1. În figura alăturată, punctul C este mijlocul segmentului AB, punctul D este mijlocul segmentului AC, punctul E este mijlocul segmentului AD și ED=2 cm. Lungimea segmentului DB este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 8 cm
c) 12 cm
d) 14 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece E este mijlocul segmentului AD, avem:
AE=ED=2 cm⟹AD=2⋅ED=2⋅2=4 cm
Deoarece D este mijlocul segmentului AC, avem:
DC=AD=4 cm⟹AC=2⋅AD=2⋅4=8 cm
Deoarece C este mijlocul segmentului AB, avem:
CB=AC=8 cm
Calculăm lungimea segmentului DB:
DB=DC+CB=4+8=12 cm
Răspunsul corect este c). (5p)
2. În figura alăturată, semidreapta OC este bisectoarea unghiului AOB și semidreapta OD este bisectoarea unghiului BOC. Unghiul COD are măsura de 14∘. Măsura unghiului AOB este egală cu: (5p)
a) 14∘
b) 28∘
c) 42∘
d) 56∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece semidreapta OD este bisectoarea unghiului BOC, măsura unghiului BOC este dublul măsurii unghiului COD:
∢BOC=2⋅∢COD=2⋅14∘=28∘
Deoarece semidreapta OC este bisectoarea unghiului AOB, măsura unghiului AOB este dublul măsurii unghiului BOC:
∢AOB=2⋅∢BOC=2⋅28∘=56∘
Răspunsul corect este d). (5p)
3. În figura alăturată avem un triunghi dreptunghic în A, punctul D este mijlocul segmentului BC și AC=CD. Știind că AB=3, atunci lungimea segmentului BC este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 23 cm
c) 33 cm
d) 4 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul dreptunghic ABC (∢A=90∘), segmentul AD este mediana corespunzătoare ipotenuzei BC. Conform teoremei medianei:
AD=2BC=CD=BD
Din ipoteză avem AC=CD, deci:
AC=CD=AD=2BC
Rezultă că triunghiul ACD este echilateral, prin urmare:
∢C=60∘
În triunghiul dreptunghic ABC, unghiurile ascuțite sunt complementare:
∢B=90∘−∢C=90∘−60∘=30∘
Aplicăm definiția sinusului pentru unghiul de 30∘:
sinB=BCAC⟹21=BCAC⟹AC=2BC
Folosim teorema lui Pitagora în triunghiul ABC:
AB2+AC2=BC2
(3)2+(2BC)2=BC2
3+4BC2=BC2⟹43BC2=3⟹BC2=4⟹BC=2 cm
Răspunsul corect este a). (5p)
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD cu AB∥CD, AB=10 cm și CD=6 cm. Lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCD este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 8 cm
c) 10 cm
d) 16 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Lungimea liniei mijlocii a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor bazelor:
Lm=2AB+CD
Înlocuim valorile date în ipoteză:
Lm=210+6=216=8 cm
Răspunsul corect este b). (5p)
5. În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD cu AB=32 cm, înscris într-un cerc de centru O. Lungimea cercului este egală cu: (5p)
a) 32π cm
b) 3π cm
c) 62π cm
d) 6π cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Diagonala pătratului înscris în cerc coincide cu diametrul cercului circumscris:
d=AC=AB2
Înlocuim latura pătratului AB=32 cm:
d=32⋅2=3⋅2=6 cm
Raza cercului este jumătate din diametru:
R=2d=26=3 cm
Lungimea cercului se calculează cu formula:
L=2πR=2π⋅3=6π cm
Răspunsul corect este d). (5p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ cu AB=3 cm. Suma muchiilor cubului este egală cu: (5p)
a) 12 cm
b) 18 cm
c) 36 cm
d) 72 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Un cub are 12 muchii congruente (4 muchii ale bazei inferioare, 4 muchii ale bazei superioare și 4 muchii laterale):
S=12⋅AB
Înlocuim lungimea unei muchii AB=3 cm:
S=12⋅3=36 cm
Răspunsul corect este c). (5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Bursa lunară a unui elev este mai mică decât 450 lei cu jumătate din valoarea ei.
(2p) a) Este posibil ca această bursă să fie 320 lei? Justificați răspunsul.
