1. Rezultatul calculului 35:5−3⋅2 este egal cu: (5p)
a) 17
b) 10
c) 1
d) 0
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Efectuăm operațiile respectând ordinea operațiilor (mai întâi împărțirea și înmulțirea, apoi scăderea):
35:5=7
3⋅2=6
Scădem cele două rezultate:
7−6=1
Răspunsul corect este c). (5p)
2. Suma numerelor naturale divizibile cu 2 din intervalul [1,11) este: (5p)
a) 30
b) 12
c) 8
d) 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Numerele naturale divizibile cu 2 sunt numerele pare.
Numerele naturale pare din intervalul [1,11) sunt:
2,4,6,8,10
Calculăm suma acestora:
S=2+4+6+8+10=30
Răspunsul corect este a). (5p)
3. Dacă 2x=43, atunci rezultatul calculului 2⋅(x+21) este egal cu: (5p)
a) 12
b) 2
c) 15
d) 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Metoda 1:
Din proporția 2x=43 determinăm pe x:
x=42⋅3=46=23
Înlocuim în expresia cerută:
2⋅(x+21)=2⋅(23+21)=2⋅24=2⋅2=4
Metoda 2 (algebrică directă):
Distribuim factorul 2 în paranteză:
2⋅(x+21)=2x+2⋅21=2x+1
Din 2x=43⟹4x=6⟹2x=3.
Așadar:
2x+1=3+1=4
Răspunsul corect este d). (5p)
4. Într-o clasă sunt 30 de elevi, iar 20% din ei participă la olimpiada de matematică. Numărul elevilor care participă la olimpiadă este egal cu: (5p)
a) 6
b) 4
c) 10
d) 15
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm procentul din numărul total de elevi:
10020⋅30=51⋅30=530=6 elevi
Răspunsul corect este a). (5p)
5. Patru elevi, Anisia, Fabian, Tudor și Bianca, au calculat media geometrică a numerelor a=10+3 și b=10−3. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Anisia
Fabian
Tudor
Bianca
1
210
6
10
Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de: (5p)
a) Tudor
b) Anisia
c) Bianca
d) Fabian
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Formula mediei geometrice a două numere reale strict pozitive este:
mg=a⋅b
Calculăm produsul a⋅b folosind formula diferenței de pătrate (u+v)(u−v)=u2−v2:
a⋅b=(10+3)(10−3)=(10)2−32=10−9=1
Extragem radicalul:
mg=1=1
Comparând cu valorile din tabel, Anisia a obținut rezultatul 1.
Răspunsul corect este b). (5p)
6. Într-o urnă sunt 6 bile albe, 8 bile galbene și 4 bile albastre. Afirmația: „Probabilitatea ca extrăgând la întâmplare o bilă din urnă, aceasta să fie galbenă este 94.” este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm numărul total de cazuri posibile (numărul total de bile din urnă):
Ntotal=6+8+4=18 bile
Numărul cazurilor favorabile (numărul de bile galbene) este:
Nfavorabile=8
Probabilitatea este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:
P=NtotalNfavorabile=188=94
1. În figura alăturată, punctele A,B,C și D sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AD=12 cm, AB=32⋅AD și CD=81⋅AB. Lungimea segmentului AC este egală cu: (5p)
a) 11 cm
b) 9 cm
c) 8 cm
d) 10 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm lungimea segmentului AB:
AB=32⋅AD=32⋅12=8 cm
Calculăm lungimea segmentului CD:
CD=81⋅AB=81⋅8=1 cm
Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,B,C,D, segmentul AC este:
AC=AD−CD=12−1=11 cm
Răspunsul corect este a). (5p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOB și BOC. Semidreapta ON este bisectoarea unghiului BOC, măsura unghiului AOM este egală cu 70∘ și OM⊥ON. Măsura unghiului AOB este egală cu: (5p)
a) 35∘
b) 70∘
c) 110∘
d) 140∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiurile AOB și BOC fiind adiacente suplementare, semidreptele OA și OC sunt semidrepte opuse, deci:
m(∠AOC)=180∘
Deoarece OM⊥ON, măsura unghiului ∠MON este:
m(∠MON)=90∘
Din figură, unghiurile ∠AOM și ∠MON sunt adiacente, deci măsura unghiului ∠AON este:
m(∠AON)=m(∠AOM)+m(∠MON)=70∘+90∘=160∘
Unghiurile ∠AON și ∠CON sunt suplementare:
m(∠CON)=180∘−m(∠AON)=180∘−160∘=20∘
Semidreapta ON fiind bisectoarea unghiului BOC:
m(∠BOC)=2⋅m(∠CON)=2⋅20∘=40∘
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC dreptunghic în B, cu AC=16 cm și măsura unghiului ABE egală cu 30∘. Proiecția punctului B pe dreapta AC este punctul E și punctul M este mijlocul lui BC. Lungimea segmentului EM este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 43 cm
c) 83 cm
d) 8 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece E este proiecția lui B pe AC, avem BE⊥AC, deci triunghiul ABE este dreptunghic în E.
Măsura unghiului ∠A este:
m(∠A)=90∘−m(∠ABE)=90∘−30∘=60∘
În triunghiul ABC dreptunghic în B:
m(∠C)=90∘−m(∠A)=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta opusă este jumătate din ipotenuză:
AB=2AC=216=8 cm
Calculăm cateta BC prin teorema lui Pitagora sau funcția sinus:
BC=AC2−AB2=162−82=256−64=192=83 cm
În triunghiul BEC dreptunghic în E, segmentul EM este mediana corespunzătoare ipotenuzei BC.
Lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei este egală cu jumătatea lungimii acesteia:
EM=2BC=283=43 cm
Răspunsul corect este b). (5p)
4. În figura alăturată este reprezentat patrulaterul convex ABCD. Punctele M,N,P și Q sunt mijloacele laturilor AB,BC,CD și respectiv AD. Dacă T este mijlocul lui PN și aria triunghiului MNT este egală cu 6 cm2, atunci aria triunghiului QPN este: (5p)
a) 12 cm2
b) 18 cm2
c) 6 cm2
d) 15 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform teoremei lui Varignon, patrulaterul format de mijloacele laturilor oricărui patrulater convex este un paralelogram. Așadar, MNPQ este paralelogram.
Diagonala PN împarte paralelogramul MNPQ în două triunghiuri congruente:
△QPN≡△MNP⟹A△QPN=A△MNP
În triunghiul MNP, punctul T este mijlocul laturii PN, deci MT este mediană.
Mediana împarte un triunghi în două triunghiuri de arii egale:
A△MNT=A△MPT=21⋅A△MNP
Știind că A△MNT=6 cm2:
A△MNP=2⋅A△MNT=2⋅6=12 cm2
Prin urmare:
A△QPN=A△MNP=12 cm2
Răspunsul corect este a). (5p)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul O, iar AB și CD sunt diametre. Tangenta în punctul A la cerc intersectează dreapta CD în punctul M astfel încât unghiul AMC are măsura egală cu 32∘. Măsura unghiului ABD este egală cu: (5p)
a) 29∘
b) 32∘
c) 58∘
d) 64∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Tangenta într-un punct al cercului este perpendiculară pe raza dusă în punctul de tangență:
MA⊥OA⟹m(∠MAO)=90∘
În triunghiul dreptunghic MAO, măsura unghiului la centru ∠AOD este:
m(∠AOD)=90∘−m(∠AMO)=90∘−32∘=58∘
Unghiul ∠ABD este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul AD.
Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătate din măsura unghiului la centru corespunzător:
m(∠ABD)=2m(∠AOD)=258∘=29∘
Răspunsul corect este a). (5p)
6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDEFGH, cu baza pătratul ABCD având latura AB=8 cm și înălțimea AE=4 cm. Dacă M este mijlocul lui BC, atunci măsura unghiului format de dreptele HF și MG este egală cu: (5p)
a) 60∘
b) 45∘
c) 90∘
d) 30∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Baza superioară EFGH este pătrat paralel și congruent cu baza inferioară ABCD. Diagonala HF este paralelă cu diagonala DB:
HF∥DB
Fie N mijlocul muchiei CD. În triunghiul BCD, punctele M și N sunt mijloacele laturilor BC și CD, deci MN este linie mijlocie:
MN∥BD∥HFșiMN=2BD
Deoarece ABCD este pătrat de latură 8 cm, diagonala sa este BD=82 cm, deci:
MN=282=42 cm
Deoarece MN∥HF, unghiul format de dreptele HF și MG este ∠GMN.
Calculăm lungimile laturilor MG și NG în triunghiul MNG:
În triunghiul MCG dreptunghic în C (MC=4 cm, CG=4 cm):
MG=MC2+CG2=42+42=42 cm
În triunghiul NCG dreptunghic în C (NC=4 cm, CG=4 cm):
NG=NC2+CG2=42+42=42 cm
Triunghiul MNG are toate cele trei laturi egale:
MN=MG=NG=42 cm
Așadar, triunghiul MNG este echilateral, iar măsura unghiului ∠GMN este egală cu 60∘.
Răspunsul corect este a). (5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Rareș are un coș cu fructe. Astfel, 31 din ele sunt mere, 41 din rest sunt pere iar restul de 14 fructe sunt gutui.
(2p) a) Verifică dacă Rareș poate avea în coș 30 de fructe. Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină câte fructe are Rareș în coș.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Presupunem că Rareș ar avea în coș 30 de fructe.
Numărul merelor ar fi:
31⋅30=10 mere
Restul de fructe este:
30−10=20 fructe(1p)
Numărul perelor ar fi:
41⋅20=5 pere
Numărul gutuilor rămase ar fi:
20−5=15 gutui
Deoarece în enunț numărul gutuilor este 14, iar 15=14, Rareș nu poate avea 30 de fructe în coș. (1p)
b) Notăm cu x numărul total de fructe din coș.
Numărul merelor este:
31⋅x=3x
Restul fructelor după mere este:
x−3x=32x
Numărul perelor este un sfert din rest:
41⋅32x=6x(1p)
Fracția reprezentată de gutui din totalul de fructe este:
x−(3x+6x)=x−63x=x−2x=2x
Conform enunțului oficial, restul de gutui este 14:
2x=14⟹x=28 fructe
Notă didactică (Baremul oficial): În baremul oficial de corectare al comisiei județene, numărul de gutui a fost calculat pe baza ecuației 3x+6x+12=x, obținându-se 2x=12⟹x=24 fructe (valoare la care numărul de mere este întreg: 324=8 mere, 624=4 pere, 12 gutui). Pentru numărul 14 din enunțul tipărit, ecuația algebrică curată conduce la x=28 fructe.
(2p)
2. Se consideră numerele:
a=(2−1)2+(3−2)2+∣2−3∣+5b=(752−121+533)⋅(12)−1
(3p) a) Arată că b=121.
(3p) b) Arată că numărul N=a⋅(b+1211−5)⋅(−1) este pătrat perfect.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Simplificăm și scoatem factorii de sub radical:
75=25⋅3=53
12=4⋅3=23
Înlocuim în prima paranteză a expresiei lui b:
752−121+533=532−231+533=535−231=31−231(1p)
Aducem la numitor comun:
232−1=231(1p)
Calculăm factorul (12)−1:
(12)−1=121=231
Înmulțim cele două paranteze:
b=231⋅231=4⋅31=121(1p)
b) Folosim proprietatea x2=∣x∣ pentru a explicita radicalii din numărul a:
a=∣2−1∣+∣3−2∣+∣2−3∣+5
Înlocuim a=1+5 și b=121 în expresia lui N:
b+1211−5=121+1211−5=1212−5=1−5(1p)
Calculăm N:
N=(1+5)(1−5)⋅(−1)
Aplicăm formula diferenței de pătrate:
N=(12−(5)2)⋅(−1)=(1−5)⋅(−1)=(−4)⋅(−1)=4
Deoarece 4=22, rezultă că N este pătrat perfect. (1p)
3. În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctele A(2,4), B(−3,0) și M este mijlocul segmentului AB.
(2p) a) Determină lungimea segmentului OM.
(3p) b) Dacă C este simetricul punctului B față de punctul O determină distanța de la punctul C la dreapta AB.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Punctul M fiind mijlocul segmentului AB, coordonatele sale sunt mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților:
xM=2xA+xB=22+(−3)=−21
yM=2yA+yB=24+0=2
Coordonatele punctului M sunt M(−21,2). (1p)
Calculăm lungimea segmentului OM față de originea O(0,0):
OM=(−21−0)2+(2−0)2=41+4=41+16=217 u.l.(1p)
b) Punctul C este simetricul lui B(−3,0) față de originea O(0,0).
Originea O este mijlocul segmentului BC:
xC=2xO−xB=0−(−3)=3
yC=2yO−yB=0−0=0
Așadar, coordonatele lui C sunt C(3,0).
Lungimea segmentului BC, aflat pe axa Ox, este:
BC=∣xC−xB∣=∣3−(−3)∣=6 u.l.(1p)
Luând baza BC pe axa Ox și înălțimea hA=∣yA∣=4:
A△ABC=2BC⋅hA=26⋅4=12 u.a.
Luând baza AB și înălțimea corespunzătoare d(C,AB):
A△ABC=2AB⋅d(C,AB)=241⋅d(C,AB)
Egalând cele două expresii ale ariei:
241⋅d(C,AB)=12⟹d(C,AB)=4124=412441 u.l.(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O. Punctele A,B,C și D aparțin cercului, astfel încât AD este diametru, arcul de cerc BC are măsura de 60∘ și CA=9 cm. Punctul M este proiecția punctului C pe AB.
(3p) a) Arată că perimetrul triunghiului AMC este mai mic decât 22,5 cm.
(2p) b) Dacă MB=219 cm, determină lungimea segmentului DC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Unghiul ∠BAC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BC. Măsura sa este:
m(∠BAC)=2BC=260∘=30∘(1p)
Punctul M fiind proiecția lui C pe AB, triunghiul AMC este dreptunghic în M cu m(∠CAM)=30∘.
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta opusă este jumătatea ipotenuzei AC:
CM=2AC=29=4,5 cm
Conform teoremei lui Pitagora în △AMC:
AM=AC2−CM2=92−(29)2=81−481=4243=293 cm(1p)
Calculăm perimetrul triunghiului AMC:
P△AMC=AM+MC+AC=293+29+9=293+27 cm
Demonstrăm că perimetrul este strict mai mic decât 22,5:
293+27<22,5⟺93+27<45⟺93<18⟺3<2
Deoarece 3<4=2 este o inegalitate adevărată, rezultă că:
P△AMC<22,5 cm(1p)
b) Construcția ajutătoare este evidențiată în figura de mai jos:
Segmentul AD este diametru, deci unghiul înscris într-un semicerc este drept:
m(∠ABD)=90∘⟹BD⊥AB
Cum CM⊥AB, rezultă că:
BD∥CM
Așadar, patrulaterul BMCD este un trapez dreptunghic cu m(∠B)=m(∠M)=90∘.
Construim DN⊥CM, cu N∈CM. Patrulaterul BMND este dreptunghi, deci:
DN=BM=219 cm(1p)
În triunghiul dreptunghic AMC, m(∠ACM)=90∘−m(∠CAM)=90∘−30∘=60∘.
Deoarece AD este diametru, avem și m(∠ACD)=90∘. Rezultă:
m(∠DCN)=m(∠ACD)−m(∠ACM)=90∘−60∘=30∘
În triunghiul dreptunghic DNC (m(∠DNC)=90∘), cateta DN se opune unghiului de 30∘:
sin(∠DCN)=DCDN⟹sin30∘=21=DCDN⟹DC=2⋅DN
Înlocuim lungimea lui DN:
DC=2⋅219=19 cm(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat patrulaterul convex ABCD cu BC=AD=5 cm. Măsura unghiului DAB este egală cu 45∘, măsura unghiului DAC este egală cu 15∘ și măsura unghiului ABC este egală cu 75∘.
(2p) a) Arată că triunghiul ABC este isoscel.
(3p) b) Demonstrează că AD+DC>3 cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculăm măsura unghiului ∠CAB:
m(∠CAB)=m(∠DAB)−m(∠DAC)=45∘−15∘=30∘(1p)
În triunghiul ABC, suma măsurilor unghiurilor este egală cu 180∘:
m(∠BCA)=180∘−(m(∠CAB)+m(∠ABC))=180∘−(30∘+75∘)=180∘−105∘=75∘
Deoarece m(∠BCA)=m(∠ABC)=75∘, triunghiul ABC are două unghiuri congruente, deci triunghiul ABC este isoscel de bază BC, cu:
AC=AB(1p)
b) Construcțiile ajutătoare sunt reprezentate în figura de mai jos:
Construim CQ⊥AB, cu Q∈AB, și DP⊥AC, cu P∈AC.
În triunghiul dreptunghic ACQ (m(∠AQC)=90∘):
m(∠CAQ)=30∘⟹CQ=2AC⟺AC=2⋅CQ(1p)
Comparăm triunghiurile dreptunghice △APD (m(∠APD)=90∘) și △CQB (m(∠CQB)=90∘):
Ipotenuzele sunt congruente din ipoteză: AD=BC=5 cm
În △CQB: m(∠BCQ)=90∘−m(∠B)=90∘−75∘=15∘
În △APD: m(∠DAP)=m(∠DAC)=15∘
Așadar, m(∠DAP)=m(∠BCQ)=15∘. Conform cazului de congruență Ipotenuză-Unghi ascuțit (I.U.):
△APD≡△CQB⟹AP=CQ(1p)
Cum AC=2⋅CQ și CQ=AP, rezultă:
AC=2⋅AP⟹AP=PC
adică P este mijlocul segmentului AC.
În triunghiul ADC, segmentul DP este simultan înălțime (DP⊥AC) și mediană (P mijlocul lui AC), deci DP este mediatoarea laturii AC.
Rezultă că triunghiul ADC este isoscel cu:
DC=AD=5 cm
Calculăm expresia cerută:
AD+DC=5+5=10 cm
Deoarece 10>9, avem 10>9=3 cm.
Așadar, AD+DC>3 cm. (1p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDMNPQ. Punctul E este mijlocul muchiei BC și aria triunghiului ADE este egală cu 32 cm2.
(2p) a) Arată că suma lungimilor muchiilor cubului este egală cu 96 cm.
(3p) b) Dacă AE∩DC={F}, demonstrează că FP∥(QBE).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Notăm cu a lungimea muchiei cubului.
Baza ABCD este un pătrat cu AB⊥AD și BC⊥AB.
Punctul E fiind mijlocul lui BC, distanța de la E la dreapta AD este egală cu lungimea muchiei AB=a.
Știind că aria este 32 cm2:
2a2=32⟹a2=64⟹a=8 cm(1p)
Un cub are 12 muchii de lungimi egale. Suma lungimilor tuturor muchiilor cubului este:
S=12⋅a=12⋅8=96 cm(1p)
b) Elementele ajutătoare ale demonstrației sunt ilustrate în figura geometrică de mai jos:
În planul bazei ABCD, dreptele AE și DC se intersectează în punctul F.
Deoarece ABCD este pătrat, laturile opuse sunt paralele: AD∥BC⟹AD∥CE.
În triunghiul FAD, aplicăm teorema liniei mijlocii sau teorema fundamentală a asemănării:
CE∥ADșiCE=2BC=2AD
Rezultă că CE este linie mijlocie în △FAD, ceea ce înseamnă că punctul C este mijlocul segmentului FD:
CF=CD=8 cm(1p)
Muchia superioară QP a cubului este paralelă și egală cu muchia bazei DC:
QP∥DCșiQP=DC=8 cm
Deoarece punctele D,C,F sunt coliniare, avem:
QP∥CFșiQP=CF=8 cm
Patrulaterul CFPQ are o pereche de laturi opuse paralele și congruente (QP∥CF și QP=CF), așadar CFPQ este un paralelogram.
Într-un paralelogram, și cealaltă pereche de laturi opuse este paralelă:
FP∥QC(1p)
Punctul E aparține dreptei BC, deci dreapta BE coincide cu dreapta BC.
Planul (QBE) conține punctul Q și dreapta BC, conținând așadar întregul segment QC:
QC⊂(QBE)
Deoarece FP∥QC, QC⊂(QBE) și dreapta FP nu este inclusă în planul (QBE), rezultă conform criteriului de paralelism dintre o dreaptă și un plan:
FP∥(QBE)(1p)