BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Mehedinți

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Mehedinți

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 25−25:2525 - 25 : 25 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 2424
c) 2525
d) 2626

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Efectuăm mai întâi operația de ordinul al doilea (împărțirea): 25:25=125 : 25 = 1

Efectuăm apoi scăderea: 25−1=2425 - 1 = 24

Răspunsul corect este b). (5p)


2. Un caiet costă 8 lei8\text{ lei}, iar un pix costă 5 lei5\text{ lei}. Valoarea raportului dintre prețul caietului și prețul pixului este egală cu: (5p)

a) 0,6250{,}625
b) 1,61{,}6
c) 33
d) 1313

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Raportul dintre prețul caietului și cel al pixului este: 85=1610=1,6\frac{8}{5} = \frac{16}{10} = 1{,}6

Răspunsul corect este b). (5p)


3. Dacă 15%15\% din numărul xx este egal cu 66, atunci numărul xx este egal cu: (5p)

a) 9090
b) 6060
c) 4040
d) 1515

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem relația procentuală sub formă de ecuație: 15100⋅x=6\frac{15}{100} \cdot x = 6

Simplificăm fracția prin 55: 320⋅x=6\frac{3}{20} \cdot x = 6

Aflăm necunoscuta xx: x=6:320=6⋅203=2⋅20=40x = 6 : \frac{3}{20} = 6 \cdot \frac{20}{3} = 2 \cdot 20 = 40

Răspunsul corect este c). (5p)


4. Dintre numerele 17\sqrt{17}, 525\sqrt{2}, 252\sqrt{5} și 55, cel mai mare este: (5p)

a) 525\sqrt{2}
b) 17\sqrt{17}
c) 252\sqrt{5}
d) 55

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Introducem toți factorii sub radical pentru a compara numerele: 17\sqrt{17}

52=52⋅2=25⋅2=505\sqrt{2} = \sqrt{5^2 \cdot 2} = \sqrt{25 \cdot 2} = \sqrt{50}

25=22⋅5=4⋅5=202\sqrt{5} = \sqrt{2^2 \cdot 5} = \sqrt{4 \cdot 5} = \sqrt{20}

5=52=255 = \sqrt{5^2} = \sqrt{25}

Comparăm cantitățile de sub radical: 17<20<25<50  ⟹  17<25<5<5217 < 20 < 25 < 50 \implies \sqrt{17} < 2\sqrt{5} < 5 < 5\sqrt{2}

Cel mai mare număr din șir este 525\sqrt{2}.

Răspunsul corect este a). (5p)


5. Mihai, Alexia, Andreea și Viorel au calculat media aritmetică a numerelor a=6+42a = 6 + 4\sqrt{2} și b=6−42b = 6 - 4\sqrt{2}. Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor: (5p)

MihaiAlexiaAndreeaViorel
12424\sqrt{2}26

Cel care a obținut rezultatul corect este:

a) Mihai
b) Alexia
c) Andreea
d) Viorel

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb: ma=a+b2=(6+42)+(6−42)2m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{(6 + 4\sqrt{2}) + (6 - 4\sqrt{2})}{2}

Reducem termenii opuși 424\sqrt{2} și −42-4\sqrt{2}: ma=6+62=122=6m_a = \frac{6 + 6}{2} = \frac{12}{2} = 6

Privind tabelul, elevul care a obținut rezultatul 66 este Viorel.

Răspunsul corect este d). (5p)


6. Dacă 2 kg2\text{ kg} de cartofi costă 7 lei7\text{ lei}, atunci 10 kg10\text{ kg} de cartofi din aceeași categorie costă 30 de lei30\text{ de lei}. Această afirmație este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm prețul unui kilogram de cartofi: 7:2=3,5 lei/kg7 : 2 = 3{,}5\text{ lei/kg}

Atunci 10 kg10\text{ kg} de cartofi costă: 10⋅3,5=35 lei10 \cdot 3{,}5 = 35\text{ lei}

(Alternativ, cantitatea este de 10:2=510 : 2 = 5 ori mai mare, deci prețul este 5⋅7=35 lei5 \cdot 7 = 35\text{ lei}.)

