BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Iași

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Iași

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 12−12:34\frac{1}{2} - \frac{1}{2} : \frac{3}{4} este egal cu:

a) 16\frac{1}{6}
b) 00
c) −16-\frac{1}{6}
d) 34\frac{3}{4}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea operațiilor. Efectuăm mai întâi împărțirea prin înmulțire cu inversa fracției:

12:34=12⋅43=46=23\frac{1}{2} : \frac{3}{4} = \frac{1}{2} \cdot \frac{4}{3} = \frac{4}{6} = \frac{2}{3}

Efectuăm scăderea aducând la numitorul comun 66:

12−23=36−46=−16\frac{1}{2} - \frac{2}{3} = \frac{3}{6} - \frac{4}{6} = -\frac{1}{6}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. Suma numerelor întregi negative din intervalul [−5,3)[-5, 3) este:

a) −9-9
b) −10-10
c) −12-12
d) −15-15

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numerele întregi aparținând intervalului [−5,3)[-5, 3) sunt:

{−5,−4,−3,−2,−1,0,1,2}\{-5, -4, -3, -2, -1, 0, 1, 2\}

Dintre acestea, numerele întregi negative sunt:

{−5,−4,−3,−2,−1}\{-5, -4, -3, -2, -1\}

Calculăm suma acestora:

S=(−5)+(−4)+(−3)+(−2)+(−1)=−15S = (-5) + (-4) + (-3) + (-2) + (-1) = -15

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. După o creștere de preț cu 20%20\%, prețul unei biciclete este 300 lei300\text{ lei}. Prețul bicicletei înainte de scumpire a fost:

a) 200 lei200\text{ lei}
b) 240 lei240\text{ lei}
c) 250 lei250\text{ lei}
d) 360 lei360\text{ lei}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Notăm cu pp prețul inițial al bicicletei. După scumpirea cu 20%20\%, noul preț este:

p+20%⋅p=p+0,2p=1,2pp + 20\% \cdot p = p + 0,2p = 1,2p

Egalăm cu prețul de după mărire:

1,2p=300  ⟹  p=3001,2=300012=250 lei1,2p = 300 \implies p = \frac{300}{1,2} = \frac{3000}{12} = 250\text{ lei}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Dacă x+1x=3x + \frac{1}{x} = 3, atunci valoarea expresiei x2+1x2x^2 + \frac{1}{x^2} este egală cu:

a) 77
b) 99
c) 1212
d) 8181

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Ridicăm la pătrat ambii membri ai egalității date:

(x+1x)2=32\left(x + \frac{1}{x}\right)^2 = 3^2

Dezvoltăm membrul stâng folosind formula pătratului unui binom (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2:

x2+2⋅x⋅1x+1x2=9x^2 + 2 \cdot x \cdot \frac{1}{x} + \frac{1}{x^2} = 9

x2+2+1x2=9x^2 + 2 + \frac{1}{x^2} = 9

Scădem 22 din ambii membri:

x2+1x2=9−2=7x^2 + \frac{1}{x^2} = 9 - 2 = 7

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. Patru elevi, Anita, Bogdan, Paul și Sofia au calculat media geometrică a numerelor a=4−23a = 4 - 2\sqrt{3} și b=4+23b = 4 + 2\sqrt{3}. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:

AnitaBogdanPaulSofia
6428

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

a) Anita
b) Bogdan
c) Paul
d) Sofia

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Media geometrică a numerelor reale pozitive aa și bb este definită ca:

mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b}

Calculăm produsul a⋅ba \cdot b folosind formula diferenței de pătrate (u−v)(u+v)=u2−v2(u - v)(u + v) = u^2 - v^2:

a⋅b=(4−23)(4+23)=42−(23)2=16−12=4a \cdot b = (4 - 2\sqrt{3})(4 + 2\sqrt{3}) = 4^2 - (2\sqrt{3})^2 = 16 - 12 = 4

Calculăm media geometrică:

mg=4=2m_g = \sqrt{4} = 2

Conform tabelului, elevul care a găsit rezultatul 22 este Paul.

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. În diagrama de mai jos sunt prezentate rezultatele obținute de elevii unei clase la un test.

