1. Rezultatul calculului 12−12:3 este egal cu: (5p)
a) 0
b) 4
c) 8
d) 12
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Efectuăm mai întâi împărțirea (operație de ordinul al doilea):
12:3=4
Efectuăm apoi scăderea:
12−4=8
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
2. Numărul cu 20% mai mare decât 160 este egal cu: (5p)
a) 32
b) 128
c) 180
d) 192
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm mai întâi 20% din 160:
20%⋅160=10020⋅160=51⋅160=32
Numărul căutat este cu 32 mai mare decât 160:
160+32=192
(Alternativ, calculăm direct 120%⋅160=100120⋅160=1,2⋅160=192.)
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
3. Media aritmetică a numerelor naturale care aparțin intervalului (0,28) este: (5p)
a) 5
b) 3
c) 15
d) 10
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Încadrăm numărul irațional 28 între două pătrate perfecte consecutive:
25<28<36⟹25<28<36⟹5<28<6
Așadar, 28≈5,29. Numerele naturale din intervalul deschis (0,28) sunt:
{1,2,3,4,5}
Calculăm media aritmetică a acestor 5 numere:
ma=51+2+3+4+5=515=3
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
4. Inversul numărului 0,2 este numărul: (5p)
a) 51
b) −0,2
c) −51
d) 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scriem numărul zecimal sub formă de fracție ordinară ireductibilă:
0,2=102=51
Inversul unui număr real nenul x este x1. Astfel:
0,21=511=5
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
5. Patru elevi, Andrei, Bogdan, Carmen și Daniela, calculează media geometrică a numerelor a=2+3 și b=2−3. Rezultatele obținute de fiecare elev sunt trecute în tabelul următor: (5p)
Elev
Valoarea obținută
Carmen
1
Bogdan
7−43
Daniela
7+43
Andrei
2
Elevul care a obținut rezultatul corect este:
a) Daniela
b) Carmen
c) Bogdan
d) Andrei
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Formula mediei geometrice a două numere reale strict pozitive a și b este:
mg=a⋅b
Calculăm produsul a⋅b folosind formula diferenței de pătrate (x+y)(x−y)=x2−y2:
a⋅b=(2+3)(2−3)=22−(3)2=4−3=1
Extragem rădăcina pătrată:
mg=1=1
Conform tabelului, Carmen a obținut valoarea 1.
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
6. Afirmația: „Dacă 8 muncitori termină o lucrare în 3 zile, atunci 6 muncitori termină aceeași lucrare în 4 zile”, este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Numărul de muncitori și timpul necesar finalizării aceleiași lucrări sunt mărimi invers proporționale (un număr mai mic de muncitori necesită mai mult timp pentru același volum de muncă).
Volumul total al lucrării este exprimat în om-zile:
8 muncitori⋅3 zile=24 om-zile
Pentru 6 muncitori, numărul de zile necesare x este:
x=6 muncitori24 om-zile=4 zile
Deoarece 6⋅4=24, afirmația din enunț este adevărată.
1. În interiorul unui segment AB, cu AB=7 cm, se consideră un punct C. Dacă punctul M este mijlocul segmentului BC și AM=5,5 cm, atunci lungimea segmentului AC este egală cu: (5p)
a) 3,5 cm
b) 4,5 cm
c) 5 cm
d) 4 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul M se află între C și B, pe segmentul AB. Putem afla lungimea segmentului MB:
MB=AB−AM=7−5,5=1,5 cm
Punctul M fiind mijlocul segmentului BC, avem:
MC=MB=1,5 cm⟹BC=2⋅1,5=3 cm
Lungimea segmentului AC este:
AC=AB−BC=7−3=4 cm
(Sau calculăm AC=AM−MC=5,5−1,5=4 cm.)
