1. Rezultatul calculului 4⋅25−4⋅25:50 este egal cu: (5p)
a) 0
b) 92
c) 98
d) 100
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Înmulțirile și împărțirile se efectuează în ordinea în care apar, de la stânga la dreapta:
4⋅25=100
Calculăm al doilea termen:
4⋅25:50=100:50=2
Efectuăm scăderea:
100−2=98
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
2. Fie mulțimile A={1,2,3,4,5,6} și B={1,3,4,6,9}. Suma elementelor mulțimii A∩B este: (5p)
a) 8
b) 4
c) 7
d) 14
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Intersecția a două mulțimi este formată din elementele comune ambelor mulțimi:
A∩B={1,3,4,6}
Calculăm suma elementelor mulțimii A∩B:
S=1+3+4+6=14
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
3. Într-o urnă sunt 17 bile albe și 13 bile negre. Se extrage o bilă. Probabilitatea ca bila extrasă să fie neagră este: (5p)
a) 3013
b) 3017
c) 1713
d) 1317
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Probabilitatea realizării unui eveniment este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile:
P=numa˘r cazuri posibilenuma˘r cazuri favorabile
Calculăm numărul total de bile din urnă (cazuri posibile):
17+13=30
Numărul de bile negre (cazuri favorabile) este 13.
Așadar:
P=3013
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
4. Un biciclist parcurge în prima zi o treime din drum, în a doua zi 52 din drum, în a treia zi 41 din drum, iar în a patra zi, restul. Cea mai mare distanță a parcurs-o în: (5p)
a) prima zi
b) a doua zi
c) a treia zi
d) a patra zi
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie D lungimea întregului drum. Biciclistul parcurge:
În prima zi: 31⋅D
În a doua zi: 52⋅D
În a treia zi: 41⋅D
Aducem fracțiile la cel mai mic numitor comun, care este [3,5,4]=60:
31=602052=602441=6015
Suma distanțelor parcurse în primele trei zile reprezintă:
6020+6024+6015=6059 din drum
În a patra zi a parcurs restul:
1−6059=601 din drum
Comparăm cele patru fracții:
6024>6020>6015>601
Fracția cea mai mare este 6024=52, corespunzătoare celei de-a doua zile.
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
5. Cel mai mare divizor comun al numerelor 90, 70 și 280 este egal cu: (5p)
a) 5
b) 280
c) 10
d) 2520
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Descompunem numerele în factori primi:
90=9⋅10=2⋅32⋅570=2⋅5⋅7280=28⋅10=23⋅5⋅7
Cel mai mare divizor comun se obține luând factorii primi comuni, la puterea cea mai mică:
cmmdc(90,70,280)=21⋅51=10
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
6. Afirmația „0,1(23)=99123” este: (5p)
a) Adevărată
b) Falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Transformăm fracția zecimală periodică mixtă 0,1(23) în fracție ordinară conform regulii:
0,1(23)=990123−1=990122
Simplificăm prin 2:
990122=49561
Pe de altă parte, fracția din afirmație este supraunitară:
1. Se dau punctele O, A, B din figura alăturată, astfel încât OA=4 cm, OB=10 cm. Atunci distanța de la O la mijlocul segmentului AB este egală cu: (5p)
a) 3 cm
b) 5 cm
c) 7 cm
d) 9 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctele O, A, B sunt coliniare, în această ordine. Calculăm lungimea segmentului AB:
AB=OB−OA=10−4=6 cm
Fie M mijlocul segmentului AB. Atunci:
AM=2AB=26=3 cm
Distanța de la punctul O la mijlocul M este:
OM=OA+AM=4+3=7 cm
(Alternativ, coordonata mijlocului este media aritmetică a distanțelor: OM=2OA+OB=24+10=7 cm).
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
2. În figura alăturată, AB∥CD. Atunci măsura lui x este egală cu: (5p)
a) 60∘
b) 80∘
c) 40∘
d) 30∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie V vârful de pe dreapta CD, iar P1 și P2 punctele de intersecție ale dreptelor cu dreapta AB, astfel încât x=∢VP1P2.
Conform figurii, unghiul dintre VP2 și semidreapta VD este de 80∘, iar ∢P1VP2=20∘.