Diagrama Subiectul I Exercițiul 6

Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, 15 elevi au obținut note mai mici decât 7” este:

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform diagramei, numărul de elevi corespunzător fiecărei note este:

  • Nota 4: 2 elevi
  • Nota 5: 4 elevi
  • Nota 6: 5 elevi
  • Nota 7: 4 elevi
  • Nota 8: 3 elevi
  • Nota 9: 3 elevi
  • Nota 10: 2 elevi

Notele strict mai mici decât 7 sunt notele 4, 5 și 6. Calculăm numărul elevilor care au obținut aceste note:

N=2+4+5=11 eleviN = 2 + 4 + 5 = 11\text{ elevi}

Deoarece 11≠1511 \neq 15, afirmația din enunț este falsă (numărul 15 ar fi inclus și elevii cu nota 7, însă nota 7 nu este strict mai mică decât 7).

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele AA, BB, CC sunt coliniare, în această ordine, punctul MM este mijlocul segmentului ACAC, iar punctul NN este mijlocul segmentului BCBC. Dacă AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și NC=4 cmNC = 4\text{ cm}, atunci lungimea segmentului MNMN este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 1 cm1\text{ cm}
b) 2 cm2\text{ cm}
c) 2,5 cm2,5\text{ cm}
d) 3 cm3\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul NN fiind mijlocul segmentului BCBC:

BC=2⋅NC=2⋅4=8 cmBC = 2 \cdot NC = 2 \cdot 4 = 8\text{ cm}

Punctele AA, BB, CC fiind coliniare în această ordine:

AC=AB+BC=6+8=14 cmAC = AB + BC = 6 + 8 = 14\text{ cm}

Punctul MM fiind mijlocul segmentului ACAC:

MC=AC2=142=7 cmMC = \frac{AC}{2} = \frac{14}{2} = 7\text{ cm}

Deoarece punctele CC, NN, MM sunt situate în această ordine pe semidreapta cu originea în CC:

MN=MC−NC=7−4=3 cmMN = MC - NC = 7 - 4 = 3\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


2. În figura alăturată dreptele ABAB și CDCD sunt paralele, iar unghiurile MABMAB și MCDMCD au măsurile de 120∘120^\circ, respectiv 135∘135^\circ.

Figura Subiectul II Exercițiul 2

Măsura unghiului AMCAMC este:

a) 255∘255^\circ
b) 105∘105^\circ
c) 75∘75^\circ
d) 60∘60^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Prin punctul MM construim semidreapta Mx∥AB∥CDMx \parallel AB \parallel CD, orientată spre dreapta (în direcția semidreptelor ABAB și CDCD).

Dreptele paralele AB∥MxAB \parallel Mx tăiate de secanta AMAM determină unghiuri interne de aceeași parte a secantei suplementare:

∢AMx=180∘−∢MAB=180∘−120∘=60∘\sphericalangle AMx = 180^\circ - \sphericalangle MAB = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ

Dreptele paralele CD∥MxCD \parallel Mx tăiate de secanta CMCM determină unghiuri interne de aceeași parte a secantei suplementare:

∢CMx=180∘−∢MCD=180∘−135∘=45∘\sphericalangle CMx = 180^\circ - \sphericalangle MCD = 180^\circ - 135^\circ = 45^\circ

Semidreapta MxMx fiind interioară unghiului ∢AMC\sphericalangle AMC:

∢AMC=∢AMx+∢CMx=60∘+45∘=105∘\sphericalangle AMC = \sphericalangle AMx + \sphericalangle CMx = 60^\circ + 45^\circ = 105^\circ

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. În figura alăturată, triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA, AC=6 cmAC = 6\text{ cm} și înălțimea AD=3 cmAD = 3\text{ cm}.

Figura Subiectul II Exercițiul 3

Unghiul BADBAD are măsura egală cu:

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 45∘45^\circ
d) 90∘90^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul dreptunghic ADCADC (∢ADC=90∘\sphericalangle ADC = 90^\circ deoarece AD⊥BCAD \perp BC):

sin⁡(∢C)=ADAC=36=12  ⟹  ∢C=30∘\sin(\sphericalangle C) = \frac{AD}{AC} = \frac{3}{6} = \frac{1}{2} \implies \sphericalangle C = 30^\circ

În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢BAC=90∘\sphericalangle BAC = 90^\circ), unghiurile ascuțite sunt complementare:

∢B=90∘−∢C=90∘−30∘=60∘\sphericalangle B = 90^\circ - \sphericalangle C = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

În triunghiul dreptunghic ABDABD (∢ADB=90∘\sphericalangle ADB = 90^\circ):

∢BAD=90∘−∢B=90∘−60∘=30∘\sphericalangle BAD = 90^\circ - \sphericalangle B = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


4. În figura alăturată, rombul ABCDABCD are perimetrul egal cu 16 cm16\text{ cm} și unghiul ABCABC are măsura de 120∘120^\circ.

Figura Subiectul II Exercițiul 4

Lungimea diagonalei BDBD este egală cu:

a) 8 cm8\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 3 cm3\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Latura rombului este egală cu un sfert din perimetru:

AB=BC=CD=DA=164=4 cmAB = BC = CD = DA = \frac{16}{4} = 4\text{ cm}

Unghiurile alăturate laturii ABAB sunt suplementare:

∢DAB=180∘−∢ABC=180∘−120∘=60∘\sphericalangle DAB = 180^\circ - \sphericalangle ABC = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ

În triunghiul ABDABD, avem AB=AD=4 cmAB = AD = 4\text{ cm} și ∢DAB=60∘\sphericalangle DAB = 60^\circ. Un triunghi isoscel cu un unghi de 60∘60^\circ este echilateral, deci:

BD=AB=4 cmBD = AB = 4\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat un cerc cu diametrul ABAB perpendicular pe coarda CDCD în punctul MM. Dacă raza cercului este de 6 cm6\text{ cm}, iar MB=3 cmMB = 3\text{ cm}, atunci lungimea coardei BCBC este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 5 cm5\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 27 cm\sqrt{27}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie OO centrul cercului. Raza cercului este R=6 cmR = 6\text{ cm}, deci OB=OC=6 cmOB = OC = 6\text{ cm}.

Punctul MM se află pe raza OBOB. Calculăm OMOM:

OM=OB−MB=6−3=3 cmOM = OB - MB = 6 - 3 = 3\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic OMCOMC (∢OMC=90∘\sphericalangle OMC = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

MC2=OC2−OM2=62−32=36−9=27  ⟹  MC=27=33 cmMC^2 = OC^2 - OM^2 = 6^2 - 3^2 = 36 - 9 = 27 \implies MC = \sqrt{27} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic BMCBMC (∢BMC=90∘\sphericalangle BMC = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

BC2=BM2+MC2=32+27=9+27=36  ⟹  BC=36=6 cmBC^2 = BM^2 + MC^2 = 3^2 + 27 = 9 + 27 = 36 \implies BC = \sqrt{36} = 6\text{ cm}

(Alternativ, în triunghiul OBCOBC, avem OB=OC=6 cmOB = OC = 6\text{ cm} și OM=MB=3 cmOM = MB = 3\text{ cm}, deci înălțimea CMCM este și mediană. Rezultă că △OBC\triangle OBC este echilateral, de unde BC=OB=6 cmBC = OB = 6\text{ cm}).

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. În figura alăturată, ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este un cub cu muchia de 12 cm12\text{ cm}.

Figura Subiectul II Exercițiul 6

Aria triunghiului C′BDC'BD este egală cu:

a) 144 cm2144\text{ cm}^2
b) 723 cm272\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 363 cm236\sqrt{3}\text{ cm}^2
d) 1443 cm2144\sqrt{3}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Segmentele BDBD, C′BC'B și C′DC'D sunt diagonale ale fețelor cubului de latură l=12 cml = 12\text{ cm}:

  • BDBD este diagonala pătratului ABCD  ⟹  BD=122 cmABCD \implies BD = 12\sqrt{2}\text{ cm}
  • C′BC'B este diagonala pătratului BCC′B′  ⟹  C′B=122 cmBCC'B' \implies C'B = 12\sqrt{2}\text{ cm}
  • C′DC'D este diagonala pătratului CDD′C′  ⟹  C′D=122 cmCDD'C' \implies C'D = 12\sqrt{2}\text{ cm}

Toate laturile triunghiului C′BDC'BD sunt egale, deci triunghiul este echilateral cu latura a=122 cma = 12\sqrt{2}\text{ cm}.

Calculăm aria triunghiului echilateral:

A△C′BD=a234=(122)234=28834=723 cm2\mathcal{A}_{\triangle C'BD} = \frac{a^2\sqrt{3}}{4} = \frac{(12\sqrt{2})^2\sqrt{3}}{4} = \frac{288\sqrt{3}}{4} = 72\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Împărțind un număr natural nn la 8, la 12 și la 18, se obțin resturile 4, 8, respectiv 14.

(2p) a) Este posibil ca numărul nn să fie egal cu 44? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Află cel mai mic număr natural nn cu aceste proprietăți, știind că acesta este un multiplu al numărului 7.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Efectuăm împărțirile numărului 4444 la 88, 1212 și 1818:

44=8⋅5+4(rest 4)44 = 8 \cdot 5 + 4 \quad (\text{rest } 4)

44=12⋅3+8(rest 8)44 = 12 \cdot 3 + 8 \quad (\text{rest } 8)

44=18⋅2+8(rest 8)44 = 18 \cdot 2 + 8 \quad (\text{rest } 8)

(1p)

La împărțirea lui 4444 la 1818 se obține restul 88, și nu 1414 cum se cere în ipoteză (8≠148 \neq 14). Prin urmare, nu este posibil ca numărul nn să fie egal cu 4444.

(1p)

b)
Conform teoremei împărțirii cu rest:

n=8c1+4  ⟹  n+4=8(c1+1)n = 8 c_1 + 4 \implies n + 4 = 8(c_1 + 1)

n=12c2+8  ⟹  n+4=12(c2+1)n = 12 c_2 + 8 \implies n + 4 = 12(c_2 + 1)

n=18c3+14  ⟹  n+4=18(c3+1)n = 18 c_3 + 14 \implies n + 4 = 18(c_3 + 1)

unde c1,c2,c3∈Nc_1, c_2, c_3 \in \mathbb{N}.

Rezultă că n+4n + 4 este un multiplu comun nenul al numerelor 88, 1212 și 1818. Descompunem numerele în factori primi:

8=238 = 2^3

12=22⋅312 = 2^2 \cdot 3

18=2⋅3218 = 2 \cdot 3^2

Cel mai mic multiplu comun este:

[8,12,18]=23⋅32=8⋅9=72[8, 12, 18] = 2^3 \cdot 3^2 = 8 \cdot 9 = 72

(1p)

Multiplii comuni nenuli ai numerelor 88, 1212, 1818 sunt multiplii lui 7272:

n+4∈{72,144,216,288,… }n + 4 \in \{72, 144, 216, 288, \dots\}

Scăzând 44, valorile posibile pentru numărul natural nn sunt:

n∈{68,140,212,284,… }n \in \{68, 140, 212, 284, \dots\}

(1p)

Căutăm cel mai mic număr natural nn divizibil cu 77:

  • Pentru n=68n = 68: 68=7⋅9+568 = 7 \cdot 9 + 5 (nu este divizibil cu 77)
  • Pentru n=140n = 140: 140=7⋅20140 = 7 \cdot 20 (este divizibil cu 77)

Așadar, cel mai mic număr natural nn cu proprietățile cerute este:

n=140n = 140

(1p)


2. Fie mulțimile A={x∈R∣−7<5−3x<8}A = \{x \in \mathbb{R} \mid -7 < 5 - 3x < 8\} și B={x∈R∣∣3−6x∣−∣4x−2∣≤5}B = \{x \in \mathbb{R} \mid |3 - 6x| - |4x - 2| \le 5\}.

(2p) a) Demonstrează că A=(−1,4)A = (-1, 4).
(3p) b) Calculează A∩BA \cap B.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Rezolvăm dubla inecuație pentru mulțimea AA:

−7<5−3x<8-7 < 5 - 3x < 8

Scădem 55 din toți membrii:

−7−5<−3x<8−5-7 - 5 < -3x < 8 - 5

−12<−3x<3-12 < -3x < 3

(1p)

Împărțim prin −3-3, schimbând sensul inegalităților:

−12−3>x>3−3  ⟺  4>x>−1  ⟺  −1<x<4\frac{-12}{-3} > x > \frac{3}{-3} \iff 4 > x > -1 \iff -1 < x < 4

Rezultă x∈(−1,4)x \in (-1, 4), deci:

A=(−1,4)A = (-1, 4)

(1p)

b)
Pentru inecuația care definește mulțimea BB, dăm factori comuni în module:

∣3−6x∣=∣−3(2x−1)∣=∣−3∣⋅∣2x−1∣=3∣2x−1∣|3 - 6x| = |-3(2x - 1)| = |-3| \cdot |2x - 1| = 3|2x - 1|

∣4x−2∣=∣2(2x−1)∣=2∣2x−1∣|4x - 2| = |2(2x - 1)| = 2|2x - 1|

Înlocuim în inecuație:

3∣2x−1∣−2∣2x−1∣≤5  ⟺  ∣2x−1∣≤53|2x - 1| - 2|2x - 1| \le 5 \iff |2x - 1| \le 5

(1p)

Inegalitatea este echivalentă cu:

−5≤2x−1≤5-5 \le 2x - 1 \le 5

Adunăm 11:

−4≤2x≤6-4 \le 2x \le 6

Împărțim prin 22:

−2≤x≤3  ⟹  x∈[−2,3]-2 \le x \le 3 \implies x \in [-2, 3]

Prin urmare, B=[−2,3]B = [-2, 3].

