BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Constanța

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Constanța

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 12−12:312 - 12 : 3 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 44
c) 88
d) 1212

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Efectuăm mai întâi împărțirea (operație de ordinul al doilea):

12:3=412 : 3 = 4

Efectuăm apoi scăderea:

12−4=812 - 4 = 8

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. Numărul cu 20%20\% mai mare decât 160160 este egal cu: (5p)

a) 3232
b) 128128
c) 180180
d) 192192

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi 20%20\% din 160160:

20%⋅160=20100⋅160=15⋅160=3220\% \cdot 160 = \frac{20}{100} \cdot 160 = \frac{1}{5} \cdot 160 = 32

Numărul căutat este cu 3232 mai mare decât 160160:

160+32=192160 + 32 = 192

(Alternativ, calculăm direct 120%⋅160=120100⋅160=1,2⋅160=192120\% \cdot 160 = \frac{120}{100} \cdot 160 = 1,2 \cdot 160 = 192.)

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


3. Media aritmetică a numerelor naturale care aparțin intervalului (0,28)(0, \sqrt{28}) este: (5p)

a) 55
b) 33
c) 1515
d) 1010

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Încadrăm numărul irațional 28\sqrt{28} între două pătrate perfecte consecutive:

25<28<36  ⟹  25<28<36  ⟹  5<28<625 < 28 < 36 \implies \sqrt{25} < \sqrt{28} < \sqrt{36} \implies 5 < \sqrt{28} < 6

Așadar, 28≈5,29\sqrt{28} \approx 5,29. Numerele naturale din intervalul deschis (0,28)(0, \sqrt{28}) sunt:

{1,2,3,4,5}\{1, 2, 3, 4, 5\}

Calculăm media aritmetică a acestor 55 numere:

ma=1+2+3+4+55=155=3m_a = \frac{1 + 2 + 3 + 4 + 5}{5} = \frac{15}{5} = 3

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


4. Inversul numărului 0,20,2 este numărul: (5p)

a) 15\frac{1}{5}
b) −0,2-0,2
c) −15-\frac{1}{5}
d) 55

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem numărul zecimal sub formă de fracție ordinară ireductibilă:

0,2=210=150,2 = \frac{2}{10} = \frac{1}{5}

Inversul unui număr real nenul xx este 1x\frac{1}{x}. Astfel:

10,2=115=5\frac{1}{0,2} = \frac{1}{\frac{1}{5}} = 5

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


5. Patru elevi, Andrei, Bogdan, Carmen și Daniela, calculează media geometrică a numerelor a=2+3a = 2 + \sqrt{3} și b=2−3b = 2 - \sqrt{3}. Rezultatele obținute de fiecare elev sunt trecute în tabelul următor: (5p)

ElevValoarea obținută
Carmen11
Bogdan7−437 - 4\sqrt{3}
Daniela7+437 + 4\sqrt{3}
Andrei22

Elevul care a obținut rezultatul corect este:

a) Daniela
b) Carmen
c) Bogdan
d) Andrei

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Formula mediei geometrice a două numere reale strict pozitive aa și bb este:

mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b}

Calculăm produsul a⋅ba \cdot b folosind formula diferenței de pătrate (x+y)(x−y)=x2−y2(x + y)(x - y) = x^2 - y^2:

a⋅b=(2+3)(2−3)=22−(3)2=4−3=1a \cdot b = (2 + \sqrt{3})(2 - \sqrt{3}) = 2^2 - (\sqrt{3})^2 = 4 - 3 = 1

Extragem rădăcina pătrată:

mg=1=1m_g = \sqrt{1} = 1

Conform tabelului, Carmen a obținut valoarea 11.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


6. Afirmația: „Dacă 88 muncitori termină o lucrare în 33 zile, atunci 66 muncitori termină aceeași lucrare în 44 zile”, este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numărul de muncitori și timpul necesar finalizării aceleiași lucrări sunt mărimi invers proporționale (un număr mai mic de muncitori necesită mai mult timp pentru același volum de muncă).

Volumul total al lucrării este exprimat în om-zile:

8 muncitori⋅3 zile=24 om-zile8 \text{ muncitori} \cdot 3 \text{ zile} = 24 \text{ om-zile}

Pentru 66 muncitori, numărul de zile necesare xx este:

x=24 om-zile6 muncitori=4 zilex = \frac{24 \text{ om-zile}}{6 \text{ muncitori}} = 4 \text{ zile}

Deoarece 6⋅4=246 \cdot 4 = 24, afirmația din enunț este adevărată.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În interiorul unui segment ABAB, cu AB=7 cmAB = 7\text{ cm}, se consideră un punct CC. Dacă punctul MM este mijlocul segmentului BCBC și AM=5,5 cmAM = 5,5\text{ cm}, atunci lungimea segmentului ACAC este egală cu: (5p)

Segmentul AB cu punctele C și M

a) 3,5 cm3,5\text{ cm}
b) 4,5 cm4,5\text{ cm}
c) 5 cm5\text{ cm}
d) 4 cm4\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul MM se află între CC și BB, pe segmentul ABAB. Putem afla lungimea segmentului MBMB:

MB=AB−AM=7−5,5=1,5 cmMB = AB - AM = 7 - 5,5 = 1,5\text{ cm}

Punctul MM fiind mijlocul segmentului BCBC, avem:

MC=MB=1,5 cm  ⟹  BC=2⋅1,5=3 cmMC = MB = 1,5\text{ cm} \implies BC = 2 \cdot 1,5 = 3\text{ cm}

Lungimea segmentului ACAC este:

AC=AB−BC=7−3=4 cmAC = AB - BC = 7 - 3 = 4\text{ cm}

(Sau calculăm AC=AM−MC=5,5−1,5=4 cmAC = AM - MC = 5,5 - 1,5 = 4\text{ cm}.)

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


2. În figura alăturată, AMAM este bisectoarea unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC și punctele M,A,NM, A, N sunt coliniare. Dacă ∢CAN=150∘\sphericalangle CAN = 150^\circ, atunci măsura ∢BAC\sphericalangle BAC este de: (5p)

Bisectoarea AM și punctele coliniare M, A, N

a) 60∘60^\circ
b) 80∘80^\circ
c) 110∘110^\circ
d) 150∘150^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele M,A,NM, A, N fiind coliniare în această ordine, semidreptele [AM[AM și [AN[AN sunt semidrepte opuse, formând unghiul alungit ∢MAN=180∘\sphericalangle MAN = 180^\circ.

Unghiurile adiacente ∢CAM\sphericalangle CAM și ∢CAN\sphericalangle CAN sunt suplementare:

∢CAM=180∘−∢CAN=180∘−150∘=30∘\sphericalangle CAM = 180^\circ - \sphericalangle CAN = 180^\circ - 150^\circ = 30^\circ

Semidreapta [AM[AM este bisectoarea unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC, deci:

∢BAC=2⋅∢CAM=2⋅30∘=60∘\sphericalangle BAC = 2 \cdot \sphericalangle CAM = 2 \cdot 30^\circ = 60^\circ

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


3. Punctul EE este un punct interior dreptunghiului ABCDABCD, astfel încât măsura unghiului ∢CBE\sphericalangle CBE este de 70∘70^\circ și BC=BEBC = BE. Măsura unghiului ∢DCE\sphericalangle DCE este egală cu: (5p)

Dreptunghiul ABCD cu punctul interior E

a) 30∘30^\circ
b) 35∘35^\circ
c) 55∘55^\circ
d) 60∘60^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul △BCE\triangle BCE, laturile BEBE și BCBC sunt egale (BE=BCBE = BC), deci triunghiul este isoscel cu vârful în BB.

Unghiurile de la baza CECE sunt congruente, iar suma unghiurilor triunghiului este 180∘180^\circ:

∢BCE=∢BEC=180∘−∢CBE2=180∘−70∘2=110∘2=55∘\sphericalangle BCE = \sphericalangle BEC = \frac{180^\circ - \sphericalangle CBE}{2} = \frac{180^\circ - 70^\circ}{2} = \frac{110^\circ}{2} = 55^\circ

În dreptunghiul ABCDABCD, unghiul ∢BCD\sphericalangle BCD este drept (∢BCD=90∘\sphericalangle BCD = 90^\circ).

Deoarece semidreapta [CE[CE se află în interiorul unghiului ∢BCD\sphericalangle BCD, măsura unghiului ∢DCE\sphericalangle DCE este:

∢DCE=∢BCD−∢BCE=90∘−55∘=35∘\sphericalangle DCE = \sphericalangle BCD - \sphericalangle BCE = 90^\circ - 55^\circ = 35^\circ

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABCABC în care MM este mijlocul laturii ACAC și DD este simetricul punctului BB față de punctul CC. Raportul dintre aria triunghiului ABMABM și aria triunghiului ABDABD este: (5p)

Triunghiul ABC cu mediana BM și simetricul D

a) 13\frac{1}{3}
b) 33
c) 44
d) 14\frac{1}{4}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul ABCABC, MM este mijlocul laturii ACAC, deci segmentul BMBM este mediană. O mediană împarte un triunghi în două triunghiuri de arii egale:

A△ABM=12A△ABC\mathcal{A}_{\triangle ABM} = \frac{1}{2} \mathcal{A}_{\triangle ABC}

Punctul DD fiind simetricul punctului BB față de CC, punctul CC este mijlocul segmentului BDBD, adică BC=CDBC = CD.

În triunghiul ABDABD, segmentul ACAC este mediană corespunzătoare laturii BDBD, ceea ce înseamnă că împarte triunghiul ABDABD în două triunghiuri de arii egale:

A△ABC=12A△ABD  ⟹  A△ABD=2⋅A△ABC\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{1}{2} \mathcal{A}_{\triangle ABD} \implies \mathcal{A}_{\triangle ABD} = 2 \cdot \mathcal{A}_{\triangle ABC}

Calculăm raportul ariilor:

A△ABMA△ABD=12A△ABC2⋅A△ABC=14\frac{\mathcal{A}_{\triangle ABM}}{\mathcal{A}_{\triangle ABD}} = \frac{\frac{1}{2} \mathcal{A}_{\triangle ABC}}{2 \cdot \mathcal{A}_{\triangle ABC}} = \frac{1}{4}

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


5. Fie cercul C(O,r)\mathcal{C}(O, r) și triunghiul ABCABC ale cărui vârfuri aparțin cercului. Știind că ∢AOB=90∘\sphericalangle AOB = 90^\circ și măsura arcului AC⌢\overparen{AC} este de 160∘160^\circ, atunci măsura unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC este de: (5p)

Cercul C(O, r) și triunghiul înscris ABC

a) 40∘40^\circ
b) 55∘55^\circ
c) 100∘100^\circ
d) 120∘120^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul la centru ∢AOB\sphericalangle AOB are măsura de 90∘90^\circ, prin urmare măsura arcului mic AB⌢\overparen{AB} este egală cu:

m(AB⌢)=∢AOB=90∘m(\overparen{AB}) = \sphericalangle AOB = 90^\circ

Măsura arcului AC⌢\overparen{AC} este dată în ipoteză ca fiind 160∘160^\circ.

Măsura întregului cerc este de 360∘360^\circ. Conform figurii, arcul BC⌢\overparen{BC} completează cercul:

m(BC⌢)=360∘−(m(AB⌢)+m(AC⌢))=360∘−(90∘+160∘)=360∘−250∘=110∘m(\overparen{BC}) = 360^\circ - (m(\overparen{AB}) + m(\overparen{AC})) = 360^\circ - (90^\circ + 160^\circ) = 360^\circ - 250^\circ = 110^\circ

Unghiul ∢BAC\sphericalangle BAC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BC⌢\overparen{BC}. Măsura sa este jumătate din măsura arcului subîntins:

∢BAC=m(BC⌢)2=110∘2=55∘\sphericalangle BAC = \frac{m(\overparen{BC})}{2} = \frac{110^\circ}{2} = 55^\circ

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


6. Se consideră cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Valoarea raportului BD′A′D\frac{BD'}{A'D} este: (5p)

Cubul ABCDA'B'C'D'

a) 32\frac{\sqrt{3}}{2}
b) 23\frac{\sqrt{2}}{3}
c) 62\frac{\sqrt{6}}{2}
d) 63\frac{\sqrt{6}}{3}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie ll lungimea muchiei cubului.

Segmentul BD′BD' este o diagonală a cubului, având formula:

BD′=l3BD' = l\sqrt{3}

Segmentul A′DA'D este o diagonală a feței pătrate ADD′A′ADD'A', având lungimea:

A′D=l2A'D = l\sqrt{2}

Calculăm raportul cerut și raționalizăm numitorul:

BD′A′D=l3l2=32=3⋅22=62\frac{BD'}{A'D} = \frac{l\sqrt{3}}{l\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{3} \cdot \sqrt{2}}{2} = \frac{\sqrt{6}}{2}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Mihai vrea să își aranjeze colecția de figurine pe rafturile din camera lui. El observă că, dacă le grupează câte 3, câte 4 sau câte 5, de fiecare dată îi rămâne câte o figurină negrupată.

(2p) a) Este posibil ca numărul figurinelor din colecția lui Mihai să fie egal cu 6464? Justifică răspunsul.
(3p) b) Află numărul figurinelor pe care îl are Mihai în colecția sa, știind că acesta este un număr cuprins între 100100 și 150150.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Verificarea numărului 6464:

Dacă Mihai ar avea 6464 de figurine și le-ar grupa câte 44, aplicăm teorema împărțirii cu rest:

64:4=16 rest 064 : 4 = 16 \text{ rest } 0

(1p)

Deoarece restul obținut este 00, nu îi rămâne nicio figurină negrupată (restul ar trebui să fie 11).

Prin urmare, nu este posibil ca numărul figurinelor să fie 6464.

(1p)


b) Determinarea numărului de figurine:

Fie nn numărul figurinelor din colecția lui Mihai. Din ipoteză, prin gruparea câte 33, câte 44 și câte 55, restul este mereu 11:

{n=3a+1n=4b+1n=5c+1  ⟹  {n−1=3an−1=4bn−1=5c\begin{cases} n = 3a + 1 \\ n = 4b + 1 \\ n = 5c + 1 \end{cases} \implies \begin{cases} n - 1 = 3a \\ n - 1 = 4b \\ n - 1 = 5c \end{cases}

unde a,b,c∈N∗a, b, c \in \mathbb{N}^*.

Rezultă că n−1n - 1 este un multiplu comun strict pozitiv al numerelor 3,43, 4 și 55.

(1p)

Numerele 3,4,53, 4, 5 fiind prime între ele două câte două, cel mai mic multiplu comun al lor este produsul:

[3,4,5]=3⋅4⋅5=60[3, 4, 5] = 3 \cdot 4 \cdot 5 = 60

Așadar, n−1n - 1 este de forma:

n−1=60k  ⟹  n=60k+1,k∈N∗n - 1 = 60k \implies n = 60k + 1, \quad k \in \mathbb{N}^*

(1p)

Știm din enunț că numărul figurinelor este cuprins între 100100 și 150150, adică:

100<60k+1<150  ⟹  99<60k<149100 < 60k + 1 < 150 \implies 99 < 60k < 149

Singurul număr natural care verifică inegalitatea este k=2k = 2:

n=60⋅2+1=120+1=121n = 60 \cdot 2 + 1 = 120 + 1 = 121

Colecția lui Mihai conține 121121 de figurine.

(1p)


2. Se consideră numerele reale:

a=(112−248+1075)⋅48a = \left(\frac{1}{\sqrt{12}} - \frac{2}{\sqrt{48}} + \frac{10}{\sqrt{75}}\right) \cdot \sqrt{48}

și

b=(5−33)2+5−3b = \sqrt{(5 - 3\sqrt{3})^2} + 5 - \sqrt{3}

(2p) a) Arată că aa este număr natural.
(3p) b) Demonstrează că 5b−2a∈(1,2)5b - 2a \in (1, 2).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul numărului aa:

Scoatem factorii de sub radicali:

12=4⋅3=23\sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3} 48=16⋅3=43\sqrt{48} = \sqrt{16 \cdot 3} = 4\sqrt{3} 75=25⋅3=53\sqrt{75} = \sqrt{25 \cdot 3} = 5\sqrt{3}

Înlocuim în expresia din paranteză:

123−243+1053=123−123+23=23\frac{1}{2\sqrt{3}} - \frac{2}{4\sqrt{3}} + \frac{10}{5\sqrt{3}} = \frac{1}{2\sqrt{3}} - \frac{1}{2\sqrt{3}} + \frac{2}{\sqrt{3}} = \frac{2}{\sqrt{3}}

(1p)

Înmulțim cu 48=43\sqrt{48} = 4\sqrt{3}:

a=23⋅43=2⋅4=8a = \frac{2}{\sqrt{3}} \cdot 4\sqrt{3} = 2 \cdot 4 = 8

Deoarece 8∈N8 \in \mathbb{N}, numărul aa este număr natural.

(1p)


b) Demonstrarea apartenenței 5b−2a∈(1,2)5b - 2a \in (1, 2):

Pentru calculul numărului bb, folosim proprietatea x2=∣x∣\sqrt{x^2} = |x|:

b=∣5−33∣+5−3b = |5 - 3\sqrt{3}| + 5 - \sqrt{3}

Comparăm termenii 55 și 333\sqrt{3}:

5=25și33=9⋅3=275 = \sqrt{25} \quad \text{și} \quad 3\sqrt{3} = \sqrt{9 \cdot 3} = \sqrt{27}

Deoarece 25<2725 < 27, avem 5<335 < 3\sqrt{3}, deci 5−33<05 - 3\sqrt{3} < 0. Modulul este:

∣5−33∣=−(5−33)=33−5|5 - 3\sqrt{3}| = -(5 - 3\sqrt{3}) = 3\sqrt{3} - 5

Așadar:

b=33−5+5−3=23b = 3\sqrt{3} - 5 + 5 - \sqrt{3} = 2\sqrt{3}

(1p)

Calculăm acum 5b−2a5b - 2a, știind că a=8a = 8 și b=23b = 2\sqrt{3}:

5b−2a=5⋅23−2⋅8=103−165b - 2a = 5 \cdot 2\sqrt{3} - 2 \cdot 8 = 10\sqrt{3} - 16

(1p)

Demonstrăm că 103−16∈(1,2)10\sqrt{3} - 16 \in (1, 2):

1<103−16<2  ⟺  17<103<181 < 10\sqrt{3} - 16 < 2 \iff 17 < 10\sqrt{3} < 18

Ridicăm la pătrat toți termenii pozitivi:

172<(103)2<182  ⟺  289<100⋅3<324  ⟺  289<300<32417^2 < (10\sqrt{3})^2 < 18^2 \iff 289 < 100 \cdot 3 < 324 \iff 289 < 300 < 324

Inegalitatea 289<300<324289 < 300 < 324 fiind adevărată, rezultă că 5b−2a∈(1,2)5b - 2a \in (1, 2).

(1p)


3. Se consideră expresia:

E(x)=(3x+2)2−(x+3)(x−3)−x(x+5)−13,unde x∈RE(x) = (3x + 2)^2 - (x + 3)(x - 3) - x(x + 5) - 13, \quad \text{unde } x \in \mathbb{R}

(2p) a) Arată că E(x)=7x2+7xE(x) = 7x^2 + 7x.
(3p) b) Arată că pentru orice număr natural nn, numărul E(n)E(n) este divizibil cu 1414.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aducerea expresiei la forma restrânsă:

Dezvoltăm formulele de calcul prescurtat și desfacem parantezele:

(3x+2)2=(3x)2+2⋅3x⋅2+22=9x2+12x+4(3x + 2)^2 = (3x)^2 + 2 \cdot 3x \cdot 2 + 2^2 = 9x^2 + 12x + 4 (x+3)(x−3)=x2−32=x2−9(x + 3)(x - 3) = x^2 - 3^2 = x^2 - 9 x(x+5)=x2+5xx(x + 5) = x^2 + 5x

Înlocuim în expresia E(x)E(x):

E(x)=(9x2+12x+4)−(x2−9)−(x2+5x)−13E(x) = (9x^2 + 12x + 4) - (x^2 - 9) - (x^2 + 5x) - 13 E(x)=9x2+12x+4−x2+9−x2−5x−13E(x) = 9x^2 + 12x + 4 - x^2 + 9 - x^2 - 5x - 13

(1p)

Grupăm termenii asemenea:

E(x)=(9x2−x2−x2)+(12x−5x)+(4+9−13)E(x) = (9x^2 - x^2 - x^2) + (12x - 5x) + (4 + 9 - 13) E(x)=7x2+7x+0=7x2+7xE(x) = 7x^2 + 7x + 0 = 7x^2 + 7x

(1p)


b) Divizibilitatea cu 1414 a numărului E(n)E(n):

Pentru orice n∈Nn \in \mathbb{N}, dăm factor comun pe 7n7n:

E(n)=7n2+7n=7n(n+1)E(n) = 7n^2 + 7n = 7n(n + 1)

(1p)

Numerele nn și n+1n + 1 sunt două numere naturale consecutive. Dintre două numere consecutive, exact unul este par, deci produsul n(n+1)n(n + 1) este întotdeauna divizibil cu 22:

n(n+1) ⋮ 2  ⟹  n(n+1)=2k,k∈Nn(n + 1) \ \vdots \ 2 \implies n(n + 1) = 2k, \quad k \in \mathbb{N}

(1p)

Înlocuim în expresie:

E(n)=7⋅2k=14k  ⟹  14∣E(n)E(n) = 7 \cdot 2k = 14k \implies 14 \mid E(n)

Așadar, E(n)E(n) este divizibil cu 1414 pentru orice număr natural nn.

(1p)


4. Pe latura CDCD a pătratului ABCDABCD de latură AB=4 cmAB = 4\text{ cm}, se consideră un punct EE astfel încât CE=3⋅DECE = 3 \cdot DE. Notăm cu FF punctul de intersecție al dreptelor ACAC și BEBE.

Pătratul ABCD cu punctul E pe CD și intersecția F

(2p) a) Arată că CE=3 cmCE = 3\text{ cm}.
(3p) b) Află sinusul unghiului ∢BFA\sphericalangle BFA.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul lungimii segmentului CECE:

Punctul EE fiind situat pe latura CDCD, avem:

CD=CE+DECD = CE + DE

Înlocuim relația din ipoteză CE=3⋅DECE = 3 \cdot DE:

CD=3⋅DE+DE=4⋅DECD = 3 \cdot DE + DE = 4 \cdot DE

(1p)

ABCDABCD este pătrat de latură AB=4 cmAB = 4\text{ cm}, deci CD=AB=4 cmCD = AB = 4\text{ cm}:

4⋅DE=4  ⟹  DE=1 cm4 \cdot DE = 4 \implies DE = 1\text{ cm}

Rezultă lungimea segmentului CECE:

CE=3⋅1=3 cmCE = 3 \cdot 1 = 3\text{ cm}

(1p)


b) Aflarea sinusului unghiului ∢BFA\sphericalangle BFA:

Rezolvare Exercițiul 4

  1. Asemănarea triunghiurilor △CFE\triangle CFE și △AFB\triangle AFB:
    Latura CDCD fiind paralelă cu ABAB, avem CE∥ABCE \parallel AB.
    Conform teoremei fundamentale a asemănării în configurația clepsidră dată de punctul FF:

    △CFE∼△AFB  ⟹  EFBF=CEAB=CFAF\triangle CFE \sim \triangle AFB \implies \frac{EF}{BF} = \frac{CE}{AB} = \frac{CF}{AF}

    Știind că CE=3 cmCE = 3\text{ cm} și AB=4 cmAB = 4\text{ cm}, raportul este:

    EFBF=34  ⟹  EF+BFBF=3+44  ⟹  BEBF=74\frac{EF}{BF} = \frac{3}{4} \implies \frac{EF + BF}{BF} = \frac{3 + 4}{4} \implies \frac{BE}{BF} = \frac{7}{4}

(1p)

  1. Calculul lungimilor BEBE și BFBF:
    În triunghiul dreptunghic △BCE\triangle BCE (∢C=90∘\sphericalangle C = 90^\circ):

    BE=BC2+CE2=42+32=16+9=25=5 cmBE = \sqrt{BC^2 + CE^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5\text{ cm}

    Din BEBF=74\frac{BE}{BF} = \frac{7}{4}, deducem:

    BF=47⋅BE=47⋅5=207 cmBF = \frac{4}{7} \cdot BE = \frac{4}{7} \cdot 5 = \frac{20}{7}\text{ cm}

(1p)

  1. Determinarea sinusului:
    Fie OO punctul de intersecție al diagonalelor pătratului ABCDABCD (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}).
    Diagonalele pătratului sunt perpendiculare și se înjumătățesc:

    BD=AB2=42 cm  ⟹  BO=BD2=22 cmBD = AB\sqrt{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm} \implies BO = \frac{BD}{2} = 2\sqrt{2}\text{ cm}

    Deoarece BO⊥ACBO \perp AC și punctele A,F,O,CA, F, O, C sunt coliniare, triunghiul BOFBOF este dreptunghic în OO (∢BOF=90∘\sphericalangle BOF = 90^\circ).
    Unghiurile ∢BFA\sphericalangle BFA și ∢BFO\sphericalangle BFO sunt suplementare (având suma de 180∘180^\circ), deci sin⁡(∢BFA)=sin⁡(∢BFO)\sin(\sphericalangle BFA) = \sin(\sphericalangle BFO).
    În triunghiul dreptunghic BOFBOF:

    sin⁡(∢BFO)=cateta opusa˘ipotenuza˘=BOBF\sin(\sphericalangle BFO) = \frac{\text{cateta opusă}}{\text{ipotenuză}} = \frac{BO}{BF}

    Înlocuim valorile obținute:

    sin⁡(∢BFA)=22207=22⋅720=14220=7210\sin(\sphericalangle BFA) = \frac{2\sqrt{2}}{\frac{20}{7}} = 2\sqrt{2} \cdot \frac{7}{20} = \frac{14\sqrt{2}}{20} = \frac{7\sqrt{2}}{10}

(1p)


5. În figura alăturată, triunghiul isoscel ABCABC cu baza BC=12 cmBC = 12\text{ cm} are perimetrul egal cu 12(6+1) cm12(\sqrt{6} + 1)\text{ cm} și DD este mijlocul laturii ACAC. Mediatoarea laturii ACAC intersectează paralela prin punctul BB la latura ACAC în punctul EE.

Triunghiul isoscel ABC cu mediatoarea ED

(2p) a) Arată că AB=66 cmAB = 6\sqrt{6}\text{ cm}.
(3p) b) Calculează aria patrulaterului BCDEBCDE.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aflarea lungimii laturii ABAB:

Triunghiul ABCABC este isoscel cu baza BCBC, prin urmare laturile congruente sunt AB=ACAB = AC.

Perimetrul triunghiului ABCABC este:

P△ABC=AB+AC+BC=2AB+BC\mathcal{P}_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 2AB + BC

Înlocuim perimetrul și baza BC=12 cmBC = 12\text{ cm}:

2AB+12=12(6+1)=126+122AB + 12 = 12(\sqrt{6} + 1) = 12\sqrt{6} + 12

(1p)

Scăzând 1212 din ambii membri:

2AB=126  ⟹  AB=66 cm2AB = 12\sqrt{6} \implies AB = 6\sqrt{6}\text{ cm}

(1p)


b) Calculul ariei patrulaterului BCDEBCDE:

Rezolvare Exercițiul 5

  1. Înălțimile triunghiului isoscel ABCABC:
    Fie MM mijlocul bazei BCBC. În triunghiul isoscel ABCABC, mediana AMAM este și înălțime, deci AM⊥BCAM \perp BC, cu BM=MC=122=6 cmBM = MC = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}.
    În triunghiul dreptunghic △ABM\triangle ABM (∢M=90∘\sphericalangle M = 90^\circ):

    AM=AB2−BM2=(66)2−62=216−36=180=65 cmAM = \sqrt{AB^2 - BM^2} = \sqrt{(6\sqrt{6})^2 - 6^2} = \sqrt{216 - 36} = \sqrt{180} = 6\sqrt{5}\text{ cm}

    Fie BF⊥ACBF \perp AC, cu F∈ACF \in AC. Exprimăm aria triunghiului ABCABC în două moduri:

    A△ABC=BC⋅AM2=AC⋅BF2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{BC \cdot AM}{2} = \frac{AC \cdot BF}{2} 12⋅652=66⋅BF2  ⟹  365=36⋅BF  ⟹  BF=36536=1256=230 cm\frac{12 \cdot 6\sqrt{5}}{2} = \frac{6\sqrt{6} \cdot BF}{2} \implies 36\sqrt{5} = 3\sqrt{6} \cdot BF \implies BF = \frac{36\sqrt{5}}{3\sqrt{6}} = \frac{12\sqrt{5}}{\sqrt{6}} = 2\sqrt{30}\text{ cm}

(1p)

  1. Segmentul DFDF și natura patrulaterului BEDFBEDF:
    În triunghiul dreptunghic △BFC\triangle BFC (∢F=90∘\sphericalangle F = 90^\circ):

    FC=BC2−BF2=122−(230)2=144−120=24=26 cmFC = \sqrt{BC^2 - BF^2} = \sqrt{12^2 - (2\sqrt{30})^2} = \sqrt{144 - 120} = \sqrt{24} = 2\sqrt{6}\text{ cm}

    Punctul DD fiind mijlocul laturii AC=66 cmAC = 6\sqrt{6}\text{ cm}, avem:

    CD=AC2=36 cmCD = \frac{AC}{2} = 3\sqrt{6}\text{ cm}

    Punctul FF este situat între DD și CC, deci:

    DF=CD−FC=36−26=6 cmDF = CD - FC = 3\sqrt{6} - 2\sqrt{6} = \sqrt{6}\text{ cm}

    Dreapta EDED este mediatoarea segmentului ACAC, deci ED⊥ACED \perp AC.
    Cum și BF⊥ACBF \perp AC, rezultă ED∥BFED \parallel BF.
    Din ipoteză, BE∥ACBE \parallel AC, deci BE∥DFBE \parallel DF.
    Având laturile opuse paralele și unghiuri drepte, patrulaterul BEDFBEDF este un dreptunghi!
    Deducem dimensiunile sale:

    BE=DF=6 cmșiED=BF=230 cmBE = DF = \sqrt{6}\text{ cm} \quad \text{și} \quad ED = BF = 2\sqrt{30}\text{ cm}

(1p)

  1. Aria trapezului dreptunghic BCDEBCDE:
    Deoarece BE∥CDBE \parallel CD și ED⊥CDED \perp CD, patrulaterul BCDEBCDE este un trapez dreptunghic cu bazele BEBE și CDCD și înălțimea EDED.
    Calculăm aria sa:

    ABCDE=(BE+CD)⋅ED2\mathcal{A}_{BCDE} = \frac{(BE + CD) \cdot ED}{2}

    Înlocuim valorile obținute:

    ABCDE=(6+36)⋅2302=46⋅30=4180=4⋅65=245 cm2\mathcal{A}_{BCDE} = \frac{(\sqrt{6} + 3\sqrt{6}) \cdot 2\sqrt{30}}{2} = 4\sqrt{6} \cdot \sqrt{30} = 4\sqrt{180} = 4 \cdot 6\sqrt{5} = 24\sqrt{5}\text{ cm}^2

(1p)


6. În figura alăturată, VABCDVABCD este o piramidă patrulateră regulată cu toate muchiile egale cu 6 cm6\text{ cm}, AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\} și EE este mijlocul muchiei VDVD.

Piramida patrulateră regulată VABCD cu punctul E pe VD

(2p) a) Arată că dreapta EO∥(VBC)EO \parallel (VBC).
(3p) b) Calculează distanța de la punctul EE la planul (VBC)(VBC).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Paralelismul dreptei EOEO cu planul (VBC)(VBC):

Rezolvare Exercițiul 6

Baza piramidei regulate VABCDVABCD este pătratul ABCDABCD. Punctul OO fiind intersecția diagonalelor, este mijlocul segmentului BDBD.

În triunghiul △VDB\triangle VDB:

  • Punctul EE este mijlocul muchiei VDVD (din ipoteză);
  • Punctul OO este mijlocul segmentului BDBD.

Rezultă că segmentul EOEO este linie mijlocie în triunghiul △VDB\triangle VDB, prin urmare:

EO∥VBEO \parallel VB

(1p)

Dreapta VBVB este inclusă în planul feței laterale (VBC)(VBC), adică VB⊂(VBC)VB \subset (VBC), iar dreapta EOEO nu este inclusă în acest plan (EO⊄(VBC)EO \not\subset (VBC)).

Conform criteriului de paralelism dintre o dreaptă și un plan:

EO∥(VBC)EO \parallel (VBC)

(1p)


b) Distanța de la punctul EE la planul (VBC)(VBC):

  1. Reducerea distanței:
    Deoarece dreapta EOEO este paralelă cu planul (VBC)(VBC), distanța de la orice punct al dreptei la plan este aceeași:

    d(E,(VBC))=d(O,(VBC))d(E, (VBC)) = d(O, (VBC))

(1p)

  1. Construcția perpendicularei din OO pe planul (VBC)(VBC):
    Fie MM mijlocul muchiei bazei BCBC.
    În triunghiul echilateral △VBC\triangle VBC (VB=VC=BC=6 cmVB = VC = BC = 6\text{ cm}), apotema piramidei este VM⊥BCVM \perp BC:

    VM=BC32=632=33 cmVM = \frac{BC\sqrt{3}}{2} = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

    În baza pătrată ABCDABCD, apotema bazei este OM⊥BCOM \perp BC:

    OM=AB2=62=3 cmOM = \frac{AB}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

    Înălțimea piramidei este VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), deci VO⊥OMVO \perp OM. În triunghiul dreptunghic △VOM\triangle VOM:

    VO=VM2−OM2=(33)2−32=27−9=18=32 cmVO = \sqrt{VM^2 - OM^2} = \sqrt{(3\sqrt{3})^2 - 3^2} = \sqrt{27 - 9} = \sqrt{18} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

    Construim segmentul OF⊥VMOF \perp VM, cu F∈VMF \in VM.
    Demonstrăm că OF⊥(VBC)OF \perp (VBC):

    • Dreapta BCBC este perpendiculară atât pe OMOM, cât și pe VOVO, deci BC⊥(VOM)BC \perp (VOM).
    • Deoarece OF⊂(VOM)OF \subset (VOM), rezultă că BC⊥OFBC \perp OF, deci OF⊥BCOF \perp BC.
    • Dreapta OFOF este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (VBC)(VBC) (OF⊥VMOF \perp VM și OF⊥BCOF \perp BC, cu VM∩BC={M}VM \cap BC = \{M\}).

    Rezultă că OF⊥(VBC)OF \perp (VBC), deci distanța căutată este lungimea segmentului OFOF:

    d(O,(VBC))=OFd(O, (VBC)) = OF

(1p)

  1. Calculul lungimii OFOF:
    În triunghiul dreptunghic △VOM\triangle VOM (∢VOM=90∘\sphericalangle VOM = 90^\circ), înălțimea OFOF corespunzătoare ipotenuzei VMVM se calculează cu formula:

    OF=VO⋅OMVMOF = \frac{VO \cdot OM}{VM}

    Înlocuim valorile:

    OF=32⋅333=323=363=6 cmOF = \frac{3\sqrt{2} \cdot 3}{3\sqrt{3}} = \frac{3\sqrt{2}}{\sqrt{3}} = \frac{3\sqrt{6}}{3} = \sqrt{6}\text{ cm}

    Distanța de la punctul EE la planul (VBC)(VBC) este:

    d(E,(VBC))=6 cmd(E, (VBC)) = \sqrt{6}\text{ cm}

(1p)