Deoarece dreptele AB și CD sunt paralele, unghiul ∢DVP2 și unghiul ∢VP2P1 sunt alterne interne, deci sunt congruente:
∢VP2P1=∢DVP2=80∘
În triunghiul VP1P2, suma măsurilor unghiurilor este egală cu 180∘:
∢VP1P2+∢P1VP2+∢VP2P1=180∘
Înlocuim valorile cunoscute:
x+20∘+80∘=180∘x+100∘=180∘⟹x=80∘
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
3. În triunghiul ABC din figura alăturată, AC=6 cm, ∢A=30∘ și aria triunghiului ABC este de 18 cm2. Atunci lungimea laturii AB este egală cu: (5p)
a) 14 cm
b) 12 cm
c) 8 cm
d) 6 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Folosim formula ariei unui triunghi în funcție de două laturi și sinusul unghiului dintre ele:
A△ABC=2AB⋅AC⋅sin(∢A)
Știind că sin30∘=21, AC=6 cm și A△ABC=18 cm2, obținem:
18=2AB⋅6⋅2118=23⋅AB
Înmulțim ambii membri cu 2:
3⋅AB=36⟹AB=336=12 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD cu lungimea laturii de 8 cm și punctul E aparține segmentului CD astfel încât DE=2 cm. Distanța de la punctul A la dreapta BE este egală cu: (5p)
a) 6,4 cm
b) 8 cm
c) 10 cm
d) 8,2 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece ABCD este pătrat cu latura de 8 cm, avem CD=8 cm și BC=8 cm.
Punctul E∈[CD] cu DE=2 cm, deci:
EC=CD−DE=8−2=6 cm
În triunghiul dreptunghic BCE (∢C=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea ipotenuzei BE:
BE=BC2+EC2=82+62=64+36=100=10 cm
Distanța de la A la dreapta BE reprezintă înălțimea corespunzătoare laturii BE în triunghiul ABE:
d(A,BE)=BE2⋅A△ABE
Aria triunghiului ABE se poate calcula raportat la baza AB=8 cm și înălțimea egală cu distanța dintre dreptele paralele AB și CD, adică AD=8 cm:
A△ABE=2AB⋅AD=28⋅8=32 cm2
(Alternativ, scădem din aria pătratului ariile triunghiurilor △ADE și △BCE: A△ABE=64−28⋅2−28⋅6=64−8−24=32 cm2).
Calculăm distanța:
d(A,BE)=102⋅32=1064=6,4 cm
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD înscris în cercul C(O,R). Dacă AB=6 cm, atunci lungimea cercului este egală cu: (5p)
a) 122π cm
b) 18π cm
c) 62π cm
d) 32π cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Diagonala pătratului înscris în cerc este diametrul cercului circumscris:
d=AC=AB2=62 cm
Raza cercului circumscris este egală cu jumătatea diagonalei:
R=2AC=262=32 cm
Lungimea cercului se calculează cu formula:
Lcerc=2πR=2π⋅32=62π cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
6. În figura alăturată, DE∥BC, atunci x este egal cu: (5p)
a) 3
b) 4
c) 5
d) 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul ABC, punctele D∈[AB] și E∈[AC], iar DE∥BC. Conform figurii, avem:
AD=5
DB=x+1
AE=7
EC=2x−1
Aplicăm teorema lui Thales:
DBAD=ECAE
Înlocuim valorile:
x+15=2x−17
Egalăm produsul extremilor cu cel al mezilor:
5(2x−1)=7(x+1)10x−5=7x+7
Separăm termenii cu x:
10x−7x=7+53x=12⟹x=4
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. La o florărie se fac aranjamente cu flori. Dacă fiecare vas ar avea 15 flori, atunci nu ar mai fi flori pentru 2 vase. Dacă fiecare vas ar avea 11 flori, atunci ar rămâne 6 flori.
(2p) a) Verificați dacă pot fi 90 de flori. Justificați răspunsul! (3p) b) Determinați numărul de vase și numărul de flori.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Presupunem că sunt 90 de flori.
Conform celei de-a doua ipoteze, dacă în fiecare vas se pun câte 11 flori, ar trebui să rămână 6 flori.
Efectuăm împărțirea cu rest a numărului de flori la 11:
90=11⋅8+2
Restul obținut este 2 flori, ceea ce contrazice ipoteza că ar rămâne 6 flori (2=6).
Așadar, nu pot fi 90 de flori.
(2 puncte)
b) Notăm cu v numărul de vase și cu f numărul total de flori.
Transpunem datele problemei în relații algebrice:
Dacă fiecare vas ar avea 15 flori, 2 vase rămân goale, deci florile ocupă v−2 vase:
f=15(v−2)
Dacă fiecare vas ar avea 11 flori, rămân 6 flori în plus:
f=11v+6
Egalăm cele două expresii ale numărului de flori:
15(v−2)=11v+615v−30=11v+6
Separăm necunoscuta:
15v−11v=6+304v=36⟹v=9 vase
Aflăm numărul de flori înlocuind v=9:
f=11⋅9+6=99+6=105 flori
(Verificare: 15⋅(9−2)=15⋅7=105).
Răspuns: Sunt 9 vase și 105 flori.
(3 puncte)
2. Se dau mulțimile A={x∈Z3x−42x+4∈Z} și B={x∈R34x−3≤3}.
(2p) a) Aflați elementele mulțimii A. (3p) b) Determinați mulțimea B și cardinalul mulțimii A∩B.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Condiția 3x−42x+4∈Z este echivalentă cu (3x−4)∣(2x+4).
Deoarece orice număr întreg divide un multiplu al său:
(3x−4)∣(2x+4)⟹(3x−4)∣3(2x+4)⟹(3x−4)∣(6x+12)
De asemenea:
(3x−4)∣2(3x−4)⟹(3x−4)∣(6x−8)
Dacă un număr divide două cantități, el divide și diferența lor:
(3x−4)∣[(6x+12)−(6x−8)]⟹(3x−4)∣20
Mulțimea divizorilor întregi ai numărului 20 este:
D20={−20,−10,−5,−4,−2,−1,1,2,4,5,10,20}
Avem 3x=d+4, deci x=3d+4. Verificăm pentru care divizori d∈D20, d+4 este divizibil cu 3:
3x−4=−20⟹3x=−16 (nu convine)
3x−4=−10⟹3x=−6⟹x=−2∈Z
3x−4=−5⟹3x=−1 (nu convine)
3x−4=−4⟹3x=0⟹x=0∈Z
3x−4=−2⟹3x=2 (nu convine)
3x−4=−1⟹3x=3⟹x=1∈Z
3x−4=1⟹3x=5 (nu convine)
3x−4=2⟹3x=6⟹x=2∈Z
3x−4=4⟹3x=8 (nu convine)
3x−4=5⟹3x=9⟹x=3∈Z
3x−4=10⟹3x=14 (nu convine)
3x−4=20⟹3x=24⟹x=8∈Z
Verificăm dacă pentru toate aceste soluții fracția inițială este număr întreg:
x=−2⟹−100=0∈Z
x=0⟹−44=−1∈Z
x=1⟹−16=−6∈Z
x=2⟹28=4∈Z
x=3⟹510=2∈Z
x=8⟹2020=1∈Z
Prin urmare:
A={−2,0,1,2,3,8}
(2 puncte)
b) Determinăm intervalul pentru mulțimea B:
34x−3≤3⟺−3≤34x−3≤3
Înmulțim toți termenii inegalității cu 3:
−9≤4x−3≤9
Adunăm 3:
−6≤4x≤12
Împărțim la 4:
−46≤x≤412⟺−23≤x≤3
Așadar:
B=[−23,3]=[−1,5;3]
Determinăm intersecția A∩B: căutăm elementele din A={−2,0,1,2,3,8} care aparțin intervalului [−1,5;3]:
−2<−1,5⟹−2∈/B
0∈[−1,5;3]
1∈[−1,5;3]
2∈[−1,5;3]
3∈[−1,5;3]
8>3⟹8∈/B
Rezultă:
A∩B={0,1,2,3}
Cardinalul mulțimii A∩B este:
card(A∩B)=4
(3 puncte)
3. Se consideră numerele reale a=33+22 și b=23−32.
(2p) a) Arătați că (a−b)2>77. (3p) b) Arătați că numărul n=10+a2+62⋅∣b∣ este pătratul unui număr natural.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculăm diferența a−b:
a−b=(33+22)−(23−32)=33+22−23+32=3+52
Ridicăm la pătrat folosind formula (u+v)2=u2+2uv+v2:
Determinăm ∣b∣:
Comparăm 23=12 cu 32=18. Deoarece 12<18, avem 12<18, deci b<0. Așadar:
∣b∣=∣23−32∣=−(23−32)=32−23
Calculăm produsul 62⋅∣b∣:
62⋅∣b∣=62(32−23)=18⋅2−126=36−126
Înlocuim în expresia lui n:
n=10+a2+62⋅∣b∣=10+(35+126)+(36−126)
Reducem termenii cu radical:
n=10+35+36=81
Deoarece 81=92 și 9∈N, rezultă că numărul n este pătratul unui număr natural.
(3 puncte)
4. În figura alăturată, ABC este un triunghi cu laturile AB=21 cm, AC=35 cm și BC=28 cm. Se ia pe BC punctul D astfel încât DCBD=52. Prin punctul D se duc paralelele DE la AB, E∈AC și DF la AC, F∈AB.
(2p) a) Calculați aria triunghiului ABC. (3p) b) Calculați perimetrul patrulaterului AEDF.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora pentru laturile triunghiului ABC:
AB2+BC2=212+282=441+784=1225AC2=352=1225
Deoarece AB2+BC2=AC2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul ABC este dreptunghic în B (∢B=90∘).
Aria triunghiului dreptunghic ABC este semiprodusul catetelor:
A△ABC=2AB⋅BC=221⋅28=21⋅14=294 cm2
(Alternativ, aplicând formula lui Heron: semiperimetrul p=221+28+35=42 cm, deci A△ABC=42⋅(42−21)⋅(42−28)⋅(42−35)=42⋅21⋅14⋅7=294 cm2).
(2 puncte)
b) În patrulaterul AEDF:
DE∥AB, adică DE∥AF
DF∥AC, adică DF∥AE
Patrulaterul cu laturile opuse paralele două câte două este paralelogram, deci:
AF=DEșiAE=DF
Perimetrul paralelogramului este:
PAEDF=2(DE+DF)
Determinăm lungimile segmentelor BD și DC:
DCBD=52⟹BD+DCBD=2+52⟹BCBD=72
Cum BC=28 cm:
BD=72⋅28=8 cmDC=BC−BD=28−8=20 cm
Aplicăm Teorema Fundamentală a Asemănării în triunghiul ABC:
Deoarece DF∥AC, avem △BDF∼△BCA:
ACDF=BCBD⟹35DF=288=72⟹DF=72⋅35=10 cm
Deoarece DE∥AB, avem △CDE∼△CBA:
ABDE=CBCD⟹21DE=2820=75⟹DE=75⋅21=15 cm
Calculăm perimetrul paralelogramului AEDF:
PAEDF=2(DE+DF)=2(15+10)=2⋅25=50 cm
(3 puncte)
5. În figura alăturată, triunghiul ABC este dreptunghic în A, punctul M este mijlocul laturii BC, iar punctul D este piciorul înălțimii duse din A pe BC. Se cunosc AB=12 cm și AC=16 cm.
(2p) a) Calculați lungimea segmentului DM. (3p) b) Calculați lungimea și aria cercului circumscris triunghiului ADC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul ABC dreptunghic în A (∢A=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza BC:
BC=AB2+AC2=122+162=144+256=400=20 cm
Punctul M este mijlocul laturii BC, prin urmare:
BM=2BC=220=10 cm
Deoarece AD este înălțime (AD⊥BC), aplicăm teorema catetei pentru cateta AB:
AB2=BD⋅BC⟹122=BD⋅20144=20⋅BD⟹BD=20144=7,2 cm
Punctele B, D, M sunt coliniare, iar BD<BM, deci D se află între B și M:
DM=BM−BD=10−7,2=2,8 cm
(2 puncte)
b) Deoarece AD⊥BC, unghiul ∢ADC=90∘, deci triunghiul ADC este dreptunghic în D.
Ipotenuza triunghiului dreptunghic ADC este latura AC=16 cm.
Într-un triunghi dreptunghic, centrul cercului circumscris se află în mijlocul ipotenuzei, iar raza cercului circumscris este egală cu jumătatea ipotenuzei:
R=2AC=216=8 cm
Calculăm lungimea cercului circumscris:
Lcerc=2πR=2π⋅8=16π cm
Calculăm aria cercului (discului) circumscris:
Acerc=πR2=π⋅82=64π cm2
(3 puncte)
6. În prisma patrulateră regulată ABCDA′B′C′D′, având latura bazei de 33 cm și înălțimea AA′=6 cm, notăm cu M și N mijloacele muchiilor CC′, respectiv AA′.
(2p) a) Aflați unghiul dintre DM și AB. (3p) b) Demonstrați că planele (MBD) și (NB′D′) sunt paralele.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Baza ABCD este pătrat, deci laturile opuse sunt paralele: AB∥CD.
Unghiul dintre dreptele necoplanare DM și AB este egal cu unghiul dintre DM și paralela la AB dusă prin D, adică dreapta CD:
∢(DM,AB)=∢(DM,CD)=∢MDC
Muchia laterală CC′ este perpendiculară pe planul bazei (ABCD), deci CC′⊥CD, de unde rezultă că triunghiul DCM este dreptunghic în C (∢DCM=90∘).
Punctul M este mijlocul muchiei CC′, așadar:
CM=2CC′=26=3 cm
Latura bazei este CD=33 cm. În triunghiul dreptunghic DCM, calculăm tangenta unghiului ∢MDC:
tg(∢MDC)=CDCM=333=31=33
Deoarece tg30∘=33, deducem:
∢MDC=30∘
(Alternativ, cu teorema lui Pitagora: DM=CD2+CM2=(33)2+32=27+9=36=6 cm. În △DCM dreptunghic în C, cateta CM=3 cm=2DM, deci conform reciprocei teoremei unghiului de 30∘, unghiul opus ∢MDC=30∘).
Așadar, unghiul dintre dreptele DM și AB are măsura de 30∘.
(2 puncte)
b) Pentru a demonstra că planele (MBD) și (NB′D′) sunt paralele, arătăm că două drepte concurente din planul (MBD) sunt paralele cu planul (NB′D′).
Arătăm că BD∥(NB′D′):
În patrulaterul BDD′B′, muchiile laterale sunt paralele și congruente (BB′∥DD′ și BB′=DD′), deci BDD′B′ este paralelogram (dreptunghi).
Rezultă:
BD∥B′D′
Cum B′D′⊂(NB′D′), obținem:
BD∥(NB′D′)
Arătăm că MB∥(NB′D′):
Avem CC′∥AA′ și CC′=AA′=6 cm. Punctele M și N sunt mijloacele acestor muchii, deci:
CM=C′M=AN=A′N=3 cm
Calculăm lungimile laturilor patrulaterului MBND′ aplicând teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice formate cu muchiile prismei:
În △BCM dreptunghic în C: MB=BC2+CM2=(33)2+32=27+9=6 cm
În △ABN dreptunghic în A: BN=AB2+AN2=(33)2+32=6 cm
În △A′ND′ dreptunghic în A′: ND′=A′D′2+A′N2=(33)2+32=6 cm
În △C′MD′ dreptunghic în C′: MD′=C′D′2+C′M2=(33)2+32=6 cm
Deoarece MB=BN=ND′=D′M=6 cm, patrulaterul MBND′ are toate laturile egale, deci este romb (în particular, paralelogram).
Într-un paralelogram laturile opuse sunt paralele:
MB∥ND′
Cum ND′⊂(NB′D′), rezultă:
MB∥(NB′D′)
Concluzie:
Dreptele BD și MB sunt concurente în punctul B (BD∩MB={B}) și sunt incluse în planul (MBD).
Deoarece ambele sunt paralele cu planul (NB′D′):
BD∥(NB′D′)șiMB∥(NB′D′)
Conform teoremei de paralelism a două plane, rezultă că cele două plane sunt paralele: