BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Călărași

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Călărași

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 55:5−5⋅255 : 5 - 5 \cdot 2 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 11
c) 1212
d) 2121

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Efectuăm mai întâi operațiile de ordinul al doilea (împărțirea și înmulțirea):

55:5=1155 : 5 = 11 5⋅2=105 \cdot 2 = 10

Efectuăm apoi scăderea:

11−10=111 - 10 = 1

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


2. Cel mai mare număr divizibil cu 33 din intervalul [2,18)[2, 18) este: (5p)

a) 33
b) 1515
c) 1717
d) 1818

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Intervalul [2,18)[2, 18) este deschis la dreapta, ceea ce înseamnă că numărul 1818 nu aparține intervalului (18∉[2,18)18 \notin [2, 18)).

Numerele întregi din acest interval sunt 2,3,4,…,172, 3, 4, \dots, 17.

Multiplii lui 33 din intervalul dat sunt:

3,6,9,12,153, 6, 9, 12, 15

Dintre aceștia, cel mai mare este 1515.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


3. Dacă a6=53\frac{a}{6} = \frac{5}{3}, atunci 3a+13a + 1 este egal cu: (5p)

a) 2121
b) 2929
c) 3030
d) 3131

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm numărul aa folosind proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):

3a=6⋅5=30  ⟹  a=303=103a = 6 \cdot 5 = 30 \implies a = \frac{30}{3} = 10

Calculăm valoarea cerută 3a+13a + 1:

3a+1=3⋅10+1=30+1=313a + 1 = 3 \cdot 10 + 1 = 30 + 1 = 31

(Observație directă: cum 3a=303a = 30, rezultă imediat 3a+1=30+1=313a + 1 = 30 + 1 = 31).

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


4. Dan are suma de 450 lei450\text{ lei}. Cu 20%20\% din această sumă el cumpără un tricou. Prețul tricoului este egal cu: (5p)

a) 90 lei90\text{ lei}
b) 100 lei100\text{ lei}
c) 120 lei120\text{ lei}
d) 150 lei150\text{ lei}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm 20%20\% din suma de 450 lei450\text{ lei}:

20100⋅450=15⋅450=4505=90 lei\frac{20}{100} \cdot 450 = \frac{1}{5} \cdot 450 = \frac{450}{5} = 90\text{ lei}

Prețul tricoului cumpărat de Dan este de 90 lei90\text{ lei}.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


5. Patru elevi, Ana, Bogdan, Cristina și Dan calculează produsul numerelor a=5−26a = 5 - 2\sqrt{6} și b=5+24b = 5 + \sqrt{24} și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor: (5p)

ElevRezultat
Ana1010
Bogdan49−4649 - 4\sqrt{6}
Cristina11
Dan25−4625 - 4\sqrt{6}

Dintre cei patru elevi, cel care a obținut rezultatul corect este:

a) Ana
b) Bogdan
c) Cristina
d) Dan

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scoatem factorii de sub radical pentru numărul bb:

24=4⋅6=26  ⟹  b=5+26\sqrt{24} = \sqrt{4 \cdot 6} = 2\sqrt{6} \implies b = 5 + 2\sqrt{6}

Calculăm produsul a⋅ba \cdot b, recunoscând formula diferenței de pătrate (x−y)(x+y)=x2−y2(x - y)(x + y) = x^2 - y^2:

a⋅b=(5−26)(5+26)=52−(26)2=25−4⋅6=25−24=1a \cdot b = (5 - 2\sqrt{6})(5 + 2\sqrt{6}) = 5^2 - (2\sqrt{6})^2 = 25 - 4 \cdot 6 = 25 - 24 = 1

Comparând cu rezultatele din tabel, Cristina a obținut valoarea 11.

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


6. În diagrama de mai jos sunt prezentate informații legate de notele obținute de elevii claselor a VIII-a ai unei școli, la un test de matematică.

Diagramă note test matematică

Enunțul: „Numărul elevilor care au obținut la acest test nota 66 este cu 22 mai mare decât numărul elevilor care au obținut nota 99.” este: (5p)

a) adevărat
b) fals

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Citim de pe axele diagramei numărul elevilor corespunzător notelor menționate:

  • Pentru nota 66, înălțimea barei indică 8 elevi8\text{ elevi}.
  • Pentru nota 99, înălțimea barei indică 6 elevi6\text{ elevi}.

Calculăm diferența dintre numărul elevilor cu nota 66 și cel al elevilor cu nota 99:

8−6=28 - 6 = 2

Numărul elevilor cu nota 66 este cu 22 mai mare decât numărul elevilor cu nota 99, deci enunțul este adevărat.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,M,B,N,CA, M, B, N, C sunt coliniare în această ordine, AB≡BN≡NCAB \equiv BN \equiv NC, punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, iar MB=2 cmMB = 2\text{ cm}.

Segmentul AC cu punctele A, M, B, N, C

Lungimea segmentului MCMC este egală cu: (5p)

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul MM fiind mijlocul segmentului ABAB, avem:

AM=MB=2 cm  ⟹  AB=2⋅MB=4 cmAM = MB = 2\text{ cm} \implies AB = 2 \cdot MB = 4\text{ cm}

Din ipoteză, segmentele sunt congruente: AB≡BN≡NCAB \equiv BN \equiv NC, deci:

BN=4 cmșiNC=4 cmBN = 4\text{ cm} \quad \text{și} \quad NC = 4\text{ cm}

Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,M,B,N,CA, M, B, N, C, lungimea segmentului MCMC este:

MC=MB+BN+NC=2+4+4=10 cmMC = MB + BN + NC = 2 + 4 + 4 = 10\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. În figura alăturată, ∢AOB\sphericalangle AOB și ∢DOC\sphericalangle DOC sunt unghiuri opuse la vârf. Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului DOCDOC, iar măsura unghiului ∢DOM\sphericalangle DOM este 35∘35^\circ.

Unghiuri opuse la vârf cu bisectoare

Măsura unghiului ∢BOC\sphericalangle BOC este egală cu: (5p)

a) 100∘100^\circ
b) 110∘110^\circ
c) 125∘125^\circ
d) 130∘130^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Semidreapta OMOM fiind bisectoarea unghiului ∢DOC\sphericalangle DOC, avem:

∢DOC=2⋅∢DOM=2⋅35∘=70∘\sphericalangle DOC = 2 \cdot \sphericalangle DOM = 2 \cdot 35^\circ = 70^\circ

Unghiurile ∢AOB\sphericalangle AOB și ∢DOC\sphericalangle DOC sunt opuse la vârf, ceea ce înseamnă că semidreptele [OB[OB și [OD[OD sunt opuse, deci punctele B,O,DB, O, D sunt coliniare.

Unghiurile adiacente ∢BOC\sphericalangle BOC și ∢DOC\sphericalangle DOC sunt suplementare:

∢BOC+∢DOC=180∘  ⟹  ∢BOC=180∘−70∘=110∘\sphericalangle BOC + \sphericalangle DOC = 180^\circ \implies \sphericalangle BOC = 180^\circ - 70^\circ = 110^\circ

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat rombul ABCDABCD cu măsura unghiului ∢BAD\sphericalangle BAD egală cu 60∘60^\circ. Dacă AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, atunci aria rombului este egală cu: (5p)

Rombul ABCD

a) 64 cm264\text{ cm}^2
b) 163 cm216\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 322 cm232\sqrt{2}\text{ cm}^2
d) 323 cm232\sqrt{3}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În rombul ABCDABCD, laturile sunt egale: AB=AD=8 cmAB = AD = 8\text{ cm}.

Deoarece triunghiul ABDABD este isoscel cu ∢BAD=60∘\sphericalangle BAD = 60^\circ, el este triunghi echilateral de latură 8 cm8\text{ cm}.

Aria triunghiului echilateral ABDABD este:

A△ABD=AB234=8234=6434=163 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABD} = \frac{AB^2 \sqrt{3}}{4} = \frac{8^2 \sqrt{3}}{4} = \frac{64\sqrt{3}}{4} = 16\sqrt{3}\text{ cm}^2

Diagonala BDBD împarte rombul în două triunghiuri congruente △ABD\triangle ABD și △BCD\triangle BCD, prin urmare:

AABCD=2⋅A△ABD=2⋅163=323 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 2 \cdot \mathcal{A}_{\triangle ABD} = 2 \cdot 16\sqrt{3} = 32\sqrt{3}\text{ cm}^2

(Alternativ, aplicăm direct formula trigonometrică a ariei rombului: A=AB2⋅sin⁡(∢BAD)=64⋅sin⁡(60∘)=64⋅32=323 cm2\mathcal{A} = AB^2 \cdot \sin(\sphericalangle BAD) = 64 \cdot \sin(60^\circ) = 64 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 32\sqrt{3}\text{ cm}^2).

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


4. În figura alăturată, ABCDABCD este dreptunghi, iar punctele EE și FF sunt mijloacele laturilor ABAB, respectiv ADAD. Dacă aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu 128 cm2128\text{ cm}^2, atunci aria triunghiului AEFAEF este egală cu: (5p)

Dreptunghiul ABCD cu mijloacele E și F

a) 12 cm212\text{ cm}^2
b) 16 cm216\text{ cm}^2
c) 18 cm218\text{ cm}^2
d) 20 cm220\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Triunghiul AEFAEF este dreptunghic în AA, deoarece unghiul dreptunghiului are măsura ∢DAB=90∘\sphericalangle DAB = 90^\circ.

Punctele EE și FF fiind mijloacele laturilor ABAB și ADAD, lungimile catetelor sale sunt:

AE=AB2șiAF=AD2AE = \frac{AB}{2} \quad \text{și} \quad AF = \frac{AD}{2}

Aria triunghiului dreptunghic AEFAEF este:

A△AEF=AE⋅AF2=AB2⋅AD22=AB⋅AD8\mathcal{A}_{\triangle AEF} = \frac{AE \cdot AF}{2} = \frac{\frac{AB}{2} \cdot \frac{AD}{2}}{2} = \frac{AB \cdot AD}{8}

Cum aria dreptunghiului este AABCD=AB⋅AD=128 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot AD = 128\text{ cm}^2:

A△AEF=1288=16 cm2\mathcal{A}_{\triangle AEF} = \frac{128}{8} = 16\text{ cm}^2

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO, iar ABAB și CDCD sunt diametre. Arcul ADAD are măsura egală cu 48∘48^\circ. Măsura unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC este egală cu: (5p)

Cerc cu diametrele AB și CD

a) 24∘24^\circ
b) 36∘36^\circ
c) 42∘42^\circ
d) 48∘48^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

ABAB și CDCD sunt diametre concurente în centrul cercului OO.

Măsura unghiului la centru ∢AOD\sphericalangle AOD este egală cu măsura arcului subîntins:

∢AOD=m(AD⌢)=48∘\sphericalangle AOD = m(\overparen{AD}) = 48^\circ

Unghiurile ∢BOC\sphericalangle BOC și ∢AOD\sphericalangle AOD sunt opuse la vârf, deci:

∢BOC=∢AOD=48∘  ⟹  m(BC⌢)=48∘\sphericalangle BOC = \sphericalangle AOD = 48^\circ \implies m(\overparen{BC}) = 48^\circ

Unghiul ∢BAC\sphericalangle BAC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BCBC. Măsura unui unghi înscris este jumătate din măsura arcului pe care îl subîntinde:

∢BAC=m(BC⌢)2=48∘2=24∘\sphericalangle BAC = \frac{m(\overparen{BC})}{2} = \frac{48^\circ}{2} = 24^\circ

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat un con circular drept cu înălțimea VO=3 cmVO = 3\text{ cm} și secțiunea axială triunghiul VABVAB, cu VA=5 cmVA = 5\text{ cm}.

Con circular drept cu secțiunea axială VAB

Aria laterală a conului este egală cu: (5p)

a) 10π cm210\pi\text{ cm}^2
b) 15π cm215\pi\text{ cm}^2
c) 20π cm220\pi\text{ cm}^2
d) 40π cm240\pi\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Secțiunea axială a conului este triunghiul isoscel VABVAB, unde VA=VB=G=5 cmVA = VB = G = 5\text{ cm} este generatoarea conului, iar VO=h=3 cmVO = h = 3\text{ cm} este înălțimea conului (VO⊥ABVO \perp AB, OO fiind centrul bazei).

În triunghiul dreptunghic VOAVOA (∢VOA=90∘\sphericalangle VOA = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla raza R=OAR = OA:

OA2=VA2−VO2=52−32=25−9=16  ⟹  R=OA=16=4 cmOA^2 = VA^2 - VO^2 = 5^2 - 3^2 = 25 - 9 = 16 \implies R = OA = \sqrt{16} = 4\text{ cm}

Aria laterală a conului circular drept este:

Alat=π⋅R⋅G=π⋅4⋅5=20π cm2\mathcal{A}_{\text{lat}} = \pi \cdot R \cdot G = \pi \cdot 4 \cdot 5 = 20\pi\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Ana a cumpărat un buchet de flori. Dacă pune câte trei flori în fiecare vază pe care o are, ar rămâne cu o floare în mână. Dacă ar pune câte cinci flori în fiecare vază, atunci cinci vaze ar rămâne goale.

(2p) a) Numărul florilor din buchetul Anei poate fi egal cu 2525? Justifică răspunsul.
(3p) b) Determină numărul vazelor pe care le are Ana.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Justificarea ipotezei că buchetul ar avea 2525 de flori:

Presupunem că numărul florilor este 2525.

Dacă Ana pune câte 33 flori în fiecare vază și îi rămâne o floare în mână:

25=3⋅8+125 = 3 \cdot 8 + 1

Rezultă că Ana ar avea 8 vaze8\text{ vaze}.

Verificăm dacă este respectată a doua condiție cu cele 8 vaze8\text{ vaze}: dacă pune câte 55 flori în fiecare vază și 55 vaze rămân goale, numărul vazelor pline ar fi:

8−5=3 vaze pline8 - 5 = 3\text{ vaze pline}

Numărul total de flori ar trebui să fie:

3⋅5=15 flori3 \cdot 5 = 15\text{ flori}

Însă 15≠2515 \neq 25, ceea ce contrazice ipoteza inițială.

Prin urmare, numărul florilor din buchetul Anei nu poate fi egal cu 2525.

(2 puncte: 1p pentru deducerea numărului de 8 vaze din prima relație, 1p pentru verificarea celei de-a doua relații și concluzia corectă)


b) Determinarea numărului de vaze:

Notăm cu vv numărul vazelor și cu xx numărul florilor, unde v,x∈N∗v, x \in \mathbb{N}^*.

Din prima condiție (câte 33 flori în fiecare vază și o floare rămasă):

x=3v+1x = 3v + 1

(1p)

Din a doua condiție (câte 55 flori în fiecare vază și 55 vaze goale):

x=5(v−5)x = 5(v - 5)

(1p)

Egalăm cele două expresii ale lui xx:

3v+1=5(v−5)  ⟹  3v+1=5v−253v + 1 = 5(v - 5) \implies 3v + 1 = 5v - 25 5v−3v=1+25  ⟹  2v=26  ⟹  v=135v - 3v = 1 + 25 \implies 2v = 26 \implies v = 13

Ana are 13 vaze13\text{ vaze}.

(Verificare: numărul de flori este x=3⋅13+1=40x = 3 \cdot 13 + 1 = 40. Dacă pune câte 55 flori: 40:5=840 : 5 = 8 vaze pline, deci 13−8=513 - 8 = 5 vaze rămân goale).

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(xx−2−1x+1):x2+2x2+2x+1E(x) = \left( \frac{x}{x - 2} - \frac{1}{x + 1} \right) : \frac{x^2 + 2}{x^2 + 2x + 1}

unde xx este număr real, x≠−1x \neq -1 și x≠2x \neq 2.

(2p) a) Arată că:

xx−2−1x+1=x2+2(x−2)(x+1)\frac{x}{x - 2} - \frac{1}{x + 1} = \frac{x^2 + 2}{(x - 2)(x + 1)}

pentru orice număr real xx, x≠−1,x≠2x \neq -1, x \neq 2.

(3p) b) Determină numerele naturale n≥3n \ge 3 astfel încât E(n)≥2E(n) \ge 2.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul diferenței din paranteză:

Aducem fracțiile la numitorul comun (x−2)(x+1)(x - 2)(x + 1), amplificând prima fracție cu (x+1)(x + 1) și pe a doua cu (x−2)(x - 2):

xx−2−1x+1=x(x+1)−(x−2)(x−2)(x+1)\frac{x}{x - 2} - \frac{1}{x + 1} = \frac{x(x + 1) - (x - 2)}{(x - 2)(x + 1)}

(1p)

Efectuăm calculele de la numărător:

x(x+1)−(x−2)=x2+x−x+2=x2+2x(x + 1) - (x - 2) = x^2 + x - x + 2 = x^2 + 2

Obținem:

xx−2−1x+1=x2+2(x−2)(x+1)\frac{x}{x - 2} - \frac{1}{x + 1} = \frac{x^2 + 2}{(x - 2)(x + 1)}

pentru orice x∈R∖{−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 2\}.

(1p)


b) Simplificarea expresiei E(x)E(x) și rezolvarea inecuației E(n)≥2E(n) \ge 2:

Observăm că numitorul celei de-a doua fracții este restrângerea unui pătrat perfect:

x2+2x+1=(x+1)2x^2 + 2x + 1 = (x + 1)^2

Înlocuim rezultatul de la punctul a) în expresia E(x)E(x) și transformăm împărțirea în înmulțire cu inversa fracției:

E(x)=x2+2(x−2)(x+1)⋅(x+1)2x2+2E(x) = \frac{x^2 + 2}{(x - 2)(x + 1)} \cdot \frac{(x + 1)^2}{x^2 + 2}

(1p)

Simplificăm factorul nenul x2+2>0x^2 + 2 > 0 și factorul (x+1)≠0(x + 1) \neq 0:

E(x)=x+1x−2E(x) = \frac{x + 1}{x - 2}

pentru orice x∈R∖{−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 2\}.

(1p)

Pentru n∈Nn \in \mathbb{N} cu n≥3n \ge 3, numitorul n−2>0n - 2 > 0 este strict pozitiv, deci putem înmulți inecuația cu n−2n - 2 fără a schimba sensul:

E(n)≥2  ⟺  n+1n−2≥2  ⟺  n+1≥2(n−2)E(n) \ge 2 \iff \frac{n + 1}{n - 2} \ge 2 \iff n + 1 \ge 2(n - 2) n+1≥2n−4  ⟺  2n−n≤1+4  ⟺  n≤5n + 1 \ge 2n - 4 \iff 2n - n \le 1 + 4 \iff n \le 5

Cum n∈Nn \in \mathbb{N} și n≥3n \ge 3, mulțimea soluțiilor este:

n∈{3,4,5}n \in \{3, 4, 5\}

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x+6f(x) = 3x + 6.

(2p) a) Arată că f(−2)+f(1)=9f(-2) + f(1) = 9.
(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Determină distanța de la punctul C(2,0)C(2, 0) la dreapta ABAB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul valorilor funcției:

Calculăm valoarea funcției în punctele x=−2x = -2 și x=1x = 1:

f(−2)=3⋅(−2)+6=−6+6=0f(-2) = 3 \cdot (-2) + 6 = -6 + 6 = 0 f(1)=3⋅1+6=3+6=9f(1) = 3 \cdot 1 + 6 = 3 + 6 = 9

(1p)

Efectuăm suma:

f(−2)+f(1)=0+9=9f(-2) + f(1) = 0 + 9 = 9

(1p)


b) Determinarea distanței de la punctul CC la dreapta ABAB:

Rezolvare Exercițiul 3

  1. Determinarea punctelor de intersecție cu axele:
    • Intersecția cu axa OxOx (y=0y = 0):

      f(x)=0  ⟺  3x+6=0  ⟺  x=−2  ⟹  A(−2,0)f(x) = 0 \iff 3x + 6 = 0 \iff x = -2 \implies A(-2, 0)
    • Intersecția cu axa OyOy (x=0x = 0):

      f(0)=3⋅0+6=6  ⟹  B(0,6)f(0) = 3 \cdot 0 + 6 = 6 \implies B(0, 6)

(1p)

  1. Lungimile laturilor triunghiului dreptunghic AOBAOB: Punctul O(0,0)O(0, 0) este originea sistemului cartezian, deci OA=2OA = 2 și OB=6OB = 6. În triunghiul dreptunghic AOBAOB (∢AOB=90∘\sphericalangle AOB = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza ABAB:

    AB=OA2+OB2=22+62=4+36=40=210AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{2^2 + 6^2} = \sqrt{4 + 36} = \sqrt{40} = 2\sqrt{10}

(1p)

  1. Calculul distanței cu ajutorul ariei triunghiului ABCABC: Punctul C(2,0)C(2, 0) se află pe axa OxOx, la fel ca punctul A(−2,0)A(-2, 0). Lungimea bazei ACAC este:

    AC=xC−xA=2−(−2)=4AC = x_C - x_A = 2 - (-2) = 4

    Înălțimea din B(0,6)B(0, 6) pe baza AC⊂OxAC \subset Ox este chiar segmentul vertical OB=6OB = 6. Aria triunghiului ABCABC este:

    A△ABC=AC⋅OB2=4⋅62=12\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AC \cdot OB}{2} = \frac{4 \cdot 6}{2} = 12

    Fie T∈ABT \in AB astfel încât CT⊥ABCT \perp AB. Atunci d(C,AB)=CTd(C, AB) = CT. Exprimând aria triunghiului ABCABC cu baza ABAB și înălțimea CTCT:

    A△ABC=AB⋅CT2  ⟹  12=210⋅CT2  ⟹  12=10⋅CT\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot CT}{2} \implies 12 = \frac{2\sqrt{10} \cdot CT}{2} \implies 12 = \sqrt{10} \cdot CT

    Aflăm CTCT:

    CT=1210=121010=6105CT = \frac{12}{\sqrt{10}} = \frac{12\sqrt{10}}{10} = \frac{6\sqrt{10}}{5}

    Distanța de la punctul C(2,0)C(2, 0) la dreapta ABAB este egală cu 6105\frac{6\sqrt{10}}{5}.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO, iar ABAB și CDCD sunt diametre. Măsura arcului mic AD⌢\overparen{AD} este egală cu 48∘48^\circ.

Cerc cu diametrele AB și CD

(2p) a) Arată că măsura arcului mic BC⌢\overparen{BC} este egală cu 48∘48^\circ.
(3p) b) Determină măsura unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Măsura arcului mic BC⌢\overparen{BC}:

Rezolvare Exercițiul 4

Segmentele ABAB și CDCD sunt diametre în cercul de centru OO, intersectându-se în centrul OO.

Măsura unghiului la centru ∢AOD\sphericalangle AOD este egală cu măsura arcului subîntins:

∢AOD=m(AD⌢)=48∘\sphericalangle AOD = m(\overparen{AD}) = 48^\circ

(1p)

Unghiurile ∢BOC\sphericalangle BOC și ∢AOD\sphericalangle AOD sunt unghiuri opuse la vârf, prin urmare sunt congruente:

∢BOC=∢AOD=48∘\sphericalangle BOC = \sphericalangle AOD = 48^\circ

Deoarece ∢BOC\sphericalangle BOC este unghi la centru, măsura arcului mic BC⌢\overparen{BC} este egală cu măsura unghiului la centru corespunzător:

m(BC⌢)=∢BOC=48∘m(\overparen{BC}) = \sphericalangle BOC = 48^\circ

(1p)


b) Determinarea măsurii unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC:

Unghiul ∢BAC\sphericalangle BAC este un unghi înscris în cercul de centru OO, care subîntinde arcul mic BC⌢\overparen{BC}.

(1p)

Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătate din măsura arcului pe care îl subîntinde:

∢BAC=m(BC⌢)2\sphericalangle BAC = \frac{m(\overparen{BC})}{2}

(1p)

Înlocuim măsura arcului mic BC⌢=48∘\overparen{BC} = 48^\circ determinată anterior:

∢BAC=48∘2=24∘\sphericalangle BAC = \frac{48^\circ}{2} = 24^\circ

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCDABCD, iar punctul EE este situat în exteriorul pătratului astfel încât triunghiul BECBEC este dreptunghic isoscel, ∢BEC=90∘\sphericalangle BEC = 90^\circ.

Pătratul ABCD și triunghiul BEC

(2p) a) Demonstrează că dreptele ACAC și CECE sunt perpendiculare.
(3p) b) Dacă AE∩BC={P}AE \cap BC = \{P\}, iar AB=10 cmAB = 10\text{ cm}, determină lungimea segmentului BPBP.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Demonstrația că AC⊥CEAC \perp CE:

Rezolvare Exercițiul 5

Triunghiul BECBEC este dreptunghic isoscel cu ∢BEC=90∘\sphericalangle BEC = 90^\circ, ipotenuza fiind latura BCBC. Rezultă că unghiurile ascuțite sunt egale:

∢BCE=∢CBE=180∘−90∘2=45∘\sphericalangle BCE = \sphericalangle CBE = \frac{180^\circ - 90^\circ}{2} = 45^\circ

(1p)

Segmentul ACAC este diagonala pătratului ABCDABCD, deci semidreapta [CA[CA este bisectoarea unghiului drept ∢BCD=90∘\sphericalangle BCD = 90^\circ:

∢ACB=45∘\sphericalangle ACB = 45^\circ

Deoarece punctul EE se află în exteriorul pătratului, măsura unghiului ∢ACE\sphericalangle ACE este suma unghiurilor ∢ACB\sphericalangle ACB și ∢BCE\sphericalangle BCE:

∢ACE=∢ACB+∢BCE=45∘+45∘=90∘\sphericalangle ACE = \sphericalangle ACB + \sphericalangle BCE = 45^\circ + 45^\circ = 90^\circ

De unde rezultă direct că dreptele ACAC și CECE sunt perpendiculare (AC⊥CEAC \perp CE).

(1p)


b) Determinarea lungimii segmentului BPBP:

Prelungim dreptele ABAB și CECE până se intersectează în punctul MM:

CE∩AB={M}CE \cap AB = \{M\}

În triunghiul ACMACM:

  1. CB⊥AMCB \perp AM (deoarece ABCDABCD este pătrat, CB⊥ABCB \perp AB), așadar [CB[CB este înălțime.
  2. ∢ACB=45∘\sphericalangle ACB = 45^\circ și ∢BCM=∢BCE=45∘\sphericalangle BCM = \sphericalangle BCE = 45^\circ, așadar [CB[CB este și bisectoarea unghiului ∢ACM\sphericalangle ACM.

Triunghiul în care o înălțime coincide cu o bisectoare este isoscel cu vârful în CC, deci △ACM\triangle ACM este isoscel de bază AMAM.

Rezultă că [CB[CB este și mediană, ceea ce înseamnă că punctul BB este mijlocul segmentului AMAM:

BM=AB=10 cmBM = AB = 10\text{ cm}

(1p)

În triunghiul dreptunghic CBMCBM (∢CBM=90∘\sphericalangle CBM = 90^\circ), avem catetele egale CB=BM=10 cmCB = BM = 10\text{ cm}, deci triunghiul este dreptunghic isoscel. Segmentul BEBE este perpendicular pe ipotenuza CMCM (∢BEC=90∘\sphericalangle BEC = 90^\circ). Într-un triunghi dreptunghic isoscel, înălțimea pe ipotenuză este și mediană, deci punctul EE este mijlocul segmentului CMCM.

(1p)

În triunghiul ACMACM:

  • CBCB este mediana corespunzătoare laturii AMAM.
  • AEAE este mediana corespunzătoare laturii CMCM.
  • Punctul PP este intersecția celor două mediane: CB∩AE={P}CB \cap AE = \{P\}.

Prin urmare, PP este centrul de greutate al triunghiului ACMACM. Centrul de greutate se găsește la o treime de bază și două treimi de vârf pe fiecare mediană:

BP=13⋅CB=13⋅10=103 cmBP = \frac{1}{3} \cdot CB = \frac{1}{3} \cdot 10 = \frac{10}{3}\text{ cm}

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu baza ABCDABCD pătrat, AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și AA′=66 cmAA' = 6\sqrt{6}\text{ cm}.

Prismă patrulateră dreaptă

(2p) a) Arată că volumul prismei este egal cu 8646 cm3864\sqrt{6}\text{ cm}^3.
(3p) b) Dacă punctul MM este situat pe muchia CC′CC' astfel încât CM=CC′3CM = \frac{CC'}{3}, demonstrează că planele (MBD)(MBD) și (A′BD)(A'BD) sunt perpendiculare.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul volumului prismei:

Baza ABCDABCD este pătrat de latură AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, deci aria bazei este:

AABCD=AB2=122=144 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 12^2 = 144\text{ cm}^2

(1p)

Prisma fiind dreaptă, înălțimea este egală cu lungimea muchiei laterale h=AA′=66 cmh = AA' = 6\sqrt{6}\text{ cm}. Volumul prismei este:

V=AABCD⋅AA′=144⋅66=8646 cm3\mathcal{V} = \mathcal{A}_{ABCD} \cdot AA' = 144 \cdot 6\sqrt{6} = 864\sqrt{6}\text{ cm}^3

(1p)


b) Demonstrația că (MBD)⊥(A′BD)(MBD) \perp (A'BD):

Rezolvare Exercițiul 6

Fie OO centrul pătratului ABCDABCD (O=AC∩BDO = AC \cap BD).

  1. Perpendicularitatea pe dreapta comună BDBD: În baza ABCDABCD, diagonalele pătratului sunt perpendiculare, deci AC⊥BDAC \perp BD, iar OO este mijlocul lui BDBD și ACAC. Lungimea diagonalei este:

    AC=AB2=122 cm  ⟹  AO=OC=1222=62 cmAC = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm} \implies AO = OC = \frac{12\sqrt{2}}{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}
    • Prisma este dreaptă, deci A′A⊥(ABCD)A'A \perp (ABCD). Cum AO⊥BDAO \perp BD cu AO,BD⊂(ABCD)AO, BD \subset (ABCD), din Teorema celor Trei Perpendiculare rezultă:

      A′O⊥BD(1)A'O \perp BD \quad (1)
    • Analog, MC⊂CC′MC \subset CC', deci MC⊥(ABCD)MC \perp (ABCD). Cum OC⊥BDOC \perp BD cu OC,BD⊂(ABCD)OC, BD \subset (ABCD), rezultă:

      MO⊥BD(2)MO \perp BD \quad (2)

(1p)

  1. Calculul unghiului diedru ∢A′OM\sphericalangle A'OM: Deoarece A′O⊥BDA'O \perp BD și MO⊥BDMO \perp BD, dreapta comună a celor două plane fiind (A′BD)∩(MBD)=BD(A'BD) \cap (MBD) = BD, măsura unghiului diedru dintre planele (A′BD)(A'BD) și (MBD)(MBD) este tocmai măsura unghiului ∢A′OM\sphericalangle A'OM.

    Calculăm lungimea segmentului CMCM:

    CM=CC′3=663=26 cmCM = \frac{CC'}{3} = \frac{6\sqrt{6}}{3} = 2\sqrt{6}\text{ cm}

    Triunghiul A′AOA'AO este dreptunghic în AA (A′A⊥ACA'A \perp AC):

    A′AAO=6662=62=3\frac{A'A}{AO} = \frac{6\sqrt{6}}{6\sqrt{2}} = \sqrt{\frac{6}{2}} = \sqrt{3}

    Triunghiul OCMOCM este dreptunghic în CC (CC′⊥ACCC' \perp AC):

    OCCM=6226=33=3\frac{OC}{CM} = \frac{6\sqrt{2}}{2\sqrt{6}} = \frac{3}{\sqrt{3}} = \sqrt{3}

    Deoarece A′AAO=OCCM=3\frac{A'A}{AO} = \frac{OC}{CM} = \sqrt{3} și ∢A′AO=∢OCM=90∘\sphericalangle A'AO = \sphericalangle OCM = 90^\circ, triunghiurile dreptunghice sunt asemenea:

    △A′AO∼△OCM\triangle A'AO \sim \triangle OCM

    Rezultă congruența unghiurilor: ∢A′OA=∢OMC\sphericalangle A'OA = \sphericalangle OMC.

(1p)

  1. Finalizarea demonstrației: În triunghiul dreptunghic OCMOCM, suma măsurilor unghiurilor ascuțite este 90∘90^\circ:

    ∢MOC+∢OMC=90∘  ⟹  ∢MOC+∢A′OA=90∘\sphericalangle MOC + \sphericalangle OMC = 90^\circ \implies \sphericalangle MOC + \sphericalangle A'OA = 90^\circ

    Punctele A,O,CA, O, C fiind coliniare, unghiul ∢AOC\sphericalangle AOC este unghi alungit (180∘180^\circ):

    ∢A′OM=180∘−(∢A′OA+∢MOC)=180∘−90∘=90∘\sphericalangle A'OM = 180^\circ - (\sphericalangle A'OA + \sphericalangle MOC) = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ

    Rezultă că A′O⊥OMA'O \perp OM.

    Cum A′O⊥BDA'O \perp BD și A′O⊥OMA'O \perp OM, iar dreptele concurente BDBD și OMOM sunt conținute în planul (MBD)(MBD), rezultă că:

    A′O⊥(MBD)A'O \perp (MBD)

    Deoarece dreapta A′OA'O este conținută în planul (A′BD)(A'BD), conchidem că:

    (A′BD)⊥(MBD)(A'BD) \perp (MBD)

(1p)