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
2. În figura alăturată, AM este bisectoarea unghiului ∢BAC și punctele M,A,N sunt coliniare. Dacă ∢CAN=150∘, atunci măsura ∢BAC este de: (5p)
a) 60∘
b) 80∘
c) 110∘
d) 150∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctele M,A,N fiind coliniare în această ordine, semidreptele [AM și [AN sunt semidrepte opuse, formând unghiul alungit ∢MAN=180∘.
Unghiurile adiacente ∢CAM și ∢CAN sunt suplementare:
∢CAM=180∘−∢CAN=180∘−150∘=30∘
Semidreapta [AM este bisectoarea unghiului ∢BAC, deci:
∢BAC=2⋅∢CAM=2⋅30∘=60∘
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
3. Punctul E este un punct interior dreptunghiului ABCD, astfel încât măsura unghiului ∢CBE este de 70∘ și BC=BE. Măsura unghiului ∢DCE este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 35∘
c) 55∘
d) 60∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul △BCE, laturile BE și BC sunt egale (BE=BC), deci triunghiul este isoscel cu vârful în B.
Unghiurile de la baza CE sunt congruente, iar suma unghiurilor triunghiului este 180∘:
∢BCE=∢BEC=2180∘−∢CBE=2180∘−70∘=2110∘=55∘
În dreptunghiul ABCD, unghiul ∢BCD este drept (∢BCD=90∘).
Deoarece semidreapta [CE se află în interiorul unghiului ∢BCD, măsura unghiului ∢DCE este:
∢DCE=∢BCD−∢BCE=90∘−55∘=35∘
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABC în care M este mijlocul laturii AC și D este simetricul punctului B față de punctul C. Raportul dintre aria triunghiului ABM și aria triunghiului ABD este: (5p)
a) 31
b) 3
c) 4
d) 41
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul ABC, M este mijlocul laturii AC, deci segmentul BM este mediană. O mediană împarte un triunghi în două triunghiuri de arii egale:
A△ABM=21A△ABC
Punctul D fiind simetricul punctului B față de C, punctul C este mijlocul segmentului BD, adică BC=CD.
În triunghiul ABD, segmentul AC este mediană corespunzătoare laturii BD, ceea ce înseamnă că împarte triunghiul ABD în două triunghiuri de arii egale:
A△ABC=21A△ABD⟹A△ABD=2⋅A△ABC
Calculăm raportul ariilor:
A△ABDA△ABM=2⋅A△ABC21A△ABC=41
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
5. Fie cercul C(O,r) și triunghiul ABC ale cărui vârfuri aparțin cercului. Știind că ∢AOB=90∘ și măsura arcului AC⌢ este de 160∘, atunci măsura unghiului ∢BAC este de: (5p)
a) 40∘
b) 55∘
c) 100∘
d) 120∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiul la centru ∢AOB are măsura de 90∘, prin urmare măsura arcului mic AB⌢ este egală cu:
m(AB⌢)=∢AOB=90∘
Măsura arcului AC⌢ este dată în ipoteză ca fiind 160∘.
Măsura întregului cerc este de 360∘. Conform figurii, arcul BC⌢ completează cercul:
Unghiul ∢BAC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BC⌢. Măsura sa este jumătate din măsura arcului subîntins:
∢BAC=2m(BC⌢)=2110∘=55∘
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
6. Se consideră cubul ABCDA′B′C′D′. Valoarea raportului A′DBD′ este: (5p)
a) 23
b) 32
c) 26
d) 36
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie l lungimea muchiei cubului.
Segmentul BD′ este o diagonală a cubului, având formula:
BD′=l3
Segmentul A′D este o diagonală a feței pătrate ADD′A′, având lungimea:
A′D=l2
Calculăm raportul cerut și raționalizăm numitorul:
A′DBD′=l2l3=23=23⋅2=26
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Mihai vrea să își aranjeze colecția de figurine pe rafturile din camera lui. El observă că, dacă le grupează câte 3, câte 4 sau câte 5, de fiecare dată îi rămâne câte o figurină negrupată.
(2p) a) Este posibil ca numărul figurinelor din colecția lui Mihai să fie egal cu 64? Justifică răspunsul. (3p) b) Află numărul figurinelor pe care îl are Mihai în colecția sa, știind că acesta este un număr cuprins între 100 și 150.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Verificarea numărului 64:
Dacă Mihai ar avea 64 de figurine și le-ar grupa câte 4, aplicăm teorema împărțirii cu rest:
64:4=16 rest 0
(1p)
Deoarece restul obținut este 0, nu îi rămâne nicio figurină negrupată (restul ar trebui să fie 1).
Prin urmare, nu este posibil ca numărul figurinelor să fie 64.
(1p)
b) Determinarea numărului de figurine:
Fie n numărul figurinelor din colecția lui Mihai. Din ipoteză, prin gruparea câte 3, câte 4 și câte 5, restul este mereu 1:
⎩⎨⎧n=3a+1n=4b+1n=5c+1⟹⎩⎨⎧n−1=3an−1=4bn−1=5c
unde a,b,c∈N∗.
Rezultă că n−1 este un multiplu comun strict pozitiv al numerelor 3,4 și 5.
(1p)
Numerele 3,4,5 fiind prime între ele două câte două, cel mai mic multiplu comun al lor este produsul:
[3,4,5]=3⋅4⋅5=60
Așadar, n−1 este de forma:
n−1=60k⟹n=60k+1,k∈N∗
(1p)
Știm din enunț că numărul figurinelor este cuprins între 100 și 150, adică:
100<60k+1<150⟹99<60k<149
Singurul număr natural care verifică inegalitatea este k=2:
n=60⋅2+1=120+1=121
Colecția lui Mihai conține 121 de figurine.
(1p)
2. Se consideră numerele reale:
a=(121−482+7510)⋅48
și
b=(5−33)2+5−3
(2p) a) Arată că a este număr natural. (3p) b) Demonstrează că 5b−2a∈(1,2).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul numărului a:
Scoatem factorii de sub radicali:
12=4⋅3=2348=16⋅3=4375=25⋅3=53
Înlocuim în expresia din paranteză:
231−432+5310=231−231+32=32
(1p)
Înmulțim cu 48=43:
a=32⋅43=2⋅4=8
Deoarece 8∈N, numărul a este număr natural.
(1p)
b) Demonstrarea apartenenței 5b−2a∈(1,2):
Pentru calculul numărului b, folosim proprietatea x2=∣x∣:
b=∣5−33∣+5−3
Comparăm termenii 5 și 33:
5=25și33=9⋅3=27
Deoarece 25<27, avem 5<33, deci 5−33<0. Modulul este:
∣5−33∣=−(5−33)=33−5
Așadar:
b=33−5+5−3=23
(1p)
Calculăm acum 5b−2a, știind că a=8 și b=23:
5b−2a=5⋅23−2⋅8=103−16
(1p)
Demonstrăm că 103−16∈(1,2):
1<103−16<2⟺17<103<18
Ridicăm la pătrat toți termenii pozitivi:
172<(103)2<182⟺289<100⋅3<324⟺289<300<324
Inegalitatea 289<300<324 fiind adevărată, rezultă că 5b−2a∈(1,2).
(1p)
3. Se consideră expresia:
E(x)=(3x+2)2−(x+3)(x−3)−x(x+5)−13,unde x∈R
(2p) a) Arată că E(x)=7x2+7x. (3p) b) Arată că pentru orice număr natural n, numărul E(n) este divizibil cu 14.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Aducerea expresiei la forma restrânsă:
Dezvoltăm formulele de calcul prescurtat și desfacem parantezele:
Numerele n și n+1 sunt două numere naturale consecutive. Dintre două numere consecutive, exact unul este par, deci produsul n(n+1) este întotdeauna divizibil cu 2:
n(n+1)⋮2⟹n(n+1)=2k,k∈N
(1p)
Înlocuim în expresie:
E(n)=7⋅2k=14k⟹14∣E(n)
Așadar, E(n) este divizibil cu 14 pentru orice număr natural n.
(1p)
4. Pe latura CD a pătratului ABCD de latură AB=4 cm, se consideră un punct E astfel încât CE=3⋅DE. Notăm cu F punctul de intersecție al dreptelor AC și BE.
(2p) a) Arată că CE=3 cm. (3p) b) Află sinusul unghiului ∢BFA.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul lungimii segmentului CE:
Punctul E fiind situat pe latura CD, avem:
CD=CE+DE
Înlocuim relația din ipoteză CE=3⋅DE:
CD=3⋅DE+DE=4⋅DE
(1p)
ABCD este pătrat de latură AB=4 cm, deci CD=AB=4 cm:
4⋅DE=4⟹DE=1 cm
Rezultă lungimea segmentului CE:
CE=3⋅1=3 cm
(1p)
b) Aflarea sinusului unghiului ∢BFA:
Asemănarea triunghiurilor △CFE și △AFB:
Latura CD fiind paralelă cu AB, avem CE∥AB.
Conform teoremei fundamentale a asemănării în configurația clepsidră dată de punctul F:
△CFE∼△AFB⟹BFEF=ABCE=AFCF
Știind că CE=3 cm și AB=4 cm, raportul este:
BFEF=43⟹BFEF+BF=43+4⟹BFBE=47
(1p)
Calculul lungimilor BE și BF:
În triunghiul dreptunghic △BCE (∢C=90∘):
BE=BC2+CE2=42+32=16+9=25=5 cm
Din BFBE=47, deducem:
BF=74⋅BE=74⋅5=720 cm
(1p)
Determinarea sinusului:
Fie O punctul de intersecție al diagonalelor pătratului ABCD (AC∩BD={O}).
Diagonalele pătratului sunt perpendiculare și se înjumătățesc:
BD=AB2=42 cm⟹BO=2BD=22 cm
Deoarece BO⊥AC și punctele A,F,O,C sunt coliniare, triunghiul BOF este dreptunghic în O (∢BOF=90∘).
Unghiurile ∢BFA și ∢BFO sunt suplementare (având suma de 180∘), deci sin(∢BFA)=sin(∢BFO).
În triunghiul dreptunghic BOF:
sin(∢BFO)=ipotenuza˘cateta opusa˘=BFBO
Înlocuim valorile obținute:
sin(∢BFA)=72022=22⋅207=20142=1072
(1p)
5. În figura alăturată, triunghiul isoscel ABC cu baza BC=12 cm are perimetrul egal cu 12(6+1) cm și D este mijlocul laturii AC. Mediatoarea laturii AC intersectează paralela prin punctul B la latura AC în punctul E.
(2p) a) Arată că AB=66 cm. (3p) b) Calculează aria patrulaterului BCDE.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Aflarea lungimii laturii AB:
Triunghiul ABC este isoscel cu baza BC, prin urmare laturile congruente sunt AB=AC.
Perimetrul triunghiului ABC este:
P△ABC=AB+AC+BC=2AB+BC
Înlocuim perimetrul și baza BC=12 cm:
2AB+12=12(6+1)=126+12
(1p)
Scăzând 12 din ambii membri:
2AB=126⟹AB=66 cm
(1p)
b) Calculul ariei patrulaterului BCDE:
Înălțimile triunghiului isoscel ABC:
Fie M mijlocul bazei BC. În triunghiul isoscel ABC, mediana AM este și înălțime, deci AM⊥BC, cu BM=MC=212=6 cm.
În triunghiul dreptunghic △ABM (∢M=90∘):
AM=AB2−BM2=(66)2−62=216−36=180=65 cm
Fie BF⊥AC, cu F∈AC. Exprimăm aria triunghiului ABC în două moduri:
A△ABC=2BC⋅AM=2AC⋅BF212⋅65=266⋅BF⟹365=36⋅BF⟹BF=36365=6125=230 cm
(1p)
Segmentul DF și natura patrulaterului BEDF:
În triunghiul dreptunghic △BFC (∢F=90∘):
FC=BC2−BF2=122−(230)2=144−120=24=26 cm
Punctul D fiind mijlocul laturii AC=66 cm, avem:
CD=2AC=36 cm
Punctul F este situat între D și C, deci:
DF=CD−FC=36−26=6 cm
Dreapta ED este mediatoarea segmentului AC, deci ED⊥AC.
Cum și BF⊥AC, rezultă ED∥BF.
Din ipoteză, BE∥AC, deci BE∥DF.
Având laturile opuse paralele și unghiuri drepte, patrulaterul BEDF este un dreptunghi!
Deducem dimensiunile sale:
BE=DF=6 cmșiED=BF=230 cm
(1p)
Aria trapezului dreptunghic BCDE:
Deoarece BE∥CD și ED⊥CD, patrulaterul BCDE este un trapez dreptunghic cu bazele BE și CD și înălțimea ED.
Calculăm aria sa:
6. În figura alăturată, VABCD este o piramidă patrulateră regulată cu toate muchiile egale cu 6 cm, AC∩BD={O} și E este mijlocul muchiei VD.
(2p) a) Arată că dreapta EO∥(VBC). (3p) b) Calculează distanța de la punctul E la planul (VBC).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Paralelismul dreptei EO cu planul (VBC):
Baza piramidei regulate VABCD este pătratul ABCD. Punctul O fiind intersecția diagonalelor, este mijlocul segmentului BD.
În triunghiul △VDB:
Punctul E este mijlocul muchiei VD (din ipoteză);
Punctul O este mijlocul segmentului BD.
Rezultă că segmentul EO este linie mijlocie în triunghiul △VDB, prin urmare:
EO∥VB
(1p)
Dreapta VB este inclusă în planul feței laterale (VBC), adică VB⊂(VBC), iar dreapta EO nu este inclusă în acest plan (EO⊂(VBC)).
Conform criteriului de paralelism dintre o dreaptă și un plan:
EO∥(VBC)
(1p)
b) Distanța de la punctul E la planul (VBC):
Reducerea distanței:
Deoarece dreapta EO este paralelă cu planul (VBC), distanța de la orice punct al dreptei la plan este aceeași:
d(E,(VBC))=d(O,(VBC))
(1p)
Construcția perpendicularei din O pe planul (VBC):
Fie M mijlocul muchiei bazei BC.
În triunghiul echilateral △VBC (VB=VC=BC=6 cm), apotema piramidei este VM⊥BC:
VM=2BC3=263=33 cm
În baza pătrată ABCD, apotema bazei este OM⊥BC:
OM=2AB=26=3 cm
Înălțimea piramidei este VO⊥(ABC), deci VO⊥OM. În triunghiul dreptunghic △VOM:
VO=VM2−OM2=(33)2−32=27−9=18=32 cm
Construim segmentul OF⊥VM, cu F∈VM.
Demonstrăm că OF⊥(VBC):
Dreapta BC este perpendiculară atât pe OM, cât și pe VO, deci BC⊥(VOM).
Deoarece OF⊂(VOM), rezultă că BC⊥OF, deci OF⊥BC.
Dreapta OF este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (VBC) (OF⊥VM și OF⊥BC, cu VM∩BC={M}).
Rezultă că OF⊥(VBC), deci distanța căutată este lungimea segmentului OF:
d(O,(VBC))=OF
(1p)
Calculul lungimii OF:
În triunghiul dreptunghic △VOM (∢VOM=90∘), înălțimea OF corespunzătoare ipotenuzei VM se calculează cu formula: