BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Buzău

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Buzău

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 32−24:832 - 24 : 8 este egal cu:

a) 11
b) 2828
c) 2929
d) 66

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi împărțirea:

24:8=324 : 8 = 3

Apoi efectuăm scăderea:

32−3=2932 - 3 = 29

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. Știind că 6a=23\frac{6}{a} = \frac{2}{3}, unde a∈R∖{0}a \in \mathbb{R} \setminus \{0\}, atunci 2a3\frac{2a}{3} este egal cu:

a) 163\frac{16}{3}
b) 11
c) 33
d) 66

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):

2⋅a=6⋅3  ⟺  2a=182 \cdot a = 6 \cdot 3 \iff 2a = 18

Împărțim prin 22 pentru a afla aa:

a=9a = 9

Calculăm valoarea raportului cerut:

2a3=2⋅93=183=6\frac{2a}{3} = \frac{2 \cdot 9}{3} = \frac{18}{3} = 6

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. Fie a=−3⋅2a = -3 \cdot 2 și b=4b = 4. Atunci diferența b−ab - a este egală cu:

a) −1-1
b) −10-10
c) 22
d) 1010

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm numărul aa:

a=−3⋅2=−6a = -3 \cdot 2 = -6

Calculăm diferența b−ab - a:

b−a=4−(−6)=4+6=10b - a = 4 - (-6) = 4 + 6 = 10

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


4. Mulțimea soluțiilor reale ale inecuației 4x−3≤54x - 3 \le 5 este:

a) R\mathbb{R}
b) (−∞,2)(-\infty, 2)
c) (−∞,2](-\infty, 2]
d) [2,+∞)[2, +\infty)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvăm inecuația în mulțimea numerelor reale R\mathbb{R}:

4x−3≤54x - 3 \le 5

Adunăm 33 în ambii membri:

4x≤5+3  ⟺  4x≤84x \le 5 + 3 \iff 4x \le 8

Împărțim ambii membri prin 44:

x≤2x \le 2

Scris sub formă de interval, mulțimea soluțiilor este:

S=(−∞,2]S = (-\infty, 2]

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


5. Teodor, Ioana, Ștefan și Anca calculează media geometrică a numerelor a=152−122a = \sqrt{15^2 - 12^2} și b=42⋅122b = \sqrt{4^2 \cdot \frac{1}{2^2}} și obțin următoarele rezultate:

TeodorIoanaȘtefanAnca
323\sqrt{2}666\sqrt{6}3636

Din cei patru elevi, răspunsul corect a fost dat de:

a) Teodor
b) Ioana
c) Ștefan
d) Anca

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi valoarea fiecărui număr:

a=152−122=225−144=81=9a = \sqrt{15^2 - 12^2} = \sqrt{225 - 144} = \sqrt{81} = 9

b=42⋅122=16⋅14=4=2b = \sqrt{4^2 \cdot \frac{1}{2^2}} = \sqrt{16 \cdot \frac{1}{4}} = \sqrt{4} = 2

Media geometrică a numerelor pozitive aa și bb este:

mg=a⋅b=9⋅2=32m_g = \sqrt{a \cdot b} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2}

Elevul care a obținut rezultatul 323\sqrt{2} este Teodor.

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


6. Un melc vrea să ajungă în vârful unui stâlp de 3 m3\text{ m} înălțime. În timpul zilei urcă 2 m2\text{ m} iar în timpul nopții alunecă în jos un metru. Ioana afirmă: „După două zile melcul ajunge în vârf”. Afirmația Ioanei este:

a) Adevărată
b) Falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Urmărim poziția melcului pe stâlp în fiecare etapă:

  • Ziua 1: melcul pornește de la baza stâlpului (0 m0\text{ m}) și urcă 2 m2\text{ m}, ajungând la înălțimea de 2 m2\text{ m}.
  • Noaptea 1: melcul alunecă 1 m1\text{ m}, rămânând la înălțimea de:

2−1=1 m2 - 1 = 1\text{ m}

  • Ziua 2: pornind de la cota de 1 m1\text{ m}, melcul urcă 2 m2\text{ m} pe parcursul zilei:

1+2=3 m1 + 2 = 3\text{ m}

Deoarece stâlpul are o înălțime totală de 3 m3\text{ m}, melcul atinge vârful în timpul zilei a doua (înainte de a mai cădea noaptea). Astfel, după două zile melcul a atins vârful stâlpului.

Afirmația Ioanei este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,B,C,DA, B, C, D și EE sunt coliniare încât BB este mijlocul segmentului ACAC, AC=CD=4 cmAC = CD = 4\text{ cm} și punctul EE este simetricul lui AA față de DD. Valoarea raportului BDAE\frac{BD}{AE} este egală cu:

Figură Subiectul II Exercițiul 1

a) 38\frac{3}{8}
b) 25\frac{2}{5}
c) 78\frac{7}{8}
d) 14\frac{1}{4}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm lungimile segmentelor de pe dreaptă:

  • Deoarece BB este mijlocul segmentului ACAC și AC=4 cmAC = 4\text{ cm}, avem:

AB=BC=AC2=42=2 cmAB = BC = \frac{AC}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}

  • Lungimea segmentului BDBD este:

BD=BC+CD=2+4=6 cmBD = BC + CD = 2 + 4 = 6\text{ cm}

  • Lungimea segmentului ADAD este:

AD=AC+CD=4+4=8 cmAD = AC + CD = 4 + 4 = 8\text{ cm}

  • Punctul EE este simetricul lui AA față de DD, ceea ce înseamnă că DD este mijlocul segmentului AEAE:

DE=AD=8 cm  ⟹  AE=2⋅AD=16 cmDE = AD = 8\text{ cm} \implies AE = 2 \cdot AD = 16\text{ cm}

  • Calculăm valoarea raportului BDAE\frac{BD}{AE}:

BDAE=616=38\frac{BD}{AE} = \frac{6}{16} = \frac{3}{8}

Notă: Conform enunțului tipărit, raportul este BDAE=38\frac{BD}{AE} = \frac{3}{8} (varianta a)). În baremul oficial a fost indicată litera c) (78\frac{7}{8}), rezultat ce corespunde raportului BEAE=1416=78\frac{BE}{AE} = \frac{14}{16} = \frac{7}{8}.

Răspunsul corect conform enunțului este a) (indicat c) în cheia baremului).

(5 puncte)


2. În figura alăturată, punctele A,OA, O și BB sunt coliniare iar semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului ∢AOC\sphericalangle AOC. Dacă ∢DOB=100∘\sphericalangle DOB = 100^\circ, atunci ∢BOC\sphericalangle BOC are măsura:

Figură Subiectul II Exercițiul 2

a) 80∘80^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 20∘20^\circ
d) 30∘30^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele A,O,BA, O, B sunt coliniare, deci unghiul ∢AOB\sphericalangle AOB este unghi alungit:

∢AOB=180∘\sphericalangle AOB = 180^\circ

Unghiurile ∢AOD\sphericalangle AOD și ∢DOB\sphericalangle DOB sunt adiacente suplementare:

∢AOD+∢DOB=180∘  ⟹  ∢AOD=180∘−100∘=80∘\sphericalangle AOD + \sphericalangle DOB = 180^\circ \implies \sphericalangle AOD = 180^\circ - 100^\circ = 80^\circ

Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului ∢AOC\sphericalangle AOC, deci:

∢DOC=∢AOD=80∘\sphericalangle DOC = \sphericalangle AOD = 80^\circ

Măsura unghiului ∢AOC\sphericalangle AOC este:

∢AOC=2⋅80∘=160∘\sphericalangle AOC = 2 \cdot 80^\circ = 160^\circ

Deoarece unghiurile ∢AOC\sphericalangle AOC și ∢BOC\sphericalangle BOC sunt adiacente suplementare:

∢BOC=180∘−∢AOC=180∘−160∘=20∘\sphericalangle BOC = 180^\circ - \sphericalangle AOC = 180^\circ - 160^\circ = 20^\circ

(Sau direct: ∢BOC=∢DOB−∢DOC=100∘−80∘=20∘\sphericalangle BOC = \sphericalangle DOB - \sphericalangle DOC = 100^\circ - 80^\circ = 20^\circ).

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. În figura alăturată, ΔABC\Delta ABC este isoscel iar D∈BCD \in BC încât AD≡BDAD \equiv BD și ∢ADB=120∘\sphericalangle ADB = 120^\circ. Dacă lungimea laturii BC=12 cmBC = 12\text{ cm}, atunci lungimea segmentului ADAD este egală cu:

Figură Subiectul II Exercițiul 3

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 22 cm2\sqrt{2}\text{ cm}
d) 26 cm2\sqrt{6}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul ΔADB\Delta ADB, laturile ADAD și BDBD sunt congruente (AD≡BDAD \equiv BD), deci triunghiul este isoscel cu baza ABAB. Unghiurile alăturate bazei au măsura:

∢B=∢DAB=180∘−120∘2=30∘\sphericalangle B = \sphericalangle DAB = \frac{180^\circ - 120^\circ}{2} = 30^\circ

Punctele B,D,CB, D, C sunt coliniare, deci unghiul ∢ADC\sphericalangle ADC este suplementar cu ∢ADB\sphericalangle ADB:

∢ADC=180∘−120∘=60∘\sphericalangle ADC = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ

Triunghiul ΔABC\Delta ABC este isoscel cu AB=ACAB = AC, deci unghiurile de la baza BCBC sunt congruente:

∢C=∢B=30∘\sphericalangle C = \sphericalangle B = 30^\circ

În triunghiul ΔADC\Delta ADC, măsura celui de-al treilea unghi este:

∢DAC=180∘−(∢ADC+∢C)=180∘−(60∘+30∘)=90∘\sphericalangle DAC = 180^\circ - (\sphericalangle ADC + \sphericalangle C) = 180^\circ - (60^\circ + 30^\circ) = 90^\circ

Așadar, ΔADC\Delta ADC este triunghi dreptunghic în AA, cu unghiul ∢C=30∘\sphericalangle C = 30^\circ.

Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ (ADAD) este jumătate din lungimea ipotenuzei (DCDC):

AD=DC2  ⟺  DC=2⋅ADAD = \frac{DC}{2} \iff DC = 2 \cdot AD

Deoarece D∈BCD \in BC, avem:

BC=BD+DC=AD+2⋅AD=3⋅ADBC = BD + DC = AD + 2 \cdot AD = 3 \cdot AD

Știind că BC=12 cmBC = 12\text{ cm}:

3⋅AD=12  ⟹  AD=4 cm3 \cdot AD = 12 \implies AD = 4\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


4. În figura alăturată, ABCDABCD este dreptunghi iar BD=3BCBD = 3BC. Dacă AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, atunci aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu:

Figură Subiectul II Exercițiul 4

a) 362 cm236\sqrt{2}\text{ cm}^2
b) 36 cm236\text{ cm}^2
c) 363 cm236\sqrt{3}\text{ cm}^2
d) 6(4+2) cm26(4 + \sqrt{2})\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În dreptunghiul ABCDABCD, laturile opuse sunt congruente, deci CD=AB=12 cmCD = AB = 12\text{ cm}, iar ∢BCD=90∘\sphericalangle BCD = 90^\circ.

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ΔBCD\Delta BCD:

BD2=BC2+CD2BD^2 = BC^2 + CD^2

Înlocuim BD=3BCBD = 3BC și CD=12CD = 12:

(3BC)2=BC2+122  ⟺  9BC2=BC2+144(3BC)^2 = BC^2 + 12^2 \iff 9BC^2 = BC^2 + 144

8BC2=144  ⟺  BC2=188BC^2 = 144 \iff BC^2 = 18

BC=18=32 cmBC = \sqrt{18} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

Aria dreptunghiului ABCDABCD este produsul lungimii și lățimii:

AABCD=AB⋅BC=12⋅32=362 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC = 12 \cdot 3\sqrt{2} = 36\sqrt{2}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. În figura alăturată, punctele A,B,CA, B, C și DD aparțin cercului de centru OO încât AB≡ACAB \equiv AC și ∢ACB=30∘\sphericalangle ACB = 30^\circ. Atunci ∢CDB\sphericalangle CDB are măsura:

Figură Subiectul II Exercițiul 5

a) 90∘90^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 30∘30^\circ
d) 45∘45^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul ΔABC\Delta ABC, laturile ABAB și ACAC sunt congruente (AB≡ACAB \equiv AC), deci triunghiul este isoscel cu vârful în AA. Unghiurile de la baza BCBC sunt congruente:

∢ABC=∢ACB=30∘\sphericalangle ABC = \sphericalangle ACB = 30^\circ

Măsura unghiului de la vârf ∢BAC\sphericalangle BAC este:

∢BAC=180∘−(30∘+30∘)=120∘\sphericalangle BAC = 180^\circ - (30^\circ + 30^\circ) = 120^\circ

Patrulaterul ABDCABDC are toate cele patru vârfuri situate pe cerc, fiind deci un patrulater inscriptibil.

Într-un patrulater inscriptibil, unghiurile opuse sunt suplementare:

∢CDB+∢BAC=180∘\sphericalangle CDB + \sphericalangle BAC = 180^\circ

∢CDB=180∘−120∘=60∘\sphericalangle CDB = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. În figura alăturată, ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este paralelipiped dreptunghic cu AB=BC=6 cmAB = BC = 6\text{ cm} și AA′=14 cmAA' = \sqrt{14}\text{ cm}. Perimetrul triunghiului B′ACB'AC este egal cu:

Figură Subiectul II Exercițiul 6

a) 1214 cm12\sqrt{14}\text{ cm}
b) 18 cm18\text{ cm}
c) 162 cm16\sqrt{2}\text{ cm}
d) 52 cm5\sqrt{2}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm lungimile laturilor triunghiului B′ACB'AC:

  1. ACAC este diagonala bazei pătrate ABCDABCD (cu AB=BC=6 cmAB = BC = 6\text{ cm}):

AC=AB2+BC2=62+62=62 cmAC = \sqrt{AB^2 + BC^2} = \sqrt{6^2 + 6^2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

  1. B′AB'A este diagonala feței dreptunghiulare ABB′A′ABB'A', unde AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și BB′=AA′=14 cmBB' = AA' = \sqrt{14}\text{ cm}:

B′A=AB2+BB′2=62+(14)2=36+14=50=52 cmB'A = \sqrt{AB^2 + BB'^2} = \sqrt{6^2 + (\sqrt{14})^2} = \sqrt{36 + 14} = \sqrt{50} = 5\sqrt{2}\text{ cm}

  1. B′CB'C este diagonala feței dreptunghiulare BCC′B′BCC'B', unde BC=6 cmBC = 6\text{ cm} și BB′=14 cmBB' = \sqrt{14}\text{ cm}:

B′C=BC2+BB′2=62+(14)2=36+14=52 cmB'C = \sqrt{BC^2 + BB'^2} = \sqrt{6^2 + (\sqrt{14})^2} = \sqrt{36 + 14} = 5\sqrt{2}\text{ cm}

Calculăm perimetrul triunghiului B′ACB'AC:

PΔB′AC=B′A+B′C+AC=52+52+62=162 cm\mathcal{P}_{\Delta B'AC} = B'A + B'C + AC = 5\sqrt{2} + 5\sqrt{2} + 6\sqrt{2} = 16\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Bunica are un coș cu mere. Ana vine și mai adaugă niște mere, Bogdan pune și el în coș un număr de mere iar Costel ia din coș un număr de mere egal cu 20%20\% din numărul de mere adăugate de Ana și Bogdan împreună. Dacă în final numărul de mere din coș este dublu față de numărul merelor de la început, se cere:

(2p) a) Este posibil ca numărul de mere aflate la început în coș să fie 1515? Justificați răspunsul.
(3p) b) Aflați câte mere a pus Bogdan în coș dacă Ana a pus în coș cu șase mere mai puțin decât Bogdan iar la început au fost în coș 1616 mere.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Notăm cu:

  • nn numărul inițial de mere din coș (n∈Nn \in \mathbb{N});
  • aa numărul de mere adăugate de Ana (a∈Na \in \mathbb{N});
  • bb numărul de mere adăugate de Bogdan (b∈Nb \in \mathbb{N}).

Costel ia din coș un număr de mere egal cu 20%20\% din suma celor adăugate de Ana și Bogdan:

c=20%⋅(a+b)=20100(a+b)=15(a+b)c = 20\% \cdot (a + b) = \frac{20}{100}(a + b) = \frac{1}{5}(a + b)

Numărul final de mere din coș este:

nfinal=n+a+b−15(a+b)=n+45(a+b)n_{\text{final}} = n + a + b - \frac{1}{5}(a + b) = n + \frac{4}{5}(a + b)

Din enunț, numărul final este dublu față de cel inițial:

nfinal=2n  ⟺  n+45(a+b)=2n  ⟺  45(a+b)=nn_{\text{final}} = 2n \iff n + \frac{4}{5}(a + b) = 2n \iff \frac{4}{5}(a + b) = n

a) Presupunem că inițial în coș erau n=15n = 15 mere. Atunci:

45(a+b)=15  ⟺  4(a+b)=75  ⟺  a+b=754=18,75\frac{4}{5}(a + b) = 15 \iff 4(a + b) = 75 \iff a + b = \frac{75}{4} = 18,75

(1 punct)

Deoarece numărul de mere este un număr întreg, a+b∈Na + b \in \mathbb{N}. Însă 18,75∉N18,75 \notin \mathbb{N}.

Prin urmare, nu este posibil ca numărul inițial de mere să fie 1515.

(1 punct)

b) Dacă la început au fost n=16n = 16 mere, relația devine:

45(a+b)=16  ⟺  a+b=16⋅54=20\frac{4}{5}(a + b) = 16 \iff a + b = \frac{16 \cdot 5}{4} = 20

(1 punct)

Din enunț, Ana a pus cu 66 mere mai puțin decât Bogdan:

a=b−6a = b - 6

(1 punct)

Înlocuim în relația sumei:

(b−6)+b=20  ⟺  2b−6=20  ⟺  2b=26  ⟺  b=13(b - 6) + b = 20 \iff 2b - 6 = 20 \iff 2b = 26 \iff b = 13

Așadar, Bogdan a pus în coș 1313 mere (iar Ana a pus a=13−6=7a = 13 - 6 = 7 mere).

(1 punct)


2. Se dau mulțimile:

A={x∈R  |  12[12(x−1)+1]−2≥−4}A = \left\{x \in \mathbb{R} \;\middle|\; \frac{1}{2}\left[\frac{1}{2}(x - 1) + 1\right] - 2 \ge -4\right\}

B={x∈Z∣∣x+5∣<20}B = \{x \in \mathbb{Z} \mid |x + 5| < 20\}

(2p) a) Demonstrați că A=[−9,+∞)A = [-9, +\infty).
(3p) b) Aflați câte elemente are A∩BA \cap B.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Rezolvăm inecuația pentru mulțimea AA:

12[12(x−1)+1]−2≥−4\frac{1}{2}\left[\frac{1}{2}(x - 1) + 1\right] - 2 \ge -4

Adunăm 22 în ambii membri:

12[12(x−1)+1]≥−2\frac{1}{2}\left[\frac{1}{2}(x - 1) + 1\right] \ge -2

Înmulțim ambii membri cu 22:

12(x−1)+1≥−4\frac{1}{2}(x - 1) + 1 \ge -4

(1 punct)

Scădem 11 din ambii membri:

12(x−1)≥−5\frac{1}{2}(x - 1) \ge -5

Înmulțim cu 22:

x−1≥−10  ⟺  x≥−9x - 1 \ge -10 \iff x \ge -9

Deoarece x∈Rx \in \mathbb{R}, obținem mulțimea soluțiilor:

A=[−9,+∞)A = [-9, +\infty)

(1 punct)

b) Rezolvăm inecuația cu modul pentru mulțimea BB:

∣x+5∣<20  ⟺  −20<x+5<20|x + 5| < 20 \iff -20 < x + 5 < 20

Scădem 55 din toți termenii:

−25<x<15-25 < x < 15

(1 punct)

Deoarece x∈Zx \in \mathbb{Z}, mulțimea BB conține numerele întregi strict cuprinse între −25-25 și 1515:

B={−24,−23,…,14}B = \{-24, -23, \dots, 14\}

(1 punct)

Intersecția A∩BA \cap B conține toate numerele întregi din BB care sunt mai mari sau egale cu −9-9:

A∩B={−9,−8,…,13,14}A \cap B = \{-9, -8, \dots, 13, 14\}

Calculăm numărul de elemente al mulțimii A∩BA \cap B:

card(A∩B)=14−(−9)+1=14+9+1=24\text{card}(A \cap B) = 14 - (-9) + 1 = 14 + 9 + 1 = 24

Mulțimea A∩BA \cap B are 2424 de elemente.

(1 punct)


3. Fie a=(3247+3245−3244):29a = (3^{247} + 3^{245} - 3^{244}) : 29 și b=(1227+1075−33)⋅3b = \left(\frac{12}{\sqrt{27}} + \frac{10}{\sqrt{75}} - \frac{3}{\sqrt{3}}\right) \cdot \sqrt{3}.

(2p) a) Demonstrați că a=961\sqrt{a} = 9^{61}.
(3p) b) Demonstrați că numărul n=a−bn = \sqrt{a} - b este număr natural divizibil cu 66.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Dăm factor comun pe 32443^{244} în paranteza de la numărul aa:

3247+3245−3244=3244⋅(33+31−1)=3244⋅(27+3−1)=3244⋅293^{247} + 3^{245} - 3^{244} = 3^{244} \cdot (3^3 + 3^1 - 1) = 3^{244} \cdot (27 + 3 - 1) = 3^{244} \cdot 29

Calculăm numărul aa:

a=(3244⋅29):29=3244a = (3^{244} \cdot 29) : 29 = 3^{244}

(1 punct)

Extragem rădăcina pătrată din aa:

a=3244=3244:2=3122\sqrt{a} = \sqrt{3^{244}} = 3^{244 : 2} = 3^{122}

Scriem rezultatul ca putere a lui 99:

3122=(32)61=9613^{122} = (3^2)^{61} = 9^{61}

(1 punct)

b) Simplificăm radicalii din numitorii expresiei bb:

27=33,75=53\sqrt{27} = 3\sqrt{3}, \quad \sqrt{75} = 5\sqrt{3}

Fracțiile devin:

1227=1233=43\frac{12}{\sqrt{27}} = \frac{12}{3\sqrt{3}} = \frac{4}{\sqrt{3}}

1075=1053=23\frac{10}{\sqrt{75}} = \frac{10}{5\sqrt{3}} = \frac{2}{\sqrt{3}}

Efectuăm calculul din paranteză:

43+23−33=4+2−33=33\frac{4}{\sqrt{3}} + \frac{2}{\sqrt{3}} - \frac{3}{\sqrt{3}} = \frac{4 + 2 - 3}{\sqrt{3}} = \frac{3}{\sqrt{3}}

Înmulțim cu factorul exterior 3\sqrt{3}:

b=33⋅3=3b = \frac{3}{\sqrt{3}} \cdot \sqrt{3} = 3

(1 punct)

Calculăm numărul n=a−bn = \sqrt{a} - b:

n=3122−3=3(3121−1)n = 3^{122} - 3 = 3(3^{121} - 1)

Deoarece 3122>33^{122} > 3, avem n>0n > 0, deci n∈Nn \in \mathbb{N}.

(1 punct)

Pentru a arăta că nn este divizibil cu 66, arătăm că este divizibil simultan cu 22 și cu 33:

  • Factorul 33 din fața parantezei garantează că 3∣n3 \mid n.
  • Numărul 31213^{121} este o putere a lui 33, deci este un număr impar. Scăzând 11, paranteza devine un număr par:

3121−1 este par  ⟹  2∣(3121−1)  ⟹  2∣n3^{121} - 1 \text{ este par} \implies 2 \mid (3^{121} - 1) \implies 2 \mid n

Deoarece cel mai mare divizor comun al numerelor 22 și 33 este 11 (cmmdc(2,3)=1\text{cmmdc}(2, 3) = 1), rezultă că 2⋅3∣n2 \cdot 3 \mid n, adică 6∣n6 \mid n.

(1 punct)


4. În figura alăturată, ABCDABCD este pătrat cu AB=18 cmAB = 18\text{ cm}. Punctul E∈ABE \in AB și F∈ECF \in EC încât AE=2BEAE = 2BE și FC=13ECFC = \frac{1}{3}EC.

Figură Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Determinați lungimea segmentului ECEC.
(3p) b) Aflați aria patrulaterului AEFDAEFD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Punctul EE se află pe segmentul ABAB, iar AE=2BEAE = 2BE. Lungimea laturii pătratului este AB=18 cmAB = 18\text{ cm}:

AB=AE+BE=2BE+BE=3BE  ⟺  3BE=18  ⟹  BE=6 cmAB = AE + BE = 2BE + BE = 3BE \iff 3BE = 18 \implies BE = 6\text{ cm}

AE=18−6=12 cmAE = 18 - 6 = 12\text{ cm}

(1 punct)

În triunghiul dreptunghic ΔEBC\Delta EBC (∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora cu catetele BE=6 cmBE = 6\text{ cm} și BC=18 cmBC = 18\text{ cm}:

EC2=BE2+BC2=62+182=36+324=360EC^2 = BE^2 + BC^2 = 6^2 + 18^2 = 36 + 324 = 360

EC=360=610 cmEC = \sqrt{360} = 6\sqrt{10}\text{ cm}

(1 punct)

b) Construim prin punctul FF paralela la ABAB, care intersectează latura ADAD în MM și latura BCBC în NN:

MN∥AB,M∈AD,  N∈BC,  F∈MNMN \parallel AB, \quad M \in AD, \; N \in BC, \; F \in MN

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 4

Deoarece MN∥AB∥CDMN \parallel AB \parallel CD, avem MN⊥BCMN \perp BC și MN⊥ADMN \perp AD, iar lungimea segmentului MNMN este egală cu latura pătratului:

MN=18 cmMN = 18\text{ cm}

În triunghiul ΔCEB\Delta CEB, avem FN∥EBFN \parallel EB, deci conform teoremei fundamentale a asemănării:

ΔCFN∼ΔCEB  ⟹  CNCB=FNEB=CFCE\Delta CFN \sim \Delta CEB \implies \frac{CN}{CB} = \frac{FN}{EB} = \frac{CF}{CE}

Din ipoteză, FC=13EC  ⟺  CFCE=13FC = \frac{1}{3}EC \iff \frac{CF}{CE} = \frac{1}{3}, deci:

CN18=13  ⟹  CN=6 cm\frac{CN}{18} = \frac{1}{3} \implies CN = 6\text{ cm}

FN6=13  ⟹  FN=2 cm\frac{FN}{6} = \frac{1}{3} \implies FN = 2\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm segmentul MFMF:

MF=MN−FN=18−2=16 cmMF = MN - FN = 18 - 2 = 16\text{ cm}

Patrulaterul CDMNCDMN este dreptunghi, deci DM=CN=6 cmDM = CN = 6\text{ cm}, iar AM=AD−DM=18−6=12 cmAM = AD - DM = 18 - 6 = 12\text{ cm}.

(1 punct)

Descompunem patrulaterul AEFDAEFD în trapezul dreptunghic MFEAMFEA și triunghiul dreptunghic ΔDMF\Delta DMF:

  1. Aria trapezului dreptunghic MFEAMFEA (cu bazele AE=12 cmAE = 12\text{ cm}, MF=16 cmMF = 16\text{ cm} și înălțimea AM=12 cmAM = 12\text{ cm}):

AMFEA=(MF+AE)⋅AM2=(16+12)⋅122=28⋅6=168 cm2\mathcal{A}_{MFEA} = \frac{(MF + AE) \cdot AM}{2} = \frac{(16 + 12) \cdot 12}{2} = 28 \cdot 6 = 168\text{ cm}^2

  1. Aria triunghiului dreptunghic ΔDMF\Delta DMF (cu catetele DM=6 cmDM = 6\text{ cm} și MF=16 cmMF = 16\text{ cm}):

AΔDMF=DM⋅MF2=6⋅162=48 cm2\mathcal{A}_{\Delta DMF} = \frac{DM \cdot MF}{2} = \frac{6 \cdot 16}{2} = 48\text{ cm}^2

Aria căutată este suma celor două arii:

AAEFD=AMFEA+AΔDMF=168+48=216 cm2\mathcal{A}_{AEFD} = \mathcal{A}_{MFEA} + \mathcal{A}_{\Delta DMF} = 168 + 48 = 216\text{ cm}^2

(1 punct)


5. În figura alăturată, punctele A,BA, B și CC aparțin cercului de centru OO și rază 12 cm12\text{ cm} încât AA și CC sunt puncte diametral opuse iar triunghiul AOBAOB este echilateral.

Figură Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Aflați lungimea laturii BCBC.
(3p) b) Tangenta în punctul AA la cercul de centru OO intersectează dreapta BCBC în punctul DD. Demonstrați că perimetrul triunghiului ADCADC este mai mic de 72 cm72\text{ cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Deoarece AA și CC sunt puncte diametral opuse, segmentul ACAC este diametru în cercul de rază R=12 cmR = 12\text{ cm}:

AC=2R=2⋅12=24 cmAC = 2R = 2 \cdot 12 = 24\text{ cm}

Triunghiul ΔABC\Delta ABC este înscris într-un semicerc, deci:

∢ABC=90∘\sphericalangle ABC = 90^\circ

Triunghiul ΔAOB\Delta AOB este echilateral cu latura egală cu raza cercului:

AB=AO=OB=12 cmAB = AO = OB = 12\text{ cm}

(1 punct)

În triunghiul dreptunghic ΔABC\Delta ABC (∢ABC=90∘\sphericalangle ABC = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

BC=AC2−AB2=242−122=576−144=432=123 cmBC = \sqrt{AC^2 - AB^2} = \sqrt{24^2 - 12^2} = \sqrt{576 - 144} = \sqrt{432} = 12\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

b) Dreapta ADAD este tangenta în AA la cercul de centru OO, iar ACAC este diametru, prin urmare raza este perpendiculară pe tangentă în punctul de contact:

AD⊥AC  ⟹  ∢DAC=90∘AD \perp AC \implies \sphericalangle DAC = 90^\circ

În triunghiul dreptunghic ΔADC\Delta ADC, segmentul ABAB este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei CDCD (deoarece ∢ABC=90∘  ⟹  AB⊥CD\sphericalangle ABC = 90^\circ \implies AB \perp CD).

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 5

Aplicăm teorema catetei pentru cateta ACAC în triunghiul dreptunghic ΔADC\Delta ADC:

AC2=BC⋅CD  ⟺  242=123⋅CDAC^2 = BC \cdot CD \iff 24^2 = 12\sqrt{3} \cdot CD

CD=576123=483=163 cmCD = \frac{576}{12\sqrt{3}} = \frac{48}{\sqrt{3}} = 16\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

Triunghiul ΔAOB\Delta AOB fiind echilateral, unghiul la centru este ∢AOB=60∘\sphericalangle AOB = 60^\circ, deci măsura arcului este AB⌢=60∘\overparen{AB} = 60^\circ.

Unghiul înscris în cerc ∢ACB\sphericalangle ACB subîntinde arcul AB⌢\overparen{AB}:

∢ACD=∢ACB=AB⌢2=60∘2=30∘\sphericalangle ACD = \sphericalangle ACB = \frac{\overparen{AB}}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

În triunghiul dreptunghic ΔADC\Delta ADC (∢DAC=90∘\sphericalangle DAC = 90^\circ), cateta ADAD este opusă unghiului de 30∘30^\circ, deci este egală cu jumătate din ipotenuza CDCD:

AD=CD2=1632=83 cmAD = \frac{CD}{2} = \frac{16\sqrt{3}}{2} = 8\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm perimetrul triunghiului ΔADC\Delta ADC:

PΔADC=AD+CD+AC=83+163+24=243+24=24(3+1) cm\mathcal{P}_{\Delta ADC} = AD + CD + AC = 8\sqrt{3} + 16\sqrt{3} + 24 = 24\sqrt{3} + 24 = 24(\sqrt{3} + 1)\text{ cm}

Comparăm acest rezultat cu 72 cm72\text{ cm}:

24(3+1)<72  ⟺  3+1<7224  ⟺  3+1<3  ⟺  3<224(\sqrt{3} + 1) < 72 \iff \sqrt{3} + 1 < \frac{72}{24} \iff \sqrt{3} + 1 < 3 \iff \sqrt{3} < 2

Ridicând la pătrat, obținem 3<43 < 4, ceea ce este evident adevărat.

Prin urmare, perimetrul triunghiului ADCADC este mai mic de 72 cm72\text{ cm}.

(1 punct)


6. În figura alăturată este o piramidă patrulateră regulată de vârf VV și bază pătratul ABCDABCD cu AB=VA=12 cmAB = VA = 12\text{ cm}. Punctul EE este mijlocul muchiei ADAD iar BE∩AC={F}BE \cap AC = \{F\}.

Figură Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Demonstrați că VA⊥VCVA \perp VC.
(3p) b) Aflați distanța de la punctul FF la dreapta VCVC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Baza ABCDABCD este un pătrat cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Lungimea diagonalei pătratului este:

AC=AB2=122 cmAC = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)

Piramida fiind patrulateră regulată, toate muchiile laterale sunt congruente:

VA=VC=12 cmVA = VC = 12\text{ cm}

Considerăm triunghiul ΔVAC\Delta VAC. Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora:

VA2+VC2=122+122=144+144=288VA^2 + VC^2 = 12^2 + 12^2 = 144 + 144 = 288

AC2=(122)2=144⋅2=288AC^2 = (12\sqrt{2})^2 = 144 \cdot 2 = 288

Deoarece VA2+VC2=AC2VA^2 + VC^2 = AC^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora triunghiul ΔVAC\Delta VAC este dreptunghic în VV, adică:

∢AVC=90∘  ⟹  VA⊥VC\sphericalangle AVC = 90^\circ \implies VA \perp VC

(1 punct)

b) Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD. Deoarece baza ABCDABCD este pătrat, diagonalele se înjumătățesc reciproc, deci OO este mijlocul segmentelor ACAC și BDBD.

În triunghiul ΔABD\Delta ABD:

  • Segmentul AOAO este mediană (deoarece OO este mijlocul lui BDBD);
  • Segmentul BEBE este mediană (deoarece EE este mijlocul lui ADAD).

Intersecția medianelor AOAO și BEBE este punctul FF, prin urmare FF este centrul de greutate al triunghiului ΔABD\Delta ABD.

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 6

Proprietatea centrului de greutate ne dă:

AF=23AO=23⋅AC2=AC3AF = \frac{2}{3} AO = \frac{2}{3} \cdot \frac{AC}{2} = \frac{AC}{3}

Lungimea segmentului FCFC este:

FC=AC−AF=AC−AC3=23ACFC = AC - AF = AC - \frac{AC}{3} = \frac{2}{3} AC

(1 punct)

Punctul FF aparține diagonalei ACAC, deci se află în planul triunghiului (VAC)(VAC).

Construim perpendiculara din FF pe VCVC:

FP⊥VC,P∈VCFP \perp VC, \quad P \in VC

Distanța de la punctul FF la dreapta VCVC este lungimea segmentului FPFP.

În planul (VAC)(VAC), avem FP⊥VCFP \perp VC și VA⊥VCVA \perp VC (din subpunctul a). Două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele:

FP∥VAFP \parallel VA

(1 punct)

Aplicăm teorema fundamentală a asemănării în triunghiul ΔCAV\Delta CAV cu FP∥VAFP \parallel VA:

ΔCPF∼ΔCVA  ⟹  FPVA=CFCA\Delta CPF \sim \Delta CVA \implies \frac{FP}{VA} = \frac{CF}{CA}

Înlocuim raportul CFCA=23\frac{CF}{CA} = \frac{2}{3} și VA=12 cmVA = 12\text{ cm}:

FP12=23  ⟹  FP=2⋅123=8 cm\frac{FP}{12} = \frac{2}{3} \implies FP = \frac{2 \cdot 12}{3} = 8\text{ cm}

Așadar, distanța de la punctul FF la dreapta VCVC este egală cu 8 cm8\text{ cm}.

(1 punct)