(3p) b) Aflați valoarea bursei lunare.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Presupunem că valoarea bursei ar fi de 320 lei.
Jumătate din această valoare este:
320:2=160 lei(1p)
Diferența dintre 450 lei și jumătatea valorii bursei ar fi:
450−160=290 lei
Deoarece 290 lei=320 lei, condiția din enunț nu este verificată.
Prin urmare, nu este posibil ca bursa să fie de 320 lei. (1p)
b) Notăm cu x valoarea bursei lunare (în lei).
Conform enunțului, bursa este egală cu 450 lei minus jumătatea valorii ei:
x=450−2x(1p)
Înmulțim întreaga ecuație cu 2 pentru a elimina numitorul:
2x=900−x(1p)
Trecem termenul −x în membrul stâng:
2x+x=900⟹3x=900⟹x=3900=300 lei
Așadar, valoarea bursei lunare este de 300 lei. (1p)
2. Fie numerele:
a=(5018−1810)⋅30șib=202−162⋅431
(2p) a) Arată că a=42.
(3p) b) Arată că a2+b3 este număr prim.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Scoatem factorii de sub radical de la numitori:
50=25⋅2=52
18=9⋅2=32
Relația devine:
a=(5218−3210)⋅30(1p)
Raționalizăm numitorii sau distribuim direct factorul 30:
a=5218⋅30−3210⋅30=218⋅6−210⋅10=2108−100=28=282=42
Așadar, a=42. (1p)
b) Calculăm numărul b:
202−162=400−256=144
Extragem radicalul:
144=12
Înlocuim în expresia lui b:
b=12⋅431=33=3(1p)
Aplicăm formula sumei primelor n numere naturale:
1+2+⋯+10=210⋅11=55(1p)
Calculăm suma S:
S=−2⋅55+10⋅10=−110+100=−10(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD, cu BC=10 cm și AC=103 cm. Punctul E este mijlocul segmentului CD și F este mijlocul segmentului AB.
(2p) a) Arătați că perimetrul dreptunghiului ABCD este egal cu 20(1+2) cm.
(3p) b) Demonstrați că AM≡MN≡NC, unde M=AC∩DF și N=AC∩BE.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În dreptunghiul ABCD, triunghiul ABC este dreptunghic în B (∢ABC=90∘). Aplicăm teorema lui Pitagora:
AB2+BC2=AC2
Înlocuim valorile BC=10 cm și AC=103 cm:
AB2+102=(103)2⟹AB2+100=300⟹AB2=200
b) Reprezentarea geometrică cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:
Fie O=AC∩BD. Într-un dreptunghi, diagonalele sunt congruente și se înjumătățesc:
AO=OC=2AC=2103=53 cm(1p)
În triunghiul ABD:
AO este mediană (O este mijlocul segmentului BD)
DF este mediană (F este mijlocul segmentului AB)
Intersecția medianelor AO și DF este punctul M, deci M este centrul de greutate al triunghiului ABD.
Conform proprietății centrului de greutate:
AM=32AO=32⋅53=3103 cm
MO=31AO=31⋅53=353 cm(1p)
În triunghiul BCD:
CO este mediană (O este mijlocul segmentului BD)
BE este mediană (E este mijlocul segmentului CD)
Intersecția medianelor CO și BE este punctul N, deci N este centrul de greutate al triunghiului BCD:
NC=32CO=32⋅53=3103 cm
ON=31CO=31⋅53=353 cm
Punctele A,M,O,N,C fiind coliniare în această ordine, lungimea segmentului MN este:
MN=MO+ON=353+353=3103 cm
Deoarece AM=3103 cm, MN=3103 cm și NC=3103 cm, rezultă:
AM=MN=NC⟹AM≡MN≡NC(1p)
5. În figura alăturată ABCD este un trapez isoscel cu AB∥CD, AC⊥BD, AB=20 cm și DC=10 cm.
(2p) a) Arătați că lungimea diagonalei trapezului este 152 cm.
(3p) b) Dacă punctele M,N,P și Q sunt mijloacele laturilor AB,BC,CD și DA, calculați aria patrulaterului MNPQ.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Fie O=AC∩BD. Deoarece diagonalele sunt perpendiculare (AC⊥BD), avem ∢AOB=∢COD=90∘.
