BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Hunedoara

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Hunedoara

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului (20+21+22):(23−1)(2^0 + 2^1 + 2^2) : (2^3 - 1) este: (5p)

a) 00
b) 11
c) 22
d) 44

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm termenii din prima paranteză: 20=1,21=2,22=42^0 = 1, \quad 2^1 = 2, \quad 2^2 = 4

Suma din paranteză este: 20+21+22=1+2+4=72^0 + 2^1 + 2^2 = 1 + 2 + 4 = 7

Calculăm paranteza a doua: 23−1=8−1=72^3 - 1 = 8 - 1 = 7

Efectuăm împărțirea: 7:7=17 : 7 = 1

Răspunsul corect este b). (5p)


2. Dacă a3=132\frac{a}{3} = \frac{13}{2}, atunci valoarea raportului a−33\frac{a - 3}{3} este: (5p)

a) 4,(6)4,(6)
b) 55
c) 5,55{,}5
d) 6,56{,}5

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Separăm fracția în două rapoarte cu același numitor: a−33=a3−33=a3−1\frac{a - 3}{3} = \frac{a}{3} - \frac{3}{3} = \frac{a}{3} - 1

Înlocuim valoarea cunoscută a raportului a3=132\frac{a}{3} = \frac{13}{2}: 132−1=13−22=112=5,5\frac{13}{2} - 1 = \frac{13 - 2}{2} = \frac{11}{2} = 5{,}5

Răspunsul corect este c). (5p)


3. După o reducere cu 10%10\%, prețul unei cărți se micșorează cu 4 lei4\text{ lei}. Prețul cărții înainte de reducere era: (5p)

a) 36 lei36\text{ lei}
b) 40 lei40\text{ lei}
c) 44 lei44\text{ lei}
d) 4,4 lei4{,}4\text{ lei}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie pp prețul inițial al cărții (în lei).
Micșorarea de 4 lei4\text{ lei} reprezintă chiar valoarea procentului de reducere de 10%10\%: 10100⋅p=4\frac{10}{100} \cdot p = 4

Simplificăm fracția: 110⋅p=4  ⟹  p=4⋅10=40 lei\frac{1}{10} \cdot p = 4 \implies p = 4 \cdot 10 = 40\text{ lei}

Răspunsul corect este b). (5p)


4. Fie numerele reale a=6−11a = 6 - \sqrt{11} și b=6+11b = 6 + \sqrt{11}. Diferența dintre media aritmetică și media geometrică a celor două numere aa și bb este: (5p)

a) 11
b) 33
c) 55
d) 77

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm media aritmetică mam_a: ma=a+b2=(6−11)+(6+11)2=122=6m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{(6 - \sqrt{11}) + (6 + \sqrt{11})}{2} = \frac{12}{2} = 6

Calculăm media geometrică mgm_g, aplicând formula diferenței de pătrate: mg=a⋅b=(6−11)(6+11)=62−(11)2=36−11=25=5m_g = \sqrt{a \cdot b} = \sqrt{(6 - \sqrt{11})(6 + \sqrt{11})} = \sqrt{6^2 - (\sqrt{11})^2} = \sqrt{36 - 11} = \sqrt{25} = 5

Calculăm diferența cerută: ma−mg=6−5=1m_a - m_g = 6 - 5 = 1

Răspunsul corect este a). (5p)


5. Știind că x+3y=5x + 3y = 5, x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}, patru elevi, Arina, Cristi, Maria și Dan au calculat valoarea expresiei 3x+9y+123x + 9y + 12. Rezultatele lor sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

ArinaCristiMariaDan
15172427

Rezultatul corect a fost obținut de:

a) Arina
b) Cristi
c) Maria
d) Dan

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dăm factor comun pe 33 în primii doi termeni ai expresiei: 3x+9y+12=3(x+3y)+123x + 9y + 12 = 3(x + 3y) + 12

Folosim ipoteza x+3y=5x + 3y = 5: 3⋅5+12=15+12=273 \cdot 5 + 12 = 15 + 12 = 27

Dan a obținut rezultatul 27.

Răspunsul corect este d). (5p)


6. Suma vârstelor a doi frați este egală cu 22 de ani22\text{ de ani}. Unul dintre ei afirmă: „Peste 22 de ani22\text{ de ani} suma vârstelor noastre se va dubla.”. Afirmația este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie v1v_1 și v2v_2 vârstele actuale ale celor doi frați, cu: v1+v2=22v_1 + v_2 = 22

Peste 22 de ani, fiecare dintre cei doi frați va fi cu 22 de ani mai în vârstă. Noua sumă a vârstelor va fi: (v1+22)+(v2+22)=(v1+v2)+44=22+44=66 ani(v_1 + 22) + (v_2 + 22) = (v_1 + v_2) + 44 = 22 + 44 = 66\text{ ani}

Dublul sumei actuale ar fi: 2⋅22=44 ani2 \cdot 22 = 44\text{ ani}

Deoarece 66≠4466 \neq 44 (suma vârstelor devine de fapt de 3 ori mai mare: 66=3⋅2266 = 3 \cdot 22), afirmația este falsă.

Răspunsul corect este b). (5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Fie punctele coliniare A,B,CA, B, C și DD, în această ordine, din figura de mai jos și MM mijlocul segmentului ADAD. Știind că AB=2 cmAB = 2\text{ cm}, CD=11 cmCD = 11\text{ cm} și MD=10 cmMD = 10\text{ cm}, lungimea segmentului BCBC este: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 7 cm7\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 9 cm9\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece MM este mijlocul segmentului ADAD, lungimea segmentului ADAD este: AD=2⋅MD=2⋅10=20 cmAD = 2 \cdot MD = 2 \cdot 10 = 20\text{ cm}

Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, avem: AD=AB+BC+CDAD = AB + BC + CD

Înlocuim valorile cunoscute: 20=2+BC+1120 = 2 + BC + 11

20=BC+13  ⟹  BC=20−13=7 cm20 = BC + 13 \implies BC = 20 - 13 = 7\text{ cm}

Răspunsul corect este b). (5p)


2. În figura de mai jos, dreptele ABAB și CDCD sunt paralele. Dacă măsura unghiului BCDBCD este de 50∘50^\circ, atunci valoarea lui x+yx + y este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 100∘100^\circ
b) 110∘110^\circ
c) 130∘130^\circ
d) 140∘140^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dreptele ABAB și CDCD sunt paralele tăiate de secanta BCBC.
Unghiurile ∢ABC\sphericalangle ABC și ∢BCD\sphericalangle BCD sunt alterne interne, deci sunt congruente: ∢ABC=∢BCD=50∘\sphericalangle ABC = \sphericalangle BCD = 50^\circ

În triunghiul ABCABC, suma măsurilor unghiurilor este egală cu 180∘180^\circ: ∢CAB+∢ACB+∢ABC=180∘\sphericalangle CAB + \sphericalangle ACB + \sphericalangle ABC = 180^\circ

Din figură, ∢CAB=x\sphericalangle CAB = x și ∢ACB=y\sphericalangle ACB = y: x+y+50∘=180∘  ⟹  x+y=180∘−50∘=130∘x + y + 50^\circ = 180^\circ \implies x + y = 180^\circ - 50^\circ = 130^\circ

(Alternativ, unghiurile interne de aceeași parte a secantei ACAC, adică ∢CAB=x\sphericalangle CAB = x și ∢ACD=y+50∘\sphericalangle ACD = y + 50^\circ, sunt suplementare: x+(y+50∘)=180∘  ⟹  x+y=130∘x + (y + 50^\circ) = 180^\circ \implies x + y = 130^\circ.)

Răspunsul corect este c). (5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu perimetrul de 60 cm60\text{ cm}. Fie punctele EE și FF mijloacele laturilor ABAB respectiv ACAC, iar punctul DD proiecția punctului AA pe dreapta BCBC. Perimetrul triunghiului DEFDEF este egal cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 15 cm15\text{ cm}
b) 20 cm20\text{ cm}
c) 35 cm35\text{ cm}
d) 30 cm30\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Analizăm fiecare latură a triunghiului DEFDEF:

  1. EE și FF sunt mijloacele laturilor ABAB și ACAC, deci EFEF este linie mijlocie în triunghiul ABCABC: EF=BC2EF = \frac{BC}{2}

  2. DD este proiecția lui AA pe BCBC, deci triunghiul ADBADB este dreptunghic în DD (∢ADB=90∘\sphericalangle ADB = 90^\circ). Punctul EE este mijlocul ipotenuzei ABAB, deci DEDE este mediana corespunzătoare ipotenuzei în ΔADB\Delta ADB: DE=AB2DE = \frac{AB}{2}

  3. Triunghiul ADCADC este dreptunghic în DD (∢ADC=90∘\sphericalangle ADC = 90^\circ). Punctul FF este mijlocul ipotenuzei ACAC, deci DFDF este mediana corespunzătoare ipotenuzei în ΔADC\Delta ADC: DF=AC2DF = \frac{AC}{2}

Calculăm perimetrul triunghiului DEFDEF: PΔDEF=EF+DE+DF=BC2+AB2+AC2=AB+BC+AC2\mathcal{P}_{\Delta DEF} = EF + DE + DF = \frac{BC}{2} + \frac{AB}{2} + \frac{AC}{2} = \frac{AB + BC + AC}{2}

Deoarece AB+BC+AC=PΔABC=60 cmAB + BC + AC = \mathcal{P}_{\Delta ABC} = 60\text{ cm}: PΔDEF=602=30 cm\mathcal{P}_{\Delta DEF} = \frac{60}{2} = 30\text{ cm}

Răspunsul corect este d). (5p)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD. Punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor ABAB, respectiv MCMC. Știind că aria dreptunghiului este 120 cm2120\text{ cm}^2, atunci aria patrulaterului ADNMADNM este: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 30 cm230\text{ cm}^2
b) 40 cm240\text{ cm}^2
c) 60 cm260\text{ cm}^2
d) 80 cm280\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aria patrulaterului ADNMADNM se obține scăzând din aria dreptunghiului ariile triunghiurilor exterioare lui: AADNM=AABCD−AΔMBC−AΔCDN\mathcal{A}_{ADNM} = \mathcal{A}_{ABCD} - \mathcal{A}_{\Delta MBC} - \mathcal{A}_{\Delta CDN}

  1. MM este mijlocul segmentului ABAB, deci MB=AB2MB = \frac{AB}{2}. Triunghiul MBCMBC este dreptunghic în BB: AΔMBC=MB⋅BC2=AB2⋅BC2=AABCD4=1204=30 cm2\mathcal{A}_{\Delta MBC} = \frac{MB \cdot BC}{2} = \frac{\frac{AB}{2} \cdot BC}{2} = \frac{\mathcal{A}_{ABCD}}{4} = \frac{120}{4} = 30\text{ cm}^2

  2. În triunghiul MDCMDC, baza este CD=ABCD = AB, iar înălțimea corespunzătoare este lățimea dreptunghiului BC=ADBC = AD: AΔMDC=CD⋅BC2=AABCD2=1202=60 cm2\mathcal{A}_{\Delta MDC} = \frac{CD \cdot BC}{2} = \frac{\mathcal{A}_{ABCD}}{2} = \frac{120}{2} = 60\text{ cm}^2

Deoarece NN este mijlocul segmentului MCMC, segmentul DNDN este mediană în triunghiul MDCMDC. Mediana împarte triunghiul în două triunghiuri echivalente (cu arii egale): AΔCDN=AΔMDC2=602=30 cm2\mathcal{A}_{\Delta CDN} = \frac{\mathcal{A}_{\Delta MDC}}{2} = \frac{60}{2} = 30\text{ cm}^2

Calculăm aria patrulaterului ADNMADNM: AADNM=120−30−30=60 cm2\mathcal{A}_{ADNM} = 120 - 30 - 30 = 60\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c). (5p)


5. În figura de mai jos este desenat un cerc de centru OO, în care ABAB este diametru, iar CC este un punct pe cerc. Dacă arcul mic BCBC are măsura de 70∘70^\circ, atunci măsura unghiului OCAOCA este: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 35∘35^\circ
b) 55∘55^\circ
c) 70∘70^\circ
d) 85∘85^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul la centru ∢BOC\sphericalangle BOC subîntinde arcul mic BCBC, deci: ∢BOC=μ(BC⏠)=70∘\sphericalangle BOC = \mu(\overgroup{BC}) = 70^\circ

Deoarece ABAB este diametru, punctele A,O,BA, O, B sunt coliniare, deci unghiul ∢AOC\sphericalangle AOC este suplementul unghiului ∢BOC\sphericalangle BOC: ∢AOC=180∘−70∘=110∘\sphericalangle AOC = 180^\circ - 70^\circ = 110^\circ

Segmentele OAOA și OCOC sunt raze ale cercului (OA=OC=ROA = OC = R), deci triunghiul OACOAC este isoscel cu vârful în OO. Unghiurile de la bază sunt congruente: ∢OCA=∢OAC=180∘−∢AOC2=180∘−110∘2=70∘2=35∘\sphericalangle OCA = \sphericalangle OAC = \frac{180^\circ - \sphericalangle AOC}{2} = \frac{180^\circ - 110^\circ}{2} = \frac{70^\circ}{2} = 35^\circ

(Alternativ, unghiul înscris ∢CAB\sphericalangle CAB are măsura egală cu jumătatea arcului BCBC, adică 70∘2=35∘\frac{70^\circ}{2} = 35^\circ. Cum triunghiul OACOAC este isoscel, ∢OCA=∢OAC=35∘\sphericalangle OCA = \sphericalangle OAC = 35^\circ.)

Răspunsul corect este a). (5p)


6. În figura de mai jos este reprezentat un tetraedru regulat cu aria feței ABCABC egală cu 363 cm236\sqrt{3}\text{ cm}^2. Suma lungimilor tuturor muchiilor tetraedrului este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 18 cm18\text{ cm}
b) 36 cm36\text{ cm}
c) 64 cm64\text{ cm}
d) 72 cm72\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie ll lungimea unei muchii a tetraedrului regulat.
Fețele tetraedrului regulat sunt triunghiuri echilaterale congruente. Aria feței ABCABC este dată de formula: AΔABC=l234\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4}

Egalăm cu valoarea dată: l234=363  ⟹  l24=36  ⟹  l2=144  ⟹  l=12 cm\frac{l^2\sqrt{3}}{4} = 36\sqrt{3} \implies \frac{l^2}{4} = 36 \implies l^2 = 144 \implies l = 12\text{ cm}

Un tetraedru are în total 6 muchii (AB,AC,AD,BC,CD,BDAB, AC, AD, BC, CD, BD), toate având lungimea egală cu l=12 cml = 12\text{ cm}. Suma lungimilor tuturor muchiilor este: S=6⋅l=6⋅12=72 cmS = 6 \cdot l = 6 \cdot 12 = 72\text{ cm}

Răspunsul corect este d). (5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Pe trei rafturi ale unei biblioteci se află în total 9898 de cărți. Dacă de pe primul raft s-ar lua 1111 cărți, de pe al doilea 1212 cărți, iar de pe al treilea raft 2121 de cărți, atunci pe al doilea raft ar rămâne dublul numărului de cărți rămase pe primul raft, iar pe al treilea raft ar rămâne un număr de 33 ori mai mare decât cel rămas pe primul raft.

(2p) a) Este posibil ca pe al doilea raft să fie 3131 de cărți? Justifică răspunsul dat!
(3p) b) Determină câte cărți se află pe al treilea raft.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Dacă pe al doilea raft ar fi inițial 3131 de cărți, după ce se iau 1212 cărți pe acest raft ar rămâne: 31−12=19 ca˘rți31 - 12 = 19\text{ cărți} (1p)

Conform enunțului, numărul de cărți rămase pe al doilea raft ar trebui să fie dublul numărului de cărți rămase pe primul raft. Însă numărul 1919 este impar și nu poate fi dublul unui număr natural de cărți (19:2=9,5∉N19 : 2 = 9{,}5 \notin \mathbb{N}).
Prin urmare, nu este posibil ca pe al doilea raft să fie 3131 de cărți.
(1p)

b) Notăm cu xx numărul de cărți rămase pe primul raft (x∈Nx \in \mathbb{N}).
După ce s-au luat cărțile:

  • pe primul raft au rămas xx cărți   ⟹  \implies inițial erau x+11x + 11 cărți;
  • pe al doilea raft au rămas 2x2x cărți   ⟹  \implies inițial erau 2x+122x + 12 cărți;
  • pe al treilea raft au rămas 3x3x cărți   ⟹  \implies inițial erau 3x+213x + 21 cărți.
    (1p)

Suma cărților de pe cele trei rafturi este 9898: (x+11)+(2x+12)+(3x+21)=98(x + 11) + (2x + 12) + (3x + 21) = 98

Reducem termenii asemenea: 6x+44=98  ⟹  6x=98−44  ⟹  6x=54  ⟹  x=96x + 44 = 98 \implies 6x = 98 - 44 \implies 6x = 54 \implies x = 9 (1p)

Aflăm numărul inițial de cărți de pe al treilea raft: 3⋅9+21=27+21=48 ca˘rți3 \cdot 9 + 21 = 27 + 21 = 48\text{ cărți} (1p)


2. Se consideră numerele: a=(201800−372):284a = \left( \frac{20}{\sqrt{1800}} - \frac{3}{\sqrt{72}} \right) : \frac{\sqrt{2}}{84} și b=(3−3)2−(3−2)2+75b = (\sqrt{3} - 3)^2 - \sqrt{(\sqrt{3} - 2)^2} + \sqrt{75}

(2p) a) Arată că a=7a = 7.
(3p) b) Arată că numărul xx aparține intervalului (0,1;0,(3))(0{,}1; 0,(3)), unde x=a−1+1b−3a⋅bx = a^{-1} + \frac{1}{b} - \frac{3}{a \cdot b}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Scoatem factorii de sub radical: 1800=900⋅2=302\sqrt{1800} = \sqrt{900 \cdot 2} = 30\sqrt{2}

72=36⋅2=62\sqrt{72} = \sqrt{36 \cdot 2} = 6\sqrt{2}

Înlocuim în prima paranteză și simplificăm fracțiile: 201800=20302=232=226=4212\frac{20}{\sqrt{1800}} = \frac{20}{30\sqrt{2}} = \frac{2}{3\sqrt{2}} = \frac{2\sqrt{2}}{6} = \frac{4\sqrt{2}}{12}

372=362=122=24=3212\frac{3}{\sqrt{72}} = \frac{3}{6\sqrt{2}} = \frac{1}{2\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2}}{4} = \frac{3\sqrt{2}}{12}

Diferența din paranteză este: 4212−3212=212\frac{4\sqrt{2}}{12} - \frac{3\sqrt{2}}{12} = \frac{\sqrt{2}}{12} (1p)

Împărțirea cu o fracție este echivalentă cu înmulțirea cu inversa ei: a=212:284=212⋅842=8412=7a = \frac{\sqrt{2}}{12} : \frac{\sqrt{2}}{84} = \frac{\sqrt{2}}{12} \cdot \frac{84}{\sqrt{2}} = \frac{84}{12} = 7 (1p)

b) Calculăm numărul bb:

  1. Dezvoltăm pătratul: (3−3)2=(3)2−2⋅3⋅3+32=3−63+9=12−63(\sqrt{3} - 3)^2 = (\sqrt{3})^2 - 2 \cdot 3 \cdot \sqrt{3} + 3^2 = 3 - 6\sqrt{3} + 9 = 12 - 6\sqrt{3}

  2. Calculăm radicalul din pătrat: (3−2)2=∣3−2∣\sqrt{(\sqrt{3} - 2)^2} = |\sqrt{3} - 2|

Deoarece 3<4=2\sqrt{3} < \sqrt{4} = 2, diferența 3−2\sqrt{3} - 2 este negativă, prin urmare: ∣3−2∣=−(3−2)=2−3|\sqrt{3} - 2| = -(\sqrt{3} - 2) = 2 - \sqrt{3}

  1. Descompunem 75=25⋅3=53\sqrt{75} = \sqrt{25 \cdot 3} = 5\sqrt{3}.

Adunăm termenii pentru bb: b=(12−63)−(2−3)+53=12−63−2+3+53=10b = (12 - 6\sqrt{3}) - (2 - \sqrt{3}) + 5\sqrt{3} = 12 - 6\sqrt{3} - 2 + \sqrt{3} + 5\sqrt{3} = 10 (1p)

Calculăm valoarea lui xx: x=a−1+1b−3a⋅b=17+110−370x = a^{-1} + \frac{1}{b} - \frac{3}{a \cdot b} = \frac{1}{7} + \frac{1}{10} - \frac{3}{70}

Aducem la numitorul comun 7070: x=10+7−370=1470=15=0,2x = \frac{10 + 7 - 3}{70} = \frac{14}{70} = \frac{1}{5} = 0{,}2 (1p)

Comparăm cu capetele intervalului: 0,1<0,2<0,333…  ⟺  0,1<0,2<0,(3)0{,}1 < 0{,}2 < 0{,}333\ldots \iff 0{,}1 < 0{,}2 < 0,(3)

Rezultă că x∈(0,1;0,(3))x \in (0{,}1; 0,(3)).
(1p)


3. Se consideră expresia: E(x)=(3x+4)2−5(x+6)(x−6)+(x+8)(1−4x)−201E(x) = (3x + 4)^2 - 5(x + 6)(x - 6) + (x + 8)(1 - 4x) - 201 unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=−7x+3E(x) = -7x + 3, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Determină toate numerele naturale nn pentru care E(2)−E(n)+3<E(−2)E(2) - E(n) + 3 < E(-2).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Dezvoltăm termenii expresiei: (3x+4)2=9x2+24x+16(3x + 4)^2 = 9x^2 + 24x + 16

−5(x+6)(x−6)=−5(x2−36)=−5x2+180-5(x + 6)(x - 6) = -5(x^2 - 36) = -5x^2 + 180

(x+8)(1−4x)=x−4x2+8−32x=−4x2−31x+8(x + 8)(1 - 4x) = x - 4x^2 + 8 - 32x = -4x^2 - 31x + 8 (1p)

Însumăm toți termenii: E(x)=9x2+24x+16−5x2+180−4x2−31x+8−201E(x) = 9x^2 + 24x + 16 - 5x^2 + 180 - 4x^2 - 31x + 8 - 201

Grupăm coeficienții:

  • Coeficientul lui x2x^2: 9−5−4=09 - 5 - 4 = 0
  • Coeficientul lui xx: 24−31=−724 - 31 = -7
  • Termenul liber: 16+180+8−201=204−201=316 + 180 + 8 - 201 = 204 - 201 = 3

Așadar: E(x)=−7x+3,pentru orice x∈RE(x) = -7x + 3, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R} (1p)

b) Calculăm valorile particulare ale expresiei: E(2)=−7⋅2+3=−14+3=−11E(2) = -7 \cdot 2 + 3 = -14 + 3 = -11

E(−2)=−7⋅(−2)+3=14+3=17E(-2) = -7 \cdot (-2) + 3 = 14 + 3 = 17

E(n)=−7n+3E(n) = -7n + 3 (1p)

Înlocuim în inecuația dată: E(2)−E(n)+3<E(−2)E(2) - E(n) + 3 < E(-2)

−11−(−7n+3)+3<17-11 - (-7n + 3) + 3 < 17

−11+7n−3+3<17-11 + 7n - 3 + 3 < 17

−11+7n<17  ⟹  7n<28  ⟹  n<4-11 + 7n < 17 \implies 7n < 28 \implies n < 4 (1p)

Cum n∈Nn \in \mathbb{N}, numerele naturale strict mai mici decât 4 sunt: n∈{0,1,2,3}n \in \{0, 1, 2, 3\} (1p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Punctul DD este mijlocul laturii ACAC și DE⊥ABDE \perp AB, E∈ABE \in AB. Prin punctul BB construim paralela la ACAC care intersectează dreapta DEDE în punctul FF.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arată că lungimea segmentului BDBD este mai mare decât 10 cm10\text{ cm}.
(3p) b) Calculează aria trapezului ADFBADFB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) În triunghiul ABCABC, punctul DD este mijlocul laturii ACAC, deci BDBD este mediană.
Deoarece triunghiul ABCABC este echilateral, mediana BDBD este și înălțime: BD=AB32=1232=63 cmBD = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm} (1p)

Introducem factorul sub radical pentru a compara cu 10: 63=62⋅3=36⋅3=108 cm6\sqrt{3} = \sqrt{6^2 \cdot 3} = \sqrt{36 \cdot 3} = \sqrt{108}\text{ cm}

Deoarece 108>100108 > 100, avem 108>100=10 cm\sqrt{108} > \sqrt{100} = 10\text{ cm}, deci BD>10 cmBD > 10\text{ cm}.
(1p)

b) Construcția ajutătoare și elementele figurii sunt reprezentate mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 4

DD este mijlocul laturii ACAC, deci: AD=AC2=122=6 cmAD = \frac{AC}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

Triunghiul ABCABC este echilateral, deci ∢BAC=60∘\sphericalangle BAC = 60^\circ.
În triunghiul dreptunghic ADEADE (∢AED=90∘\sphericalangle AED = 90^\circ): ∢ADE=90∘−∢DAE=90∘−60∘=30∘\sphericalangle ADE = 90^\circ - \sphericalangle DAE = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta AEAE opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuza ADAD: AE=AD2=62=3 cmAE = \frac{AD}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Atunci segmentul BEBE are lungimea: BE=AB−AE=12−3=9 cmBE = AB - AE = 12 - 3 = 9\text{ cm} (1p)

Deoarece BF∥ACBF \parallel AC (deci BF∥ADBF \parallel AD), triunghiurile ADEADE și BFEBFE sunt asemenea (ΔADE∼ΔBFE\Delta ADE \sim \Delta BFE): ADBF=AEBE  ⟹  6BF=39=13  ⟹  BF=6⋅3=18 cm\frac{AD}{BF} = \frac{AE}{BE} \implies \frac{6}{BF} = \frac{3}{9} = \frac{1}{3} \implies BF = 6 \cdot 3 = 18\text{ cm} (1p)

Deoarece AD∥BFAD \parallel BF, patrulaterul ADFBADFB este trapez cu bazele ADAD și BFBF.
În plus, BD⊥ACBD \perp AC (înălțime în triunghiul echilateral ABCABC) și BF∥ACBF \parallel AC, deci BD⊥BFBD \perp BF și BD⊥ADBD \perp AD. Rezultă că ADFBADFB este un trapez dreptunghic cu înălțimea BD=63 cmBD = 6\sqrt{3}\text{ cm}.

Aria trapezului ADFBADFB este: AADFB=(AD+BF)⋅BD2=(6+18)⋅632=24⋅632=12⋅63=723 cm2\mathcal{A}_{ADFB} = \frac{(AD + BF) \cdot BD}{2} = \frac{(6 + 18) \cdot 6\sqrt{3}}{2} = \frac{24 \cdot 6\sqrt{3}}{2} = 12 \cdot 6\sqrt{3} = 72\sqrt{3}\text{ cm}^2 (1p)


5. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}, AB=123 cmAB = 12\sqrt{3}\text{ cm} și BC=12 cmBC = 12\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC, iar punctul EE este situat pe diagonala ACAC astfel încât AE=3ECAE = 3EC.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că unghiul ACDACD are măsura de 30∘30^\circ.
(3p) b) Dacă OM∩BE={F}OM \cap BE = \{F\}, demonstrează că CF⊥BDCF \perp BD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) În dreptunghiul ABCDABCD, laturile opuse sunt congruente: AD=BC=12 cm,CD=AB=123 cmAD = BC = 12\text{ cm}, \quad CD = AB = 12\sqrt{3}\text{ cm} iar ∢ADC=90∘\sphericalangle ADC = 90^\circ.
(1p)

În triunghiul dreptunghic ADCADC (∢D=90∘\sphericalangle D = 90^\circ), calculăm tangenta unghiului ∢ACD\sphericalangle ACD: tg⁡(∢ACD)=ADCD=12123=13=33  ⟹  ∢ACD=30∘\operatorname{tg}(\sphericalangle ACD) = \frac{AD}{CD} = \frac{12}{12\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}}{3} \implies \sphericalangle ACD = 30^\circ (1p)

b) Construcția ajutătoare și elementele figurii sunt reprezentate mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 5

Deoarece ∢BCD=90∘\sphericalangle BCD = 90^\circ și ∢ACD=30∘\sphericalangle ACD = 30^\circ, obținem: ∢OCB=90∘−30∘=60∘\sphericalangle OCB = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

Diagonalele dreptunghiului sunt congruente și se înjumătățesc în OO: AC=BD  ⟹  OA=OB=OC=ODAC = BD \implies OA = OB = OC = OD

În triunghiul OBCOBC, avem OB=OCOB = OC (triunghi isoscel) și ∢OCB=60∘\sphericalangle OCB = 60^\circ, deci triunghiul OBCOBC este echilateral, cu: OB=OC=BC=12 cm  ⟹  AC=2⋅OC=24 cmOB = OC = BC = 12\text{ cm} \implies AC = 2 \cdot OC = 24\text{ cm} (1p)

Din relația AE=3ECAE = 3EC avem: AC=AE+EC=3EC+EC=4EC  ⟹  EC=AC4=244=6 cmAC = AE + EC = 3EC + EC = 4EC \implies EC = \frac{AC}{4} = \frac{24}{4} = 6\text{ cm}

Deoarece OC=12 cmOC = 12\text{ cm} și EC=6 cmEC = 6\text{ cm}, rezultă că OE=6 cmOE = 6\text{ cm}, deci EE este mijlocul segmentului OCOC.
(1p)

În triunghiul echilateral OBCOBC:

  • MM este mijlocul laturii BCBC, deci OMOM este mediană;
  • EE este mijlocul laturii OCOC, deci BEBE este mediană.

Într-un triunghi echilateral, medianele sunt și înălțimi. Punctul de intersecție F=OM∩BEF = OM \cap BE este intersecția a două înălțimi, deci FF este ortocentrul triunghiului OBCOBC.
Rezultă că dreapta dusă din al treilea vârf CC prin FF este perpendiculară pe latura opusă OBOB: CF⊥OBCF \perp OB

Cum O,B,DO, B, D sunt coliniare (dreapta OBOB este chiar diagonala BDBD), deducem că: CF⊥BDCF \perp BD (1p)


6. În figura de mai jos este reprezentată prisma dreaptă ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu baza pătratul ABCDABCD, în care AB=82 cmAB = 8\sqrt{2}\text{ cm} și AA′=83 cmAA' = 8\sqrt{3}\text{ cm}. OO este punctul de intersecție a diagonalelor ACAC și BDBD, iar MM este punctul de intersecție a diagonalelor BC′BC' și B′CB'C.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Demonstrează că OM∥(AB′D′)OM \parallel (AB'D').
(3p) b) Calculează sinusul unghiului format de dreptele OMOM și A′BA'B.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Baza ABCDABCD este pătrat, deci diagonalele sale se înjumătățesc în OO. Astfel, OO este mijlocul segmentului ACAC.
Fața laterală BCC′B′BCC'B' este dreptunghi, deci diagonalele sale se înjumătățesc în MM. Astfel, MM este mijlocul segmentului B′CB'C.
(1p)

În triunghiul ACB′ACB', segmentul OMOM unește mijloacele laturilor ACAC și B′CB'C, deci OMOM este linie mijlocie în ΔACB′\Delta ACB'. Rezultă: OM∥AB′OM \parallel AB'

Deoarece AB′⊂(AB′D′)AB' \subset (AB'D'), avem: {OM∥AB′AB′⊂(AB′D′)  ⟹  OM∥(AB′D′)\begin{cases} OM \parallel AB' \\ AB' \subset (AB'D') \end{cases} \implies OM \parallel (AB'D') (1p)

b) Construcția ajutătoare și elementele figurii sunt reprezentate mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 6

Deoarece OM∥AB′OM \parallel AB', unghiul dintre dreptele OMOM și A′BA'B este unghiul dintre dreptele paralele AB′AB' și A′BA'B: ∢(OM,A′B)=∢(AB′,A′B)\sphericalangle(OM, A'B) = \sphericalangle(AB', A'B)

Fie {E}=AB′∩A′B\{E\} = AB' \cap A'B punctul de intersecție a diagonalelor feței dreptunghiulare ABB′A′ABB'A'. Unghiul format de cele două drepte este ∢AEB\sphericalangle AEB.
În triunghiul dreptunghic A′ABA'AB (∢A′AB=90∘\sphericalangle A'AB = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora: A′B=AA′2+AB2=(83)2+(82)2=192+128=320=85 cmA'B = \sqrt{AA'^2 + AB^2} = \sqrt{(8\sqrt{3})^2 + (8\sqrt{2})^2} = \sqrt{192 + 128} = \sqrt{320} = 8\sqrt{5}\text{ cm}

Diagonalele dreptunghiului sunt congruente și se înjumătățesc în EE, deci: AE=BE=852=45 cmAE = BE = \frac{8\sqrt{5}}{2} = 4\sqrt{5}\text{ cm} (1p)

Aria dreptunghiului ABB′A′ABB'A' este: AABB′A′=AB⋅AA′=82⋅83=646 cm2\mathcal{A}_{ABB'A'} = AB \cdot AA' = 8\sqrt{2} \cdot 8\sqrt{3} = 64\sqrt{6}\text{ cm}^2

Diagonalele împart dreptunghiul în 4 triunghiuri de arii egale, deci: AΔAEB=AABB′A′4=6464=166 cm2\mathcal{A}_{\Delta AEB} = \frac{\mathcal{A}_{ABB'A'}}{4} = \frac{64\sqrt{6}}{4} = 16\sqrt{6}\text{ cm}^2 (1p)

Pe de altă parte, aria triunghiului AEBAEB se poate exprima cu formula cu sinus: AΔAEB=AE⋅BE⋅sin⁡(∢AEB)2\mathcal{A}_{\Delta AEB} = \frac{AE \cdot BE \cdot \sin(\sphericalangle AEB)}{2}

Înlocuim lungimile cunoscute: 166=45⋅45⋅sin⁡(∢AEB)2=80⋅sin⁡(∢AEB)2=40sin⁡(∢AEB)16\sqrt{6} = \frac{4\sqrt{5} \cdot 4\sqrt{5} \cdot \sin(\sphericalangle AEB)}{2} = \frac{80 \cdot \sin(\sphericalangle AEB)}{2} = 40 \sin(\sphericalangle AEB)

Obținem valoarea sinusului: sin⁡(∢AEB)=16640=265\sin(\sphericalangle AEB) = \frac{16\sqrt{6}}{40} = \frac{2\sqrt{6}}{5}

Așadar, sinusul unghiului format de dreptele OMOM și A′BA'B este 265\frac{2\sqrt{6}}{5}.
(1p)