincide cu ∢CAD\sphericalangle CAD (unghi comun)

Rezultă că triunghiurile sunt asemenea: ΔAEI∼ΔADC\Delta AEI \sim \Delta ADC (cazul U.U.).

Scriem raportul de asemănare al laturilor corespunzătoare:

IEDC=AIAC\frac{IE}{DC} = \frac{AI}{AC}

Înlocuim valorile cunoscute (DC=5 cmDC = 5\text{ cm}, AC=13 cmAC = 13\text{ cm}, AI=12−IEAI = 12 - IE):

IE5=12−IE13\frac{IE}{5} = \frac{12 - IE}{13}

Produsul mezilor este egal cu produsul extremilor:

13⋅IE=5⋅(12−IE)  ⟹  13⋅IE=60−5⋅IE13 \cdot IE = 5 \cdot (12 - IE) \implies 13 \cdot IE = 60 - 5 \cdot IE 18⋅IE=60  ⟹  IE=6018=103 cm18 \cdot IE = 60 \implies IE = \frac{60}{18} = \frac{10}{3}\text{ cm}

Lungimea segmentului IEIE este 103 cm\frac{10}{3}\text{ cm}. (3 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD. Punctul MM aparține laturii ABAB, astfel încât BM=3AMBM = 3AM, punctul NN aparține laturii BCBC, astfel încât BC=4BNBC = 4BN și DN∩AB={P}DN \cap AB = \{P\}.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că CN=BMCN = BM.
(3p) b) Arată că MN⊥CPMN \perp CP.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Patrulaterul ABCDABCD fiind pătrat, toate laturile sunt congruente:

AB=BCAB = BC

Punctul MM aparține laturii ABAB, iar BM=3AMBM = 3AM, deci:

AB=AM+BM=AM+3AM=4AM  ⟹  AM=AB4AB = AM + BM = AM + 3AM = 4AM \implies AM = \frac{AB}{4}

Din ipoteză, BC=4BN  ⟹  BN=BC4BC = 4BN \implies BN = \frac{BC}{4}.
Deoarece AB=BCAB = BC, deducem:

AM=BNAM = BN

Scăzând aceste segmente egale din laturile pătratului, obținem:

BM=AB−AM=BC−BN=CN  ⟹  CN=BMBM = AB - AM = BC - BN = CN \implies CN = BM

(2 puncte)


b) Construcția ajutătoare și elementele figurii sunt reprezentate mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 5

Comparăm triunghiurile dreptunghice BCMBCM și CDNCDN:

  • ∢MBC=∢NCD=90∘\sphericalangle MBC = \sphericalangle NCD = 90^\circ (unghiurile pătratului)
  • BM=CNBM = CN (demonstrat la punctul a)
  • BC=CDBC = CD (laturile pătratului)

Conform cazului de congruență Catetă-Catetă (C.C.), deducem:

ΔBCM≡ΔCDN\Delta BCM \equiv \Delta CDN

Rezultă congruența unghiurilor omoloage:

∢BCM=∢CDNși∢BMC=∢DNC\sphericalangle BCM = \sphericalangle CDN \quad \text{și} \quad \sphericalangle BMC = \sphericalangle DNC

În triunghiul dreptunghic BCMBCM, unghiurile ascuțite sunt complementare:

∢BCM+∢BMC=90∘\sphericalangle BCM + \sphericalangle BMC = 90^\circ

Fie {E}=DN∩CM\{E\} = DN \cap CM. În triunghiul CENCEN, unghiurile din CC și NN sunt:

  • ∢ECN=∢BCM\sphericalangle ECN = \sphericalangle BCM
  • ∢ENC=∢DNC=∢BMC\sphericalangle ENC = \sphericalangle DNC = \sphericalangle BMC

Suma măsurilor acestora este:

∢ECN+∢ENC=∢BCM+∢BMC=90∘\sphericalangle ECN + \sphericalangle ENC = \sphericalangle BCM + \sphericalangle BMC = 90^\circ

Rezultă măsura celui de-al treilea unghi al triunghiului CENCEN:

∢CEN=180∘−90∘=90∘  ⟹  CM⊥DN\sphericalangle CEN = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ \implies CM \perp DN

Analizăm acum triunghiul PCMPCM:

  1. Dreapta CBCB este perpendiculară pe ABAB. Deoarece punctele M,B,PM, B, P sunt coliniare pe dreapta ABAB, avem CB⊥MPCB \perp MP, deci CBCB este înălțime din vârful CC în triunghiul PCMPCM.
  2. Deoarece CM⊥DNCM \perp DN, iar punctele P,N,E,DP, N, E, D sunt coliniare, dreapta PEPE este perpendiculară pe CMCM (PE⊥CMPE \perp CM), deci PEPE este înălțime din vârful PP în triunghiul PCMPCM.
  3. Înălțimile CBCB și PEPE se intersectează în punctul NN:
CB∩PE={N}CB \cap PE = \{N\}

Rezultă că punctul NN este ortocentrul triunghiului PCMPCM.

Într-un triunghi, a treia înălțime trece prin ortocentru. Așadar, dreapta determinată de al treilea vârf MM și ortocentrul NN este perpendiculară pe latura opusă PCPC:

MN⊥CPMN \perp CP

(3 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' având AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, AD=6 cmAD = 6\text{ cm} și AD′=62 cmAD' = 6\sqrt{2}\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, NN este centrul feței ADD′A′ADD'A', iar P∈DCP \in DC astfel încât ∢BPC=45∘\sphericalangle BPC = 45^\circ.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că aria triunghiului MAA′MAA' este egală cu 18 cm218\text{ cm}^2.
(3p) b) Arată că planele (MND)(MND) și (BD′P)(BD'P) sunt paralele.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) În paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fața laterală ADD′A′ADD'A' este dreptunghi, deci ∢ADD′=90∘\sphericalangle ADD' = 90^\circ.
În triunghiul dreptunghic ADD′ADD', aplicăm teorema lui Pitagora:

AD′2=AD2+DD′2  ⟹  (62)2=62+DD′2AD'^2 = AD^2 + DD'^2 \implies (6\sqrt{2})^2 = 6^2 + DD'^2 72=36+DD′2  ⟹  DD′2=36  ⟹  DD′=6 cm72 = 36 + DD'^2 \implies DD'^2 = 36 \implies DD' = 6\text{ cm}

Muchia laterală este AA′=DD′=6 cmAA' = DD' = 6\text{ cm}.
Deoarece AD=6 cmAD = 6\text{ cm} și AA′=6 cmAA' = 6\text{ cm}, fața ADD′A′ADD'A' este un pătrat cu latura de 6 cm6\text{ cm}.

Punctul MM este mijlocul segmentului AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, deci:

AM=AB2=122=6 cmAM = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

Muchia laterală AA′AA' este perpendiculară pe planul bazei (ABC)(ABC), deci AA′⊥ABAA' \perp AB, ceea ce înseamnă că triunghiul MAA′MAA' este dreptunghic în AA (∢MAA′=90∘\sphericalangle MAA' = 90^\circ).

Aria triunghiului dreptunghic MAA′MAA' este:

AΔMAA′=AM⋅AA′2=6⋅62=18 cm2\mathcal{A}_{\Delta MAA'} = \frac{AM \cdot AA'}{2} = \frac{6 \cdot 6}{2} = 18\text{ cm}^2

(2 puncte)


b) Construcția ajutătoare și elementele figurii sunt reprezentate mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 6

  1. Paralelismul MN∥(BD′P)MN \parallel (BD'P):
    Punctul NN este centrul pătratului ADD′A′ADD'A', adică punctul de intersecție a diagonalelor AD′AD' și A′DA'D. Diagonalele pătratului se înjumătățesc, deci NN este mijlocul segmentului AD′AD'.
    În triunghiul ABD′ABD':
  • MM este mijlocul segmentului ABAB;
  • NN este mijlocul segmentului AD′AD'.

Segmentul MNMN unește mijloacele a două laturi, deci este linie mijlocie în triunghiul ABD′ABD'. Rezultă:

MN∥BD′MN \parallel BD'

Deoarece BD′⊂(BD′P)BD' \subset (BD'P) și MN⊄(BD′P)MN \not\subset (BD'P), obținem:

MN∥(BD′P)MN \parallel (BD'P)
  1. Paralelismul DM∥(BD′P)DM \parallel (BD'P):
    Baza ABCDABCD este dreptunghi, deci ∢BCD=90∘\sphericalangle BCD = 90^\circ, BC=AD=6 cmBC = AD = 6\text{ cm} și CD=AB=12 cmCD = AB = 12\text{ cm}.
    În triunghiul dreptunghic BCPBCP (∢BCP=90∘\sphericalangle BCP = 90^\circ):
∢BPC=45∘  ⟹  ∢PBC=90∘−45∘=45∘\sphericalangle BPC = 45^\circ \implies \sphericalangle PBC = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ

Triunghiul BCPBCP este dreptunghic isoscel, de unde:

PC=BC=6 cmPC = BC = 6\text{ cm}

Punctul PP se află pe segmentul CD=12 cmCD = 12\text{ cm}, deci:

DP=CD−PC=12−6=6 cmDP = CD - PC = 12 - 6 = 6\text{ cm}

Deoarece MM este mijlocul lui ABAB, avem BM=6 cmBM = 6\text{ cm}. Astfel, DP=BM=6 cmDP = BM = 6\text{ cm}.
Cum AB∥CDAB \parallel CD, avem și BM∥DPBM \parallel DP.
Patrulaterul DMBPDMBP are două laturi opuse paralele și congruente (BM∥DPBM \parallel DP și BM=DPBM = DP), deci DMBPDMBP este un paralelogram. Rezultă că celelalte două laturi opuse sunt paralele:

DM∥BPDM \parallel BP

Deoarece BP⊂(BD′P)BP \subset (BD'P) și DM⊄(BD′P)DM \not\subset (BD'P), obținem:

DM∥(BD′P)DM \parallel (BD'P)
  1. Concluzia paralelismului planelor:
    Dreptele MNMN și DMDM sunt două drepte concurente în punctul MM din planul (MND)(MND) (MN∩DM={M}MN \cap DM = \{M\} și MN,DM⊂(MND)MN, DM \subset (MND)).
    Deoarece ambele drepte sunt paralele cu planul (BD′P)(BD'P), rezultă că cele două plane sunt paralele:
(MND)∥(BD′P)(MND) \parallel (BD'P)

(3 puncte)