Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi împărțirea:
24:8=3
Apoi efectuăm scăderea:
32−3=29
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
2. Știind că a6=32, unde a∈R∖{0}, atunci 32a este egal cu:
a) 316
b) 1
c) 3
d) 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):
2⋅a=6⋅3⟺2a=18
Împărțim prin 2 pentru a afla a:
a=9
Calculăm valoarea raportului cerut:
32a=32⋅9=318=6
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
3. Fie a=−3⋅2 și b=4. Atunci diferența b−a este egală cu:
a) −1
b) −10
c) 2
d) 10
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm numărul a:
a=−3⋅2=−6
Calculăm diferența b−a:
b−a=4−(−6)=4+6=10
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
4. Mulțimea soluțiilor reale ale inecuației 4x−3≤5 este:
a) R
b) (−∞,2)
c) (−∞,2]
d) [2,+∞)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvăm inecuația în mulțimea numerelor reale R:
4x−3≤5
Adunăm 3 în ambii membri:
4x≤5+3⟺4x≤8
Împărțim ambii membri prin 4:
x≤2
Scris sub formă de interval, mulțimea soluțiilor este:
S=(−∞,2]
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
5. Teodor, Ioana, Ștefan și Anca calculează media geometrică a numerelor a=152−122 și b=42⋅221 și obțin următoarele rezultate:
Teodor
Ioana
Ștefan
Anca
32
6
6
36
Din cei patru elevi, răspunsul corect a fost dat de:
a) Teodor
b) Ioana
c) Ștefan
d) Anca
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm mai întâi valoarea fiecărui număr:
a=152−122=225−144=81=9
b=42⋅221=16⋅41=4=2
Media geometrică a numerelor pozitive a și b este:
mg=a⋅b=9⋅2=32
Elevul care a obținut rezultatul 32 este Teodor.
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
6. Un melc vrea să ajungă în vârful unui stâlp de 3 m înălțime. În timpul zilei urcă 2 m iar în timpul nopții alunecă în jos un metru. Ioana afirmă: „După două zile melcul ajunge în vârf”. Afirmația Ioanei este:
a) Adevărată
b) Falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Urmărim poziția melcului pe stâlp în fiecare etapă:
Ziua 1: melcul pornește de la baza stâlpului (0 m) și urcă 2 m, ajungând la înălțimea de 2 m.
Noaptea 1: melcul alunecă 1 m, rămânând la înălțimea de:
2−1=1 m
Ziua 2: pornind de la cota de 1 m, melcul urcă 2 m pe parcursul zilei:
1+2=3 m
Deoarece stâlpul are o înălțime totală de 3 m, melcul atinge vârful în timpul zilei a doua (înainte de a mai cădea noaptea). Astfel, după două zile melcul a atins vârful stâlpului.
1. În figura alăturată, punctele A,B,C,D și E sunt coliniare încât B este mijlocul segmentului AC, AC=CD=4 cm și punctul E este simetricul lui A față de D. Valoarea raportului AEBD este egală cu:
a) 83
b) 52
c) 87
d) 41
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Determinăm lungimile segmentelor de pe dreaptă:
Deoarece B este mijlocul segmentului AC și AC=4 cm, avem:
AB=BC=2AC=24=2 cm
Lungimea segmentului BD este:
BD=BC+CD=2+4=6 cm
Lungimea segmentului AD este:
AD=AC+CD=4+4=8 cm
Punctul E este simetricul lui A față de D, ceea ce înseamnă că D este mijlocul segmentului AE:
DE=AD=8 cm⟹AE=2⋅AD=16 cm
Calculăm valoarea raportului AEBD:
AEBD=166=83
Notă: Conform enunțului tipărit, raportul este AEBD=83 (varianta a)). În baremul oficial a fost indicată litera c) (87), rezultat ce corespunde raportului AEBE=1614=87.
Răspunsul corect conform enunțului este a) (indicat c) în cheia baremului).
(5 puncte)
2. În figura alăturată, punctele A,O și B sunt coliniare iar semidreapta OD este bisectoarea unghiului ∢AOC. Dacă ∢DOB=100∘, atunci ∢BOC are măsura:
a) 80∘
b) 45∘
c) 20∘
d) 30∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctele A,O,B sunt coliniare, deci unghiul ∢AOB este unghi alungit:
∢AOB=180∘
Unghiurile ∢AOD și ∢DOB sunt adiacente suplementare:
∢AOD+∢DOB=180∘⟹∢AOD=180∘−100∘=80∘
Semidreapta OD este bisectoarea unghiului ∢AOC, deci:
∢DOC=∢AOD=80∘
Măsura unghiului ∢AOC este:
∢AOC=2⋅80∘=160∘
Deoarece unghiurile ∢AOC și ∢BOC sunt adiacente suplementare:
∢BOC=180∘−∢AOC=180∘−160∘=20∘
(Sau direct: ∢BOC=∢DOB−∢DOC=100∘−80∘=20∘).
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
3. În figura alăturată, ΔABC este isoscel iar D∈BC încât AD≡BD și ∢ADB=120∘. Dacă lungimea laturii BC=12 cm, atunci lungimea segmentului AD este egală cu:
a) 3 cm
b) 4 cm
c) 22 cm
d) 26 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul ΔADB, laturile AD și BD sunt congruente (AD≡BD), deci triunghiul este isoscel cu baza AB. Unghiurile alăturate bazei au măsura:
∢B=∢DAB=2180∘−120∘=30∘
Punctele B,D,C sunt coliniare, deci unghiul ∢ADC este suplementar cu ∢ADB:
∢ADC=180∘−120∘=60∘
Triunghiul ΔABC este isoscel cu AB=AC, deci unghiurile de la baza BC sunt congruente:
∢C=∢B=30∘
În triunghiul ΔADC, măsura celui de-al treilea unghi este:
∢DAC=180∘−(∢ADC+∢C)=180∘−(60∘+30∘)=90∘
Așadar, ΔADC este triunghi dreptunghic în A, cu unghiul ∢C=30∘.
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta opusă unghiului de 30∘ (AD) este jumătate din lungimea ipotenuzei (DC):
AD=2DC⟺DC=2⋅AD
Deoarece D∈BC, avem:
BC=BD+DC=AD+2⋅AD=3⋅AD
Știind că BC=12 cm:
3⋅AD=12⟹AD=4 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
4. În figura alăturată, ABCD este dreptunghi iar BD=3BC. Dacă AB=12 cm, atunci aria dreptunghiului ABCD este egală cu:
a) 362 cm2
b) 36 cm2
c) 363 cm2
d) 6(4+2) cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În dreptunghiul ABCD, laturile opuse sunt congruente, deci CD=AB=12 cm, iar ∢BCD=90∘.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ΔBCD:
BD2=BC2+CD2
Înlocuim BD=3BC și CD=12:
(3BC)2=BC2+122⟺9BC2=BC2+144
8BC2=144⟺BC2=18
BC=18=32 cm
Aria dreptunghiului ABCD este produsul lungimii și lățimii:
AABCD=AB⋅BC=12⋅32=362 cm2
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
5. În figura alăturată, punctele A,B,C și D aparțin cercului de centru O încât AB≡AC și ∢ACB=30∘. Atunci ∢CDB are măsura:
a) 90∘
b) 60∘
c) 30∘
d) 45∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul ΔABC, laturile AB și AC sunt congruente (AB≡AC), deci triunghiul este isoscel cu vârful în A. Unghiurile de la baza BC sunt congruente:
∢ABC=∢ACB=30∘
Măsura unghiului de la vârf ∢BAC este:
∢BAC=180∘−(30∘+30∘)=120∘
Patrulaterul ABDC are toate cele patru vârfuri situate pe cerc, fiind deci un patrulater inscriptibil.
Într-un patrulater inscriptibil, unghiurile opuse sunt suplementare:
∢CDB+∢BAC=180∘
∢CDB=180∘−120∘=60∘
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
6. În figura alăturată, ABCDA′B′C′D′ este paralelipiped dreptunghic cu AB=BC=6 cm și AA′=14 cm. Perimetrul triunghiului B′AC este egal cu:
a) 1214 cm
b) 18 cm
c) 162 cm
d) 52 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm lungimile laturilor triunghiului B′AC:
AC este diagonala bazei pătrate ABCD (cu AB=BC=6 cm):
AC=AB2+BC2=62+62=62 cm
B′A este diagonala feței dreptunghiulare ABB′A′, unde AB=6 cm și BB′=AA′=14 cm:
B′A=AB2+BB′2=62+(14)2=36+14=50=52 cm
B′C este diagonala feței dreptunghiulare BCC′B′, unde BC=6 cm și BB′=14 cm:
B′C=BC2+BB′2=62+(14)2=36+14=52 cm
Calculăm perimetrul triunghiului B′AC:
PΔB′AC=B′A+B′C+AC=52+52+62=162 cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Bunica are un coș cu mere. Ana vine și mai adaugă niște mere, Bogdan pune și el în coș un număr de mere iar Costel ia din coș un număr de mere egal cu 20% din numărul de mere adăugate de Ana și Bogdan împreună. Dacă în final numărul de mere din coș este dublu față de numărul merelor de la început, se cere:
(2p) a) Este posibil ca numărul de mere aflate la început în coș să fie 15? Justificați răspunsul.
(3p) b) Aflați câte mere a pus Bogdan în coș dacă Ana a pus în coș cu șase mere mai puțin decât Bogdan iar la început au fost în coș 16 mere.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Notăm cu:
n numărul inițial de mere din coș (n∈N);
a numărul de mere adăugate de Ana (a∈N);
b numărul de mere adăugate de Bogdan (b∈N).
Costel ia din coș un număr de mere egal cu 20% din suma celor adăugate de Ana și Bogdan:
c=20%⋅(a+b)=10020(a+b)=51(a+b)
Numărul final de mere din coș este:
nfinal=n+a+b−51(a+b)=n+54(a+b)
Din enunț, numărul final este dublu față de cel inițial:
nfinal=2n⟺n+54(a+b)=2n⟺54(a+b)=n
a) Presupunem că inițial în coș erau n=15 mere. Atunci:
54(a+b)=15⟺4(a+b)=75⟺a+b=475=18,75
(1 punct)
Deoarece numărul de mere este un număr întreg, a+b∈N. Însă 18,75∈/N.
Prin urmare, nu este posibil ca numărul inițial de mere să fie 15.
(1 punct)
b) Dacă la început au fost n=16 mere, relația devine:
54(a+b)=16⟺a+b=416⋅5=20
(1 punct)
Din enunț, Ana a pus cu 6 mere mai puțin decât Bogdan:
a=b−6
(1 punct)
Înlocuim în relația sumei:
(b−6)+b=20⟺2b−6=20⟺2b=26⟺b=13
Așadar, Bogdan a pus în coș 13 mere (iar Ana a pus a=13−6=7 mere).
(1 punct)
2. Se dau mulțimile:
A={x∈R21[21(x−1)+1]−2≥−4}
B={x∈Z∣∣x+5∣<20}
(2p) a) Demonstrați că A=[−9,+∞).
(3p) b) Aflați câte elemente are A∩B.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Rezolvăm inecuația pentru mulțimea A:
21[21(x−1)+1]−2≥−4
Adunăm 2 în ambii membri:
21[21(x−1)+1]≥−2
Înmulțim ambii membri cu 2:
21(x−1)+1≥−4
(1 punct)
Scădem 1 din ambii membri:
21(x−1)≥−5
Înmulțim cu 2:
x−1≥−10⟺x≥−9
Deoarece x∈R, obținem mulțimea soluțiilor:
A=[−9,+∞)
(1 punct)
b) Rezolvăm inecuația cu modul pentru mulțimea B:
∣x+5∣<20⟺−20<x+5<20
Scădem 5 din toți termenii:
−25<x<15
(1 punct)
Deoarece x∈Z, mulțimea B conține numerele întregi strict cuprinse între −25 și 15:
B={−24,−23,…,14}
(1 punct)
Intersecția A∩B conține toate numerele întregi din B care sunt mai mari sau egale cu −9:
A∩B={−9,−8,…,13,14}
Calculăm numărul de elemente al mulțimii A∩B:
card(A∩B)=14−(−9)+1=14+9+1=24
Mulțimea A∩B are 24 de elemente.
(1 punct)
3. Fie a=(3247+3245−3244):29 și b=(2712+7510−33)⋅3.
(2p) a) Demonstrați că a=961.
(3p) b) Demonstrați că numărul n=a−b este număr natural divizibil cu 6.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Dăm factor comun pe 3244 în paranteza de la numărul a:
b) Simplificăm radicalii din numitorii expresiei b:
27=33,75=53
Fracțiile devin:
2712=3312=34
7510=5310=32
Efectuăm calculul din paranteză:
34+32−33=34+2−3=33
Înmulțim cu factorul exterior 3:
b=33⋅3=3
(1 punct)
Calculăm numărul n=a−b:
n=3122−3=3(3121−1)
Deoarece 3122>3, avem n>0, deci n∈N.
(1 punct)
Pentru a arăta că n este divizibil cu 6, arătăm că este divizibil simultan cu 2 și cu 3:
Factorul 3 din fața parantezei garantează că 3∣n.
Numărul 3121 este o putere a lui 3, deci este un număr impar. Scăzând 1, paranteza devine un număr par:
3121−1 este par⟹2∣(3121−1)⟹2∣n
Deoarece cel mai mare divizor comun al numerelor 2 și 3 este 1 (cmmdc(2,3)=1), rezultă că 2⋅3∣n, adică 6∣n.
(1 punct)
4. În figura alăturată, ABCD este pătrat cu AB=18 cm. Punctul E∈AB și F∈EC încât AE=2BE și FC=31EC.
(2p) a) Determinați lungimea segmentului EC.
(3p) b) Aflați aria patrulaterului AEFD.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Punctul E se află pe segmentul AB, iar AE=2BE. Lungimea laturii pătratului este AB=18 cm:
AB=AE+BE=2BE+BE=3BE⟺3BE=18⟹BE=6 cm
AE=18−6=12 cm
(1 punct)
În triunghiul dreptunghic ΔEBC (∢B=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora cu catetele BE=6 cm și BC=18 cm:
EC2=BE2+BC2=62+182=36+324=360
EC=360=610 cm
(1 punct)
b) Construim prin punctul F paralela la AB, care intersectează latura AD în M și latura BC în N:
MN∥AB,M∈AD,N∈BC,F∈MN
Deoarece MN∥AB∥CD, avem MN⊥BC și MN⊥AD, iar lungimea segmentului MN este egală cu latura pătratului:
MN=18 cm
În triunghiul ΔCEB, avem FN∥EB, deci conform teoremei fundamentale a asemănării:
ΔCFN∼ΔCEB⟹CBCN=EBFN=CECF
Din ipoteză, FC=31EC⟺CECF=31, deci:
18CN=31⟹CN=6 cm
6FN=31⟹FN=2 cm
(1 punct)
Calculăm segmentul MF:
MF=MN−FN=18−2=16 cm
Patrulaterul CDMN este dreptunghi, deci DM=CN=6 cm, iar AM=AD−DM=18−6=12 cm.
(1 punct)
Descompunem patrulaterul AEFD în trapezul dreptunghic MFEA și triunghiul dreptunghic ΔDMF:
Aria trapezului dreptunghic MFEA (cu bazele AE=12 cm, MF=16 cm și înălțimea AM=12 cm):
AMFEA=2(MF+AE)⋅AM=2(16+12)⋅12=28⋅6=168 cm2
Aria triunghiului dreptunghic ΔDMF (cu catetele DM=6 cm și MF=16 cm):
AΔDMF=2DM⋅MF=26⋅16=48 cm2
Aria căutată este suma celor două arii:
AAEFD=AMFEA+AΔDMF=168+48=216 cm2
(1 punct)
5. În figura alăturată, punctele A,B și C aparțin cercului de centru O și rază 12 cm încât A și C sunt puncte diametral opuse iar triunghiul AOB este echilateral.
(2p) a) Aflați lungimea laturii BC.
(3p) b) Tangenta în punctul A la cercul de centru O intersectează dreapta BC în punctul D. Demonstrați că perimetrul triunghiului ADC este mai mic de 72 cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Deoarece A și C sunt puncte diametral opuse, segmentul AC este diametru în cercul de rază R=12 cm:
AC=2R=2⋅12=24 cm
Triunghiul ΔABC este înscris într-un semicerc, deci:
∢ABC=90∘
Triunghiul ΔAOB este echilateral cu latura egală cu raza cercului:
AB=AO=OB=12 cm
(1 punct)
În triunghiul dreptunghic ΔABC (∢ABC=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
BC=AC2−AB2=242−122=576−144=432=123 cm
(1 punct)
b) Dreapta AD este tangenta în A la cercul de centru O, iar AC este diametru, prin urmare raza este perpendiculară pe tangentă în punctul de contact:
AD⊥AC⟹∢DAC=90∘
În triunghiul dreptunghic ΔADC, segmentul AB este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei CD (deoarece ∢ABC=90∘⟹AB⊥CD).
Aplicăm teorema catetei pentru cateta AC în triunghiul dreptunghic ΔADC:
AC2=BC⋅CD⟺242=123⋅CD
CD=123576=348=163 cm
(1 punct)
Triunghiul ΔAOB fiind echilateral, unghiul la centru este ∢AOB=60∘, deci măsura arcului este AB⌢=60∘.
Unghiul înscris în cerc ∢ACB subîntinde arcul AB⌢:
∢ACD=∢ACB=2AB⌢=260∘=30∘
În triunghiul dreptunghic ΔADC (∢DAC=90∘), cateta AD este opusă unghiului de 30∘, deci este egală cu jumătate din ipotenuza CD:
AD=2CD=2163=83 cm
(1 punct)
Calculăm perimetrul triunghiului ΔADC:
PΔADC=AD+CD+AC=83+163+24=243+24=24(3+1) cm
Comparăm acest rezultat cu 72 cm:
24(3+1)<72⟺3+1<2472⟺3+1<3⟺3<2
Ridicând la pătrat, obținem 3<4, ceea ce este evident adevărat.
Prin urmare, perimetrul triunghiului ADC este mai mic de 72 cm.
(1 punct)
6. În figura alăturată este o piramidă patrulateră regulată de vârf V și bază pătratul ABCD cu AB=VA=12 cm. Punctul E este mijlocul muchiei AD iar BE∩AC={F}.
(2p) a) Demonstrați că VA⊥VC.
(3p) b) Aflați distanța de la punctul F la dreapta VC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Baza ABCD este un pătrat cu latura AB=12 cm. Lungimea diagonalei pătratului este:
AC=AB2=122 cm
(1 punct)
Piramida fiind patrulateră regulată, toate muchiile laterale sunt congruente:
VA=VC=12 cm
Considerăm triunghiul ΔVAC. Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora:
VA2+VC2=122+122=144+144=288
AC2=(122)2=144⋅2=288
Deoarece VA2+VC2=AC2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora triunghiul ΔVAC este dreptunghic în V, adică:
∢AVC=90∘⟹VA⊥VC
(1 punct)
b) Fie {O}=AC∩BD. Deoarece baza ABCD este pătrat, diagonalele se înjumătățesc reciproc, deci O este mijlocul segmentelor AC și BD.
În triunghiul ΔABD:
Segmentul AO este mediană (deoarece O este mijlocul lui BD);
Segmentul BE este mediană (deoarece E este mijlocul lui AD).
Intersecția medianelor AO și BE este punctul F, prin urmare F este centrul de greutate al triunghiului ΔABD.
Proprietatea centrului de greutate ne dă:
AF=32AO=32⋅2AC=3AC
Lungimea segmentului FC este:
FC=AC−AF=AC−3AC=32AC
(1 punct)
Punctul F aparține diagonalei AC, deci se află în planul triunghiului (VAC).
Construim perpendiculara din F pe VC:
FP⊥VC,P∈VC
Distanța de la punctul F la dreapta VC este lungimea segmentului FP.
În planul (VAC), avem FP⊥VC și VA⊥VC (din subpunctul a). Două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele:
FP∥VA
(1 punct)
Aplicăm teorema fundamentală a asemănării în triunghiul ΔCAV cu FP∥VA:
ΔCPF∼ΔCVA⟹VAFP=CACF
Înlocuim raportul CACF=32 și VA=12 cm:
12FP=32⟹FP=32⋅12=8 cm
Așadar, distanța de la punctul F la dreapta VC este egală cu 8 cm.