1. Rezultatul calculului 21−21:43 este egal cu:
a) 61
b) 0
c) −61
d) 43
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Respectăm ordinea operațiilor. Efectuăm mai întâi împărțirea prin înmulțire cu inversa fracției:
21:43=21⋅34=64=32
Efectuăm scăderea aducând la numitorul comun 6:
21−32=63−64=−61
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
2. Suma numerelor întregi negative din intervalul [−5,3) este:
a) −9
b) −10
c) −12
d) −15
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Numerele întregi aparținând intervalului [−5,3) sunt:
{−5,−4,−3,−2,−1,0,1,2}
Dintre acestea, numerele întregi negative sunt:
{−5,−4,−3,−2,−1}
Calculăm suma acestora:
S=(−5)+(−4)+(−3)+(−2)+(−1)=−15
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
3. După o creștere de preț cu 20%, prețul unei biciclete este 300 lei. Prețul bicicletei înainte de scumpire a fost:
a) 200 lei
b) 240 lei
c) 250 lei
d) 360 lei
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Notăm cu p prețul inițial al bicicletei. După scumpirea cu 20%, noul preț este:
p+20%⋅p=p+0,2p=1,2p
Egalăm cu prețul de după mărire:
1,2p=300⟹p=1,2300=123000=250 lei
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
4. Dacă x+x1=3, atunci valoarea expresiei x2+x21 este egală cu:
a) 7
b) 9
c) 12
d) 81
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Ridicăm la pătrat ambii membri ai egalității date:
(x+x1)2=32
Dezvoltăm membrul stâng folosind formula pătratului unui binom (a+b)2=a2+2ab+b2:
x2+2⋅x⋅x1+x21=9
x2+2+x21=9
Scădem 2 din ambii membri:
x2+x21=9−2=7
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
5. Patru elevi, Anita, Bogdan, Paul și Sofia au calculat media geometrică a numerelor a=4−23 și b=4+23. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Anita
Bogdan
Paul
Sofia
6
4
2
8
Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:
a) Anita
b) Bogdan
c) Paul
d) Sofia
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Media geometrică a numerelor reale pozitive a și b este definită ca:
mg=a⋅b
Calculăm produsul a⋅b folosind formula diferenței de pătrate (u−v)(u+v)=u2−v2:
a⋅b=(4−23)(4+23)=42−(23)2=16−12=4
Calculăm media geometrică:
mg=4=2
Conform tabelului, elevul care a găsit rezultatul 2 este Paul.
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
6. În diagrama de mai jos sunt prezentate rezultatele obținute de elevii unei clase la un test.
Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, 15 elevi au obținut note mai mici decât 7” este:
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform diagramei, numărul de elevi corespunzător fiecărei note este:
Nota 4: 2 elevi
Nota 5: 4 elevi
Nota 6: 5 elevi
Nota 7: 4 elevi
Nota 8: 3 elevi
Nota 9: 3 elevi
Nota 10: 2 elevi
Notele strict mai mici decât 7 sunt notele 4, 5 și 6. Calculăm numărul elevilor care au obținut aceste note:
N=2+4+5=11 elevi
Deoarece 11=15, afirmația din enunț este falsă (numărul 15 ar fi inclus și elevii cu nota 7, însă nota 7 nu este strict mai mică decât 7).
1. În figura alăturată punctele A, B, C sunt coliniare, în această ordine, punctul M este mijlocul segmentului AC, iar punctul N este mijlocul segmentului BC. Dacă AB=6 cm și NC=4 cm, atunci lungimea segmentului MN este egală cu:
a) 1 cm
b) 2 cm
c) 2,5 cm
d) 3 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul N fiind mijlocul segmentului BC:
BC=2⋅NC=2⋅4=8 cm
Punctele A, B, C fiind coliniare în această ordine:
AC=AB+BC=6+8=14 cm
Punctul M fiind mijlocul segmentului AC:
MC=2AC=214=7 cm
Deoarece punctele C, N, M sunt situate în această ordine pe semidreapta cu originea în C:
MN=MC−NC=7−4=3 cm
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
2. În figura alăturată dreptele AB și CD sunt paralele, iar unghiurile MAB și MCD au măsurile de 120∘, respectiv 135∘.
Măsura unghiului AMC este:
a) 255∘
b) 105∘
c) 75∘
d) 60∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Prin punctul M construim semidreapta Mx∥AB∥CD, orientată spre dreapta (în direcția semidreptelor AB și CD).
Dreptele paralele AB∥Mx tăiate de secanta AM determină unghiuri interne de aceeași parte a secantei suplementare:
∢AMx=180∘−∢MAB=180∘−120∘=60∘
Dreptele paralele CD∥Mx tăiate de secanta CM determină unghiuri interne de aceeași parte a secantei suplementare:
∢CMx=180∘−∢MCD=180∘−135∘=45∘
Semidreapta Mx fiind interioară unghiului ∢AMC:
∢AMC=∢AMx+∢CMx=60∘+45∘=105∘
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
3. În figura alăturată, triunghiul ABC este dreptunghic în A, AC=6 cm și înălțimea AD=3 cm.
Unghiul BAD are măsura egală cu:
a) 30∘
b) 60∘
c) 45∘
d) 90∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul dreptunghic ADC (∢ADC=90∘ deoarece AD⊥BC):
sin(∢C)=ACAD=63=21⟹∢C=30∘
În triunghiul dreptunghic ABC (∢BAC=90∘), unghiurile ascuțite sunt complementare:
∢B=90∘−∢C=90∘−30∘=60∘
În triunghiul dreptunghic ABD (∢ADB=90∘):
∢BAD=90∘−∢B=90∘−60∘=30∘
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
4. În figura alăturată, rombul ABCD are perimetrul egal cu 16 cm și unghiul ABC are măsura de 120∘.
Lungimea diagonalei BD este egală cu:
a) 8 cm
b) 4 cm
c) 6 cm
d) 3 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Latura rombului este egală cu un sfert din perimetru:
AB=BC=CD=DA=416=4 cm
Unghiurile alăturate laturii AB sunt suplementare:
∢DAB=180∘−∢ABC=180∘−120∘=60∘
În triunghiul ABD, avem AB=AD=4 cm și ∢DAB=60∘. Un triunghi isoscel cu un unghi de 60∘ este echilateral, deci:
BD=AB=4 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat un cerc cu diametrul AB perpendicular pe coarda CD în punctul M. Dacă raza cercului este de 6 cm, iar MB=3 cm, atunci lungimea coardei BC este egală cu:
a) 4 cm
b) 5 cm
c) 6 cm
d) 27 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie O centrul cercului. Raza cercului este R=6 cm, deci OB=OC=6 cm.
Punctul M se află pe raza OB. Calculăm OM:
OM=OB−MB=6−3=3 cm
În triunghiul dreptunghic OMC (∢OMC=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
MC2=OC2−OM2=62−32=36−9=27⟹MC=27=33 cm
În triunghiul dreptunghic BMC (∢BMC=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
BC2=BM2+MC2=32+27=9+27=36⟹BC=36=6 cm
(Alternativ, în triunghiul OBC, avem OB=OC=6 cm și OM=MB=3 cm, deci înălțimea CM este și mediană. Rezultă că △OBC este echilateral, de unde BC=OB=6 cm).
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
6. În figura alăturată, ABCDA′B′C′D′ este un cub cu muchia de 12 cm.
Aria triunghiului C′BD este egală cu:
a) 144 cm2
b) 723 cm2
c) 363 cm2
d) 1443 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Segmentele BD, C′B și C′D sunt diagonale ale fețelor cubului de latură l=12 cm:
BD este diagonala pătratului ABCD⟹BD=122 cm
C′B este diagonala pătratului BCC′B′⟹C′B=122 cm
C′D este diagonala pătratului CDD′C′⟹C′D=122 cm
Toate laturile triunghiului C′BD sunt egale, deci triunghiul este echilateral cu latura a=122 cm.
Calculăm aria triunghiului echilateral:
A△C′BD=4a23=4(122)23=42883=723 cm2
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Împărțind un număr natural n la 8, la 12 și la 18, se obțin resturile 4, 8, respectiv 14.
