Calculăm termenii din prima paranteză:
20=1,21=2,22=4
Suma din paranteză este:
20+21+22=1+2+4=7
Calculăm paranteza a doua:
23−1=8−1=7
Efectuăm împărțirea:
7:7=1
Răspunsul corect este b). (5p)
2. Dacă 3a=213, atunci valoarea raportului 3a−3 este: (5p)
a) 4,(6)
b) 5
c) 5,5
d) 6,5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Separăm fracția în două rapoarte cu același numitor:
3a−3=3a−33=3a−1
Înlocuim valoarea cunoscută a raportului 3a=213:
213−1=213−2=211=5,5
Răspunsul corect este c). (5p)
3. După o reducere cu 10%, prețul unei cărți se micșorează cu 4 lei. Prețul cărții înainte de reducere era: (5p)
a) 36 lei
b) 40 lei
c) 44 lei
d) 4,4 lei
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie p prețul inițial al cărții (în lei).
Micșorarea de 4 lei reprezintă chiar valoarea procentului de reducere de 10%:
10010⋅p=4
Simplificăm fracția:
101⋅p=4⟹p=4⋅10=40 lei
Răspunsul corect este b). (5p)
4. Fie numerele reale a=6−11 și b=6+11. Diferența dintre media aritmetică și media geometrică a celor două numere a și b este: (5p)
a) 1
b) 3
c) 5
d) 7
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm media aritmetică ma:
ma=2a+b=2(6−11)+(6+11)=212=6
Calculăm media geometrică mg, aplicând formula diferenței de pătrate:
mg=a⋅b=(6−11)(6+11)=62−(11)2=36−11=25=5
Calculăm diferența cerută:
ma−mg=6−5=1
Răspunsul corect este a). (5p)
5. Știind că x+3y=5, x,y∈R, patru elevi, Arina, Cristi, Maria și Dan au calculat valoarea expresiei 3x+9y+12. Rezultatele lor sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Arina
Cristi
Maria
Dan
15
17
24
27
Rezultatul corect a fost obținut de:
a) Arina
b) Cristi
c) Maria
d) Dan
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dăm factor comun pe 3 în primii doi termeni ai expresiei:
3x+9y+12=3(x+3y)+12
Folosim ipoteza x+3y=5:
3⋅5+12=15+12=27
Dan a obținut rezultatul 27.
Răspunsul corect este d). (5p)
6. Suma vârstelor a doi frați este egală cu 22 de ani. Unul dintre ei afirmă: „Peste 22 de ani suma vârstelor noastre se va dubla.”. Afirmația este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie v1 și v2 vârstele actuale ale celor doi frați, cu:
v1+v2=22
Peste 22 de ani, fiecare dintre cei doi frați va fi cu 22 de ani mai în vârstă. Noua sumă a vârstelor va fi:
(v1+22)+(v2+22)=(v1+v2)+44=22+44=66 ani
Dublul sumei actuale ar fi:
2⋅22=44 ani
Deoarece 66=44 (suma vârstelor devine de fapt de 3 ori mai mare: 66=3⋅22), afirmația este falsă.
1. Fie punctele coliniare A,B,C și D, în această ordine, din figura de mai jos și M mijlocul segmentului AD. Știind că AB=2 cm, CD=11 cm și MD=10 cm, lungimea segmentului BC este: (5p)
a) 6 cm
b) 7 cm
c) 8 cm
d) 9 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece M este mijlocul segmentului AD, lungimea segmentului AD este:
AD=2⋅MD=2⋅10=20 cm
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D, avem:
AD=AB+BC+CD
Înlocuim valorile cunoscute:
20=2+BC+11
20=BC+13⟹BC=20−13=7 cm
Răspunsul corect este b). (5p)
2. În figura de mai jos, dreptele AB și CD sunt paralele. Dacă măsura unghiului BCD este de 50∘, atunci valoarea lui x+y este egală cu: (5p)
a) 100∘
b) 110∘
c) 130∘
d) 140∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dreptele AB și CD sunt paralele tăiate de secanta BC.
Unghiurile ∢ABC și ∢BCD sunt alterne interne, deci sunt congruente:
∢ABC=∢BCD=50∘
În triunghiul ABC, suma măsurilor unghiurilor este egală cu 180∘:
∢CAB+∢ACB+∢ABC=180∘
Din figură, ∢CAB=x și ∢ACB=y:
x+y+50∘=180∘⟹x+y=180∘−50∘=130∘
(Alternativ, unghiurile interne de aceeași parte a secantei AC, adică ∢CAB=x și ∢ACD=y+50∘, sunt suplementare: x+(y+50∘)=180∘⟹x+y=130∘.)
Răspunsul corect este c). (5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu perimetrul de 60 cm. Fie punctele E și F mijloacele laturilor AB respectiv AC, iar punctul D proiecția punctului A pe dreapta BC. Perimetrul triunghiului DEF este egal cu: (5p)
a) 15 cm
b) 20 cm
c) 35 cm
d) 30 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Analizăm fiecare latură a triunghiului DEF:
E și F sunt mijloacele laturilor AB și AC, deci EF este linie mijlocie în triunghiul ABC:
EF=2BC
D este proiecția lui A pe BC, deci triunghiul ADB este dreptunghic în D (∢ADB=90∘). Punctul E este mijlocul ipotenuzei AB, deci DE este mediana corespunzătoare ipotenuzei în ΔADB:
DE=2AB
Triunghiul ADC este dreptunghic în D (∢ADC=90∘). Punctul F este mijlocul ipotenuzei AC, deci DF este mediana corespunzătoare ipotenuzei în ΔADC:
DF=2AC
4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD. Punctele M și N sunt mijloacele segmentelor AB, respectiv MC. Știind că aria dreptunghiului este 120 cm2, atunci aria patrulaterului ADNM este: (5p)
a) 30 cm2
b) 40 cm2
c) 60 cm2
d) 80 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Aria patrulaterului ADNM se obține scăzând din aria dreptunghiului ariile triunghiurilor exterioare lui:
AADNM=AABCD−AΔMBC−AΔCDN
M este mijlocul segmentului AB, deci MB=2AB. Triunghiul MBC este dreptunghic în B:
AΔMBC=2MB⋅BC=22AB⋅BC=4AABCD=4120=30 cm2
În triunghiul MDC, baza este CD=AB, iar înălțimea corespunzătoare este lățimea dreptunghiului BC=AD:
AΔMDC=2CD⋅BC=2AABCD=2120=60 cm2
Deoarece N este mijlocul segmentului MC, segmentul DN este mediană în triunghiul MDC. Mediana împarte triunghiul în două triunghiuri echivalente (cu arii egale):
AΔCDN=2AΔMDC=260=30 cm2
5. În figura de mai jos este desenat un cerc de centru O, în care AB este diametru, iar C este un punct pe cerc. Dacă arcul mic BC are măsura de 70∘, atunci măsura unghiului OCA este: (5p)
a) 35∘
b) 55∘
c) 70∘
d) 85∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiul la centru ∢BOC subîntinde arcul mic BC, deci:
∢BOC=μ(BC)=70∘
Deoarece AB este diametru, punctele A,O,B sunt coliniare, deci unghiul ∢AOC este suplementul unghiului ∢BOC:
∢AOC=180∘−70∘=110∘
Segmentele OA și OC sunt raze ale cercului (OA=OC=R), deci triunghiul OAC este isoscel cu vârful în O. Unghiurile de la bază sunt congruente:
∢OCA=∢OAC=2180∘−∢AOC=2180∘−110∘=270∘=35∘
(Alternativ, unghiul înscris ∢CAB are măsura egală cu jumătatea arcului BC, adică 270∘=35∘. Cum triunghiul OAC este isoscel, ∢OCA=∢OAC=35∘.)
Răspunsul corect este a). (5p)
6. În figura de mai jos este reprezentat un tetraedru regulat cu aria feței ABC egală cu 363 cm2. Suma lungimilor tuturor muchiilor tetraedrului este egală cu: (5p)
a) 18 cm
b) 36 cm
c) 64 cm
d) 72 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie l lungimea unei muchii a tetraedrului regulat.
Fețele tetraedrului regulat sunt triunghiuri echilaterale congruente. Aria feței ABC este dată de formula:
AΔABC=4l23
Egalăm cu valoarea dată:
4l23=363⟹4l2=36⟹l2=144⟹l=12 cm
Un tetraedru are în total 6 muchii (AB,AC,AD,BC,CD,BD), toate având lungimea egală cu l=12 cm. Suma lungimilor tuturor muchiilor este:
S=6⋅l=6⋅12=72 cm
Răspunsul corect este d). (5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Pe trei rafturi ale unei biblioteci se află în total 98 de cărți. Dacă de pe primul raft s-ar lua 11 cărți, de pe al doilea 12 cărți, iar de pe al treilea raft 21 de cărți, atunci pe al doilea raft ar rămâne dublul numărului de cărți rămase pe primul raft, iar pe al treilea raft ar rămâne un număr de 3 ori mai mare decât cel rămas pe primul raft.
(2p) a) Este posibil ca pe al doilea raft să fie 31 de cărți? Justifică răspunsul dat!
(3p) b) Determină câte cărți se află pe al treilea raft.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Dacă pe al doilea raft ar fi inițial 31 de cărți, după ce se iau 12 cărți pe acest raft ar rămâne:
31−12=19 ca˘rți(1p)
Conform enunțului, numărul de cărți rămase pe al doilea raft ar trebui să fie dublul numărului de cărți rămase pe primul raft. Însă numărul 19 este impar și nu poate fi dublul unui număr natural de cărți (19:2=9,5∈/N).
Prin urmare, nu este posibil ca pe al doilea raft să fie 31 de cărți. (1p)
b) Notăm cu x numărul de cărți rămase pe primul raft (x∈N).
După ce s-au luat cărțile:
pe primul raft au rămas x cărți ⟹ inițial erau x+11 cărți;
pe al doilea raft au rămas 2x cărți ⟹ inițial erau 2x+12 cărți;
pe al treilea raft au rămas 3x cărți ⟹ inițial erau 3x+21 cărți. (1p)
Suma cărților de pe cele trei rafturi este 98:
(x+11)+(2x+12)+(3x+21)=98
Deoarece 3<4=2, diferența 3−2 este negativă, prin urmare:
∣3−2∣=−(3−2)=2−3
Descompunem 75=25⋅3=53.
Adunăm termenii pentru b:
b=(12−63)−(2−3)+53=12−63−2+3+53=10(1p)
Calculăm valoarea lui x:
x=a−1+b1−a⋅b3=71+101−703
Aducem la numitorul comun 70:
x=7010+7−3=7014=51=0,2(1p)
Comparăm cu capetele intervalului:
0,1<0,2<0,333…⟺0,1<0,2<0,(3)
Rezultă că x∈(0,1;0,(3)). (1p)
3. Se consideră expresia:
E(x)=(3x+4)2−5(x+6)(x−6)+(x+8)(1−4x)−201
unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=−7x+3, pentru orice număr real x.
(3p) b) Determină toate numerele naturale n pentru care E(2)−E(n)+3<E(−2).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Dezvoltăm termenii expresiei:
(3x+4)2=9x2+24x+16
−5(x+6)(x−6)=−5(x2−36)=−5x2+180
(x+8)(1−4x)=x−4x2+8−32x=−4x2−31x+8(1p)
Însumăm toți termenii:
E(x)=9x2+24x+16−5x2+180−4x2−31x+8−201
Grupăm coeficienții:
Coeficientul lui x2: 9−5−4=0
Coeficientul lui x: 24−31=−7
Termenul liber: 16+180+8−201=204−201=3
Așadar:
E(x)=−7x+3,pentru orice x∈R(1p)
b) Calculăm valorile particulare ale expresiei:
E(2)=−7⋅2+3=−14+3=−11
E(−2)=−7⋅(−2)+3=14+3=17
E(n)=−7n+3(1p)
Înlocuim în inecuația dată:
E(2)−E(n)+3<E(−2)
−11−(−7n+3)+3<17
−11+7n−3+3<17
−11+7n<17⟹7n<28⟹n<4(1p)
Cum n∈N, numerele naturale strict mai mici decât 4 sunt:
n∈{0,1,2,3}(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC cu AB=12 cm. Punctul D este mijlocul laturii AC și DE⊥AB, E∈AB. Prin punctul B construim paralela la AC care intersectează dreapta DE în punctul F.
(2p) a) Arată că lungimea segmentului BD este mai mare decât 10 cm.
(3p) b) Calculează aria trapezului ADFB.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul ABC, punctul D este mijlocul laturii AC, deci BD este mediană.
Deoarece triunghiul ABC este echilateral, mediana BD este și înălțime:
BD=2AB3=2123=63 cm(1p)
Introducem factorul sub radical pentru a compara cu 10:
63=62⋅3=36⋅3=108 cm
Deoarece 108>100, avem 108>100=10 cm, deci BD>10 cm. (1p)
b) Construcția ajutătoare și elementele figurii sunt reprezentate mai jos:
D este mijlocul laturii AC, deci:
AD=2AC=212=6 cm
Triunghiul ABC este echilateral, deci ∢BAC=60∘.
În triunghiul dreptunghic ADE (∢AED=90∘):
∢ADE=90∘−∢DAE=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta AE opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuza AD:
AE=2AD=26=3 cm
Atunci segmentul BE are lungimea:
BE=AB−AE=12−3=9 cm(1p)
Deoarece BF∥AC (deci BF∥AD), triunghiurile ADE și BFE sunt asemenea (ΔADE∼ΔBFE):
BFAD=BEAE⟹BF6=93=31⟹BF=6⋅3=18 cm(1p)
Deoarece AD∥BF, patrulaterul ADFB este trapez cu bazele AD și BF.
În plus, BD⊥AC (înălțime în triunghiul echilateral ABC) și BF∥AC, deci BD⊥BF și BD⊥AD. Rezultă că ADFB este un trapez dreptunghic cu înălțimea BD=63 cm.
5. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD, cu AC∩BD={O}, AB=123 cm și BC=12 cm. Punctul M este mijlocul segmentului BC, iar punctul E este situat pe diagonala AC astfel încât AE=3EC.
(2p) a) Arată că unghiul ACD are măsura de 30∘.
(3p) b) Dacă OM∩BE={F}, demonstrează că CF⊥BD.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În dreptunghiul ABCD, laturile opuse sunt congruente:
AD=BC=12 cm,CD=AB=123 cm
iar ∢ADC=90∘. (1p)
În triunghiul dreptunghic ADC (∢D=90∘), calculăm tangenta unghiului ∢ACD:
tg(∢ACD)=CDAD=12312=31=33⟹∢ACD=30∘(1p)
b) Construcția ajutătoare și elementele figurii sunt reprezentate mai jos:
Deoarece ∢BCD=90∘ și ∢ACD=30∘, obținem:
∢OCB=90∘−30∘=60∘
Diagonalele dreptunghiului sunt congruente și se înjumătățesc în O:
AC=BD⟹OA=OB=OC=OD
În triunghiul OBC, avem OB=OC (triunghi isoscel) și ∢OCB=60∘, deci triunghiul OBC este echilateral, cu:
OB=OC=BC=12 cm⟹AC=2⋅OC=24 cm(1p)
Din relația AE=3EC avem:
AC=AE+EC=3EC+EC=4EC⟹EC=4AC=424=6 cm
Deoarece OC=12 cm și EC=6 cm, rezultă că OE=6 cm, deci E este mijlocul segmentului OC. (1p)
În triunghiul echilateral OBC:
M este mijlocul laturii BC, deci OM este mediană;
E este mijlocul laturii OC, deci BE este mediană.
Într-un triunghi echilateral, medianele sunt și înălțimi. Punctul de intersecție F=OM∩BE este intersecția a două înălțimi, deci F este ortocentrul triunghiului OBC.
Rezultă că dreapta dusă din al treilea vârf C prin F este perpendiculară pe latura opusă OB:
CF⊥OB
Cum O,B,D sunt coliniare (dreapta OB este chiar diagonala BD), deducem că:
CF⊥BD(1p)
6. În figura de mai jos este reprezentată prisma dreaptă ABCDA′B′C′D′ cu baza pătratul ABCD, în care AB=82 cm și AA′=83 cm. O este punctul de intersecție a diagonalelor AC și BD, iar M este punctul de intersecție a diagonalelor BC′ și B′C.
(2p) a) Demonstrează că OM∥(AB′D′).
(3p) b) Calculează sinusul unghiului format de dreptele OM și A′B.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Baza ABCD este pătrat, deci diagonalele sale se înjumătățesc în O. Astfel, O este mijlocul segmentului AC.
Fața laterală BCC′B′ este dreptunghi, deci diagonalele sale se înjumătățesc în M. Astfel, M este mijlocul segmentului B′C. (1p)
În triunghiul ACB′, segmentul OM unește mijloacele laturilor AC și B′C, deci OM este linie mijlocie în ΔACB′. Rezultă:
OM∥AB′
Deoarece AB′⊂(AB′D′), avem:
{OM∥AB′AB′⊂(AB′D′)⟹OM∥(AB′D′)(1p)
b) Construcția ajutătoare și elementele figurii sunt reprezentate mai jos:
Deoarece OM∥AB′, unghiul dintre dreptele OM și A′B este unghiul dintre dreptele paralele AB′ și A′B:
∢(OM,A′B)=∢(AB′,A′B)
Fie {E}=AB′∩A′B punctul de intersecție a diagonalelor feței dreptunghiulare ABB′A′. Unghiul format de cele două drepte este ∢AEB.
În triunghiul dreptunghic A′AB (∢A′AB=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
A′B=AA′2+AB2=(83)2+(82)2=192+128=320=85 cm
Diagonalele dreptunghiului sunt congruente și se înjumătățesc în E, deci:
AE=BE=285=45 cm(1p)