Deoarece 35 lei≠30 lei35\text{ lei} \neq 30\text{ lei}, afirmația dată este falsă.

Răspunsul corect este b). (5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctul CC este mijlocul segmentului ABAB, punctul DD este mijlocul segmentului ACAC, punctul EE este mijlocul segmentului ADAD și ED=2 cmED = 2\text{ cm}. Lungimea segmentului DBDB este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 14 cm14\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece EE este mijlocul segmentului ADAD, avem: AE=ED=2 cm  ⟹  AD=2⋅ED=2⋅2=4 cmAE = ED = 2\text{ cm} \implies AD = 2 \cdot ED = 2 \cdot 2 = 4\text{ cm}

Deoarece DD este mijlocul segmentului ACAC, avem: DC=AD=4 cm  ⟹  AC=2⋅AD=2⋅4=8 cmDC = AD = 4\text{ cm} \implies AC = 2 \cdot AD = 2 \cdot 4 = 8\text{ cm}

Deoarece CC este mijlocul segmentului ABAB, avem: CB=AC=8 cmCB = AC = 8\text{ cm}

Calculăm lungimea segmentului DBDB: DB=DC+CB=4+8=12 cmDB = DC + CB = 4 + 8 = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5p)


2. În figura alăturată, semidreapta OCOC este bisectoarea unghiului AOBAOB și semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului BOCBOC. Unghiul CODCOD are măsura de 14∘14^\circ. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 14∘14^\circ
b) 28∘28^\circ
c) 42∘42^\circ
d) 56∘56^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului BOCBOC, măsura unghiului BOCBOC este dublul măsurii unghiului CODCOD: ∢BOC=2⋅∢COD=2⋅14∘=28∘\sphericalangle BOC = 2 \cdot \sphericalangle COD = 2 \cdot 14^\circ = 28^\circ

Deoarece semidreapta OCOC este bisectoarea unghiului AOBAOB, măsura unghiului AOBAOB este dublul măsurii unghiului BOCBOC: ∢AOB=2⋅∢BOC=2⋅28∘=56∘\sphericalangle AOB = 2 \cdot \sphericalangle BOC = 2 \cdot 28^\circ = 56^\circ

Răspunsul corect este d). (5p)


3. În figura alăturată avem un triunghi dreptunghic în AA, punctul DD este mijlocul segmentului BCBC și AC=CDAC = CD. Știind că AB=3AB = \sqrt{3}, atunci lungimea segmentului BCBC este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 23 cm2\sqrt{3}\text{ cm}
c) 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm}
d) 4 cm4\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ), segmentul ADAD este mediana corespunzătoare ipotenuzei BCBC. Conform teoremei medianei: AD=BC2=CD=BDAD = \frac{BC}{2} = CD = BD

Din ipoteză avem AC=CDAC = CD, deci: AC=CD=AD=BC2AC = CD = AD = \frac{BC}{2}

Rezultă că triunghiul ACDACD este echilateral, prin urmare: ∢C=60∘\sphericalangle C = 60^\circ

În triunghiul dreptunghic ABCABC, unghiurile ascuțite sunt complementare: ∢B=90∘−∢C=90∘−60∘=30∘\sphericalangle B = 90^\circ - \sphericalangle C = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Aplicăm definiția sinusului pentru unghiul de 30∘30^\circ: sin⁡B=ACBC  ⟹  12=ACBC  ⟹  AC=BC2\sin B = \frac{AC}{BC} \implies \frac{1}{2} = \frac{AC}{BC} \implies AC = \frac{BC}{2}

Folosim teorema lui Pitagora în triunghiul ABCABC: AB2+AC2=BC2AB^2 + AC^2 = BC^2

(3)2+(BC2)2=BC2(\sqrt{3})^2 + \left(\frac{BC}{2}\right)^2 = BC^2

3+BC24=BC2  ⟹  34BC2=3  ⟹  BC2=4  ⟹  BC=2 cm3 + \frac{BC^2}{4} = BC^2 \implies \frac{3}{4} BC^2 = 3 \implies BC^2 = 4 \implies BC = 2\text{ cm}

Răspunsul corect este a). (5p)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AB=10 cmAB = 10\text{ cm} și CD=6 cmCD = 6\text{ cm}. Lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 16 cm16\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Lungimea liniei mijlocii a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor bazelor: Lm=AB+CD2L_m = \frac{AB + CD}{2}

Înlocuim valorile date în ipoteză: Lm=10+62=162=8 cmL_m = \frac{10 + 6}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}

Răspunsul corect este b). (5p)


5. În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCDABCD cu AB=32 cmAB = 3\sqrt{2}\text{ cm}, înscris într-un cerc de centru OO. Lungimea cercului este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 32π cm3\sqrt{2}\pi\text{ cm}
b) 3π cm3\pi\text{ cm}
c) 62π cm6\sqrt{2}\pi\text{ cm}
d) 6π cm6\pi\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Diagonala pătratului înscris în cerc coincide cu diametrul cercului circumscris: d=AC=AB2d = AC = AB\sqrt{2}

Înlocuim latura pătratului AB=32 cmAB = 3\sqrt{2}\text{ cm}: d=32⋅2=3⋅2=6 cmd = 3\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 3 \cdot 2 = 6\text{ cm}

Raza cercului este jumătate din diametru: R=d2=62=3 cmR = \frac{d}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Lungimea cercului se calculează cu formula: L=2πR=2π⋅3=6π cm\mathcal{L} = 2\pi R = 2\pi \cdot 3 = 6\pi\text{ cm}

Răspunsul corect este d). (5p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=3 cmAB = 3\text{ cm}. Suma muchiilor cubului este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 12 cm12\text{ cm}
b) 18 cm18\text{ cm}
c) 36 cm36\text{ cm}
d) 72 cm72\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un cub are 1212 muchii congruente (4 muchii ale bazei inferioare, 4 muchii ale bazei superioare și 4 muchii laterale): S=12⋅ABS = 12 \cdot AB

Înlocuim lungimea unei muchii AB=3 cmAB = 3\text{ cm}: S=12⋅3=36 cmS = 12 \cdot 3 = 36\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Bursa lunară a unui elev este mai mică decât 450 lei450\text{ lei} cu jumătate din valoarea ei.

(2p) a) Este posibil ca această bursă să fie 320 lei320\text{ lei}? Justificați răspunsul.
(3p) b) Aflați valoarea bursei lunare.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Presupunem că valoarea bursei ar fi de 320 lei320\text{ lei}.
Jumătate din această valoare este: 320:2=160 lei320 : 2 = 160\text{ lei} (1p)

Diferența dintre 450 lei450\text{ lei} și jumătatea valorii bursei ar fi: 450−160=290 lei450 - 160 = 290\text{ lei}

Deoarece 290 lei≠320 lei290\text{ lei} \neq 320\text{ lei}, condiția din enunț nu este verificată.
Prin urmare, nu este posibil ca bursa să fie de 320 lei320\text{ lei}.
(1p)

b) Notăm cu xx valoarea bursei lunare (în lei).
Conform enunțului, bursa este egală cu 450 lei450\text{ lei} minus jumătatea valorii ei: x=450−x2x = 450 - \frac{x}{2} (1p)

Înmulțim întreaga ecuație cu 22 pentru a elimina numitorul: 2x=900−x2x = 900 - x (1p)

Trecem termenul −x-x în membrul stâng: 2x+x=900  ⟹  3x=900  ⟹  x=9003=300 lei2x + x = 900 \implies 3x = 900 \implies x = \frac{900}{3} = 300\text{ lei}

Așadar, valoarea bursei lunare este de 300 lei300\text{ lei}.
(1p)


2. Fie numerele: a=(1850−1018)⋅30șib=202−162⋅143a = \left( \frac{18}{\sqrt{50}} - \frac{10}{\sqrt{18}} \right) \cdot 30 \quad \text{și} \quad b = \sqrt{20^2 - 16^2} \cdot \frac{1}{4\sqrt{3}}

(2p) a) Arată că a=42a = 4\sqrt{2}.
(3p) b) Arată că a2+b3a\sqrt{2} + b\sqrt{3} este număr prim.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Scoatem factorii de sub radical de la numitori: 50=25⋅2=52\sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2}

18=9⋅2=32\sqrt{18} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2}

Relația devine: a=(1852−1032)⋅30a = \left( \frac{18}{5\sqrt{2}} - \frac{10}{3\sqrt{2}} \right) \cdot 30 (1p)

Raționalizăm numitorii sau distribuim direct factorul 3030: a=18⋅3052−10⋅3032=18⋅62−10⋅102=108−1002=82=822=42a = \frac{18 \cdot 30}{5\sqrt{2}} - \frac{10 \cdot 30}{3\sqrt{2}} = \frac{18 \cdot 6}{\sqrt{2}} - \frac{10 \cdot 10}{\sqrt{2}} = \frac{108 - 100}{\sqrt{2}} = \frac{8}{\sqrt{2}} = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2}

Așadar, a=42a = 4\sqrt{2}.
(1p)

b) Calculăm numărul bb: 202−162=400−256=14420^2 - 16^2 = 400 - 256 = 144

Extragem radicalul: 144=12\sqrt{144} = 12

Înlocuim în expresia lui bb: b=12⋅143=33=3b = 12 \cdot \frac{1}{4\sqrt{3}} = \frac{3}{\sqrt{3}} = \sqrt{3} (1p)

Calculăm suma a2+b3a\sqrt{2} + b\sqrt{3}: a2+b3=(42)⋅2+(3)⋅3=4⋅2+3=8+3=11a\sqrt{2} + b\sqrt{3} = (4\sqrt{2}) \cdot \sqrt{2} + (\sqrt{3}) \cdot \sqrt{3} = 4 \cdot 2 + 3 = 8 + 3 = 11 (1p)

Numărul 1111 are ca divizori doar pe 11 și pe el însuși, deci este număr prim.
(1p)


3. Se consideră expresia: E(x)=(x−2)(x+1)−(x−3)(x+4)E(x) = (x - 2)(x + 1) - (x - 3)(x + 4) unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=−2x+10E(x) = -2x + 10, oricare ar fi numărul real xx.
(3p) b) Calculează valoarea sumei S=E(1)+E(2)+⋯+E(10)S = E(1) + E(2) + \dots + E(10).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Dezvoltăm produsele de paranteze: (x−2)(x+1)=x2+x−2x−2=x2−x−2(x - 2)(x + 1) = x^2 + x - 2x - 2 = x^2 - x - 2

(x−3)(x+4)=x2+4x−3x−12=x2+x−12(x - 3)(x + 4) = x^2 + 4x - 3x - 12 = x^2 + x - 12 (1p)

Scădem cele două expresii: E(x)=(x2−x−2)−(x2+x−12)=x2−x−2−x2−x+12E(x) = (x^2 - x - 2) - (x^2 + x - 12) = x^2 - x - 2 - x^2 - x + 12

Reducem termenii asemenea: E(x)=(x2−x2)+(−x−x)+(−2+12)=−2x+10E(x) = (x^2 - x^2) + (-x - x) + (-2 + 12) = -2x + 10

pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
(1p)

b) Folosim forma simplificată E(x)=−2x+10E(x) = -2x + 10 pentru fiecare termen al sumei: S=E(1)+E(2)+⋯+E(10)S = E(1) + E(2) + \dots + E(10)

S=(−2⋅1+10)+(−2⋅2+10)+⋯+(−2⋅10+10)S = (-2 \cdot 1 + 10) + (-2 \cdot 2 + 10) + \dots + (-2 \cdot 10 + 10)

Grupăm termenii: S=−2(1+2+3+⋯+10)+10+10+⋯+10⏟10 termeniS = -2(1 + 2 + 3 + \dots + 10) + \underbrace{10 + 10 + \dots + 10}_{10 \text{ termeni}} (1p)

Aplicăm formula sumei primelor nn numere naturale: 1+2+⋯+10=10⋅112=551 + 2 + \dots + 10 = \frac{10 \cdot 11}{2} = 55 (1p)

Calculăm suma SS: S=−2⋅55+10⋅10=−110+100=−10S = -2 \cdot 55 + 10 \cdot 10 = -110 + 100 = -10 (1p)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu BC=10 cmBC = 10\text{ cm} și AC=103 cmAC = 10\sqrt{3}\text{ cm}. Punctul EE este mijlocul segmentului CDCD și FF este mijlocul segmentului ABAB.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arătați că perimetrul dreptunghiului ABCDABCD este egal cu 20(1+2) cm20(1 + \sqrt{2})\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrați că AM≡MN≡NCAM \equiv MN \equiv NC, unde M=AC∩DFM = AC \cap DF și N=AC∩BEN = AC \cap BE.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) În dreptunghiul ABCDABCD, triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB (∢ABC=90∘\sphericalangle ABC = 90^\circ). Aplicăm teorema lui Pitagora: AB2+BC2=AC2AB^2 + BC^2 = AC^2

Înlocuim valorile BC=10 cmBC = 10\text{ cm} și AC=103 cmAC = 10\sqrt{3}\text{ cm}: AB2+102=(103)2  ⟹  AB2+100=300  ⟹  AB2=200AB^2 + 10^2 = (10\sqrt{3})^2 \implies AB^2 + 100 = 300 \implies AB^2 = 200

AB=200=102 cmAB = \sqrt{200} = 10\sqrt{2}\text{ cm} (1p)

Calculăm perimetrul dreptunghiului: PABCD=2(AB+BC)=2(102+10)=20(2+1)=20(1+2) cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + BC) = 2(10\sqrt{2} + 10) = 20(\sqrt{2} + 1) = 20(1 + \sqrt{2})\text{ cm} (1p)

b) Reprezentarea geometrică cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 4

Fie O=AC∩BDO = AC \cap BD. Într-un dreptunghi, diagonalele sunt congruente și se înjumătățesc: AO=OC=AC2=1032=53 cmAO = OC = \frac{AC}{2} = \frac{10\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ cm} (1p)

În triunghiul ABDABD:

  • AOAO este mediană (OO este mijlocul segmentului BDBD)
  • DFDF este mediană (FF este mijlocul segmentului ABAB)

Intersecția medianelor AOAO și DFDF este punctul MM, deci MM este centrul de greutate al triunghiului ABDABD.
Conform proprietății centrului de greutate: AM=23AO=23⋅53=1033 cmAM = \frac{2}{3} AO = \frac{2}{3} \cdot 5\sqrt{3} = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

MO=13AO=13⋅53=533 cmMO = \frac{1}{3} AO = \frac{1}{3} \cdot 5\sqrt{3} = \frac{5\sqrt{3}}{3}\text{ cm} (1p)

În triunghiul BCDBCD:

  • COCO este mediană (OO este mijlocul segmentului BDBD)
  • BEBE este mediană (EE este mijlocul segmentului CDCD)

Intersecția medianelor COCO și BEBE este punctul NN, deci NN este centrul de greutate al triunghiului BCDBCD: NC=23CO=23⋅53=1033 cmNC = \frac{2}{3} CO = \frac{2}{3} \cdot 5\sqrt{3} = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

ON=13CO=13⋅53=533 cmON = \frac{1}{3} CO = \frac{1}{3} \cdot 5\sqrt{3} = \frac{5\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

Punctele A,M,O,N,CA, M, O, N, C fiind coliniare în această ordine, lungimea segmentului MNMN este: MN=MO+ON=533+533=1033 cmMN = MO + ON = \frac{5\sqrt{3}}{3} + \frac{5\sqrt{3}}{3} = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

Deoarece AM=1033 cmAM = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}, MN=1033 cmMN = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm} și NC=1033 cmNC = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}, rezultă: AM=MN=NC  ⟹  AM≡MN≡NCAM = MN = NC \implies AM \equiv MN \equiv NC (1p)


5. În figura alăturată ABCDABCD este un trapez isoscel cu AB∥CDAB \parallel CD, AC⊥BDAC \perp BD, AB=20 cmAB = 20\text{ cm} și DC=10 cmDC = 10\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arătați că lungimea diagonalei trapezului este 152 cm15\sqrt{2}\text{ cm}.
(3p) b) Dacă punctele M,N,PM, N, P și QQ sunt mijloacele laturilor AB,BC,CDAB, BC, CD și DADA, calculați aria patrulaterului MNPQMNPQ.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Fie O=AC∩BDO = AC \cap BD. Deoarece diagonalele sunt perpendiculare (AC⊥BDAC \perp BD), avem ∢AOB=∢COD=90∘\sphericalangle AOB = \sphericalangle COD = 90^\circ.
Trapezul ABCDABCD fiind isoscel cu AB∥CDAB \parallel CD, avem AD=BCAD = BC, AC=BDAC = BD și △AOB∼△COD\triangle AOB \sim \triangle COD:

  • △COD\triangle COD este triunghi dreptunghic isoscel în OO, cu ipotenuza CD=10 cmCD = 10\text{ cm}: DO=OC=CD2=102=52 cmDO = OC = \frac{CD}{\sqrt{2}} = \frac{10}{\sqrt{2}} = 5\sqrt{2}\text{ cm} (1p)

  • △AOB\triangle AOB este triunghi dreptunghic isoscel în OO, cu ipotenuza AB=20 cmAB = 20\text{ cm}: AO=OB=AB2=202=102 cmAO = OB = \frac{AB}{\sqrt{2}} = \frac{20}{\sqrt{2}} = 10\sqrt{2}\text{ cm}

Lungimea diagonalei ACAC este suma segmentelor AOAO și OCOC: AC=AO+OC=102+52=152 cmAC = AO + OC = 10\sqrt{2} + 5\sqrt{2} = 15\sqrt{2}\text{ cm} (1p)

b) Reprezentarea geometrică cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 5

Analizăm segmentele determinate de mijloacele laturilor:

  • În △ABC\triangle ABC, MM este mijlocul segmentului ABAB și NN este mijlocul segmentului BCBC, deci MNMN este linie mijlocie: MN∥ACșiMN=AC2=1522 cmMN \parallel AC \quad \text{și} \quad MN = \frac{AC}{2} = \frac{15\sqrt{2}}{2}\text{ cm}

  • În △ADC\triangle ADC, PP este mijlocul segmentului CDCD și QQ este mijlocul segmentului DADA, deci PQPQ este linie mijlocie: PQ∥ACșiPQ=AC2=1522 cmPQ \parallel AC \quad \text{și} \quad PQ = \frac{AC}{2} = \frac{15\sqrt{2}}{2}\text{ cm}

Din MN∥PQMN \parallel PQ și MN=PQMN = PQ, rezultă că patrulaterul MNPQMNPQ este paralelogram.
(1p)

  • În △ABD\triangle ABD, MM este mijlocul segmentului ABAB și QQ este mijlocul segmentului ADAD, deci MQMQ este linie mijlocie: MQ∥BDșiMQ=BD2=1522 cmMQ \parallel BD \quad \text{și} \quad MQ = \frac{BD}{2} = \frac{15\sqrt{2}}{2}\text{ cm}

Deoarece AC⊥BDAC \perp BD, MN∥ACMN \parallel AC și MQ∥BDMQ \parallel BD, obținem: MN⊥MQ  ⟹  ∢NMQ=90∘MN \perp MQ \implies \sphericalangle NMQ = 90^\circ

Deoarece MNPQMNPQ este paralelogram cu laturile consecutive egale (MN=MQ=1522 cmMN = MQ = \frac{15\sqrt{2}}{2}\text{ cm}) și cu un unghi drept (∢NMQ=90∘\sphericalangle NMQ = 90^\circ), rezultă că MNPQMNPQ este pătrat.
(1p)

Aria pătratului MNPQMNPQ este: AMNPQ=MN2=(1522)2=225⋅24=2252=112,5 cm2\mathcal{A}_{MNPQ} = MN^2 = \left( \frac{15\sqrt{2}}{2} \right)^2 = \frac{225 \cdot 2}{4} = \frac{225}{2} = 112{,}5\text{ cm}^2 (1p)


6. Fie tetraedrul regulat ABCDABCD cu muchia 126 cm12\sqrt{6}\text{ cm}, iar MM și NN mijloacele muchiilor ABAB, respectiv CDCD.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arătați că MN=123 cmMN = 12\sqrt{3}\text{ cm}.
(3p) b) Arătați că unghiul dreptelor BCBC și MNMN are măsura de 45∘45^\circ.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Toate fețele tetraedrului sunt triunghiuri echilaterale cu latura a=126 cma = 12\sqrt{6}\text{ cm}.
Segmentul ANAN este mediană în △ACD\triangle ACD echilateral, deci este și înălțime: AN=a32=126⋅32=6⋅32=182 cmAN = \frac{a\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{6} \cdot \sqrt{3}}{2} = 6 \cdot 3\sqrt{2} = 18\sqrt{2}\text{ cm}

Segmentul BNBN este mediană în △BCD\triangle BCD echilateral, deci este și înălțime: BN=a32=182 cmBN = \frac{a\sqrt{3}}{2} = 18\sqrt{2}\text{ cm}

Deoarece AN=BN=182 cmAN = BN = 18\sqrt{2}\text{ cm}, triunghiul ABNABN este isoscel cu baza ABAB.
Punctul MM fiind mijlocul bazei ABAB, mediana MNMN este și înălțime în △ABN\triangle ABN: MN⊥AB  ⟹  ∢AMN=90∘MN \perp AB \implies \sphericalangle AMN = 90^\circ (1p)

Calculăm jumătatea muchiei ABAB: AM=AB2=1262=66 cmAM = \frac{AB}{2} = \frac{12\sqrt{6}}{2} = 6\sqrt{6}\text{ cm}

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic AMNAMN: MN=AN2−AM2=(182)2−(66)2=324⋅2−36⋅6MN = \sqrt{AN^2 - AM^2} = \sqrt{(18\sqrt{2})^2 - (6\sqrt{6})^2} = \sqrt{324 \cdot 2 - 36 \cdot 6}

MN=648−216=432=144⋅3=123 cmMN = \sqrt{648 - 216} = \sqrt{432} = \sqrt{144 \cdot 3} = 12\sqrt{3}\text{ cm} (1p)

b) Reprezentarea geometrică cu construcția ajutătoare (mijlocul PP al muchiei BDBD) este redată mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 6

Fie PP mijlocul muchiei BDBD.
În triunghiul BCDBCD, PP este mijlocul lui BDBD și NN este mijlocul lui CDCD, deci PNPN este linie mijlocie: PN∥BCșiPN=BC2=1262=66 cmPN \parallel BC \quad \text{și} \quad PN = \frac{BC}{2} = \frac{12\sqrt{6}}{2} = 6\sqrt{6}\text{ cm}

Deoarece PN∥BCPN \parallel BC, măsura unghiului dintre dreptele BCBC și MNMN este egală cu măsura unghiului dintre dreptele PNPN și MNMN, adică măsura unghiului ∢MNP\sphericalangle MNP (dacă acesta este ascuțit).
(1p)

În triunghiul ABDABD, MM este mijlocul lui ABAB și PP este mijlocul lui BDBD, deci MPMP este linie mijlocie: MP∥ADșiMP=AD2=1262=66 cmMP \parallel AD \quad \text{și} \quad MP = \frac{AD}{2} = \frac{12\sqrt{6}}{2} = 6\sqrt{6}\text{ cm}

În triunghiul MPNMPN avem: MP=PN=66 cmMP = PN = 6\sqrt{6}\text{ cm} deci triunghiul MPNMPN este isoscel.
(1p)

Verificăm relația lui Pitagora în triunghiul MPNMPN: MP2+PN2=(66)2+(66)2=216+216=432MP^2 + PN^2 = (6\sqrt{6})^2 + (6\sqrt{6})^2 = 216 + 216 = 432

Din subpunctul a) avem: MN2=(123)2=144⋅3=432MN^2 = (12\sqrt{3})^2 = 144 \cdot 3 = 432

Deoarece MP2+PN2=MN2MP^2 + PN^2 = MN^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul MPNMPN este dreptunghic în PP (∢MPN=90∘\sphericalangle MPN = 90^\circ).
Triunghiul MPNMPN fiind dreptunghic isoscel cu catetele MP=PNMP = PN, unghiurile ascuțite au măsura de 45∘45^\circ: ∢MNP=45∘\sphericalangle MNP = 45^\circ

Prin urmare, măsura unghiului dintre dreptele BCBC și MNMN este egală cu 45∘45^\circ.
(1p)