(2p) a) Este posibil ca numărul n să fie egal cu 44? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Află cel mai mic număr natural n cu aceste proprietăți, știind că acesta este un multiplu al numărului 7.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Efectuăm împărțirile numărului 44 la 8, 12 și 18:
44=8⋅5+4(rest 4)
44=12⋅3+8(rest 8)
44=18⋅2+8(rest 8)
(1p)
La împărțirea lui 44 la 18 se obține restul 8, și nu 14 cum se cere în ipoteză (8=14).
Prin urmare, nu este posibil ca numărul n să fie egal cu 44.
(1p)
b)
Conform teoremei împărțirii cu rest:
n=8c1+4⟹n+4=8(c1+1)
n=12c2+8⟹n+4=12(c2+1)
n=18c3+14⟹n+4=18(c3+1)
unde c1,c2,c3∈N.
Rezultă că n+4 este un multiplu comun nenul al numerelor 8, 12 și 18.
Descompunem numerele în factori primi:
8=23
12=22⋅3
18=2⋅32
Cel mai mic multiplu comun este:
[8,12,18]=23⋅32=8⋅9=72
(1p)
Multiplii comuni nenuli ai numerelor 8, 12, 18 sunt multiplii lui 72:
n+4∈{72,144,216,288,…}
Scăzând 4, valorile posibile pentru numărul natural n sunt:
n∈{68,140,212,284,…}
(1p)
Căutăm cel mai mic număr natural n divizibil cu 7:
Pentru n=68: 68=7⋅9+5 (nu este divizibil cu 7)
Pentru n=140: 140=7⋅20 (este divizibil cu 7)
Așadar, cel mai mic număr natural n cu proprietățile cerute este:
n=140
(1p)
2. Fie mulțimile A={x∈R∣−7<5−3x<8} și B={x∈R∣∣3−6x∣−∣4x−2∣≤5}.
(2p) a) Demonstrează că A=(−1,4).
(3p) b) Calculează A∩B.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Rezolvăm dubla inecuație pentru mulțimea A:
−7<5−3x<8
Scădem 5 din toți membrii:
−7−5<−3x<8−5
−12<−3x<3
(1p)
Împărțim prin −3, schimbând sensul inegalităților:
−3−12>x>−33⟺4>x>−1⟺−1<x<4
Rezultă x∈(−1,4), deci:
A=(−1,4)
(1p)
b)
Pentru inecuația care definește mulțimea B, dăm factori comuni în module:
∣3−6x∣=∣−3(2x−1)∣=∣−3∣⋅∣2x−1∣=3∣2x−1∣
∣4x−2∣=∣2(2x−1)∣=2∣2x−1∣
Înlocuim în inecuație:
3∣2x−1∣−2∣2x−1∣≤5⟺∣2x−1∣≤5
(1p)
Inegalitatea este echivalentă cu:
−5≤2x−1≤5
Adunăm 1:
−4≤2x≤6
Împărțim prin 2:
−2≤x≤3⟹x∈[−2,3]
Prin urmare, B=[−2,3].
(1p)
Calculăm intersecția celor două mulțimi:
A∩B=(−1,4)∩[−2,3]=(−1,3]
(1p)
3. Se consideră numerele a=41+241⋅[2,(3)+3−1] și b=532:[0,1(6)+1169].
(2p) a) Arată că a=425.
(3p) b) Calculează media aritmetică și media geometrică a numerelor a și b.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Transformăm numerele din componența expresiei lui a:
241=42⋅4+1=49
2,(3)=923−2=921=37
3−1=31
Calculăm paranteza dreaptă:
2,(3)+3−1=37+31=38
(1p)
Calculăm valoarea lui a:
a=41+49⋅38=41+1272=41+6=41+24=425
(1p)
b)
Transformăm numerele din componența expresiei lui b:
532=35⋅3+2=317
0,1(6)=9016−1=9015=61
1169=1616+9=1625⟹1169=1625=45
Calculăm suma din paranteza dreaptă aducând la numitorul comun 12:
0,1(6)+1169=61+45=122+1215=1217
Efectuăm împărțirea pentru a calcula b:
b=317:1217=317⋅1712=312=4
(1p)
Calculăm media aritmetică a numerelor a și b:
ma=2a+b=2425+4=2425+16=841
(1p)
Calculăm media geometrică a numerelor a și b:
mg=a⋅b=425⋅4=25=5
(1p)
4. Paralelogramul ABCD are latura AD=12 cm. Punctul M este simetricul punctului B față de dreapta AC, iar distanța de la punctul B la dreapta AC este egală cu 43 cm.
