1. În figura alăturată, punctul C este mijlocul segmentului AB, punctul D este mijlocul segmentului AC, punctul E este mijlocul segmentului AD și ED=2 cm. Lungimea segmentului DB este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 8 cm
c) 12 cm
d) 14 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul E este mijlocul segmentului AD, deci:
AE=ED=2 cm⟹AD=2⋅ED=2⋅2=4 cm
Punctul D este mijlocul segmentului AC, deci:
AC=2⋅AD=2⋅4=8 cm⟹DC=4 cm
Punctul C este mijlocul segmentului AB, deci:
CB=AC=8 cm
Lungimea segmentului DB este:
DB=DC+CB=4+8=12 cm
Răspunsul corect este c). (5p)
2. În figura alăturată, semidreapta OC este bisectoarea unghiului AOB și semidreapta OD este bisectoarea unghiului BOC. Unghiul COD are măsura de 14∘. Măsura unghiului AOB este egală cu: (5p)
a) 14∘
b) 28∘
c) 42∘
d) 56∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Semidreapta OD este bisectoarea unghiului BOC, deci:
∢BOC=2⋅∢COD=2⋅14∘=28∘
Semidreapta OC este bisectoarea unghiului AOB, deci:
∢AOB=2⋅∢BOC=2⋅28∘=56∘
Răspunsul corect este d). (5p)
3. În figura alăturată avem un triunghi dreptunghic în A, punctul D este mijlocul segmentului BC și AC=CD. Știind că AB=3 cm, atunci lungimea segmentului BC este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 23 cm
c) 33 cm
d) 4 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul D este mijlocul ipotenuzei BC, deci CD=2BC.
Cum AC=CD, avem:
AC=2BC⟺BC=2⋅AC
Într-un triunghi dreptunghic, dacă o catetă este jumătate din ipotenuză, unghiul opus acelei catete are măsura de 30∘ (conform reciprocei teoremei unghiului de 30∘). Așadar:
∢B=30∘⟹∢C=60∘
Folosind funcția trigonometrică sinus:
sin60∘=BCAB⟹23=BC3⟹BC=2 cm
Alternativ, prin teorema lui Pitagora:
BC2=AB2+AC2⟹(2AC)2=(3)2+AC2⟹4AC2=3+AC2
3AC2=3⟹AC=1 cm⟹BC=2⋅1=2 cm
Răspunsul corect este a). (5p)
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD cu AB∥CD, AB=10 cm și CD=6 cm. Lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCD este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 8 cm
c) 10 cm
d) 16 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Linia mijlocie a unui trapez este egală cu semisuma bazelor:
Lm=2AB+CD=210+6=216=8 cm
Răspunsul corect este b). (5p)
5. În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD cu AB=32 cm, înscris într-un cerc de centru O. Lungimea cercului este egală cu: (5p)
a) 32π cm
b) 3π cm
c) 62π cm
d) 6π cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Diagonala pătratului înscris în cerc este diametrul cercului circumscris:
d=AC=AB2=32⋅2=3⋅2=6 cm
Raza cercului este jumătatea diametrului:
R=2d=26=3 cm
Lungimea cercului este dată de formula L=2πR:
L=2π⋅3=6π cm
Răspunsul corect este d). (5p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ cu AB=3 cm. Suma lungimilor tuturor muchiilor cubului este egală cu: (5p)
a) 12 cm
b) 18 cm
c) 36 cm
d) 72 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Un cub are 12 muchii de lungimi egale (4 la baza inferioară, 4 la baza superioară și 4 muchii laterale):
Smuchii=12⋅AB=12⋅3=36 cm
Răspunsul corect este c). (5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Bursa lunară a unui elev este mai mică decât 450 lei cu jumătate din valoarea ei.
a) Este posibil ca această bursă să fie 320 lei? Justificați răspunsul. (2p)
b) Aflați valoarea bursei lunare. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Presupunem că bursa ar fi de 320 lei.
Jumătate din valoarea ei este:
2320=160 lei
Diferența dintre 450 lei și jumătatea bursei este:
450−160=290 lei
Deoarece 290=320, presupunerea este falsă. Nu este posibil ca bursa să fie de 320 lei. (2p)
b) Notăm cu x valoarea bursei lunare a elevului (în lei).
Conform enunțului, bursa este egală cu 450 lei minus jumătatea valorii sale:
x=450−2x
Înmulțim întreaga ecuație cu 2 pentru a elimina numitorul:
2x=900−x
Adunăm x în ambii membri:
3x=900⟹x=3900=300 lei
Valoarea bursei lunare este de 300 lei. (3p)
2. Fie numerele:
a=(5018−1810)⋅30șib=202−162⋅431
a) Arată că a=42. (2p)
b) Arată că a2+b3 este număr prim. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Scoatem factorii de sub radical:
50=25⋅2=52
18=9⋅2=32
Înlocuim în expresia lui a:
a=(5218−3210)⋅30
Aducem la numitor comun paranteza. Numitorul comun este 152:
a=15218⋅3−10⋅5⋅30=15254−50⋅30=1524⋅30
Simplificăm 30 cu 15:
a=24⋅2=28=282=42
Așadar, a=42. (2p)
b) Calculăm numărul b:
202−162=(20−16)(20+16)=4⋅36=144
202−162=144=12
Atunci:
b=12⋅431=33=333=3
Calculăm valoarea cerută a2+b3:
a2+b3=42⋅2+3⋅3=4⋅2+3=8+3=11
Numărul 11 are exact doi divizori pozitivi (1 și 11), deci este număr prim. (3p)
3. Se consideră expresia:
E(x)=(x−2)(x+1)−(x−3)(x+4)
unde x este un număr real.
a) Arată că E(x)=−2x+10, oricare ar fi numărul real x. (2p)
b) Calculează valoarea sumei S=E(1)+E(2)+⋯+E(10). (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Dezvoltăm produsele din expresie:
(x−2)(x+1)=x2+x−2x−2=x2−x−2
(x−3)(x+4)=x2+4x−3x−12=x2+x−12
Scădem a doua paranteză din prima:
E(x)=(x2−x−2)−(x2+x−12)=x2−x−2−x2−x+12
Reducem termenii asemenea:
E(x)=(x2−x2)+(−x−x)+(−2+12)=−2x+10
oricare ar fi x∈R. (2p)
b) Calculăm suma S:
S=E(1)+E(2)+⋯+E(10)=∑k=110(−2k+10)
Grupăm termenii:
S=−2(1+2+⋯+10)+10 termeni10+10+⋯+10
Folosind formula sumei lui Gauss:
1+2+⋯+10=210⋅11=55
Obținem:
S=−2⋅55+10⋅10=−110+100=−10
(3p)
4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD, cu BC=10 cm și AC=103 cm. Punctul E este mijlocul segmentului CD și F este mijlocul segmentului AB.
a) Arătați că perimetrul dreptunghiului ABCD este egal cu 20(1+2) cm. (2p)
b) Demonstrați că AM≡MN≡NC, unde M=AC∩DF și N=AC∩BE. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul dreptunghic ABC (∢B=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
AB2+BC2=AC2
AB2+102=(103)2
AB2+100=300⟹AB2=200⟹AB=200=102 cm
Perimetrul dreptunghiului ABCD este:
PABCD=2(AB+BC)=2(102+10)=20(2+1)=20(1+2) cm
(2p)
b) Fie O=AC∩BD punctul de intersecție a diagonalelor dreptunghiului.
Într-un dreptunghi, diagonalele sunt congruente și se înjumătățesc la intersecție:
AO=OC=BO=OD=2AC=2103=53 cm
Considerăm triunghiul ABD:
Segmentul AO este mediană corespunzătoare laturii BD (O este mijlocul lui BD).
Segmentul DF este mediană corespunzătoare laturii AB (F este mijlocul lui AB).
Punctul M=AO∩DF este punctul de intersecție a două mediane în ΔABD, deci M este centrul de greutate al triunghiului ABD.
Conform proprietății centrului de greutate:
AM=32AO=32⋅53=3103 cm
MO=31AO=31⋅53=353 cm
Considerăm triunghiul BCD:
Segmentul CO este mediană corespunzătoare laturii BD (O este mijlocul lui BD).
Segmentul BE este mediană corespunzătoare laturii CD (E este mijlocul lui CD).
Punctul N=CO∩BE este punctul de intersecție a două mediane în ΔBCD, deci N este centrul de greutate al triunghiului BCD.
Conform proprietății centrului de greutate:
CN=32CO=32⋅53=3103 cm
NO=31CO=31⋅53=353 cm
Punctele A,M,O,N,C sunt coliniare în această ordine pe diagonala AC. Lungimea segmentului MN este:
MN=MO+ON=353+353=3103 cm
Avem așadar:
AM=MN=NC=3103 cm
ceea ce demonstrează că AM≡MN≡NC. (3p)
5. În figura alăturată ABCD este un trapez isoscel cu AB∥CD, AC⊥BD, AB=20 cm și DC=10 cm.
a) Arătați că lungimea diagonalei trapezului este 152 cm. (2p)
b) Dacă punctele M, N, P și Q sunt mijloacele laturilor AB, BC, CD și DA, calculați aria patrulaterului MNPQ. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Fie O=AC∩BD. Deoarece AC⊥BD, unghiurile de la intersecția diagonalelor sunt drepte:
∢AOB=∢BOC=∢COD=∢DOA=90∘
Deoarece trapezul ABCD este isoscel (AD=BC), diagonalele sale sunt congruente (AC=BD) și determină triunghiuri isoscele la baze:
În triunghiul COD: ∢OCD=∢ODC=45∘, deci ΔCOD este dreptunghic isoscel în O.
În triunghiul AOB: ∢OAB=∢OBA=45∘, deci ΔAOB este dreptunghic isoscel în O.
Calculăm lungimile catetelor din ipotenuzele bazelor:
DO=OC=2CD=210=52 cm
AO=OB=2AB=220=102 cm
Lungimea diagonalei AC este:
AC=AO+OC=102+52=152 cm
Deoarece BD=BO+OD, avem și BD=152 cm. (2p)
b) Determinăm natura patrulaterului MNPQ:
În triunghiul ABC, punctele M și N sunt mijloacele laturilor AB, respectiv BC, deci MN este linie mijlocie:
MN∥ACșiMN=2AC=2152 cm
În triunghiul ADC, punctele P și Q sunt mijloacele laturilor CD, respectiv DA, deci PQ este linie mijlocie:
PQ∥ACșiPQ=2AC=2152 cm
Deoarece MN∥PQ și MN=PQ, patrulaterul MNPQ este paralelogram.
În triunghiul ABD, segmentul QM este linie mijlocie:
QM∥BDșiQM=2BD=2152 cm
Cum AC=BD=152 cm, rezultă că toate cele patru laturi sunt congruente:
MN=NP=PQ=QM=2152 cm
Așadar, MNPQ este un romb.
Deoarece MN∥AC, QM∥BD și AC⊥BD, unghiul dintre direcțiile paralelelor este drept:
MN⊥QM⟹∢NMQ=90∘
Un romb cu un unghi drept este pătrat, așadar MNPQ este un pătrat cu latura l=2152 cm.
Calculăm aria pătratului MNPQ:
AMNPQ=l2=(2152)2=4225⋅2=2225=112,5 cm2
(3p)
6. Fie tetraedrul regulat ABCD cu muchia 126 cm, iar M și N mijloacele muchiilor AB, respectiv CD.
a) Arătați că MN=123 cm. (2p)
b) Arătați că unghiul dreptelor BC și MN are măsura de 45∘. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Toate muchiile tetraedrului regulat au lungimea l=126 cm, iar toate cele patru fețe sunt triunghiuri echilaterale congruente.
Punctul N fiind mijlocul muchiei CD, segmentele AN și BN sunt mediane și înălțimi în triunghiurile echilaterale congruente ACD, respectiv BCD:
AN=BN=2l3=2126⋅3=618=6⋅32=182 cm
În triunghiul isoscel ABN (AN=BN=182 cm), punctul M este mijlocul bazei AB. Mediana MN corespunzătoare bazei este și înălțime:
MN⊥AB⟹∢AMN=90∘
Segmentul AM are lungimea:
AM=2AB=2126=66 cm
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic AMN:
MN2=AN2−AM2
MN2=(182)2−(66)2=324⋅2−36⋅6=648−216=432
MN=432=144⋅3=123 cm
(2p)
b) Fie P mijlocul muchiei BD.
În triunghiul BCD, P este mijlocul lui BD și N este mijlocul lui CD, deci segmentul PN este linie mijlocie:
PN∥BCșiPN=2BC=2126=66 cm
Deoarece PN∥BC, măsura unghiului dintre dreptele BC și MN este egală cu măsura unghiului dintre dreptele paralele PN și MN, adică ∢MNP (sau suplementul său dacă unghiul ar fi obtuz).
În triunghiul ABD, M este mijlocul lui AB și P este mijlocul lui BD, deci segmentul MP este linie mijlocie: