1. Rezultatul calculului 55:5−5⋅2 este egal cu: (5p)
a) 0
b) 1
c) 12
d) 21
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Efectuăm mai întâi operațiile de ordinul al doilea (împărțirea și înmulțirea):
55:5=115⋅2=10
Efectuăm apoi scăderea:
11−10=1
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
2. Cel mai mare număr divizibil cu 3 din intervalul [2,18) este: (5p)
a) 3
b) 15
c) 17
d) 18
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Intervalul [2,18) este deschis la dreapta, ceea ce înseamnă că numărul 18 nu aparține intervalului (18∈/[2,18)).
Numerele întregi din acest interval sunt 2,3,4,…,17.
Multiplii lui 3 din intervalul dat sunt:
3,6,9,12,15
Dintre aceștia, cel mai mare este 15.
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
3. Dacă 6a=35, atunci 3a+1 este egal cu: (5p)
a) 21
b) 29
c) 30
d) 31
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Determinăm numărul a folosind proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):
3a=6⋅5=30⟹a=330=10
Calculăm valoarea cerută 3a+1:
3a+1=3⋅10+1=30+1=31
(Observație directă: cum 3a=30, rezultă imediat 3a+1=30+1=31).
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
4. Dan are suma de 450 lei. Cu 20% din această sumă el cumpără un tricou. Prețul tricoului este egal cu: (5p)
a) 90 lei
b) 100 lei
c) 120 lei
d) 150 lei
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm 20% din suma de 450 lei:
10020⋅450=51⋅450=5450=90 lei
Prețul tricoului cumpărat de Dan este de 90 lei.
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
5. Patru elevi, Ana, Bogdan, Cristina și Dan calculează produsul numerelor a=5−26 și b=5+24 și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor: (5p)
Elev
Rezultat
Ana
10
Bogdan
49−46
Cristina
1
Dan
25−46
Dintre cei patru elevi, cel care a obținut rezultatul corect este:
a) Ana
b) Bogdan
c) Cristina
d) Dan
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scoatem factorii de sub radical pentru numărul b:
24=4⋅6=26⟹b=5+26
Calculăm produsul a⋅b, recunoscând formula diferenței de pătrate (x−y)(x+y)=x2−y2:
a⋅b=(5−26)(5+26)=52−(26)2=25−4⋅6=25−24=1
Comparând cu rezultatele din tabel, Cristina a obținut valoarea 1.
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
6. În diagrama de mai jos sunt prezentate informații legate de notele obținute de elevii claselor a VIII-a ai unei școli, la un test de matematică.
Enunțul: „Numărul elevilor care au obținut la acest test nota 6 este cu 2 mai mare decât numărul elevilor care au obținut nota 9.” este: (5p)
a) adevărat
b) fals
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Citim de pe axele diagramei numărul elevilor corespunzător notelor menționate:
Pentru nota 6, înălțimea barei indică 8 elevi.
Pentru nota 9, înălțimea barei indică 6 elevi.
Calculăm diferența dintre numărul elevilor cu nota 6 și cel al elevilor cu nota 9:
8−6=2
Numărul elevilor cu nota 6 este cu 2 mai mare decât numărul elevilor cu nota 9, deci enunțul este adevărat.
1. În figura alăturată, punctele A,M,B,N,C sunt coliniare în această ordine, AB≡BN≡NC, punctul M este mijlocul segmentului AB, iar MB=2 cm.
Lungimea segmentului MC este egală cu: (5p)
a) 6 cm
b) 8 cm
c) 10 cm
d) 12 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul M fiind mijlocul segmentului AB, avem:
AM=MB=2 cm⟹AB=2⋅MB=4 cm
Din ipoteză, segmentele sunt congruente: AB≡BN≡NC, deci:
BN=4 cmșiNC=4 cm
Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,M,B,N,C, lungimea segmentului MC este:
MC=MB+BN+NC=2+4+4=10 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
2. În figura alăturată, ∢AOB și ∢DOC sunt unghiuri opuse la vârf. Semidreapta OM este bisectoarea unghiului DOC, iar măsura unghiului ∢DOM este 35∘.