(1p)

Calculăm intersecția celor două mulțimi:

A∩B=(−1,4)∩[−2,3]=(−1,3]A \cap B = (-1, 4) \cap [-2, 3] = (-1, 3]

(1p)


3. Se consideră numerele a=14+214⋅[2,(3)+3−1]a = \frac{1}{4} + 2\frac{1}{4} \cdot [2,(3) + 3^{-1}] și b=523:[0,1(6)+1916]b = 5\frac{2}{3} : [0,1(6) + \sqrt{1\frac{9}{16}}].

(2p) a) Arată că a=254a = \frac{25}{4}.
(3p) b) Calculează media aritmetică și media geometrică a numerelor aa și bb.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Transformăm numerele din componența expresiei lui aa:

214=2⋅4+14=942\frac{1}{4} = \frac{2 \cdot 4 + 1}{4} = \frac{9}{4}

2,(3)=23−29=219=732,(3) = \frac{23 - 2}{9} = \frac{21}{9} = \frac{7}{3}

3−1=133^{-1} = \frac{1}{3}

Calculăm paranteza dreaptă:

2,(3)+3−1=73+13=832,(3) + 3^{-1} = \frac{7}{3} + \frac{1}{3} = \frac{8}{3}

(1p)

Calculăm valoarea lui aa:

a=14+94⋅83=14+7212=14+6=1+244=254a = \frac{1}{4} + \frac{9}{4} \cdot \frac{8}{3} = \frac{1}{4} + \frac{72}{12} = \frac{1}{4} + 6 = \frac{1 + 24}{4} = \frac{25}{4}

(1p)

b)
Transformăm numerele din componența expresiei lui bb:

523=5⋅3+23=1735\frac{2}{3} = \frac{5 \cdot 3 + 2}{3} = \frac{17}{3}

0,1(6)=16−190=1590=160,1(6) = \frac{16 - 1}{90} = \frac{15}{90} = \frac{1}{6}

1916=16+916=2516  ⟹  1916=2516=541\frac{9}{16} = \frac{16 + 9}{16} = \frac{25}{16} \implies \sqrt{1\frac{9}{16}} = \sqrt{\frac{25}{16}} = \frac{5}{4}

Calculăm suma din paranteza dreaptă aducând la numitorul comun 1212:

0,1(6)+1916=16+54=212+1512=17120,1(6) + \sqrt{1\frac{9}{16}} = \frac{1}{6} + \frac{5}{4} = \frac{2}{12} + \frac{15}{12} = \frac{17}{12}

Efectuăm împărțirea pentru a calcula bb:

b=173:1712=173⋅1217=123=4b = \frac{17}{3} : \frac{17}{12} = \frac{17}{3} \cdot \frac{12}{17} = \frac{12}{3} = 4

(1p)

Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:

ma=a+b2=254+42=25+1642=418m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{\frac{25}{4} + 4}{2} = \frac{\frac{25 + 16}{4}}{2} = \frac{41}{8}

(1p)

Calculăm media geometrică a numerelor aa și bb:

mg=a⋅b=254⋅4=25=5m_g = \sqrt{a \cdot b} = \sqrt{\frac{25}{4} \cdot 4} = \sqrt{25} = 5

(1p)


4. Paralelogramul ABCDABCD are latura AD=12 cmAD = 12\text{ cm}. Punctul MM este simetricul punctului BB față de dreapta ACAC, iar distanța de la punctul BB la dreapta ACAC este egală cu 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului BCMBCM este egal cu 8(3+3) cm8(3 + \sqrt{3})\text{ cm}.
(3p) b) Dacă AC=126 cmAC = 12\sqrt{6}\text{ cm}, află lungimea segmentului DMDM.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 4

În paralelogramul ABCDABCD, laturile opuse sunt congruente, deci:

BC=AD=12 cmBC = AD = 12\text{ cm}

Fie PP piciorul perpendicularei duse din BB pe dreapta ACAC (BP⊥ACBP \perp AC, cu P∈ACP \in AC). Din ipoteză, BP=43 cmBP = 4\sqrt{3}\text{ cm}.

Punctul MM fiind simetricul punctului BB față de dreapta ACAC, dreapta ACAC este mediatoarea segmentului BMBM. Rezultă:

  • AC∩BM={P}AC \cap BM = \{P\} și PP este mijlocul segmentului BMBM, deci:

BM=2⋅BP=2⋅43=83 cmBM = 2 \cdot BP = 2 \cdot 4\sqrt{3} = 8\sqrt{3}\text{ cm}

  • Punctul CC aparținând mediatoarei ACAC, este egal depărtat de capetele segmentului BMBM:

MC=BC=12 cmMC = BC = 12\text{ cm}

Triunghiul BCMBCM este așadar isoscel cu baza BMBM.

(1p)

Calculăm perimetrul triunghiului BCMBCM:

P△BCM=BC+MC+BM=12+12+83=24+83=8(3+3) cm\mathcal{P}_{\triangle BCM} = BC + MC + BM = 12 + 12 + 8\sqrt{3} = 24 + 8\sqrt{3} = 8(3 + \sqrt{3})\text{ cm}

(1p)

b)
În triunghiul dreptunghic BPCBPC (∢BPC=90∘\sphericalangle BPC = 90^\circ):

BC=12 cmșiBP=43 cmBC = 12\text{ cm} \quad \text{și} \quad BP = 4\sqrt{3}\text{ cm}

Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula CPCP:

CP2=BC2−BP2=122−(43)2=144−48=96CP^2 = BC^2 - BP^2 = 12^2 - (4\sqrt{3})^2 = 144 - 48 = 96

CP=96=46 cmCP = \sqrt{96} = 4\sqrt{6}\text{ cm}

(1p)

Fie OO punctul de intersecție a diagonalelor paralelogramului, AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}. Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc reciproc, deci OO este mijlocul segmentului ACAC și mijlocul segmentului BDBD.

Cum AC=126 cmAC = 12\sqrt{6}\text{ cm}, lungimea segmentului COCO este:

CO=AC2=1262=66 cmCO = \frac{AC}{2} = \frac{12\sqrt{6}}{2} = 6\sqrt{6}\text{ cm}

Punctele CC, PP, OO sunt coliniare pe dreapta ACAC. Deoarece CP=46 cm<CO=66 cmCP = 4\sqrt{6}\text{ cm} < CO = 6\sqrt{6}\text{ cm}, punctul PP se află între CC și OO:

OP=CO−CP=66−46=26 cmOP = CO - CP = 6\sqrt{6} - 4\sqrt{6} = 2\sqrt{6}\text{ cm}

(1p)

În triunghiul BMDBMD:

  • OO este mijlocul segmentului BDBD (proprietatea paralelogramului);
  • PP este mijlocul segmentului BMBM (din simetria punctului MM față de ACAC).

Segmentul OPOP unește mijloacele laturilor BDBD și BMBM, prin urmare OPOP este linie mijlocie în triunghiul BMDBMD.

Conform proprietății liniei mijlocii:

DM=2⋅OPDM = 2 \cdot OP

Înlocuim OP=26 cmOP = 2\sqrt{6}\text{ cm}:

DM=2⋅26=46 cmDM = 2 \cdot 2\sqrt{6} = 4\sqrt{6}\text{ cm}

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, ∢A=∢D=90∘\sphericalangle A = \sphericalangle D = 90^\circ, AB=24 cmAB = 24\text{ cm}, CD=15 cmCD = 15\text{ cm}, AD=12 cmAD = 12\text{ cm}, iar punctul MM este mijlocul diagonalei BDBD.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că semidreapta BDBD este bisectoarea unghiului ABCABC.
(3p) b) Află aria triunghiului AMCAMC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 5

Ducem înălțimea CE⊥ABCE \perp AB, cu E∈ABE \in AB. Patrulaterul AECDAECD are trei unghiuri drepte (∢A=∢D=∢CEA=90∘\sphericalangle A = \sphericalangle D = \sphericalangle CEA = 90^\circ), deci este dreptunghi. Rezultă:

AE=CD=15 cmșiCE=AD=12 cmAE = CD = 15\text{ cm} \quad \text{și} \quad CE = AD = 12\text{ cm}

Calculăm lungimea segmentului EBEB:

EB=AB−AE=24−15=9 cmEB = AB - AE = 24 - 15 = 9\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic CEBCEB (∢CEB=90∘\sphericalangle CEB = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

BC=CE2+EB2=122+92=144+81=225=15 cmBC = \sqrt{CE^2 + EB^2} = \sqrt{12^2 + 9^2} = \sqrt{144 + 81} = \sqrt{225} = 15\text{ cm}

Deoarece CD=15 cmCD = 15\text{ cm} și BC=15 cmBC = 15\text{ cm}, triunghiul BCDBCD are două laturi congruente (CD=BCCD = BC), deci este triunghi isoscel cu baza BDBD.

(1p)

Într-un triunghi isoscel, unghiurile de la bază sunt congruente:

∢CBD=∢CDB\sphericalangle CBD = \sphericalangle CDB

Deoarece AB∥CDAB \parallel CD, iar secanta BDBD formează unghiuri alterne interne congruente:

∢ABD=∢CDB\sphericalangle ABD = \sphericalangle CDB

Din cele două relații obținem:

∢ABD=∢CBD\sphericalangle ABD = \sphericalangle CBD

ceea ce arată că semidreapta [BD[BD este bisectoarea unghiului ∢ABC\sphericalangle ABC.

(1p)

b)
Aria triunghiului AMCAMC se obține scăzând din aria trapezului ariile celorlalte trei triunghiuri interioare:

A△AMC=AABCD−A△ADC−A△ABM−A△BCM\mathcal{A}_{\triangle AMC} = \mathcal{A}_{ABCD} - \mathcal{A}_{\triangle ADC} - \mathcal{A}_{\triangle ABM} - \mathcal{A}_{\triangle BCM}

Calculăm aria trapezului dreptunghic ABCDABCD:

AABCD=(AB+CD)⋅AD2=(24+15)⋅122=39⋅6=234 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot AD}{2} = \frac{(24 + 15) \cdot 12}{2} = 39 \cdot 6 = 234\text{ cm}^2

Calculăm aria triunghiului dreptunghic ADCADC (∢D=90∘\sphericalangle D = 90^\circ):

A△ADC=AD⋅CD2=12⋅152=6⋅15=90 cm2\mathcal{A}_{\triangle ADC} = \frac{AD \cdot CD}{2} = \frac{12 \cdot 15}{2} = 6 \cdot 15 = 90\text{ cm}^2

(1p)

Calculăm ariile triunghiurilor adiacente folosind proprietatea medianei:

  • În triunghiul dreptunghic ABDABD (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ):

A△ABD=AB⋅AD2=24⋅122=144 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABD} = \frac{AB \cdot AD}{2} = \frac{24 \cdot 12}{2} = 144\text{ cm}^2

Punctul MM fiind mijlocul ipotenuzei BDBD, segmentul AMAM este mediană în △ABD\triangle ABD, deci împarte triunghiul în două triunghiuri de arii egale:

A△ABM=A△ABD2=1442=72 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABM} = \frac{\mathcal{A}_{\triangle ABD}}{2} = \frac{144}{2} = 72\text{ cm}^2

  • În triunghiul BCDBCD:

A△BCD=AABCD−A△ABD=234−144=90 cm2\mathcal{A}_{\triangle BCD} = \mathcal{A}_{ABCD} - \mathcal{A}_{\triangle ABD} = 234 - 144 = 90\text{ cm}^2

Punctul MM fiind mijlocul bazei BDBD, segmentul CMCM este mediană în △BCD\triangle BCD, deci:

A△BCM=A△BCD2=902=45 cm2\mathcal{A}_{\triangle BCM} = \frac{\mathcal{A}_{\triangle BCD}}{2} = \frac{90}{2} = 45\text{ cm}^2

(1p)

Înlocuim ariile parțiale calculate:

A△AMC=234−90−72−45=234−207=27 cm2\mathcal{A}_{\triangle AMC} = 234 - 90 - 72 - 45 = 234 - 207 = 27\text{ cm}^2

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat ABCDABCD cu muchia de 6 cm6\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele muchiilor BCBC, respectiv ABAB.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului DMNDMN este 3(23+1) cm3(2\sqrt{3} + 1)\text{ cm}.
(3p) b) Dacă EE este centrul de greutate al triunghiului CDMCDM, iar FF este centrul de greutate al triunghiului ABMABM, calculează măsura unghiului dintre dreptele EFEF și ACAC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 6

În tetraedrul regulat ABCDABCD cu muchia l=6 cml = 6\text{ cm}, toate cele patru fețe sunt triunghiuri echilaterale congruente de latură 6 cm6\text{ cm}:

  • În triunghiul echilateral BCDBCD, MM este mijlocul laturii BCBC, deci DMDM este mediană și înălțime:

DM=l32=632=33 cmDM = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

  • În triunghiul echilateral ABDABD, NN este mijlocul laturii ABAB, deci DNDN este mediană și înălțime:

DN=l32=632=33 cmDN = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

  • În triunghiul echilateral ABCABC, punctele NN și MM sunt mijloacele laturilor ABAB și BCBC, deci segmentul MNMN este linie mijlocie:

MN=AC2=62=3 cmMN = \frac{AC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

(1p)

Calculăm perimetrul triunghiului DMNDMN:

P△DMN=DM+DN+MN=33+33+3=63+3=3(23+1) cm\mathcal{P}_{\triangle DMN} = DM + DN + MN = 3\sqrt{3} + 3\sqrt{3} + 3 = 6\sqrt{3} + 3 = 3(2\sqrt{3} + 1)\text{ cm}

(1p)

b)
Fie PP mijlocul muchiei CDCD.

  • În triunghiul CDMCDM, punctul PP este mijlocul laturii CDCD, deci MPMP este mediana corespunzătoare vârfului MM. Centrul de greutate EE se află pe această mediană la două treimi de vârf:

MEMP=23\frac{ME}{MP} = \frac{2}{3}

  • În triunghiul ABMABM, punctul NN este mijlocul laturii ABAB, deci MNMN este mediana corespunzătoare vârfului MM. Centrul de greutate FF se află pe această mediană la două treimi de vârf:

MFMN=23\frac{MF}{MN} = \frac{2}{3}

În triunghiul MPNMPN, avem:

MEMP=MFMN=23\frac{ME}{MP} = \frac{MF}{MN} = \frac{2}{3}

Conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul MPNMPN, rezultă că:

EF∥NPEF \parallel NP

(1p)

Deoarece EF∥NPEF \parallel NP, unghiul dintre dreptele EFEF și ACAC este unghiul dintre dreptele NPNP și ACAC. În triunghiul ABCABC, segmentul MNMN este linie mijlocie relativă la latura ACAC, prin urmare:

MN∥ACMN \parallel AC

Rezultă că unghiul dintre dreptele EFEF și ACAC este unghiul format de dreptele coplanare NPNP și MNMN:

∢(EF,AC)=∢(NP,MN)=∢PNM\sphericalangle(EF, AC) = \sphericalangle(NP, MN) = \sphericalangle PNM

(1p)

Calculăm laturile triunghiului MNPMNP:

  • MN=3 cmMN = 3\text{ cm} (linie mijlocie în △ABC\triangle ABC);
  • În triunghiul echilateral BCDBCD, punctele MM și PP sunt mijloacele laturilor BCBC, respectiv CDCD, deci MPMP este linie mijlocie relativă la latura BDBD:

MP=BD2=62=3 cmMP = \frac{BD}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Așadar, MN=MP=3 cmMN = MP = 3\text{ cm}, deci triunghiul MNPMNP este isoscel cu vârful în MM.

  • Pentru a afla NPNP, observăm că NN și PP sunt mijloacele muchiilor opuse ABAB și CDCD ale tetraedrului regulat. În triunghiul echilateral ACDACD, înălțimea/mediana din AA este:

AP=632=33 cmAP = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

În triunghiul echilateral BCDBCD, înălțimea/mediana din BB este:

BP=632=33 cmBP = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

Triunghiul ABPABP este isoscel cu AP=BP=33 cmAP = BP = 3\sqrt{3}\text{ cm}, iar NPNP este mediana pe baza ABAB, deci și înălțime (NP⊥ABNP \perp AB). În triunghiul dreptunghic ANPANP (∢ANP=90∘\sphericalangle ANP = 90^\circ, cu AN=3 cmAN = 3\text{ cm}):

NP=AP2−AN2=(33)2−32=27−9=18=32 cmNP = \sqrt{AP^2 - AN^2} = \sqrt{(3\sqrt{3})^2 - 3^2} = \sqrt{27 - 9} = \sqrt{18} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

Verificăm natura triunghiului MNPMNP:

MN2+MP2=32+32=9+9=18MN^2 + MP^2 = 3^2 + 3^2 = 9 + 9 = 18

NP2=(32)2=18NP^2 = (3\sqrt{2})^2 = 18

Deoarece MN2+MP2=NP2MN^2 + MP^2 = NP^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul MNPMNP este dreptunghic în MM (∢PMN=90∘\sphericalangle PMN = 90^\circ).

Fiind un triunghi dreptunghic isoscel (MN=MPMN = MP), unghiurile ascuțite au măsura de 45∘45^\circ:

∢PNM=45∘\sphericalangle PNM = 45^\circ

Prin urmare, măsura unghiului dintre dreptele EFEF și ACAC este:

∢(EF,AC)=45∘\sphericalangle(EF, AC) = 45^\circ

(1p)