BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Cluj

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Cluj

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 4⋅25−4⋅25:504 \cdot 25 - 4 \cdot 25 : 50 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 9292
c) 9898
d) 100100

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Înmulțirile și împărțirile se efectuează în ordinea în care apar, de la stânga la dreapta:

4⋅25=1004 \cdot 25 = 100

Calculăm al doilea termen:

4⋅25:50=100:50=24 \cdot 25 : 50 = 100 : 50 = 2

Efectuăm scăderea:

100−2=98100 - 2 = 98

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. Fie mulțimile A={1,2,3,4,5,6}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6\} și B={1,3,4,6,9}B = \{1, 3, 4, 6, 9\}. Suma elementelor mulțimii A∩BA \cap B este: (5p)

a) 88
b) 44
c) 77
d) 1414

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Intersecția a două mulțimi este formată din elementele comune ambelor mulțimi:

A∩B={1,3,4,6}A \cap B = \{1, 3, 4, 6\}

Calculăm suma elementelor mulțimii A∩BA \cap B:

S=1+3+4+6=14S = 1 + 3 + 4 + 6 = 14

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. Într-o urnă sunt 17 bile albe și 13 bile negre. Se extrage o bilă. Probabilitatea ca bila extrasă să fie neagră este: (5p)

a) 1330\frac{13}{30}
b) 1730\frac{17}{30}
c) 1317\frac{13}{17}
d) 1713\frac{17}{13}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Probabilitatea realizării unui eveniment este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:

P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibileP = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}}

Calculăm numărul total de bile din urnă (cazuri posibile):

17+13=3017 + 13 = 30

Numărul de bile negre (cazuri favorabile) este 13.

Așadar:

P=1330P = \frac{13}{30}

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


4. Un biciclist parcurge în prima zi o treime din drum, în a doua zi 25\frac{2}{5} din drum, în a treia zi 14\frac{1}{4} din drum, iar în a patra zi, restul. Cea mai mare distanță a parcurs-o în: (5p)

a) prima zi
b) a doua zi
c) a treia zi
d) a patra zi

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie DD lungimea întregului drum. Biciclistul parcurge:

  • În prima zi: 13⋅D\frac{1}{3} \cdot D
  • În a doua zi: 25⋅D\frac{2}{5} \cdot D
  • În a treia zi: 14⋅D\frac{1}{4} \cdot D

Aducem fracțiile la cel mai mic numitor comun, care este [3,5,4]=60[3, 5, 4] = 60:

13=2060\frac{1}{3} = \frac{20}{60} 25=2460\frac{2}{5} = \frac{24}{60} 14=1560\frac{1}{4} = \frac{15}{60}

Suma distanțelor parcurse în primele trei zile reprezintă:

2060+2460+1560=5960 din drum\frac{20}{60} + \frac{24}{60} + \frac{15}{60} = \frac{59}{60} \text{ din drum}

În a patra zi a parcurs restul:

1−5960=160 din drum1 - \frac{59}{60} = \frac{1}{60} \text{ din drum}

Comparăm cele patru fracții:

2460>2060>1560>160\frac{24}{60} > \frac{20}{60} > \frac{15}{60} > \frac{1}{60}

Fracția cea mai mare este 2460=25\frac{24}{60} = \frac{2}{5}, corespunzătoare celei de-a doua zile.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. Cel mai mare divizor comun al numerelor 90, 70 și 280 este egal cu: (5p)

a) 55
b) 280280
c) 1010
d) 25202520

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Descompunem numerele în factori primi:

90=9⋅10=2⋅32⋅590 = 9 \cdot 10 = 2 \cdot 3^2 \cdot 5 70=2⋅5⋅770 = 2 \cdot 5 \cdot 7 280=28⋅10=23⋅5⋅7280 = 28 \cdot 10 = 2^3 \cdot 5 \cdot 7

Cel mai mare divizor comun se obține luând factorii primi comuni, la puterea cea mai mică:

cmmdc(90,70,280)=21⋅51=10\text{cmmdc}(90, 70, 280) = 2^1 \cdot 5^1 = 10

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. Afirmația „0,1(23)=123990,1(23) = \frac{123}{99}” este: (5p)

a) Adevărată
b) Falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Transformăm fracția zecimală periodică mixtă 0,1(23)0,1(23) în fracție ordinară conform regulii:

0,1(23)=123−1990=1229900,1(23) = \frac{123 - 1}{990} = \frac{122}{990}

Simplificăm prin 2:

122990=61495\frac{122}{990} = \frac{61}{495}

Pe de altă parte, fracția din afirmație este supraunitară:

12399=1,(24)>1\frac{123}{99} = 1,(24) > 1

Cum 61495≠12399\frac{61}{495} \neq \frac{123}{99}, afirmația este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Se dau punctele OO, AA, BB din figura alăturată, astfel încât OA=4 cmOA = 4\text{ cm}, OB=10 cmOB = 10\text{ cm}. Atunci distanța de la OO la mijlocul segmentului ABAB este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 5 cm5\text{ cm}
c) 7 cm7\text{ cm}
d) 9 cm9\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele OO, AA, BB sunt coliniare, în această ordine. Calculăm lungimea segmentului ABAB:

AB=OB−OA=10−4=6 cmAB = OB - OA = 10 - 4 = 6\text{ cm}

Fie MM mijlocul segmentului ABAB. Atunci:

AM=AB2=62=3 cmAM = \frac{AB}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Distanța de la punctul OO la mijlocul MM este:

OM=OA+AM=4+3=7 cmOM = OA + AM = 4 + 3 = 7\text{ cm}

(Alternativ, coordonata mijlocului este media aritmetică a distanțelor: OM=OA+OB2=4+102=7 cmOM = \frac{OA + OB}{2} = \frac{4 + 10}{2} = 7\text{ cm}).

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. În figura alăturată, AB∥CDAB \parallel CD. Atunci măsura lui xx este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 60∘60^\circ
b) 80∘80^\circ
c) 40∘40^\circ
d) 30∘30^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie VV vârful de pe dreapta CDCD, iar P1P_1 și P2P_2 punctele de intersecție ale dreptelor cu dreapta ABAB, astfel încât x=∢VP1P2x = \sphericalangle V P_1 P_2.

Conform figurii, unghiul dintre VP2V P_2 și semidreapta VDVD este de 80∘80^\circ, iar ∢P1VP2=20∘\sphericalangle P_1 V P_2 = 20^\circ.

Deoarece dreptele ABAB și CDCD sunt paralele, unghiul ∢DVP2\sphericalangle D V P_2 și unghiul ∢VP2P1\sphericalangle V P_2 P_1 sunt alterne interne, deci sunt congruente:

∢VP2P1=∢DVP2=80∘\sphericalangle V P_2 P_1 = \sphericalangle D V P_2 = 80^\circ

În triunghiul VP1P2V P_1 P_2, suma măsurilor unghiurilor este egală cu 180∘180^\circ:

∢VP1P2+∢P1VP2+∢VP2P1=180∘\sphericalangle V P_1 P_2 + \sphericalangle P_1 V P_2 + \sphericalangle V P_2 P_1 = 180^\circ

Înlocuim valorile cunoscute:

x+20∘+80∘=180∘x + 20^\circ + 80^\circ = 180^\circ x+100∘=180∘  ⟹  x=80∘x + 100^\circ = 180^\circ \implies x = 80^\circ

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. În triunghiul ABCABC din figura alăturată, AC=6 cmAC = 6\text{ cm}, ∢A=30∘\sphericalangle A = 30^\circ și aria triunghiului ABCABC este de 18 cm218\text{ cm}^2. Atunci lungimea laturii ABAB este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 14 cm14\text{ cm}
b) 12 cm12\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 6 cm6\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Folosim formula ariei unui triunghi în funcție de două laturi și sinusul unghiului dintre ele:

A△ABC=AB⋅AC⋅sin⁡(∢A)2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin(\sphericalangle A)}{2}

Știind că sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \frac{1}{2}, AC=6 cmAC = 6\text{ cm} și A△ABC=18 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = 18\text{ cm}^2, obținem:

18=AB⋅6⋅12218 = \frac{AB \cdot 6 \cdot \frac{1}{2}}{2} 18=3⋅AB218 = \frac{3 \cdot AB}{2}

Înmulțim ambii membri cu 2:

3⋅AB=36  ⟹  AB=363=12 cm3 \cdot AB = 36 \implies AB = \frac{36}{3} = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD cu lungimea laturii de 8 cm8\text{ cm} și punctul EE aparține segmentului CDCD astfel încât DE=2 cmDE = 2\text{ cm}. Distanța de la punctul AA la dreapta BEBE este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 6,4 cm6,4\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 8,2 cm8,2\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece ABCDABCD este pătrat cu latura de 8 cm8\text{ cm}, avem CD=8 cmCD = 8\text{ cm} și BC=8 cmBC = 8\text{ cm}.

Punctul E∈[CD]E \in [CD] cu DE=2 cmDE = 2\text{ cm}, deci:

EC=CD−DE=8−2=6 cmEC = CD - DE = 8 - 2 = 6\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic BCEBCE (∢C=90∘\sphericalangle C = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea ipotenuzei BEBE:

BE=BC2+EC2=82+62=64+36=100=10 cmBE = \sqrt{BC^2 + EC^2} = \sqrt{8^2 + 6^2} = \sqrt{64 + 36} = \sqrt{100} = 10\text{ cm}

Distanța de la AA la dreapta BEBE reprezintă înălțimea corespunzătoare laturii BEBE în triunghiul ABEABE:

d(A,BE)=2⋅A△ABEBEd(A, BE) = \frac{2 \cdot \mathcal{A}_{\triangle ABE}}{BE}

Aria triunghiului ABEABE se poate calcula raportat la baza AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și înălțimea egală cu distanța dintre dreptele paralele ABAB și CDCD, adică AD=8 cmAD = 8\text{ cm}:

A△ABE=AB⋅AD2=8⋅82=32 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABE} = \frac{AB \cdot AD}{2} = \frac{8 \cdot 8}{2} = 32\text{ cm}^2

(Alternativ, scădem din aria pătratului ariile triunghiurilor △ADE\triangle ADE și △BCE\triangle BCE: A△ABE=64−8⋅22−8⋅62=64−8−24=32 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABE} = 64 - \frac{8 \cdot 2}{2} - \frac{8 \cdot 6}{2} = 64 - 8 - 24 = 32\text{ cm}^2).

Calculăm distanța:

d(A,BE)=2⋅3210=6410=6,4 cmd(A, BE) = \frac{2 \cdot 32}{10} = \frac{64}{10} = 6,4\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD înscris în cercul C(O,R)\mathcal{C}(O, R). Dacă AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, atunci lungimea cercului este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 122π cm12\sqrt{2}\pi\text{ cm}
b) 18π cm18\pi\text{ cm}
c) 62π cm6\sqrt{2}\pi\text{ cm}
d) 32π cm3\sqrt{2}\pi\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Diagonala pătratului înscris în cerc este diametrul cercului circumscris:

d=AC=AB2=62 cmd = AC = AB\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Raza cercului circumscris este egală cu jumătatea diagonalei:

R=AC2=622=32 cmR = \frac{AC}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

Lungimea cercului se calculează cu formula:

Lcerc=2πR=2π⋅32=62π cmL_{\text{cerc}} = 2\pi R = 2\pi \cdot 3\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\pi\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. În figura alăturată, DE∥BCDE \parallel BC, atunci xx este egal cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 33
b) 44
c) 55
d) 66

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul ABCABC, punctele D∈[AB]D \in [AB] și E∈[AC]E \in [AC], iar DE∥BCDE \parallel BC. Conform figurii, avem:

  • AD=5AD = 5
  • DB=x+1DB = x + 1
  • AE=7AE = 7
  • EC=2x−1EC = 2x - 1

Aplicăm teorema lui Thales:

ADDB=AEEC\frac{AD}{DB} = \frac{AE}{EC}

Înlocuim valorile:

5x+1=72x−1\frac{5}{x + 1} = \frac{7}{2x - 1}

Egalăm produsul extremilor cu cel al mezilor:

5(2x−1)=7(x+1)5(2x - 1) = 7(x + 1) 10x−5=7x+710x - 5 = 7x + 7

Separăm termenii cu xx:

10x−7x=7+510x - 7x = 7 + 5 3x=12  ⟹  x=43x = 12 \implies x = 4

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. La o florărie se fac aranjamente cu flori. Dacă fiecare vas ar avea 15 flori, atunci nu ar mai fi flori pentru 2 vase. Dacă fiecare vas ar avea 11 flori, atunci ar rămâne 6 flori.

(2p) a) Verificați dacă pot fi 90 de flori. Justificați răspunsul!
(3p) b) Determinați numărul de vase și numărul de flori.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Presupunem că sunt 90 de flori.

Conform celei de-a doua ipoteze, dacă în fiecare vas se pun câte 11 flori, ar trebui să rămână 6 flori.

Efectuăm împărțirea cu rest a numărului de flori la 11:

90=11⋅8+290 = 11 \cdot 8 + 2

Restul obținut este 2 flori, ceea ce contrazice ipoteza că ar rămâne 6 flori (2≠62 \neq 6).

Așadar, nu pot fi 90 de flori.

(2 puncte)

b) Notăm cu vv numărul de vase și cu ff numărul total de flori.

Transpunem datele problemei în relații algebrice:

  1. Dacă fiecare vas ar avea 15 flori, 2 vase rămân goale, deci florile ocupă v−2v - 2 vase:
f=15(v−2)f = 15(v - 2)
  1. Dacă fiecare vas ar avea 11 flori, rămân 6 flori în plus:
f=11v+6f = 11v + 6

Egalăm cele două expresii ale numărului de flori:

15(v−2)=11v+615(v - 2) = 11v + 6 15v−30=11v+615v - 30 = 11v + 6

Separăm necunoscuta:

15v−11v=6+3015v - 11v = 6 + 30 4v=36  ⟹  v=9 vase4v = 36 \implies v = 9\text{ vase}

Aflăm numărul de flori înlocuind v=9v = 9:

f=11⋅9+6=99+6=105 florif = 11 \cdot 9 + 6 = 99 + 6 = 105\text{ flori}

(Verificare: 15⋅(9−2)=15⋅7=10515 \cdot (9 - 2) = 15 \cdot 7 = 105).

Răspuns: Sunt 9 vase și 105 flori.

(3 puncte)


2. Se dau mulțimile A={x∈Z  |  2x+43x−4∈Z}A = \left\{x \in \mathbb{Z} \;\middle|\; \frac{2x+4}{3x-4} \in \mathbb{Z}\right\} și B={x∈R  |  ∣4x−33∣≤3}B = \left\{x \in \mathbb{R} \;\middle|\; \left|\frac{4x-3}{3}\right| \le 3 \right\}.

(2p) a) Aflați elementele mulțimii AA.
(3p) b) Determinați mulțimea BB și cardinalul mulțimii A∩BA \cap B.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Condiția 2x+43x−4∈Z\frac{2x+4}{3x-4} \in \mathbb{Z} este echivalentă cu (3x−4)∣(2x+4)(3x - 4) \mid (2x + 4).

Deoarece orice număr întreg divide un multiplu al său:

(3x−4)∣(2x+4)  ⟹  (3x−4)∣3(2x+4)  ⟹  (3x−4)∣(6x+12)(3x - 4) \mid (2x + 4) \implies (3x - 4) \mid 3(2x + 4) \implies (3x - 4) \mid (6x + 12)

De asemenea:

(3x−4)∣2(3x−4)  ⟹  (3x−4)∣(6x−8)(3x - 4) \mid 2(3x - 4) \implies (3x - 4) \mid (6x - 8)

Dacă un număr divide două cantități, el divide și diferența lor:

(3x−4)∣[(6x+12)−(6x−8)]  ⟹  (3x−4)∣20(3x - 4) \mid \bigl[(6x + 12) - (6x - 8)\bigr] \implies (3x - 4) \mid 20

Mulțimea divizorilor întregi ai numărului 20 este:

D20={−20,−10,−5,−4,−2,−1,1,2,4,5,10,20}\mathcal{D}_{20} = \{-20, -10, -5, -4, -2, -1, 1, 2, 4, 5, 10, 20\}

Avem 3x=d+43x = d + 4, deci x=d+43x = \frac{d + 4}{3}. Verificăm pentru care divizori d∈D20d \in \mathcal{D}_{20}, d+4d + 4 este divizibil cu 3:

  • 3x−4=−20  ⟹  3x=−163x - 4 = -20 \implies 3x = -16 (nu convine)
  • 3x−4=−10  ⟹  3x=−6  ⟹  x=−2∈Z3x - 4 = -10 \implies 3x = -6 \implies x = -2 \in \mathbb{Z}
  • 3x−4=−5  ⟹  3x=−13x - 4 = -5 \implies 3x = -1 (nu convine)
  • 3x−4=−4  ⟹  3x=0  ⟹  x=0∈Z3x - 4 = -4 \implies 3x = 0 \implies x = 0 \in \mathbb{Z}
  • 3x−4=−2  ⟹  3x=23x - 4 = -2 \implies 3x = 2 (nu convine)
  • 3x−4=−1  ⟹  3x=3  ⟹  x=1∈Z3x - 4 = -1 \implies 3x = 3 \implies x = 1 \in \mathbb{Z}
  • 3x−4=1  ⟹  3x=53x - 4 = 1 \implies 3x = 5 (nu convine)
  • 3x−4=2  ⟹  3x=6  ⟹  x=2∈Z3x - 4 = 2 \implies 3x = 6 \implies x = 2 \in \mathbb{Z}
  • 3x−4=4  ⟹  3x=83x - 4 = 4 \implies 3x = 8 (nu convine)
  • 3x−4=5  ⟹  3x=9  ⟹  x=3∈Z3x - 4 = 5 \implies 3x = 9 \implies x = 3 \in \mathbb{Z}
  • 3x−4=10  ⟹  3x=143x - 4 = 10 \implies 3x = 14 (nu convine)
  • 3x−4=20  ⟹  3x=24  ⟹  x=8∈Z3x - 4 = 20 \implies 3x = 24 \implies x = 8 \in \mathbb{Z}

Verificăm dacă pentru toate aceste soluții fracția inițială este număr întreg:

  • x=−2  ⟹  0−10=0∈Zx = -2 \implies \frac{0}{-10} = 0 \in \mathbb{Z}
  • x=0  ⟹  4−4=−1∈Zx = 0 \implies \frac{4}{-4} = -1 \in \mathbb{Z}
  • x=1  ⟹  6−1=−6∈Zx = 1 \implies \frac{6}{-1} = -6 \in \mathbb{Z}
  • x=2  ⟹  82=4∈Zx = 2 \implies \frac{8}{2} = 4 \in \mathbb{Z}
  • x=3  ⟹  105=2∈Zx = 3 \implies \frac{10}{5} = 2 \in \mathbb{Z}
  • x=8  ⟹  2020=1∈Zx = 8 \implies \frac{20}{20} = 1 \in \mathbb{Z}

Prin urmare:

A={−2,0,1,2,3,8}A = \{-2, 0, 1, 2, 3, 8\}

(2 puncte)

b) Determinăm intervalul pentru mulțimea BB:

∣4x−33∣≤3  ⟺  −3≤4x−33≤3\left|\frac{4x - 3}{3}\right| \le 3 \iff -3 \le \frac{4x - 3}{3} \le 3

Înmulțim toți termenii inegalității cu 3:

−9≤4x−3≤9-9 \le 4x - 3 \le 9

Adunăm 3:

−6≤4x≤12-6 \le 4x \le 12

Împărțim la 4:

−64≤x≤124  ⟺  −32≤x≤3-\frac{6}{4} \le x \le \frac{12}{4} \iff -\frac{3}{2} \le x \le 3

Așadar:

B=[−32,3]=[−1,5;3]B = \left[-\frac{3}{2}, 3\right] = [-1,5; 3]

Determinăm intersecția A∩BA \cap B: căutăm elementele din A={−2,0,1,2,3,8}A = \{-2, 0, 1, 2, 3, 8\} care aparțin intervalului [−1,5;3][-1,5; 3]:

  • −2<−1,5  ⟹  −2∉B-2 < -1,5 \implies -2 \notin B
  • 0∈[−1,5;3]0 \in [-1,5; 3]
  • 1∈[−1,5;3]1 \in [-1,5; 3]
  • 2∈[−1,5;3]2 \in [-1,5; 3]
  • 3∈[−1,5;3]3 \in [-1,5; 3]
  • 8>3  ⟹  8∉B8 > 3 \implies 8 \notin B

Rezultă:

A∩B={0,1,2,3}A \cap B = \{0, 1, 2, 3\}

Cardinalul mulțimii A∩BA \cap B este:

card⁡(A∩B)=4\operatorname{card}(A \cap B) = 4

(3 puncte)


3. Se consideră numerele reale a=33+22a = 3\sqrt{3} + 2\sqrt{2} și b=23−32b = 2\sqrt{3} - 3\sqrt{2}.

(2p) a) Arătați că (a−b)2>77(a - b)^2 > 77.
(3p) b) Arătați că numărul n=10+a2+62⋅∣b∣n = 10 + a^2 + 6\sqrt{2} \cdot |b| este pătratul unui număr natural.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculăm diferența a−ba - b:

a−b=(33+22)−(23−32)=33+22−23+32=3+52a - b = (3\sqrt{3} + 2\sqrt{2}) - (2\sqrt{3} - 3\sqrt{2}) = 3\sqrt{3} + 2\sqrt{2} - 2\sqrt{3} + 3\sqrt{2} = \sqrt{3} + 5\sqrt{2}

Ridicăm la pătrat folosind formula (u+v)2=u2+2uv+v2(u + v)^2 = u^2 + 2uv + v^2:

(a−b)2=(3+52)2=(3)2+2⋅3⋅52+(52)2(a - b)^2 = (\sqrt{3} + 5\sqrt{2})^2 = (\sqrt{3})^2 + 2 \cdot \sqrt{3} \cdot 5\sqrt{2} + (5\sqrt{2})^2 (a−b)2=3+106+25⋅2=53+106(a - b)^2 = 3 + 10\sqrt{6} + 25 \cdot 2 = 53 + 10\sqrt{6}

Trebuie să demonstrăm că:

53+106>77  ⟺  106>77−53  ⟺  106>2453 + 10\sqrt{6} > 77 \iff 10\sqrt{6} > 77 - 53 \iff 10\sqrt{6} > 24

Împărțim la 2 ambii membri:

56>125\sqrt{6} > 12

Ridicăm la pătrat ambii termeni (fiind pozitivi):

(56)2=25⋅6=150(5\sqrt{6})^2 = 25 \cdot 6 = 150 122=14412^2 = 144

Cum 150>144150 > 144, rezultă că 56>125\sqrt{6} > 12 este adevărată, deci:

(a−b)2>77(a - b)^2 > 77

(2 puncte)

b) Calculăm pe rând componentele numărului nn:

  1. Calculăm a2a^2:
a2=(33+22)2=(33)2+2⋅33⋅22+(22)2a^2 = (3\sqrt{3} + 2\sqrt{2})^2 = (3\sqrt{3})^2 + 2 \cdot 3\sqrt{3} \cdot 2\sqrt{2} + (2\sqrt{2})^2 a2=27+126+8=35+126a^2 = 27 + 12\sqrt{6} + 8 = 35 + 12\sqrt{6}
  1. Determinăm ∣b∣|b|: Comparăm 23=122\sqrt{3} = \sqrt{12} cu 32=183\sqrt{2} = \sqrt{18}. Deoarece 12<1812 < 18, avem 12<18\sqrt{12} < \sqrt{18}, deci b<0b < 0. Așadar:
∣b∣=∣23−32∣=−(23−32)=32−23|b| = |2\sqrt{3} - 3\sqrt{2}| = -(2\sqrt{3} - 3\sqrt{2}) = 3\sqrt{2} - 2\sqrt{3}
  1. Calculăm produsul 62⋅∣b∣6\sqrt{2} \cdot |b|:
62⋅∣b∣=62(32−23)=18⋅2−126=36−1266\sqrt{2} \cdot |b| = 6\sqrt{2}(3\sqrt{2} - 2\sqrt{3}) = 18 \cdot 2 - 12\sqrt{6} = 36 - 12\sqrt{6}
  1. Înlocuim în expresia lui nn:
n=10+a2+62⋅∣b∣=10+(35+126)+(36−126)n = 10 + a^2 + 6\sqrt{2} \cdot |b| = 10 + (35 + 12\sqrt{6}) + (36 - 12\sqrt{6})

Reducem termenii cu radical:

n=10+35+36=81n = 10 + 35 + 36 = 81

Deoarece 81=9281 = 9^2 și 9∈N9 \in \mathbb{N}, rezultă că numărul nn este pătratul unui număr natural.

(3 puncte)


4. În figura alăturată, ABCABC este un triunghi cu laturile AB=21 cmAB = 21\text{ cm}, AC=35 cmAC = 35\text{ cm} și BC=28 cmBC = 28\text{ cm}. Se ia pe BCBC punctul DD astfel încât BDDC=25\frac{BD}{DC} = \frac{2}{5}. Prin punctul DD se duc paralelele DEDE la ABAB, E∈ACE \in AC și DFDF la ACAC, F∈ABF \in AB.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Calculați aria triunghiului ABCABC.
(3p) b) Calculați perimetrul patrulaterului AEDFAEDF.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura Rezolvare Subiectul III Exercițiul 4

a) Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora pentru laturile triunghiului ABCABC:

AB2+BC2=212+282=441+784=1225AB^2 + BC^2 = 21^2 + 28^2 = 441 + 784 = 1225 AC2=352=1225AC^2 = 35^2 = 1225

Deoarece AB2+BC2=AC2AB^2 + BC^2 = AC^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB (∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ).

Aria triunghiului dreptunghic ABCABC este semiprodusul catetelor:

A△ABC=AB⋅BC2=21⋅282=21⋅14=294 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot BC}{2} = \frac{21 \cdot 28}{2} = 21 \cdot 14 = 294\text{ cm}^2

(Alternativ, aplicând formula lui Heron: semiperimetrul p=21+28+352=42 cmp = \frac{21 + 28 + 35}{2} = 42\text{ cm}, deci A△ABC=42⋅(42−21)⋅(42−28)⋅(42−35)=42⋅21⋅14⋅7=294 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \sqrt{42 \cdot (42-21) \cdot (42-28) \cdot (42-35)} = \sqrt{42 \cdot 21 \cdot 14 \cdot 7} = 294\text{ cm}^2).

(2 puncte)

b) În patrulaterul AEDFAEDF:

  • DE∥ABDE \parallel AB, adică DE∥AFDE \parallel AF
  • DF∥ACDF \parallel AC, adică DF∥AEDF \parallel AE

Patrulaterul cu laturile opuse paralele două câte două este paralelogram, deci:

AF=DEșiAE=DFAF = DE \quad \text{și} \quad AE = DF

Perimetrul paralelogramului este:

PAEDF=2(DE+DF)\mathcal{P}_{AEDF} = 2(DE + DF)

Determinăm lungimile segmentelor BDBD și DCDC:

BDDC=25  ⟹  BDBD+DC=22+5  ⟹  BDBC=27\frac{BD}{DC} = \frac{2}{5} \implies \frac{BD}{BD + DC} = \frac{2}{2 + 5} \implies \frac{BD}{BC} = \frac{2}{7}

Cum BC=28 cmBC = 28\text{ cm}:

BD=27⋅28=8 cmBD = \frac{2}{7} \cdot 28 = 8\text{ cm} DC=BC−BD=28−8=20 cmDC = BC - BD = 28 - 8 = 20\text{ cm}

Aplicăm Teorema Fundamentală a Asemănării în triunghiul ABCABC:

  1. Deoarece DF∥ACDF \parallel AC, avem △BDF∼△BCA\triangle BDF \sim \triangle BCA:
DFAC=BDBC  ⟹  DF35=828=27  ⟹  DF=27⋅35=10 cm\frac{DF}{AC} = \frac{BD}{BC} \implies \frac{DF}{35} = \frac{8}{28} = \frac{2}{7} \implies DF = \frac{2}{7} \cdot 35 = 10\text{ cm}
  1. Deoarece DE∥ABDE \parallel AB, avem △CDE∼△CBA\triangle CDE \sim \triangle CBA:
DEAB=CDCB  ⟹  DE21=2028=57  ⟹  DE=57⋅21=15 cm\frac{DE}{AB} = \frac{CD}{CB} \implies \frac{DE}{21} = \frac{20}{28} = \frac{5}{7} \implies DE = \frac{5}{7} \cdot 21 = 15\text{ cm}

Calculăm perimetrul paralelogramului AEDFAEDF:

PAEDF=2(DE+DF)=2(15+10)=2⋅25=50 cm\mathcal{P}_{AEDF} = 2(DE + DF) = 2(15 + 10) = 2 \cdot 25 = 50\text{ cm}

(3 puncte)


5. În figura alăturată, triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA, punctul MM este mijlocul laturii BCBC, iar punctul DD este piciorul înălțimii duse din AA pe BCBC. Se cunosc AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și AC=16 cmAC = 16\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Calculați lungimea segmentului DMDM.
(3p) b) Calculați lungimea și aria cercului circumscris triunghiului ADCADC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura Rezolvare Subiectul III Exercițiul 5

a) În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza BCBC:

BC=AB2+AC2=122+162=144+256=400=20 cmBC = \sqrt{AB^2 + AC^2} = \sqrt{12^2 + 16^2} = \sqrt{144 + 256} = \sqrt{400} = 20\text{ cm}

Punctul MM este mijlocul laturii BCBC, prin urmare:

BM=BC2=202=10 cmBM = \frac{BC}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}

Deoarece ADAD este înălțime (AD⊥BCAD \perp BC), aplicăm teorema catetei pentru cateta ABAB:

AB2=BD⋅BC  ⟹  122=BD⋅20AB^2 = BD \cdot BC \implies 12^2 = BD \cdot 20 144=20⋅BD  ⟹  BD=14420=7,2 cm144 = 20 \cdot BD \implies BD = \frac{144}{20} = 7,2\text{ cm}

Punctele BB, DD, MM sunt coliniare, iar BD<BMBD < BM, deci DD se află între BB și MM:

DM=BM−BD=10−7,2=2,8 cmDM = BM - BD = 10 - 7,2 = 2,8\text{ cm}

(2 puncte)

b) Deoarece AD⊥BCAD \perp BC, unghiul ∢ADC=90∘\sphericalangle ADC = 90^\circ, deci triunghiul ADCADC este dreptunghic în DD.

Ipotenuza triunghiului dreptunghic ADCADC este latura AC=16 cmAC = 16\text{ cm}.

Într-un triunghi dreptunghic, centrul cercului circumscris se află în mijlocul ipotenuzei, iar raza cercului circumscris este egală cu jumătatea ipotenuzei:

R=AC2=162=8 cmR = \frac{AC}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}

Calculăm lungimea cercului circumscris:

Lcerc=2πR=2π⋅8=16π cmL_{\text{cerc}} = 2\pi R = 2\pi \cdot 8 = 16\pi\text{ cm}

Calculăm aria cercului (discului) circumscris:

Acerc=πR2=π⋅82=64π cm2\mathcal{A}_{\text{cerc}} = \pi R^2 = \pi \cdot 8^2 = 64\pi\text{ cm}^2

(3 puncte)


6. În prisma patrulateră regulată ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', având latura bazei de 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm} și înălțimea AA′=6 cmAA' = 6\text{ cm}, notăm cu MM și NN mijloacele muchiilor CC′CC', respectiv AA′AA'.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Aflați unghiul dintre DMDM și ABAB.
(3p) b) Demonstrați că planele (MBD)(MBD) și (NB′D′)(NB'D') sunt paralele.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura Rezolvare Subiectul III Exercițiul 6

a) Baza ABCDABCD este pătrat, deci laturile opuse sunt paralele: AB∥CDAB \parallel CD.

Unghiul dintre dreptele necoplanare DMDM și ABAB este egal cu unghiul dintre DMDM și paralela la ABAB dusă prin DD, adică dreapta CDCD:

∢(DM,AB)=∢(DM,CD)=∢MDC\sphericalangle(DM, AB) = \sphericalangle(DM, CD) = \sphericalangle MDC

Muchia laterală CC′CC' este perpendiculară pe planul bazei (ABCD)(ABCD), deci CC′⊥CDCC' \perp CD, de unde rezultă că triunghiul DCMDCM este dreptunghic în CC (∢DCM=90∘\sphericalangle DCM = 90^\circ).