Măsura unghiului ∢BOC este egală cu: (5p)
a) 100∘
b) 110∘
c) 125∘
d) 130∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Semidreapta OM fiind bisectoarea unghiului ∢DOC, avem:
∢DOC=2⋅∢DOM=2⋅35∘=70∘
Unghiurile ∢AOB și ∢DOC sunt opuse la vârf, ceea ce înseamnă că semidreptele [OB și [OD sunt opuse, deci punctele B,O,D sunt coliniare.
Unghiurile adiacente ∢BOC și ∢DOC sunt suplementare:
∢BOC+∢DOC=180∘⟹∢BOC=180∘−70∘=110∘
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat rombul ABCD cu măsura unghiului ∢BAD egală cu 60∘. Dacă AB=8 cm, atunci aria rombului este egală cu: (5p)
a) 64 cm2
b) 163 cm2
c) 322 cm2
d) 323 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În rombul ABCD, laturile sunt egale: AB=AD=8 cm.
Deoarece triunghiul ABD este isoscel cu ∢BAD=60∘, el este triunghi echilateral de latură 8 cm.
Aria triunghiului echilateral ABD este:
A△ABD=4AB23=4823=4643=163 cm2
Diagonala BD împarte rombul în două triunghiuri congruente △ABD și △BCD, prin urmare:
AABCD=2⋅A△ABD=2⋅163=323 cm2
(Alternativ, aplicăm direct formula trigonometrică a ariei rombului: A=AB2⋅sin(∢BAD)=64⋅sin(60∘)=64⋅23=323 cm2).
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
4. În figura alăturată, ABCD este dreptunghi, iar punctele E și F sunt mijloacele laturilor AB, respectiv AD. Dacă aria dreptunghiului ABCD este egală cu 128 cm2, atunci aria triunghiului AEF este egală cu: (5p)
a) 12 cm2
b) 16 cm2
c) 18 cm2
d) 20 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Triunghiul AEF este dreptunghic în A, deoarece unghiul dreptunghiului are măsura ∢DAB=90∘.
Punctele E și F fiind mijloacele laturilor AB și AD, lungimile catetelor sale sunt:
AE=2ABșiAF=2AD
Aria triunghiului dreptunghic AEF este:
A△AEF=2AE⋅AF=22AB⋅2AD=8AB⋅AD
Cum aria dreptunghiului este AABCD=AB⋅AD=128 cm2:
A△AEF=8128=16 cm2
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O, iar AB și CD sunt diametre. Arcul AD are măsura egală cu 48∘. Măsura unghiului ∢BAC este egală cu: (5p)
a) 24∘
b) 36∘
c) 42∘
d) 48∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
AB și CD sunt diametre concurente în centrul cercului O.
Măsura unghiului la centru ∢AOD este egală cu măsura arcului subîntins:
∢AOD=m(AD⌢)=48∘
Unghiurile ∢BOC și ∢AOD sunt opuse la vârf, deci:
∢BOC=∢AOD=48∘⟹m(BC⌢)=48∘
Unghiul ∢BAC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BC. Măsura unui unghi înscris este jumătate din măsura arcului pe care îl subîntinde:
∢BAC=2m(BC⌢)=248∘=24∘
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentat un con circular drept cu înălțimea VO=3 cm și secțiunea axială triunghiul VAB, cu VA=5 cm.
Aria laterală a conului este egală cu: (5p)
a) 10π cm2
b) 15π cm2
c) 20π cm2
d) 40π cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Secțiunea axială a conului este triunghiul isoscel VAB, unde VA=VB=G=5 cm este generatoarea conului, iar VO=h=3 cm este înălțimea conului (VO⊥AB, O fiind centrul bazei).
În triunghiul dreptunghic VOA (∢VOA=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla raza R=OA:
OA2=VA2−VO2=52−32=25−9=16⟹R=OA=16=4 cm
Aria laterală a conului circular drept este:
Alat=π⋅R⋅G=π⋅4⋅5=20π cm2
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Ana a cumpărat un buchet de flori. Dacă pune câte trei flori în fiecare vază pe care o are, ar rămâne cu o floare în mână. Dacă ar pune câte cinci flori în fiecare vază, atunci cinci vaze ar rămâne goale.
(2p) a) Numărul florilor din buchetul Anei poate fi egal cu 25? Justifică răspunsul. (3p) b) Determină numărul vazelor pe care le are Ana.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Justificarea ipotezei că buchetul ar avea 25 de flori:
Presupunem că numărul florilor este 25.
Dacă Ana pune câte 3 flori în fiecare vază și îi rămâne o floare în mână:
25=3⋅8+1
Rezultă că Ana ar avea 8 vaze.
Verificăm dacă este respectată a doua condiție cu cele 8 vaze: dacă pune câte 5 flori în fiecare vază și 5 vaze rămân goale, numărul vazelor pline ar fi:
8−5=3 vaze pline
Numărul total de flori ar trebui să fie:
3⋅5=15 flori
Însă 15=25, ceea ce contrazice ipoteza inițială.
Prin urmare, numărul florilor din buchetul Anei nu poate fi egal cu 25.
(2 puncte: 1p pentru deducerea numărului de 8 vaze din prima relație, 1p pentru verificarea celei de-a doua relații și concluzia corectă)
b) Determinarea numărului de vaze:
Notăm cu v numărul vazelor și cu x numărul florilor, unde v,x∈N∗.
Din prima condiție (câte 3 flori în fiecare vază și o floare rămasă):
x=3v+1
(1p)
Din a doua condiție (câte 5 flori în fiecare vază și 5 vaze goale):
x=5(v−5)
(1p)
Egalăm cele două expresii ale lui x:
3v+1=5(v−5)⟹3v+1=5v−255v−3v=1+25⟹2v=26⟹v=13
Ana are 13 vaze.
(Verificare: numărul de flori este x=3⋅13+1=40. Dacă pune câte 5 flori: 40:5=8 vaze pline, deci 13−8=5 vaze rămân goale).
(1p)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x−2x−x+11):x2+2x+1x2+2
unde x este număr real, x=−1 și x=2.
(2p) a) Arată că:
x−2x−x+11=(x−2)(x+1)x2+2
pentru orice număr real x, x=−1,x=2.
(3p) b) Determină numerele naturale n≥3 astfel încât E(n)≥2.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul diferenței din paranteză:
Aducem fracțiile la numitorul comun (x−2)(x+1), amplificând prima fracție cu (x+1) și pe a doua cu (x−2):
x−2x−x+11=(x−2)(x+1)x(x+1)−(x−2)
(1p)
Efectuăm calculele de la numărător:
x(x+1)−(x−2)=x2+x−x+2=x2+2
Obținem:
x−2x−x+11=(x−2)(x+1)x2+2
pentru orice x∈R∖{−1,2}.
(1p)
b) Simplificarea expresiei E(x) și rezolvarea inecuației E(n)≥2:
Observăm că numitorul celei de-a doua fracții este restrângerea unui pătrat perfect:
x2+2x+1=(x+1)2
Înlocuim rezultatul de la punctul a) în expresia E(x) și transformăm împărțirea în înmulțire cu inversa fracției:
E(x)=(x−2)(x+1)x2+2⋅x2+2(x+1)2
(1p)
Simplificăm factorul nenul x2+2>0 și factorul (x+1)=0:
E(x)=x−2x+1
pentru orice x∈R∖{−1,2}.
(1p)
Pentru n∈N cu n≥3, numitorul n−2>0 este strict pozitiv, deci putem înmulți inecuația cu n−2 fără a schimba sensul:
E(n)≥2⟺n−2n+1≥2⟺n+1≥2(n−2)n+1≥2n−4⟺2n−n≤1+4⟺n≤5
Cum n∈N și n≥3, mulțimea soluțiilor este:
n∈{3,4,5}
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=3x+6.
(2p) a) Arată că f(−2)+f(1)=9. (3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Determină distanța de la punctul C(2,0) la dreapta AB.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul valorilor funcției:
Calculăm valoarea funcției în punctele x=−2 și x=1:
f(−2)=3⋅(−2)+6=−6+6=0f(1)=3⋅1+6=3+6=9
(1p)
Efectuăm suma:
f(−2)+f(1)=0+9=9
(1p)
b) Determinarea distanței de la punctul C la dreapta AB:
Determinarea punctelor de intersecție cu axele:
Intersecția cu axa Ox (y=0):
f(x)=0⟺3x+6=0⟺x=−2⟹A(−2,0)
Intersecția cu axa Oy (x=0):
f(0)=3⋅0+6=6⟹B(0,6)
(1p)
Lungimile laturilor triunghiului dreptunghic AOB:
Punctul O(0,0) este originea sistemului cartezian, deci OA=2 și OB=6.
În triunghiul dreptunghic AOB (∢AOB=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza AB:
AB=OA2+OB2=22+62=4+36=40=210
(1p)
Calculul distanței cu ajutorul ariei triunghiului ABC:
Punctul C(2,0) se află pe axa Ox, la fel ca punctul A(−2,0). Lungimea bazei AC este:
AC=xC−xA=2−(−2)=4
Înălțimea din B(0,6) pe baza AC⊂Ox este chiar segmentul vertical OB=6.
Aria triunghiului ABC este:
A△ABC=2AC⋅OB=24⋅6=12
Fie T∈AB astfel încât CT⊥AB. Atunci d(C,AB)=CT.
Exprimând aria triunghiului ABC cu baza AB și înălțimea CT:
A△ABC=2AB⋅CT⟹12=2210⋅CT⟹12=10⋅CT
Aflăm CT:
CT=1012=101210=5610
Distanța de la punctul C(2,0) la dreapta AB este egală cu 5610.
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O, iar AB și CD sunt diametre. Măsura arcului mic AD⌢ este egală cu 48∘.
(2p) a) Arată că măsura arcului mic BC⌢ este egală cu 48∘. (3p) b) Determină măsura unghiului ∢BAC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Măsura arcului mic BC⌢:
Segmentele AB și CD sunt diametre în cercul de centru O, intersectându-se în centrul O.
Măsura unghiului la centru ∢AOD este egală cu măsura arcului subîntins:
∢AOD=m(AD⌢)=48∘
(1p)
Unghiurile ∢BOC și ∢AOD sunt unghiuri opuse la vârf, prin urmare sunt congruente:
∢BOC=∢AOD=48∘
Deoarece ∢BOC este unghi la centru, măsura arcului mic BC⌢ este egală cu măsura unghiului la centru corespunzător:
m(BC⌢)=∢BOC=48∘
(1p)
b) Determinarea măsurii unghiului ∢BAC:
Unghiul ∢BAC este un unghi înscris în cercul de centru O, care subîntinde arcul mic BC⌢.
(1p)
Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătate din măsura arcului pe care îl subîntinde:
∢BAC=2m(BC⌢)
(1p)
Înlocuim măsura arcului mic BC⌢=48∘ determinată anterior:
∢BAC=248∘=24∘
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD, iar punctul E este situat în exteriorul pătratului astfel încât triunghiul BEC este dreptunghic isoscel, ∢BEC=90∘.
(2p) a) Demonstrează că dreptele AC și CE sunt perpendiculare. (3p) b) Dacă AE∩BC={P}, iar AB=10 cm, determină lungimea segmentului BP.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Demonstrația că AC⊥CE:
Triunghiul BEC este dreptunghic isoscel cu ∢BEC=90∘, ipotenuza fiind latura BC. Rezultă că unghiurile ascuțite sunt egale:
∢BCE=∢CBE=2180∘−90∘=45∘
(1p)
Segmentul AC este diagonala pătratului ABCD, deci semidreapta [CA este bisectoarea unghiului drept ∢BCD=90∘:
∢ACB=45∘
Deoarece punctul E se află în exteriorul pătratului, măsura unghiului ∢ACE este suma unghiurilor ∢ACB și ∢BCE:
∢ACE=∢ACB+∢BCE=45∘+45∘=90∘
De unde rezultă direct că dreptele AC și CE sunt perpendiculare (AC⊥CE).
(1p)
b) Determinarea lungimii segmentului BP:
Prelungim dreptele AB și CE până se intersectează în punctul M:
CE∩AB={M}
În triunghiul ACM:
CB⊥AM (deoarece ABCD este pătrat, CB⊥AB), așadar [CB este înălțime.
∢ACB=45∘ și ∢BCM=∢BCE=45∘, așadar [CB este și bisectoarea unghiului ∢ACM.
Triunghiul în care o înălțime coincide cu o bisectoare este isoscel cu vârful în C, deci △ACM este isoscel de bază AM.
Rezultă că [CB este și mediană, ceea ce înseamnă că punctul B este mijlocul segmentului AM:
BM=AB=10 cm
(1p)
În triunghiul dreptunghic CBM (∢CBM=90∘), avem catetele egale CB=BM=10 cm, deci triunghiul este dreptunghic isoscel.
Segmentul BE este perpendicular pe ipotenuza CM (∢BEC=90∘). Într-un triunghi dreptunghic isoscel, înălțimea pe ipotenuză este și mediană, deci punctul E este mijlocul segmentului CM.
(1p)
În triunghiul ACM:
CB este mediana corespunzătoare laturii AM.
AE este mediana corespunzătoare laturii CM.
Punctul P este intersecția celor două mediane: CB∩AE={P}.
Prin urmare, P este centrul de greutate al triunghiului ACM. Centrul de greutate se găsește la o treime de bază și două treimi de vârf pe fiecare mediană:
BP=31⋅CB=31⋅10=310 cm
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDA′B′C′D′ cu baza ABCD pătrat, AB=12 cm și AA′=66 cm.
(2p) a) Arată că volumul prismei este egal cu 8646 cm3. (3p) b) Dacă punctul M este situat pe muchia CC′ astfel încât CM=3CC′, demonstrează că planele (MBD) și (A′BD) sunt perpendiculare.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul volumului prismei:
Baza ABCD este pătrat de latură AB=12 cm, deci aria bazei este:
AABCD=AB2=122=144 cm2
(1p)
Prisma fiind dreaptă, înălțimea este egală cu lungimea muchiei laterale h=AA′=66 cm. Volumul prismei este:
V=AABCD⋅AA′=144⋅66=8646 cm3
(1p)
b) Demonstrația că (MBD)⊥(A′BD):
Fie O centrul pătratului ABCD (O=AC∩BD).
Perpendicularitatea pe dreapta comună BD:
În baza ABCD, diagonalele pătratului sunt perpendiculare, deci AC⊥BD, iar O este mijlocul lui BD și AC.
Lungimea diagonalei este:
AC=AB2=122 cm⟹AO=OC=2122=62 cm
Prisma este dreaptă, deci A′A⊥(ABCD). Cum AO⊥BD cu AO,BD⊂(ABCD), din Teorema celor Trei Perpendiculare rezultă:
A′O⊥BD(1)
Analog, MC⊂CC′, deci MC⊥(ABCD). Cum OC⊥BD cu OC,BD⊂(ABCD), rezultă:
MO⊥BD(2)
(1p)
Calculul unghiului diedru ∢A′OM:
Deoarece A′O⊥BD și MO⊥BD, dreapta comună a celor două plane fiind (A′BD)∩(MBD)=BD, măsura unghiului diedru dintre planele (A′BD) și (MBD) este tocmai măsura unghiului ∢A′OM.
Calculăm lungimea segmentului CM:
CM=3CC′=366=26 cm
Triunghiul A′AO este dreptunghic în A (A′A⊥AC):
AOA′A=6266=26=3
Triunghiul OCM este dreptunghic în C (CC′⊥AC):
CMOC=2662=33=3
Deoarece AOA′A=CMOC=3 și ∢A′AO=∢OCM=90∘, triunghiurile dreptunghice sunt asemenea:
△A′AO∼△OCM
Rezultă congruența unghiurilor: ∢A′OA=∢OMC.
(1p)
Finalizarea demonstrației:
În triunghiul dreptunghic OCM, suma măsurilor unghiurilor ascuțite este 90∘:
∢MOC+∢OMC=90∘⟹∢MOC+∢A′OA=90∘
Punctele A,O,C fiind coliniare, unghiul ∢AOC este unghi alungit (180∘):
∢A′OM=180∘−(∢A′OA+∢MOC)=180∘−90∘=90∘
Rezultă că A′O⊥OM.
Cum A′O⊥BD și A′O⊥OM, iar dreptele concurente BD și OM sunt conținute în planul (MBD), rezultă că:
A′O⊥(MBD)
Deoarece dreapta A′O este conținută în planul (A′BD), conchidem că: