BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Mehedinți (V8)

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Mehedinți (Varianta 8)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 25−25:2525 - 25 : 25 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 2424
c) 2525
d) 2626

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Efectuăm mai întâi operația de împărțire:

25:25=125 : 25 = 1

Efectuăm apoi scăderea:

25−1=2425 - 1 = 24

Răspunsul corect este b). (5p)


2. Un caiet costă 8 lei8\text{ lei}, iar un pix costă 5 lei5\text{ lei}. Valoarea raportului dintre prețul caietului și prețul pixului este egală cu: (5p)

a) 0,6250{,}625
b) 1,61{,}6
c) 33
d) 1313

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Raportul dintre prețul caietului și prețul pixului este:

85=1610=1,6\frac{8}{5} = \frac{16}{10} = 1{,}6

Răspunsul corect este b). (5p)


3. Dacă 15%15\% din numărul xx este egal cu 66, atunci numărul xx este egal cu: (5p)

a) 9090
b) 6060
c) 4040
d) 1515

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem relația dată sub formă de ecuație:

15100⋅x=6\frac{15}{100} \cdot x = 6

Simplificăm fracția 15100\frac{15}{100} prin 55, obținând 320\frac{3}{20}:

320⋅x=6  ⟹  x=6⋅203=2⋅20=40\frac{3}{20} \cdot x = 6 \implies x = 6 \cdot \frac{20}{3} = 2 \cdot 20 = 40

Răspunsul corect este c). (5p)


4. Dintre numerele 17\sqrt{17}, 525\sqrt{2}, 252\sqrt{5} și 55, cel mai mare este: (5p)

a) 525\sqrt{2}
b) 17\sqrt{17}
c) 252\sqrt{5}
d) 55

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Introducem factorii sub radical pentru a compara numerele:

  • 17\sqrt{17}
  • 52=52⋅2=25⋅2=505\sqrt{2} = \sqrt{5^2 \cdot 2} = \sqrt{25 \cdot 2} = \sqrt{50}
  • 25=22⋅5=4⋅5=202\sqrt{5} = \sqrt{2^2 \cdot 5} = \sqrt{4 \cdot 5} = \sqrt{20}
  • 5=255 = \sqrt{25}

Comparând valorile de sub radical:

17<20<25<50  ⟹  17<25<5<5217 < 20 < 25 < 50 \implies \sqrt{17} < 2\sqrt{5} < 5 < 5\sqrt{2}

Cel mai mare număr este 525\sqrt{2}.

Răspunsul corect este a). (5p)


5. Mihai, Alexia, Andreea și Viorel au calculat media aritmetică a numerelor a=6+42a = 6 + 4\sqrt{2} și b=6−42b = 6 - 4\sqrt{2}. Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:

MihaiAlexiaAndreeaViorel
1212424\sqrt{2}2266

Cel care a obținut rezultatul corect este: (5p)

a) Mihai
b) Alexia
c) Andreea
d) Viorel

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:

ma=a+b2=(6+42)+(6−42)2=6+62=122=6m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{(6 + 4\sqrt{2}) + (6 - 4\sqrt{2})}{2} = \frac{6 + 6}{2} = \frac{12}{2} = 6

Comparând cu valorile din tabel, Viorel a obținut rezultatul 66.

Răspunsul corect este d). (5p)


6. Dacă 2 kg2\text{ kg} de cartofi costă 7 lei7\text{ lei}, atunci 10 kg10\text{ kg} de cartofi din aceeași categorie costă 30 de lei30\text{ de lei}. Această afirmație este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm prețul unui kilogram de cartofi:

7:2=3,5 lei/kg7 : 2 = 3{,}5\text{ lei/kg}

Atunci 10 kg10\text{ kg} de cartofi costă:

10⋅3,5=35 lei10 \cdot 3{,}5 = 35\text{ lei}

Deoarece 35 lei≠30 lei35\text{ lei} \neq 30\text{ lei}, afirmația este falsă.

Răspunsul corect este b). (5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctul CC este mijlocul segmentului ABAB, punctul DD este mijlocul segmentului ACAC, punctul EE este mijlocul segmentului ADAD și ED=2 cmED = 2\text{ cm}. Lungimea segmentului DBDB este egală cu: (5p)

Figura pentru problema 1

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 14 cm14\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul EE este mijlocul segmentului ADAD, deci:

AE=ED=2 cm  ⟹  AD=2⋅ED=2⋅2=4 cmAE = ED = 2\text{ cm} \implies AD = 2 \cdot ED = 2 \cdot 2 = 4\text{ cm}

Punctul DD este mijlocul segmentului ACAC, deci:

AC=2⋅AD=2⋅4=8 cm  ⟹  DC=4 cmAC = 2 \cdot AD = 2 \cdot 4 = 8\text{ cm} \implies DC = 4\text{ cm}

Punctul CC este mijlocul segmentului ABAB, deci:

CB=AC=8 cmCB = AC = 8\text{ cm}

Lungimea segmentului DBDB este:

DB=DC+CB=4+8=12 cmDB = DC + CB = 4 + 8 = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5p)


2. În figura alăturată, semidreapta OCOC este bisectoarea unghiului AOBAOB și semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului BOCBOC. Unghiul CODCOD are măsura de 14∘14^\circ. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu: (5p)

Figura pentru problema 2

a) 14∘14^\circ
b) 28∘28^\circ
c) 42∘42^\circ
d) 56∘56^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului BOCBOC, deci:

∢BOC=2⋅∢COD=2⋅14∘=28∘\sphericalangle BOC = 2 \cdot \sphericalangle COD = 2 \cdot 14^\circ = 28^\circ

Semidreapta OCOC este bisectoarea unghiului AOBAOB, deci:

∢AOB=2⋅∢BOC=2⋅28∘=56∘\sphericalangle AOB = 2 \cdot \sphericalangle BOC = 2 \cdot 28^\circ = 56^\circ

Răspunsul corect este d). (5p)


3. În figura alăturată avem un triunghi dreptunghic în AA, punctul DD este mijlocul segmentului BCBC și AC=CDAC = CD. Știind că AB=3 cmAB = \sqrt{3}\text{ cm}, atunci lungimea segmentului BCBC este egală cu: (5p)

Figura pentru problema 3

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 23 cm2\sqrt{3}\text{ cm}
c) 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm}
d) 4 cm4\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul DD este mijlocul ipotenuzei BCBC, deci CD=BC2CD = \frac{BC}{2}.

Cum AC=CDAC = CD, avem:

AC=BC2  ⟺  BC=2⋅ACAC = \frac{BC}{2} \iff BC = 2 \cdot AC

Într-un triunghi dreptunghic, dacă o catetă este jumătate din ipotenuză, unghiul opus acelei catete are măsura de 30∘30^\circ (conform reciprocei teoremei unghiului de 30∘30^\circ). Așadar:

∢B=30∘  ⟹  ∢C=60∘\sphericalangle B = 30^\circ \implies \sphericalangle C = 60^\circ

Folosind funcția trigonometrică sinus:

sin⁡60∘=ABBC  ⟹  32=3BC  ⟹  BC=2 cm\sin 60^\circ = \frac{AB}{BC} \implies \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{\sqrt{3}}{BC} \implies BC = 2\text{ cm}

Alternativ, prin teorema lui Pitagora:

BC2=AB2+AC2  ⟹  (2AC)2=(3)2+AC2  ⟹  4AC2=3+AC2BC^2 = AB^2 + AC^2 \implies (2AC)^2 = (\sqrt{3})^2 + AC^2 \implies 4AC^2 = 3 + AC^2

3AC2=3  ⟹  AC=1 cm  ⟹  BC=2⋅1=2 cm3AC^2 = 3 \implies AC = 1\text{ cm} \implies BC = 2 \cdot 1 = 2\text{ cm}

Răspunsul corect este a). (5p)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AB=10 cmAB = 10\text{ cm} și CD=6 cmCD = 6\text{ cm}. Lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Figura pentru problema 4

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 16 cm16\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Linia mijlocie a unui trapez este egală cu semisuma bazelor:

Lm=AB+CD2=10+62=162=8 cmL_m = \frac{AB + CD}{2} = \frac{10 + 6}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}

Răspunsul corect este b). (5p)


5. În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCDABCD cu AB=32 cmAB = 3\sqrt{2}\text{ cm}, înscris într-un cerc de centru OO. Lungimea cercului este egală cu: (5p)

Figura pentru problema 5

a) 32π cm3\sqrt{2}\pi\text{ cm}
b) 3π cm3\pi\text{ cm}
c) 62π cm6\sqrt{2}\pi\text{ cm}
d) 6π cm6\pi\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Diagonala pătratului înscris în cerc este diametrul cercului circumscris:

d=AC=AB2=32⋅2=3⋅2=6 cmd = AC = AB\sqrt{2} = 3\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 3 \cdot 2 = 6\text{ cm}

Raza cercului este jumătatea diametrului:

R=d2=62=3 cmR = \frac{d}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Lungimea cercului este dată de formula L=2πRL = 2\pi R:

L=2π⋅3=6π cmL = 2\pi \cdot 3 = 6\pi\text{ cm}

Răspunsul corect este d). (5p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=3 cmAB = 3\text{ cm}. Suma lungimilor tuturor muchiilor cubului este egală cu: (5p)

Figura pentru problema 6

a) 12 cm12\text{ cm}
b) 18 cm18\text{ cm}
c) 36 cm36\text{ cm}
d) 72 cm72\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un cub are 1212 muchii de lungimi egale (44 la baza inferioară, 44 la baza superioară și 44 muchii laterale):

Smuchii=12⋅AB=12⋅3=36 cmS_{\text{muchii}} = 12 \cdot AB = 12 \cdot 3 = 36\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Bursa lunară a unui elev este mai mică decât 450 lei450\text{ lei} cu jumătate din valoarea ei.

a) Este posibil ca această bursă să fie 320 lei320\text{ lei}? Justificați răspunsul. (2p)

b) Aflați valoarea bursei lunare. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Presupunem că bursa ar fi de 320 lei320\text{ lei}.

Jumătate din valoarea ei este:

3202=160 lei\frac{320}{2} = 160\text{ lei}

Diferența dintre 450 lei450\text{ lei} și jumătatea bursei este:

450−160=290 lei450 - 160 = 290\text{ lei}

Deoarece 290≠320290 \neq 320, presupunerea este falsă. Nu este posibil ca bursa să fie de 320 lei320\text{ lei}. (2p)


b) Notăm cu xx valoarea bursei lunare a elevului (în lei).

Conform enunțului, bursa este egală cu 450 lei450\text{ lei} minus jumătatea valorii sale:

x=450−x2x = 450 - \frac{x}{2}

Înmulțim întreaga ecuație cu 22 pentru a elimina numitorul:

2x=900−x2x = 900 - x

Adunăm xx în ambii membri:

3x=900  ⟹  x=9003=300 lei3x = 900 \implies x = \frac{900}{3} = 300\text{ lei}

Valoarea bursei lunare este de 300 lei300\text{ lei}. (3p)


2. Fie numerele:

a=(1850−1018)⋅30șib=202−162⋅143a = \left( \frac{18}{\sqrt{50}} - \frac{10}{\sqrt{18}} \right) \cdot 30 \quad \text{și} \quad b = \sqrt{20^2 - 16^2} \cdot \frac{1}{4\sqrt{3}}

a) Arată că a=42a = 4\sqrt{2}. (2p)

b) Arată că a2+b3a\sqrt{2} + b\sqrt{3} este număr prim. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Scoatem factorii de sub radical:

50=25⋅2=52\sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2}

18=9⋅2=32\sqrt{18} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2}

Înlocuim în expresia lui aa:

a=(1852−1032)⋅30a = \left( \frac{18}{5\sqrt{2}} - \frac{10}{3\sqrt{2}} \right) \cdot 30

Aducem la numitor comun paranteza. Numitorul comun este 15215\sqrt{2}:

a=18⋅3−10⋅5152⋅30=54−50152⋅30=4152⋅30a = \frac{18 \cdot 3 - 10 \cdot 5}{15\sqrt{2}} \cdot 30 = \frac{54 - 50}{15\sqrt{2}} \cdot 30 = \frac{4}{15\sqrt{2}} \cdot 30

Simplificăm 3030 cu 1515:

a=4⋅22=82=822=42a = \frac{4 \cdot 2}{\sqrt{2}} = \frac{8}{\sqrt{2}} = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2}

Așadar, a=42a = 4\sqrt{2}. (2p)


b) Calculăm numărul bb:

202−162=(20−16)(20+16)=4⋅36=14420^2 - 16^2 = (20 - 16)(20 + 16) = 4 \cdot 36 = 144

202−162=144=12\sqrt{20^2 - 16^2} = \sqrt{144} = 12

Atunci:

b=12⋅143=33=333=3b = 12 \cdot \frac{1}{4\sqrt{3}} = \frac{3}{\sqrt{3}} = \frac{3\sqrt{3}}{3} = \sqrt{3}

Calculăm valoarea cerută a2+b3a\sqrt{2} + b\sqrt{3}:

a2+b3=42⋅2+3⋅3=4⋅2+3=8+3=11a\sqrt{2} + b\sqrt{3} = 4\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} + \sqrt{3} \cdot \sqrt{3} = 4 \cdot 2 + 3 = 8 + 3 = 11

Numărul 1111 are exact doi divizori pozitivi (11 și 1111), deci este număr prim. (3p)


3. Se consideră expresia:

E(x)=(x−2)(x+1)−(x−3)(x+4)E(x) = (x - 2)(x + 1) - (x - 3)(x + 4)

unde xx este un număr real.

a) Arată că E(x)=−2x+10E(x) = -2x + 10, oricare ar fi numărul real xx. (2p)

b) Calculează valoarea sumei S=E(1)+E(2)+⋯+E(10)S = E(1) + E(2) + \dots + E(10). (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Dezvoltăm produsele din expresie:

(x−2)(x+1)=x2+x−2x−2=x2−x−2(x - 2)(x + 1) = x^2 + x - 2x - 2 = x^2 - x - 2

(x−3)(x+4)=x2+4x−3x−12=x2+x−12(x - 3)(x + 4) = x^2 + 4x - 3x - 12 = x^2 + x - 12

Scădem a doua paranteză din prima:

E(x)=(x2−x−2)−(x2+x−12)=x2−x−2−x2−x+12E(x) = (x^2 - x - 2) - (x^2 + x - 12) = x^2 - x - 2 - x^2 - x + 12

Reducem termenii asemenea:

E(x)=(x2−x2)+(−x−x)+(−2+12)=−2x+10E(x) = (x^2 - x^2) + (-x - x) + (-2 + 12) = -2x + 10

oricare ar fi x∈Rx \in \mathbb{R}. (2p)


b) Calculăm suma SS:

S=E(1)+E(2)+⋯+E(10)=∑k=110(−2k+10)S = E(1) + E(2) + \dots + E(10) = \sum_{k=1}^{10} (-2k + 10)

Grupăm termenii:

S=−2(1+2+⋯+10)+10+10+⋯+10⏟10 termeniS = -2(1 + 2 + \dots + 10) + \underbrace{10 + 10 + \dots + 10}_{10\text{ termeni}}

Folosind formula sumei lui Gauss:

1+2+⋯+10=10⋅112=551 + 2 + \dots + 10 = \frac{10 \cdot 11}{2} = 55

Obținem:

S=−2⋅55+10⋅10=−110+100=−10S = -2 \cdot 55 + 10 \cdot 10 = -110 + 100 = -10

(3p)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu BC=10 cmBC = 10\text{ cm} și AC=103 cmAC = 10\sqrt{3}\text{ cm}. Punctul EE este mijlocul segmentului CDCD și FF este mijlocul segmentului ABAB.

Figura pentru problema 4

a) Arătați că perimetrul dreptunghiului ABCDABCD este egal cu 20(1+2) cm20(1 + \sqrt{2})\text{ cm}. (2p)

b) Demonstrați că AM≡MN≡NCAM \equiv MN \equiv NC, unde M=AC∩DFM = AC \cap DF și N=AC∩BEN = AC \cap BE. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție geometrică ajutătoare

a) În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

AB2+BC2=AC2AB^2 + BC^2 = AC^2

AB2+102=(103)2AB^2 + 10^2 = (10\sqrt{3})^2

AB2+100=300  ⟹  AB2=200  ⟹  AB=200=102 cmAB^2 + 100 = 300 \implies AB^2 = 200 \implies AB = \sqrt{200} = 10\sqrt{2}\text{ cm}

Perimetrul dreptunghiului ABCDABCD este:

PABCD=2(AB+BC)=2(102+10)=20(2+1)=20(1+2) cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + BC) = 2(10\sqrt{2} + 10) = 20(\sqrt{2} + 1) = 20(1 + \sqrt{2})\text{ cm}

(2p)


b) Fie O=AC∩BDO = AC \cap BD punctul de intersecție a diagonalelor dreptunghiului.

Într-un dreptunghi, diagonalele sunt congruente și se înjumătățesc la intersecție:

AO=OC=BO=OD=AC2=1032=53 cmAO = OC = BO = OD = \frac{AC}{2} = \frac{10\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ cm}

Considerăm triunghiul ABDABD:

  • Segmentul AOAO este mediană corespunzătoare laturii BDBD (OO este mijlocul lui BDBD).
  • Segmentul DFDF este mediană corespunzătoare laturii ABAB (FF este mijlocul lui ABAB).

Punctul M=AO∩DFM = AO \cap DF este punctul de intersecție a două mediane în ΔABD\Delta ABD, deci MM este centrul de greutate al triunghiului ABDABD.

Conform proprietății centrului de greutate:

AM=23AO=23⋅53=1033 cmAM = \frac{2}{3} AO = \frac{2}{3} \cdot 5\sqrt{3} = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

MO=13AO=13⋅53=533 cmMO = \frac{1}{3} AO = \frac{1}{3} \cdot 5\sqrt{3} = \frac{5\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

Considerăm triunghiul BCDBCD:

  • Segmentul COCO este mediană corespunzătoare laturii BDBD (OO este mijlocul lui BDBD).
  • Segmentul BEBE este mediană corespunzătoare laturii CDCD (EE este mijlocul lui CDCD).

Punctul N=CO∩BEN = CO \cap BE este punctul de intersecție a două mediane în ΔBCD\Delta BCD, deci NN este centrul de greutate al triunghiului BCDBCD.

Conform proprietății centrului de greutate:

CN=23CO=23⋅53=1033 cmCN = \frac{2}{3} CO = \frac{2}{3} \cdot 5\sqrt{3} = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

NO=13CO=13⋅53=533 cmNO = \frac{1}{3} CO = \frac{1}{3} \cdot 5\sqrt{3} = \frac{5\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

Punctele A,M,O,N,CA, M, O, N, C sunt coliniare în această ordine pe diagonala ACAC. Lungimea segmentului MNMN este:

MN=MO+ON=533+533=1033 cmMN = MO + ON = \frac{5\sqrt{3}}{3} + \frac{5\sqrt{3}}{3} = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

Avem așadar:

AM=MN=NC=1033 cmAM = MN = NC = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

ceea ce demonstrează că AM≡MN≡NCAM \equiv MN \equiv NC. (3p)


5. În figura alăturată ABCDABCD este un trapez isoscel cu AB∥CDAB \parallel CD, AC⊥BDAC \perp BD, AB=20 cmAB = 20\text{ cm} și DC=10 cmDC = 10\text{ cm}.

Figura pentru problema 5

a) Arătați că lungimea diagonalei trapezului este 152 cm15\sqrt{2}\text{ cm}. (2p)

b) Dacă punctele MM, NN, PP și QQ sunt mijloacele laturilor ABAB, BCBC, CDCD și DADA, calculați aria patrulaterului MNPQMNPQ. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție geometrică ajutătoare

a) Fie O=AC∩BDO = AC \cap BD. Deoarece AC⊥BDAC \perp BD, unghiurile de la intersecția diagonalelor sunt drepte:

∢AOB=∢BOC=∢COD=∢DOA=90∘\sphericalangle AOB = \sphericalangle BOC = \sphericalangle COD = \sphericalangle DOA = 90^\circ

Deoarece trapezul ABCDABCD este isoscel (AD=BCAD = BC), diagonalele sale sunt congruente (AC=BDAC = BD) și determină triunghiuri isoscele la baze:

  • În triunghiul CODCOD: ∢OCD=∢ODC=45∘\sphericalangle OCD = \sphericalangle ODC = 45^\circ, deci ΔCOD\Delta COD este dreptunghic isoscel în OO.
  • În triunghiul AOBAOB: ∢OAB=∢OBA=45∘\sphericalangle OAB = \sphericalangle OBA = 45^\circ, deci ΔAOB\Delta AOB este dreptunghic isoscel în OO.

Calculăm lungimile catetelor din ipotenuzele bazelor:

DO=OC=CD2=102=52 cmDO = OC = \frac{CD}{\sqrt{2}} = \frac{10}{\sqrt{2}} = 5\sqrt{2}\text{ cm}

AO=OB=AB2=202=102 cmAO = OB = \frac{AB}{\sqrt{2}} = \frac{20}{\sqrt{2}} = 10\sqrt{2}\text{ cm}

Lungimea diagonalei ACAC este:

AC=AO+OC=102+52=152 cmAC = AO + OC = 10\sqrt{2} + 5\sqrt{2} = 15\sqrt{2}\text{ cm}

Deoarece BD=BO+ODBD = BO + OD, avem și BD=152 cmBD = 15\sqrt{2}\text{ cm}. (2p)


b) Determinăm natura patrulaterului MNPQMNPQ:

  • În triunghiul ABCABC, punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ABAB, respectiv BCBC, deci MNMN este linie mijlocie:

MN∥ACșiMN=AC2=1522 cmMN \parallel AC \quad \text{și} \quad MN = \frac{AC}{2} = \frac{15\sqrt{2}}{2}\text{ cm}

  • În triunghiul ADCADC, punctele PP și QQ sunt mijloacele laturilor CDCD, respectiv DADA, deci PQPQ este linie mijlocie:

PQ∥ACșiPQ=AC2=1522 cmPQ \parallel AC \quad \text{și} \quad PQ = \frac{AC}{2} = \frac{15\sqrt{2}}{2}\text{ cm}

Deoarece MN∥PQMN \parallel PQ și MN=PQMN = PQ, patrulaterul MNPQMNPQ este paralelogram.

  • În triunghiul ABDABD, segmentul QMQM este linie mijlocie:

QM∥BDșiQM=BD2=1522 cmQM \parallel BD \quad \text{și} \quad QM = \frac{BD}{2} = \frac{15\sqrt{2}}{2}\text{ cm}

Cum AC=BD=152 cmAC = BD = 15\sqrt{2}\text{ cm}, rezultă că toate cele patru laturi sunt congruente:

MN=NP=PQ=QM=1522 cmMN = NP = PQ = QM = \frac{15\sqrt{2}}{2}\text{ cm}

Așadar, MNPQMNPQ este un romb.

Deoarece MN∥ACMN \parallel AC, QM∥BDQM \parallel BD și AC⊥BDAC \perp BD, unghiul dintre direcțiile paralelelor este drept:

MN⊥QM  ⟹  ∢NMQ=90∘MN \perp QM \implies \sphericalangle NMQ = 90^\circ

Un romb cu un unghi drept este pătrat, așadar MNPQMNPQ este un pătrat cu latura l=1522 cml = \frac{15\sqrt{2}}{2}\text{ cm}.

Calculăm aria pătratului MNPQMNPQ:

AMNPQ=l2=(1522)2=225⋅24=2252=112,5 cm2\mathcal{A}_{MNPQ} = l^2 = \left( \frac{15\sqrt{2}}{2} \right)^2 = \frac{225 \cdot 2}{4} = \frac{225}{2} = 112{,}5\text{ cm}^2

(3p)


6. Fie tetraedrul regulat ABCDABCD cu muchia 126 cm12\sqrt{6}\text{ cm}, iar MM și NN mijloacele muchiilor ABAB, respectiv CDCD.

Figura pentru problema 6

a) Arătați că MN=123 cmMN = 12\sqrt{3}\text{ cm}. (2p)

b) Arătați că unghiul dreptelor BCBC și MNMN are măsura de 45∘45^\circ. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție geometrică ajutătoare

a) Toate muchiile tetraedrului regulat au lungimea l=126 cml = 12\sqrt{6}\text{ cm}, iar toate cele patru fețe sunt triunghiuri echilaterale congruente.

Punctul NN fiind mijlocul muchiei CDCD, segmentele ANAN și BNBN sunt mediane și înălțimi în triunghiurile echilaterale congruente ACDACD, respectiv BCDBCD:

AN=BN=l32=126⋅32=618=6⋅32=182 cmAN = BN = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{6} \cdot \sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{18} = 6 \cdot 3\sqrt{2} = 18\sqrt{2}\text{ cm}

În triunghiul isoscel ABNABN (AN=BN=182 cmAN = BN = 18\sqrt{2}\text{ cm}), punctul MM este mijlocul bazei ABAB. Mediana MNMN corespunzătoare bazei este și înălțime:

MN⊥AB  ⟹  ∢AMN=90∘MN \perp AB \implies \sphericalangle AMN = 90^\circ

Segmentul AMAM are lungimea:

AM=AB2=1262=66 cmAM = \frac{AB}{2} = \frac{12\sqrt{6}}{2} = 6\sqrt{6}\text{ cm}

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic AMNAMN:

MN2=AN2−AM2MN^2 = AN^2 - AM^2

MN2=(182)2−(66)2=324⋅2−36⋅6=648−216=432MN^2 = (18\sqrt{2})^2 - (6\sqrt{6})^2 = 324 \cdot 2 - 36 \cdot 6 = 648 - 216 = 432

MN=432=144⋅3=123 cmMN = \sqrt{432} = \sqrt{144 \cdot 3} = 12\sqrt{3}\text{ cm}

(2p)


b) Fie PP mijlocul muchiei BDBD.

În triunghiul BCDBCD, PP este mijlocul lui BDBD și NN este mijlocul lui CDCD, deci segmentul PNPN este linie mijlocie:

PN∥BCșiPN=BC2=1262=66 cmPN \parallel BC \quad \text{și} \quad PN = \frac{BC}{2} = \frac{12\sqrt{6}}{2} = 6\sqrt{6}\text{ cm}

Deoarece PN∥BCPN \parallel BC, măsura unghiului dintre dreptele BCBC și MNMN este egală cu măsura unghiului dintre dreptele paralele PNPN și MNMN, adică ∢MNP\sphericalangle MNP (sau suplementul său dacă unghiul ar fi obtuz).

În triunghiul ABDABD, MM este mijlocul lui ABAB și PP este mijlocul lui BDBD, deci segmentul MPMP este linie mijlocie:

MP∥ADșiMP=AD2=1262=66 cmMP \parallel AD \quad \text{și} \quad MP = \frac{AD}{2} = \frac{12\sqrt{6}}{2} = 6\sqrt{6}\text{ cm}

Constatăm că:

MP=PN=66 cmMP = PN = 6\sqrt{6}\text{ cm}

deci triunghiul MPNMPN este isoscel cu vârful în PP.

Calculăm pătratele lungimilor laturilor triunghiului MPNMPN:

MP2+PN2=(66)2+(66)2=216+216=432MP^2 + PN^2 = (6\sqrt{6})^2 + (6\sqrt{6})^2 = 216 + 216 = 432

MN2=(123)2=144⋅3=432MN^2 = (12\sqrt{3})^2 = 144 \cdot 3 = 432

Deoarece MP2+PN2=MN2MP^2 + PN^2 = MN^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul MPNMPN este dreptunghic în PP:

∢MPN=90∘\sphericalangle MPN = 90^\circ

Fiind un triunghi dreptunghic isoscel (MP=PNMP = PN și ∢MPN=90∘\sphericalangle MPN = 90^\circ), unghiurile ascuțite au fiecare măsura de:

∢MNP=180∘−90∘2=45∘\sphericalangle MNP = \frac{180^\circ - 90^\circ}{2} = 45^\circ

Prin urmare, unghiul format de dreptele BCBC și MNMN are măsura de 45∘45^\circ. (3p)