Trapezul ABCD fiind isoscel cu AB∥CD, avem AD=BC, AC=BD și △AOB∼△COD:
△COD este triunghi dreptunghic isoscel în O, cu ipotenuza CD=10 cm:
DO=OC=2CD=210=52 cm(1p)
△AOB este triunghi dreptunghic isoscel în O, cu ipotenuza AB=20 cm:
AO=OB=2AB=220=102 cm
Lungimea diagonalei AC este suma segmentelor AO și OC:
AC=AO+OC=102+52=152 cm(1p)
b) Reprezentarea geometrică cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:
Analizăm segmentele determinate de mijloacele laturilor:
În △ABC, M este mijlocul segmentului AB și N este mijlocul segmentului BC, deci MN este linie mijlocie:
MN∥ACșiMN=2AC=2152 cm
În △ADC, P este mijlocul segmentului CD și Q este mijlocul segmentului DA, deci PQ este linie mijlocie:
PQ∥ACșiPQ=2AC=2152 cm
Din MN∥PQ și MN=PQ, rezultă că patrulaterul MNPQ este paralelogram. (1p)
În △ABD, M este mijlocul segmentului AB și Q este mijlocul segmentului AD, deci MQ este linie mijlocie:
MQ∥BDșiMQ=2BD=2152 cm
Deoarece AC⊥BD, MN∥AC și MQ∥BD, obținem:
MN⊥MQ⟹∢NMQ=90∘
Deoarece MNPQ este paralelogram cu laturile consecutive egale (MN=MQ=2152 cm) și cu un unghi drept (∢NMQ=90∘), rezultă că MNPQ este pătrat. (1p)
6. Fie tetraedrul regulat ABCD cu muchia 126 cm, iar M și N mijloacele muchiilor AB, respectiv CD.
(2p) a) Arătați că MN=123 cm.
(3p) b) Arătați că unghiul dreptelor BC și MN are măsura de 45∘.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Toate fețele tetraedrului sunt triunghiuri echilaterale cu latura a=126 cm.
Segmentul AN este mediană în △ACD echilateral, deci este și înălțime:
AN=2a3=2126⋅3=6⋅32=182 cm
Segmentul BN este mediană în △BCD echilateral, deci este și înălțime:
BN=2a3=182 cm
Deoarece AN=BN=182 cm, triunghiul ABN este isoscel cu baza AB.
Punctul M fiind mijlocul bazei AB, mediana MN este și înălțime în △ABN:
MN⊥AB⟹∢AMN=90∘(1p)
Calculăm jumătatea muchiei AB:
AM=2AB=2126=66 cm
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic AMN:
MN=AN2−AM2=(182)2−(66)2=324⋅2−36⋅6
MN=648−216=432=144⋅3=123 cm(1p)
b) Reprezentarea geometrică cu construcția ajutătoare (mijlocul P al muchiei BD) este redată mai jos:
Fie P mijlocul muchiei BD.
În triunghiul BCD, P este mijlocul lui BD și N este mijlocul lui CD, deci PN este linie mijlocie:
PN∥BCșiPN=2BC=2126=66 cm
Deoarece PN∥BC, măsura unghiului dintre dreptele BC și MN este egală cu măsura unghiului dintre dreptele PN și MN, adică măsura unghiului ∢MNP (dacă acesta este ascuțit). (1p)
În triunghiul ABD, M este mijlocul lui AB și P este mijlocul lui BD, deci MP este linie mijlocie:
MP∥ADșiMP=2AD=2126=66 cm
În triunghiul MPN avem:
MP=PN=66 cm
deci triunghiul MPN este isoscel. (1p)
Verificăm relația lui Pitagora în triunghiul MPN:
MP2+PN2=(66)2+(66)2=216+216=432
Din subpunctul a) avem:
MN2=(123)2=144⋅3=432
Deoarece MP2+PN2=MN2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul MPN este dreptunghic în P (∢MPN=90∘).
Triunghiul MPN fiind dreptunghic isoscel cu catetele MP=PN, unghiurile ascuțite au măsura de 45∘:
∢MNP=45∘
Prin urmare, măsura unghiului dintre dreptele BC și MN este egală cu 45∘. (1p)