BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Gorj

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Gorj

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 35:5−3⋅235 : 5 - 3 \cdot 2 este egal cu: (5p)

a) 1717
b) 1010
c) 11
d) 00

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Efectuăm operațiile respectând ordinea operațiilor (mai întâi împărțirea și înmulțirea, apoi scăderea): 35:5=735 : 5 = 7

3⋅2=63 \cdot 2 = 6

Scădem cele două rezultate: 7−6=17 - 6 = 1

Răspunsul corect este c). (5p)


2. Suma numerelor naturale divizibile cu 22 din intervalul [1,11)[1, 11) este: (5p)

a) 3030
b) 1212
c) 88
d) 44

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numerele naturale divizibile cu 22 sunt numerele pare.
Numerele naturale pare din intervalul [1,11)[1, 11) sunt: 2,4,6,8,102, 4, 6, 8, 10

Calculăm suma acestora: S=2+4+6+8+10=30S = 2 + 4 + 6 + 8 + 10 = 30

Răspunsul corect este a). (5p)


3. Dacă x2=34\frac{x}{2} = \frac{3}{4}, atunci rezultatul calculului 2⋅(x+12)2 \cdot \left(x + \frac{1}{2}\right) este egal cu: (5p)

a) 1212
b) 22
c) 1515
d) 44

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Metoda 1:
Din proporția x2=34\frac{x}{2} = \frac{3}{4} determinăm pe xx: x=2⋅34=64=32x = \frac{2 \cdot 3}{4} = \frac{6}{4} = \frac{3}{2}

Înlocuim în expresia cerută: 2⋅(x+12)=2⋅(32+12)=2⋅42=2⋅2=42 \cdot \left(x + \frac{1}{2}\right) = 2 \cdot \left(\frac{3}{2} + \frac{1}{2}\right) = 2 \cdot \frac{4}{2} = 2 \cdot 2 = 4

Metoda 2 (algebrică directă):
Distribuim factorul 22 în paranteză: 2⋅(x+12)=2x+2⋅12=2x+12 \cdot \left(x + \frac{1}{2}\right) = 2x + 2 \cdot \frac{1}{2} = 2x + 1

Din x2=34  ⟹  4x=6  ⟹  2x=3\frac{x}{2} = \frac{3}{4} \implies 4x = 6 \implies 2x = 3.
Așadar: 2x+1=3+1=42x + 1 = 3 + 1 = 4

Răspunsul corect este d). (5p)


4. Într-o clasă sunt 3030 de elevi, iar 20%20\% din ei participă la olimpiada de matematică. Numărul elevilor care participă la olimpiadă este egal cu: (5p)

a) 66
b) 44
c) 1010
d) 1515

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm procentul din numărul total de elevi: 20100⋅30=15⋅30=305=6 elevi\frac{20}{100} \cdot 30 = \frac{1}{5} \cdot 30 = \frac{30}{5} = 6\text{ elevi}

Răspunsul corect este a). (5p)


5. Patru elevi, Anisia, Fabian, Tudor și Bianca, au calculat media geometrică a numerelor a=10+3a = \sqrt{10} + 3 și b=10−3b = \sqrt{10} - 3. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:

AnisiaFabianTudorBianca
112102\sqrt{10}6610\sqrt{10}

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de: (5p)

a) Tudor
b) Anisia
c) Bianca
d) Fabian

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Formula mediei geometrice a două numere reale strict pozitive este: mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b}

Calculăm produsul a⋅ba \cdot b folosind formula diferenței de pătrate (u+v)(u−v)=u2−v2(u + v)(u - v) = u^2 - v^2: a⋅b=(10+3)(10−3)=(10)2−32=10−9=1a \cdot b = (\sqrt{10} + 3)(\sqrt{10} - 3) = (\sqrt{10})^2 - 3^2 = 10 - 9 = 1

Extragem radicalul: mg=1=1m_g = \sqrt{1} = 1

Comparând cu valorile din tabel, Anisia a obținut rezultatul 11.

Răspunsul corect este b). (5p)


6. Într-o urnă sunt 66 bile albe, 88 bile galbene și 44 bile albastre. Afirmația: „Probabilitatea ca extrăgând la întâmplare o bilă din urnă, aceasta să fie galbenă este 49\frac{4}{9}.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm numărul total de cazuri posibile (numărul total de bile din urnă): Ntotal=6+8+4=18 bileN_{\text{total}} = 6 + 8 + 4 = 18\text{ bile}

Numărul cazurilor favorabile (numărul de bile galbene) este: Nfavorabile=8N_{\text{favorabile}} = 8

Probabilitatea este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile: P=NfavorabileNtotal=818=49P = \frac{N_{\text{favorabile}}}{N_{\text{total}}} = \frac{8}{18} = \frac{4}{9}

Prin urmare, afirmația este adevărată.

Răspunsul corect este a). (5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,B,CA, B, C și DD sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AD=12 cmAD = 12\text{ cm}, AB=23⋅ADAB = \frac{2}{3} \cdot AD și CD=18⋅ABCD = \frac{1}{8} \cdot AB. Lungimea segmentului ACAC este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 11 cm11\text{ cm}
b) 9 cm9\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 10 cm10\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm lungimea segmentului ABAB: AB=23⋅AD=23⋅12=8 cmAB = \frac{2}{3} \cdot AD = \frac{2}{3} \cdot 12 = 8\text{ cm}

Calculăm lungimea segmentului CDCD: CD=18⋅AB=18⋅8=1 cmCD = \frac{1}{8} \cdot AB = \frac{1}{8} \cdot 8 = 1\text{ cm}

Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, segmentul ACAC este: AC=AD−CD=12−1=11 cmAC = AD - CD = 12 - 1 = 11\text{ cm}

Răspunsul corect este a). (5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOBAOB și BOCBOC. Semidreapta ONON este bisectoarea unghiului BOCBOC, măsura unghiului AOMAOM este egală cu 70∘70^\circ și OM⊥ONOM \perp ON. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 35∘35^\circ
b) 70∘70^\circ
c) 110∘110^\circ
d) 140∘140^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiurile AOBAOB și BOCBOC fiind adiacente suplementare, semidreptele OAOA și OCOC sunt semidrepte opuse, deci: m(∠AOC)=180∘m(\angle AOC) = 180^\circ

Deoarece OM⊥ONOM \perp ON, măsura unghiului ∠MON\angle MON este: m(∠MON)=90∘m(\angle MON) = 90^\circ

Din figură, unghiurile ∠AOM\angle AOM și ∠MON\angle MON sunt adiacente, deci măsura unghiului ∠AON\angle AON este: m(∠AON)=m(∠AOM)+m(∠MON)=70∘+90∘=160∘m(\angle AON) = m(\angle AOM) + m(\angle MON) = 70^\circ + 90^\circ = 160^\circ

Unghiurile ∠AON\angle AON și ∠CON\angle CON sunt suplementare: m(∠CON)=180∘−m(∠AON)=180∘−160∘=20∘m(\angle CON) = 180^\circ - m(\angle AON) = 180^\circ - 160^\circ = 20^\circ

Semidreapta ONON fiind bisectoarea unghiului BOCBOC: m(∠BOC)=2⋅m(∠CON)=2⋅20∘=40∘m(\angle BOC) = 2 \cdot m(\angle CON) = 2 \cdot 20^\circ = 40^\circ

Așadar, măsura unghiului AOBAOB este: m(∠AOB)=180∘−m(∠BOC)=180∘−40∘=140∘m(\angle AOB) = 180^\circ - m(\angle BOC) = 180^\circ - 40^\circ = 140^\circ

Răspunsul corect este d). (5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC dreptunghic în BB, cu AC=16 cmAC = 16\text{ cm} și măsura unghiului ABEABE egală cu 30∘30^\circ. Proiecția punctului BB pe dreapta ACAC este punctul EE și punctul MM este mijlocul lui BCBC. Lungimea segmentului EMEM este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
c) 83 cm8\sqrt{3}\text{ cm}
d) 8 cm8\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece EE este proiecția lui BB pe ACAC, avem BE⊥ACBE \perp AC, deci triunghiul ABEABE este dreptunghic în EE.
Măsura unghiului ∠A\angle A este: m(∠A)=90∘−m(∠ABE)=90∘−30∘=60∘m(\angle A) = 90^\circ - m(\angle ABE) = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

În triunghiul ABCABC dreptunghic în BB: m(∠C)=90∘−m(∠A)=90∘−60∘=30∘m(\angle C) = 90^\circ - m(\angle A) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă este jumătate din ipotenuză: AB=AC2=162=8 cmAB = \frac{AC}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}

Calculăm cateta BCBC prin teorema lui Pitagora sau funcția sinus: BC=AC2−AB2=162−82=256−64=192=83 cmBC = \sqrt{AC^2 - AB^2} = \sqrt{16^2 - 8^2} = \sqrt{256 - 64} = \sqrt{192} = 8\sqrt{3}\text{ cm}

În triunghiul BECBEC dreptunghic în EE, segmentul EMEM este mediana corespunzătoare ipotenuzei BCBC.
Lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei este egală cu jumătatea lungimii acesteia: EM=BC2=832=43 cmEM = \frac{BC}{2} = \frac{8\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este b). (5p)


4. În figura alăturată este reprezentat patrulaterul convex ABCDABCD. Punctele M,N,PM, N, P și QQ sunt mijloacele laturilor AB,BC,CDAB, BC, CD și respectiv ADAD. Dacă TT este mijlocul lui PNPN și aria triunghiului MNTMNT este egală cu 6 cm26\text{ cm}^2, atunci aria triunghiului QPNQPN este: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 12 cm212\text{ cm}^2
b) 18 cm218\text{ cm}^2
c) 6 cm26\text{ cm}^2
d) 15 cm215\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform teoremei lui Varignon, patrulaterul format de mijloacele laturilor oricărui patrulater convex este un paralelogram. Așadar, MNPQMNPQ este paralelogram.

Diagonala PNPN împarte paralelogramul MNPQMNPQ în două triunghiuri congruente: △QPN≡△MNP  ⟹  A△QPN=A△MNP\triangle QPN \equiv \triangle MNP \implies \mathcal{A}_{\triangle QPN} = \mathcal{A}_{\triangle MNP}

În triunghiul MNPMNP, punctul TT este mijlocul laturii PNPN, deci MTMT este mediană.
Mediana împarte un triunghi în două triunghiuri de arii egale: A△MNT=A△MPT=12⋅A△MNP\mathcal{A}_{\triangle MNT} = \mathcal{A}_{\triangle MPT} = \frac{1}{2} \cdot \mathcal{A}_{\triangle MNP}

Știind că A△MNT=6 cm2\mathcal{A}_{\triangle MNT} = 6\text{ cm}^2: A△MNP=2⋅A△MNT=2⋅6=12 cm2\mathcal{A}_{\triangle MNP} = 2 \cdot \mathcal{A}_{\triangle MNT} = 2 \cdot 6 = 12\text{ cm}^2

Prin urmare: A△QPN=A△MNP=12 cm2\mathcal{A}_{\triangle QPN} = \mathcal{A}_{\triangle MNP} = 12\text{ cm}^2

Răspunsul corect este a). (5p)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul OO, iar ABAB și CDCD sunt diametre. Tangenta în punctul AA la cerc intersectează dreapta CDCD în punctul MM astfel încât unghiul AMCAMC are măsura egală cu 32∘32^\circ. Măsura unghiului ABDABD este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 29∘29^\circ
b) 32∘32^\circ
c) 58∘58^\circ
d) 64∘64^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Tangenta într-un punct al cercului este perpendiculară pe raza dusă în punctul de tangență: MA⊥OA  ⟹  m(∠MAO)=90∘MA \perp OA \implies m(\angle MAO) = 90^\circ

În triunghiul dreptunghic MAOMAO, măsura unghiului la centru ∠AOD\angle AOD este: m(∠AOD)=90∘−m(∠AMO)=90∘−32∘=58∘m(\angle AOD) = 90^\circ - m(\angle AMO) = 90^\circ - 32^\circ = 58^\circ

Unghiul ∠ABD\angle ABD este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul ADAD.
Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătate din măsura unghiului la centru corespunzător: m(∠ABD)=m(∠AOD)2=58∘2=29∘m(\angle ABD) = \frac{m(\angle AOD)}{2} = \frac{58^\circ}{2} = 29^\circ

Răspunsul corect este a). (5p)


6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDEFGHABCDEFGH, cu baza pătratul ABCDABCD având latura AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și înălțimea AE=4 cmAE = 4\text{ cm}. Dacă MM este mijlocul lui BCBC, atunci măsura unghiului format de dreptele HFHF și MGMG este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 60∘60^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 30∘30^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Baza superioară EFGHEFGH este pătrat paralel și congruent cu baza inferioară ABCDABCD. Diagonala HFHF este paralelă cu diagonala DBDB: HF∥DBHF \parallel DB

Fie NN mijlocul muchiei CDCD. În triunghiul BCDBCD, punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor BCBC și CDCD, deci MNMN este linie mijlocie: MN∥BD∥HFșiMN=BD2MN \parallel BD \parallel HF \quad \text{și} \quad MN = \frac{BD}{2}

Deoarece ABCDABCD este pătrat de latură 8 cm8\text{ cm}, diagonala sa este BD=82 cmBD = 8\sqrt{2}\text{ cm}, deci: MN=822=42 cmMN = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

Deoarece MN∥HFMN \parallel HF, unghiul format de dreptele HFHF și MGMG este ∠GMN\angle GMN.
Calculăm lungimile laturilor MGMG și NGNG în triunghiul MNGMNG:

  • În triunghiul MCGMCG dreptunghic în CC (MC=4 cmMC = 4\text{ cm}, CG=4 cmCG = 4\text{ cm}): MG=MC2+CG2=42+42=42 cmMG = \sqrt{MC^2 + CG^2} = \sqrt{4^2 + 4^2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

  • În triunghiul NCGNCG dreptunghic în CC (NC=4 cmNC = 4\text{ cm}, CG=4 cmCG = 4\text{ cm}): NG=NC2+CG2=42+42=42 cmNG = \sqrt{NC^2 + CG^2} = \sqrt{4^2 + 4^2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

Triunghiul MNGMNG are toate cele trei laturi egale: MN=MG=NG=42 cmMN = MG = NG = 4\sqrt{2}\text{ cm}

Așadar, triunghiul MNGMNG este echilateral, iar măsura unghiului ∠GMN\angle GMN este egală cu 60∘60^\circ.

Răspunsul corect este a). (5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Rareș are un coș cu fructe. Astfel, 13\frac{1}{3} din ele sunt mere, 14\frac{1}{4} din rest sunt pere iar restul de 1414 fructe sunt gutui.

(2p) a) Verifică dacă Rareș poate avea în coș 3030 de fructe. Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină câte fructe are Rareș în coș.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Presupunem că Rareș ar avea în coș 3030 de fructe.
Numărul merelor ar fi: 13⋅30=10 mere\frac{1}{3} \cdot 30 = 10\text{ mere}

Restul de fructe este: 30−10=20 fructe30 - 10 = 20\text{ fructe} (1p)

Numărul perelor ar fi: 14⋅20=5 pere\frac{1}{4} \cdot 20 = 5\text{ pere}

Numărul gutuilor rămase ar fi: 20−5=15 gutui20 - 5 = 15\text{ gutui}

Deoarece în enunț numărul gutuilor este 1414, iar 15≠1415 \neq 14, Rareș nu poate avea 3030 de fructe în coș.
(1p)

b) Notăm cu xx numărul total de fructe din coș.
Numărul merelor este: 13⋅x=x3\frac{1}{3} \cdot x = \frac{x}{3}

Restul fructelor după mere este: x−x3=2x3x - \frac{x}{3} = \frac{2x}{3}

Numărul perelor este un sfert din rest: 14⋅2x3=x6\frac{1}{4} \cdot \frac{2x}{3} = \frac{x}{6} (1p)

Fracția reprezentată de gutui din totalul de fructe este: x−(x3+x6)=x−3x6=x−x2=x2x - \left(\frac{x}{3} + \frac{x}{6}\right) = x - \frac{3x}{6} = x - \frac{x}{2} = \frac{x}{2}

Conform enunțului oficial, restul de gutui este 1414: x2=14  ⟹  x=28 fructe\frac{x}{2} = 14 \implies x = 28\text{ fructe}

Notă didactică (Baremul oficial): În baremul oficial de corectare al comisiei județene, numărul de gutui a fost calculat pe baza ecuației x3+x6+12=x\frac{x}{3} + \frac{x}{6} + 12 = x, obținându-se x2=12  ⟹  x=24 fructe\frac{x}{2} = 12 \implies x = 24\text{ fructe} (valoare la care numărul de mere este întreg: 243=8\frac{24}{3} = 8 mere, 246=4\frac{24}{6} = 4 pere, 1212 gutui). Pentru numărul 1414 din enunțul tipărit, ecuația algebrică curată conduce la x=28x = 28 fructe.

(2p)


2. Se consideră numerele: a=(2−1)2+(3−2)2+∣2−3∣+5a = \sqrt{(\sqrt{2} - 1)^2} + \sqrt{(\sqrt{3} - 2)^2} + |\sqrt{2} - \sqrt{3}| + \sqrt{5} b=(275−112+353)⋅(12)−1b = \left(\frac{2}{\sqrt{75}} - \frac{1}{\sqrt{12}} + \frac{3}{5\sqrt{3}}\right) \cdot (\sqrt{12})^{-1}

(3p) a) Arată că b=112b = \frac{1}{12}.
(3p) b) Arată că numărul N=a⋅(b+1112−5)⋅(−1)N = a \cdot \left(b + \frac{11}{12} - \sqrt{5}\right) \cdot (-1) este pătrat perfect.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Simplificăm și scoatem factorii de sub radical: 75=25⋅3=53\sqrt{75} = \sqrt{25 \cdot 3} = 5\sqrt{3}

12=4⋅3=23\sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3}

Înlocuim în prima paranteză a expresiei lui bb: 275−112+353=253−123+353=553−123=13−123\frac{2}{\sqrt{75}} - \frac{1}{\sqrt{12}} + \frac{3}{5\sqrt{3}} = \frac{2}{5\sqrt{3}} - \frac{1}{2\sqrt{3}} + \frac{3}{5\sqrt{3}} = \frac{5}{5\sqrt{3}} - \frac{1}{2\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{1}{2\sqrt{3}} (1p)

Aducem la numitor comun: 2−123=123\frac{2 - 1}{2\sqrt{3}} = \frac{1}{2\sqrt{3}} (1p)

Calculăm factorul (12)−1(\sqrt{12})^{-1}: (12)−1=112=123(\sqrt{12})^{-1} = \frac{1}{\sqrt{12}} = \frac{1}{2\sqrt{3}}

Înmulțim cele două paranteze: b=123⋅123=14⋅3=112b = \frac{1}{2\sqrt{3}} \cdot \frac{1}{2\sqrt{3}} = \frac{1}{4 \cdot 3} = \frac{1}{12} (1p)

b) Folosim proprietatea x2=∣x∣\sqrt{x^2} = |x| pentru a explicita radicalii din numărul aa: a=∣2−1∣+∣3−2∣+∣2−3∣+5a = |\sqrt{2} - 1| + |\sqrt{3} - 2| + |\sqrt{2} - \sqrt{3}| + \sqrt{5}

Determinăm semnele expresiilor din module:

  • 2>1  ⟹  ∣2−1∣=2−1\sqrt{2} > 1 \implies |\sqrt{2} - 1| = \sqrt{2} - 1
  • 3<2  ⟺  3<4  ⟹  ∣3−2∣=2−3\sqrt{3} < 2 \iff \sqrt{3} < \sqrt{4} \implies |\sqrt{3} - 2| = 2 - \sqrt{3}
  • 2<3  ⟹  ∣2−3∣=3−2\sqrt{2} < \sqrt{3} \implies |\sqrt{2} - \sqrt{3}| = \sqrt{3} - \sqrt{2}

Însumăm modulele: a=(2−1)+(2−3)+(3−2)+5=1+5a = (\sqrt{2} - 1) + (2 - \sqrt{3}) + (\sqrt{3} - \sqrt{2}) + \sqrt{5} = 1 + \sqrt{5} (1p)

Înlocuim a=1+5a = 1 + \sqrt{5} și b=112b = \frac{1}{12} în expresia lui NN: b+1112−5=112+1112−5=1212−5=1−5b + \frac{11}{12} - \sqrt{5} = \frac{1}{12} + \frac{11}{12} - \sqrt{5} = \frac{12}{12} - \sqrt{5} = 1 - \sqrt{5} (1p)

Calculăm NN: N=(1+5)(1−5)⋅(−1)N = (1 + \sqrt{5})(1 - \sqrt{5}) \cdot (-1)

Aplicăm formula diferenței de pătrate: N=(12−(5)2)⋅(−1)=(1−5)⋅(−1)=(−4)⋅(−1)=4N = (1^2 - (\sqrt{5})^2) \cdot (-1) = (1 - 5) \cdot (-1) = (-4) \cdot (-1) = 4

Deoarece 4=224 = 2^2, rezultă că NN este pătrat perfect.
(1p)


3. În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctele A(2,4)A(2, 4), B(−3,0)B(-3, 0) și MM este mijlocul segmentului ABAB.

Figura Subiectul III Exercițiul 3

(2p) a) Determină lungimea segmentului OMOM.
(3p) b) Dacă CC este simetricul punctului BB față de punctul OO determină distanța de la punctul CC la dreapta ABAB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Punctul MM fiind mijlocul segmentului ABAB, coordonatele sale sunt mediile aritmetice ale coordonatelor extremităților: xM=xA+xB2=2+(−3)2=−12x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{2 + (-3)}{2} = -\frac{1}{2}

yM=yA+yB2=4+02=2y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{4 + 0}{2} = 2

Coordonatele punctului MM sunt M(−12,2)M\left(-\frac{1}{2}, 2\right).
(1p)

Calculăm lungimea segmentului OMOM față de originea O(0,0)O(0, 0): OM=(−12−0)2+(2−0)2=14+4=1+164=172 u.l.OM = \sqrt{\left(-\frac{1}{2} - 0\right)^2 + (2 - 0)^2} = \sqrt{\frac{1}{4} + 4} = \sqrt{\frac{1 + 16}{4}} = \frac{\sqrt{17}}{2}\text{ u.l.} (1p)

b) Punctul CC este simetricul lui B(−3,0)B(-3, 0) față de originea O(0,0)O(0, 0).
Originea OO este mijlocul segmentului BCBC: xC=2xO−xB=0−(−3)=3x_C = 2x_O - x_B = 0 - (-3) = 3

yC=2yO−yB=0−0=0y_C = 2y_O - y_B = 0 - 0 = 0

Așadar, coordonatele lui CC sunt C(3,0)C(3, 0).
Lungimea segmentului BCBC, aflat pe axa OxOx, este: BC=∣xC−xB∣=∣3−(−3)∣=6 u.l.BC = |x_C - x_B| = |3 - (-3)| = 6\text{ u.l.} (1p)

Calculăm lungimea segmentului ABAB: AB=(xA−xB)2+(yA−yB)2=(2−(−3))2+(4−0)2=52+42=25+16=41 u.l.AB = \sqrt{(x_A - x_B)^2 + (y_A - y_B)^2} = \sqrt{(2 - (-3))^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{5^2 + 4^2} = \sqrt{25 + 16} = \sqrt{41}\text{ u.l.} (1p)

Calculăm aria triunghiului ABCABC în două moduri:

  1. Luând baza BCBC pe axa OxOx și înălțimea hA=∣yA∣=4h_A = |y_A| = 4: A△ABC=BC⋅hA2=6⋅42=12 u.a.\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{BC \cdot h_A}{2} = \frac{6 \cdot 4}{2} = 12\text{ u.a.}

  2. Luând baza ABAB și înălțimea corespunzătoare d(C,AB)d(C, AB): A△ABC=AB⋅d(C,AB)2=41⋅d(C,AB)2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot d(C, AB)}{2} = \frac{\sqrt{41} \cdot d(C, AB)}{2}

Egalând cele două expresii ale ariei: 41⋅d(C,AB)2=12  ⟹  d(C,AB)=2441=244141 u.l.\frac{\sqrt{41} \cdot d(C, AB)}{2} = 12 \implies d(C, AB) = \frac{24}{\sqrt{41}} = \frac{24\sqrt{41}}{41}\text{ u.l.} (1p)


4. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO. Punctele A,B,CA, B, C și DD aparțin cercului, astfel încât ADAD este diametru, arcul de cerc BCBC are măsura de 60∘60^\circ și CA=9 cmCA = 9\text{ cm}. Punctul MM este proiecția punctului CC pe ABAB.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(3p) a) Arată că perimetrul triunghiului AMCAMC este mai mic decât 22,5 cm22{,}5\text{ cm}.
(2p) b) Dacă MB=192 cmMB = \frac{\sqrt{19}}{2}\text{ cm}, determină lungimea segmentului DCDC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Unghiul ∠BAC\angle BAC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BCBC. Măsura sa este: m(∠BAC)=BC^2=60∘2=30∘m(\angle BAC) = \frac{\widehat{BC}}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ (1p)

Punctul MM fiind proiecția lui CC pe ABAB, triunghiul AMCAMC este dreptunghic în MM cu m(∠CAM)=30∘m(\angle CAM) = 30^\circ.
Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă este jumătatea ipotenuzei ACAC: CM=AC2=92=4,5 cmCM = \frac{AC}{2} = \frac{9}{2} = 4{,}5\text{ cm}

Conform teoremei lui Pitagora în △AMC\triangle AMC: AM=AC2−CM2=92−(92)2=81−814=2434=932 cmAM = \sqrt{AC^2 - CM^2} = \sqrt{9^2 - \left(\frac{9}{2}\right)^2} = \sqrt{81 - \frac{81}{4}} = \sqrt{\frac{243}{4}} = \frac{9\sqrt{3}}{2}\text{ cm} (1p)

Calculăm perimetrul triunghiului AMCAMC: P△AMC=AM+MC+AC=932+92+9=93+272 cm\mathcal{P}_{\triangle AMC} = AM + MC + AC = \frac{9\sqrt{3}}{2} + \frac{9}{2} + 9 = \frac{9\sqrt{3} + 27}{2}\text{ cm}

Demonstrăm că perimetrul este strict mai mic decât 22,522{,}5: 93+272<22,5  ⟺  93+27<45  ⟺  93<18  ⟺  3<2\frac{9\sqrt{3} + 27}{2} < 22{,}5 \iff 9\sqrt{3} + 27 < 45 \iff 9\sqrt{3} < 18 \iff \sqrt{3} < 2

Deoarece 3<4=2\sqrt{3} < \sqrt{4} = 2 este o inegalitate adevărată, rezultă că: P△AMC<22,5 cm\mathcal{P}_{\triangle AMC} < 22{,}5\text{ cm} (1p)

b) Construcția ajutătoare este evidențiată în figura de mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 4

Segmentul ADAD este diametru, deci unghiul înscris într-un semicerc este drept: m(∠ABD)=90∘  ⟹  BD⊥ABm(\angle ABD) = 90^\circ \implies BD \perp AB

Cum CM⊥ABCM \perp AB, rezultă că: BD∥CMBD \parallel CM

Așadar, patrulaterul BMCDBMCD este un trapez dreptunghic cu m(∠B)=m(∠M)=90∘m(\angle B) = m(\angle M) = 90^\circ.
Construim DN⊥CMDN \perp CM, cu N∈CMN \in CM. Patrulaterul BMNDBMND este dreptunghi, deci: DN=BM=192 cmDN = BM = \frac{\sqrt{19}}{2}\text{ cm} (1p)

În triunghiul dreptunghic AMCAMC, m(∠ACM)=90∘−m(∠CAM)=90∘−30∘=60∘m(\angle ACM) = 90^\circ - m(\angle CAM) = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ.
Deoarece ADAD este diametru, avem și m(∠ACD)=90∘m(\angle ACD) = 90^\circ. Rezultă: m(∠DCN)=m(∠ACD)−m(∠ACM)=90∘−60∘=30∘m(\angle DCN) = m(\angle ACD) - m(\angle ACM) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

În triunghiul dreptunghic DNCDNC (m(∠DNC)=90∘m(\angle DNC) = 90^\circ), cateta DNDN se opune unghiului de 30∘30^\circ: sin⁡(∠DCN)=DNDC  ⟹  sin⁡30∘=12=DNDC  ⟹  DC=2⋅DN\sin(\angle DCN) = \frac{DN}{DC} \implies \sin 30^\circ = \frac{1}{2} = \frac{DN}{DC} \implies DC = 2 \cdot DN

Înlocuim lungimea lui DNDN: DC=2⋅192=19 cmDC = 2 \cdot \frac{\sqrt{19}}{2} = \sqrt{19}\text{ cm} (1p)


5. În figura alăturată este reprezentat patrulaterul convex ABCDABCD cu BC=AD=5 cmBC = AD = 5\text{ cm}. Măsura unghiului DABDAB este egală cu 45∘45^\circ, măsura unghiului DACDAC este egală cu 15∘15^\circ și măsura unghiului ABCABC este egală cu 75∘75^\circ.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că triunghiul ABCABC este isoscel.
(3p) b) Demonstrează că AD+DC>3 cm\sqrt{AD + DC} > 3\text{ cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculăm măsura unghiului ∠CAB\angle CAB: m(∠CAB)=m(∠DAB)−m(∠DAC)=45∘−15∘=30∘m(\angle CAB) = m(\angle DAB) - m(\angle DAC) = 45^\circ - 15^\circ = 30^\circ (1p)

În triunghiul ABCABC, suma măsurilor unghiurilor este egală cu 180∘180^\circ: m(∠BCA)=180∘−(m(∠CAB)+m(∠ABC))=180∘−(30∘+75∘)=180∘−105∘=75∘m(\angle BCA) = 180^\circ - (m(\angle CAB) + m(\angle ABC)) = 180^\circ - (30^\circ + 75^\circ) = 180^\circ - 105^\circ = 75^\circ

Deoarece m(∠BCA)=m(∠ABC)=75∘m(\angle BCA) = m(\angle ABC) = 75^\circ, triunghiul ABCABC are două unghiuri congruente, deci triunghiul ABCABC este isoscel de bază BCBC, cu: AC=ABAC = AB (1p)

b) Construcțiile ajutătoare sunt reprezentate în figura de mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 5

Construim CQ⊥ABCQ \perp AB, cu Q∈ABQ \in AB, și DP⊥ACDP \perp AC, cu P∈ACP \in AC.
În triunghiul dreptunghic ACQACQ (m(∠AQC)=90∘m(\angle AQC) = 90^\circ): m(∠CAQ)=30∘  ⟹  CQ=AC2  ⟺  AC=2⋅CQm(\angle CAQ) = 30^\circ \implies CQ = \frac{AC}{2} \iff AC = 2 \cdot CQ (1p)

Comparăm triunghiurile dreptunghice △APD\triangle APD (m(∠APD)=90∘m(\angle APD) = 90^\circ) și △CQB\triangle CQB (m(∠CQB)=90∘m(\angle CQB) = 90^\circ):

  • Ipotenuzele sunt congruente din ipoteză: AD=BC=5 cmAD = BC = 5\text{ cm}
  • În △CQB\triangle CQB: m(∠BCQ)=90∘−m(∠B)=90∘−75∘=15∘m(\angle BCQ) = 90^\circ - m(\angle B) = 90^\circ - 75^\circ = 15^\circ
  • În △APD\triangle APD: m(∠DAP)=m(∠DAC)=15∘m(\angle DAP) = m(\angle DAC) = 15^\circ

Așadar, m(∠DAP)=m(∠BCQ)=15∘m(\angle DAP) = m(\angle BCQ) = 15^\circ. Conform cazului de congruență Ipotenuză-Unghi ascuțit (I.U.): △APD≡△CQB  ⟹  AP=CQ\triangle APD \equiv \triangle CQB \implies AP = CQ (1p)

Cum AC=2⋅CQAC = 2 \cdot CQ și CQ=APCQ = AP, rezultă: AC=2⋅AP  ⟹  AP=PCAC = 2 \cdot AP \implies AP = PC adică PP este mijlocul segmentului ACAC.

În triunghiul ADCADC, segmentul DPDP este simultan înălțime (DP⊥ACDP \perp AC) și mediană (PP mijlocul lui ACAC), deci DPDP este mediatoarea laturii ACAC.
Rezultă că triunghiul ADCADC este isoscel cu: DC=AD=5 cmDC = AD = 5\text{ cm}

Calculăm expresia cerută: AD+DC=5+5=10 cm\sqrt{AD + DC} = \sqrt{5 + 5} = \sqrt{10}\text{ cm}

Deoarece 10>910 > 9, avem 10>9=3 cm\sqrt{10} > \sqrt{9} = 3\text{ cm}.
Așadar, AD+DC>3 cm\sqrt{AD + DC} > 3\text{ cm}.
(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDMNPQABCDMNPQ. Punctul EE este mijlocul muchiei BCBC și aria triunghiului ADEADE este egală cu 32 cm232\text{ cm}^2.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că suma lungimilor muchiilor cubului este egală cu 96 cm96\text{ cm}.
(3p) b) Dacă AE∩DC={F}AE \cap DC = \{F\}, demonstrează că FP∥(QBE)FP \parallel (QBE).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Notăm cu aa lungimea muchiei cubului.
Baza ABCDABCD este un pătrat cu AB⊥ADAB \perp AD și BC⊥ABBC \perp AB.
Punctul EE fiind mijlocul lui BCBC, distanța de la EE la dreapta ADAD este egală cu lungimea muchiei AB=aAB = a.

Aria triunghiului ADEADE este: A△ADE=AD⋅AB2=a⋅a2=a22\mathcal{A}_{\triangle ADE} = \frac{AD \cdot AB}{2} = \frac{a \cdot a}{2} = \frac{a^2}{2}

Știind că aria este 32 cm232\text{ cm}^2: a22=32  ⟹  a2=64  ⟹  a=8 cm\frac{a^2}{2} = 32 \implies a^2 = 64 \implies a = 8\text{ cm} (1p)

Un cub are 1212 muchii de lungimi egale. Suma lungimilor tuturor muchiilor cubului este: S=12⋅a=12⋅8=96 cmS = 12 \cdot a = 12 \cdot 8 = 96\text{ cm} (1p)

b) Elementele ajutătoare ale demonstrației sunt ilustrate în figura geometrică de mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 6

În planul bazei ABCDABCD, dreptele AEAE și DCDC se intersectează în punctul FF.
Deoarece ABCDABCD este pătrat, laturile opuse sunt paralele: AD∥BC  ⟹  AD∥CEAD \parallel BC \implies AD \parallel CE.
În triunghiul FADFAD, aplicăm teorema liniei mijlocii sau teorema fundamentală a asemănării: CE∥ADșiCE=BC2=AD2CE \parallel AD \quad \text{și} \quad CE = \frac{BC}{2} = \frac{AD}{2}

Rezultă că CECE este linie mijlocie în △FAD\triangle FAD, ceea ce înseamnă că punctul CC este mijlocul segmentului FDFD: CF=CD=8 cmCF = CD = 8\text{ cm} (1p)

Muchia superioară QPQP a cubului este paralelă și egală cu muchia bazei DCDC: QP∥DCșiQP=DC=8 cmQP \parallel DC \quad \text{și} \quad QP = DC = 8\text{ cm}

Deoarece punctele D,C,FD, C, F sunt coliniare, avem: QP∥CFșiQP=CF=8 cmQP \parallel CF \quad \text{și} \quad QP = CF = 8\text{ cm}

Patrulaterul CFPQCFPQ are o pereche de laturi opuse paralele și congruente (QP∥CFQP \parallel CF și QP=CFQP = CF), așadar CFPQCFPQ este un paralelogram.
Într-un paralelogram, și cealaltă pereche de laturi opuse este paralelă: FP∥QCFP \parallel QC (1p)

Punctul EE aparține dreptei BCBC, deci dreapta BEBE coincide cu dreapta BCBC.
Planul (QBE)(QBE) conține punctul QQ și dreapta BCBC, conținând așadar întregul segment QCQC: QC⊂(QBE)QC \subset (QBE)

Deoarece FP∥QCFP \parallel QC, QC⊂(QBE)QC \subset (QBE) și dreapta FPFP nu este inclusă în planul (QBE)(QBE), rezultă conform criteriului de paralelism dintre o dreaptă și un plan: FP∥(QBE)FP \parallel (QBE) (1p)