Punctul MM este mijlocul muchiei CC′CC', așadar:

CM=CC′2=62=3 cmCM = \frac{CC'}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Latura bazei este CD=33 cmCD = 3\sqrt{3}\text{ cm}. În triunghiul dreptunghic DCMDCM, calculăm tangenta unghiului ∢MDC\sphericalangle MDC:

tg⁡(∢MDC)=CMCD=333=13=33\operatorname{tg}(\sphericalangle MDC) = \frac{CM}{CD} = \frac{3}{3\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}}{3}

Deoarece tg⁡30∘=33\operatorname{tg} 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{3}, deducem:

∢MDC=30∘\sphericalangle MDC = 30^\circ

(Alternativ, cu teorema lui Pitagora: DM=CD2+CM2=(33)2+32=27+9=36=6 cmDM = \sqrt{CD^2 + CM^2} = \sqrt{(3\sqrt{3})^2 + 3^2} = \sqrt{27 + 9} = \sqrt{36} = 6\text{ cm}. În △DCM\triangle DCM dreptunghic în CC, cateta CM=3 cm=DM2CM = 3\text{ cm} = \frac{DM}{2}, deci conform reciprocei teoremei unghiului de 30∘30^\circ, unghiul opus ∢MDC=30∘\sphericalangle MDC = 30^\circ).

Așadar, unghiul dintre dreptele DMDM și ABAB are măsura de 30∘30^\circ.

(2 puncte)

b) Pentru a demonstra că planele (MBD)(MBD) și (NB′D′)(NB'D') sunt paralele, arătăm că două drepte concurente din planul (MBD)(MBD) sunt paralele cu planul (NB′D′)(NB'D').

  1. Arătăm că BD∥(NB′D′)BD \parallel (NB'D'): În patrulaterul BDD′B′BDD'B', muchiile laterale sunt paralele și congruente (BB′∥DD′BB' \parallel DD' și BB′=DD′BB' = DD'), deci BDD′B′BDD'B' este paralelogram (dreptunghi). Rezultă:
BD∥B′D′BD \parallel B'D'

Cum B′D′⊂(NB′D′)B'D' \subset (NB'D'), obținem:

BD∥(NB′D′)BD \parallel (NB'D')
  1. Arătăm că MB∥(NB′D′)MB \parallel (NB'D'): Avem CC′∥AA′CC' \parallel AA' și CC′=AA′=6 cmCC' = AA' = 6\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele acestor muchii, deci:
CM=C′M=AN=A′N=3 cmCM = C'M = AN = A'N = 3\text{ cm}

Calculăm lungimile laturilor patrulaterului MBND′MBND' aplicând teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice formate cu muchiile prismei:

  • În △BCM\triangle BCM dreptunghic în CC: MB=BC2+CM2=(33)2+32=27+9=6 cmMB = \sqrt{BC^2 + CM^2} = \sqrt{(3\sqrt{3})^2 + 3^2} = \sqrt{27 + 9} = 6\text{ cm}
  • În △ABN\triangle ABN dreptunghic în AA: BN=AB2+AN2=(33)2+32=6 cmBN = \sqrt{AB^2 + AN^2} = \sqrt{(3\sqrt{3})^2 + 3^2} = 6\text{ cm}
  • În △A′ND′\triangle A'ND' dreptunghic în A′A': ND′=A′D′2+A′N2=(33)2+32=6 cmND' = \sqrt{A'D'^2 + A'N^2} = \sqrt{(3\sqrt{3})^2 + 3^2} = 6\text{ cm}
  • În △C′MD′\triangle C'MD' dreptunghic în C′C': MD′=C′D′2+C′M2=(33)2+32=6 cmMD' = \sqrt{C'D'^2 + C'M^2} = \sqrt{(3\sqrt{3})^2 + 3^2} = 6\text{ cm}

Deoarece MB=BN=ND′=D′M=6 cmMB = BN = ND' = D'M = 6\text{ cm}, patrulaterul MBND′MBND' are toate laturile egale, deci este romb (în particular, paralelogram). Într-un paralelogram laturile opuse sunt paralele:

MB∥ND′MB \parallel ND'

Cum ND′⊂(NB′D′)ND' \subset (NB'D'), rezultă:

MB∥(NB′D′)MB \parallel (NB'D')
  1. Concluzie: Dreptele BDBD și MBMB sunt concurente în punctul BB (BD∩MB={B}BD \cap MB = \{B\}) și sunt incluse în planul (MBD)(MBD). Deoarece ambele sunt paralele cu planul (NB′D′)(NB'D'):
BD∥(NB′D′)șiMB∥(NB′D′)BD \parallel (NB'D') \quad \text{și} \quad MB \parallel (NB'D')

Conform teoremei de paralelism a două plane, rezultă că cele două plane sunt paralele:

(MBD)∥(NB′D′)(MBD) \parallel (NB'D')

(3 puncte)