(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului BCM este egal cu 8(3+3) cm.
(3p) b) Dacă AC=126 cm, află lungimea segmentului DM.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:
În paralelogramul ABCD, laturile opuse sunt congruente, deci:
BC=AD=12 cm
Fie P piciorul perpendicularei duse din B pe dreapta AC (BP⊥AC, cu P∈AC). Din ipoteză, BP=43 cm.
Punctul M fiind simetricul punctului B față de dreapta AC, dreapta AC este mediatoarea segmentului BM. Rezultă:
AC∩BM={P} și P este mijlocul segmentului BM, deci:
BM=2⋅BP=2⋅43=83 cm
Punctul C aparținând mediatoarei AC, este egal depărtat de capetele segmentului BM:
MC=BC=12 cm
Triunghiul BCM este așadar isoscel cu baza BM.
(1p)
Calculăm perimetrul triunghiului BCM:
P△BCM=BC+MC+BM=12+12+83=24+83=8(3+3) cm
(1p)
b)
În triunghiul dreptunghic BPC (∢BPC=90∘):
BC=12 cmșiBP=43 cm
Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula CP:
CP2=BC2−BP2=122−(43)2=144−48=96
CP=96=46 cm
(1p)
Fie O punctul de intersecție a diagonalelor paralelogramului, AC∩BD={O}.
Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc reciproc, deci O este mijlocul segmentului AC și mijlocul segmentului BD.
Cum AC=126 cm, lungimea segmentului CO este:
CO=2AC=2126=66 cm
Punctele C, P, O sunt coliniare pe dreapta AC. Deoarece CP=46 cm<CO=66 cm, punctul P se află între C și O:
OP=CO−CP=66−46=26 cm
(1p)
În triunghiul BMD:
O este mijlocul segmentului BD (proprietatea paralelogramului);
P este mijlocul segmentului BM (din simetria punctului M față de AC).
Segmentul OP unește mijloacele laturilor BD și BM, prin urmare OP este linie mijlocie în triunghiul BMD.
Conform proprietății liniei mijlocii:
DM=2⋅OP
Înlocuim OP=26 cm:
DM=2⋅26=46 cm
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD cu AB∥CD, ∢A=∢D=90∘, AB=24 cm, CD=15 cm, AD=12 cm, iar punctul M este mijlocul diagonalei BD.
(2p) a) Arată că semidreapta BD este bisectoarea unghiului ABC.
(3p) b) Află aria triunghiului AMC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:
Ducem înălțimea CE⊥AB, cu E∈AB.
Patrulaterul AECD are trei unghiuri drepte (∢A=∢D=∢CEA=90∘), deci este dreptunghi. Rezultă:
AE=CD=15 cmșiCE=AD=12 cm
Calculăm lungimea segmentului EB:
EB=AB−AE=24−15=9 cm
În triunghiul dreptunghic CEB (∢CEB=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
BC=CE2+EB2=122+92=144+81=225=15 cm
Deoarece CD=15 cm și BC=15 cm, triunghiul BCD are două laturi congruente (CD=BC), deci este triunghi isoscel cu baza BD.
(1p)
Într-un triunghi isoscel, unghiurile de la bază sunt congruente:
∢CBD=∢CDB
Deoarece AB∥CD, iar secanta BD formează unghiuri alterne interne congruente:
∢ABD=∢CDB
Din cele două relații obținem:
∢ABD=∢CBD
ceea ce arată că semidreapta [BD este bisectoarea unghiului ∢ABC.
(1p)
b)
Aria triunghiului AMC se obține scăzând din aria trapezului ariile celorlalte trei triunghiuri interioare:
Punctul M fiind mijlocul ipotenuzei BD, segmentul AM este mediană în △ABD, deci împarte triunghiul în două triunghiuri de arii egale:
A△ABM=2A△ABD=2144=72 cm2
În triunghiul BCD:
A△BCD=AABCD−A△ABD=234−144=90 cm2
Punctul M fiind mijlocul bazei BD, segmentul CM este mediană în △BCD, deci:
A△BCM=2A△BCD=290=45 cm2
(1p)
Înlocuim ariile parțiale calculate:
A△AMC=234−90−72−45=234−207=27 cm2
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat ABCD cu muchia de 6 cm. Punctele M și N sunt mijloacele muchiilor BC, respectiv AB.
(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului DMN este 3(23+1) cm.
(3p) b) Dacă E este centrul de greutate al triunghiului CDM, iar F este centrul de greutate al triunghiului ABM, calculează măsura unghiului dintre dreptele EF și AC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:
În tetraedrul regulat ABCD cu muchia l=6 cm, toate cele patru fețe sunt triunghiuri echilaterale congruente de latură 6 cm:
În triunghiul echilateral BCD, M este mijlocul laturii BC, deci DM este mediană și înălțime:
DM=2l3=263=33 cm
În triunghiul echilateral ABD, N este mijlocul laturii AB, deci DN este mediană și înălțime:
DN=2l3=263=33 cm
În triunghiul echilateral ABC, punctele N și M sunt mijloacele laturilor AB și BC, deci segmentul MN este linie mijlocie:
MN=2AC=26=3 cm
(1p)
Calculăm perimetrul triunghiului DMN:
P△DMN=DM+DN+MN=33+33+3=63+3=3(23+1) cm
(1p)
b)
Fie P mijlocul muchiei CD.
În triunghiul CDM, punctul P este mijlocul laturii CD, deci MP este mediana corespunzătoare vârfului M. Centrul de greutate E se află pe această mediană la două treimi de vârf:
MPME=32
În triunghiul ABM, punctul N este mijlocul laturii AB, deci MN este mediana corespunzătoare vârfului M. Centrul de greutate F se află pe această mediană la două treimi de vârf:
MNMF=32
În triunghiul MPN, avem:
MPME=MNMF=32
Conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul MPN, rezultă că:
EF∥NP
(1p)
Deoarece EF∥NP, unghiul dintre dreptele EF și AC este unghiul dintre dreptele NP și AC.
În triunghiul ABC, segmentul MN este linie mijlocie relativă la latura AC, prin urmare:
MN∥AC
Rezultă că unghiul dintre dreptele EF și AC este unghiul format de dreptele coplanare NP și MN:
∢(EF,AC)=∢(NP,MN)=∢PNM
(1p)
Calculăm laturile triunghiului MNP:
MN=3 cm (linie mijlocie în △ABC);
În triunghiul echilateral BCD, punctele M și P sunt mijloacele laturilor BC, respectiv CD, deci MP este linie mijlocie relativă la latura BD:
MP=2BD=26=3 cm
Așadar, MN=MP=3 cm, deci triunghiul MNP este isoscel cu vârful în M.
Pentru a afla NP, observăm că N și P sunt mijloacele muchiilor opuse AB și CD ale tetraedrului regulat.
În triunghiul echilateral ACD, înălțimea/mediana din A este:
AP=263=33 cm
În triunghiul echilateral BCD, înălțimea/mediana din B este:
BP=263=33 cm
Triunghiul ABP este isoscel cu AP=BP=33 cm, iar NP este mediana pe baza AB, deci și înălțime (NP⊥AB). În triunghiul dreptunghic ANP (∢ANP=90∘, cu AN=3 cm):
NP=AP2−AN2=(33)2−32=27−9=18=32 cm
Verificăm natura triunghiului MNP:
MN2+MP2=32+32=9+9=18
NP2=(32)2=18
Deoarece MN2+MP2=NP2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul MNP este dreptunghic în M (∢PMN=90∘).
Fiind un triunghi dreptunghic isoscel (MN=MP), unghiurile ascuțite au măsura de 45∘:
∢PNM=45∘
Prin urmare, măsura unghiului dintre dreptele EF și AC este: