BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Botoșani

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Botoșani

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 0,3−0,3⋅0,40{,}3 - 0{,}3 \cdot 0{,}4 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 0,180{,}18
c) −0,9-0{,}9
d) −0,09-0{,}09

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi înmulțirea:

0,3⋅0,4=0,120{,}3 \cdot 0{,}4 = 0{,}12

Apoi efectuăm operația de scădere:

0,3−0,12=0,180{,}3 - 0{,}12 = 0{,}18

Alternativ, putem da factor comun pe 0,30{,}3:

0,3⋅(1−0,4)=0,3⋅0,6=0,180{,}3 \cdot (1 - 0{,}4) = 0{,}3 \cdot 0{,}6 = 0{,}18

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


2. Dacă a3=5b\frac{a}{3} = \frac{5}{b}, atunci valoarea expresiei 3ab−153ab - 15 este egală cu: (5p)

a) 00
b) −30-30
c) 1515
d) 3030

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dintr-o proporție derivată, produsul mezilor este egal cu produsul extremilor:

a3=5b  ⟹  a⋅b=3⋅5=15\frac{a}{3} = \frac{5}{b} \implies a \cdot b = 3 \cdot 5 = 15

Înlocuim produsul ab=15ab = 15 în expresia cerută:

3ab−15=3⋅15−15=45−15=303ab - 15 = 3 \cdot 15 - 15 = 45 - 15 = 30

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


3. Dintre numerele x=5,(234)x = 5{,}(234), y=5,2(34)y = 5{,}2(34), z=5,23(4)z = 5{,}23(4) și t=5,234t = 5{,}234, cel mai mic este: (5p)

a) xx
b) yy
c) zz
d) tt

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem fracțiile zecimale periodice desfășurate cu primele cinci zecimale pentru comparare directă:

x=5,23423…y=5,23434…z=5,23444…t=5,23400…\begin{aligned} x &= 5{,}23423\dots \\ y &= 5{,}23434\dots \\ z &= 5{,}23444\dots \\ t &= 5{,}23400\dots \end{aligned}

Toate cele patru numere au partea întreagă 55 și primele trei zecimale identice (2,3,42, 3, 4).

Comparăm a patra zecimală:

  • La tt, a patra zecimală este 00
  • La xx, a patra zecimală este 22
  • La yy, a patra zecimală este 33
  • La zz, a patra zecimală este 44

Deoarece 0<2<3<40 < 2 < 3 < 4, ordinea crescătoare a numerelor este:

t<x<y<zt < x < y < z

Așadar, cel mai mic număr este t=5,234t = 5{,}234.

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


4. După o reducere cu 30%30\%, prețul unui telefon este de 560560 de euro. Prețul inițial al telefonului este egal cu: (5p)

a) 700700 de euro
b) 900900 de euro
c) 800800 de euro
d) 780780 de euro

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie pp prețul inițial al telefonului, exprimat în euro.

După o reducere cu 30%30\%, prețul final reprezintă:

100%−30%=70% din prețul inițial100\% - 30\% = 70\% \text{ din prețul inițial}

Avem ecuația:

70100⋅p=560\frac{70}{100} \cdot p = 560 0,7⋅p=560  ⟹  p=5600,7=56007=800 euro0{,}7 \cdot p = 560 \implies p = \frac{560}{0{,}7} = \frac{5600}{7} = 800\text{ euro}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. Suma dintre cel mai mare număr întreg par de două cifre și cel mai mic număr întreg par de trei cifre distincte este egală cu: (5p)

a) −888-888
b) 888888
c) 200200
d) −900-900

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Identificăm cele două numere din mulțimea numerelor întregi Z\mathbb{Z}:

  1. Cel mai mare număr întreg par de două cifre: Numerele întregi pozitive de două cifre se opresc la 9999. Cel mai mare număr par din acest interval este +98+98.

  2. Cel mai mic număr întreg par de trei cifre distincte: Cele mai mici numere întregi sunt numere negative cu modulul cât mai mare. Numerele negative de trei cifre sunt situate în intervalul [−999,−100][-999, -100]. Pentru a minimiza valoarea (modul maxim):

  • Cifra sutelor trebuie să fie 99
  • Cifra zecilor trebuie să fie următoarea cea mai mare cifră distinctă, adică 88
  • Cifra unităților trebuie să fie o cifră pară (pentru ca numărul să fie par), diferită de 99 și de 88. Cea mai mare cifră pară disponibilă este 66.

Astfel, cel mai mic număr întreg par de trei cifre distincte este −986-986.

Calculăm suma celor două numere:

S=98+(−986)=98−986=−888S = 98 + (-986) = 98 - 986 = -888

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


6. Mihai afirmă: „În intervalul (−3; 53)(-3;\, 5\sqrt{3}) sunt 77 numere întregi.” Afirmația lui Mihai este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Introducem factorul sub radical pentru a estima valoarea extremității drepte:

53=52⋅3=25⋅3=755\sqrt{3} = \sqrt{5^2 \cdot 3} = \sqrt{25 \cdot 3} = \sqrt{75}

Deoarece 64<75<8164 < 75 < 81, rezultă:

64<75<81  ⟹  8<53<9\sqrt{64} < \sqrt{75} < \sqrt{81} \implies 8 < 5\sqrt{3} < 9

Intervalul este (−3; 53)(-3;\, 5\sqrt{3}), fiind deschis la ambele capete. Numerele întregi din acest interval sunt:

{−2,−1,0,1,2,3,4,5,6,7,8}\{-2, -1, 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8\}

Numărăm aceste valori:

8−(−2)+1=8+2+1=11 numere ıˆntregi8 - (-2) + 1 = 8 + 2 + 1 = 11 \text{ numere întregi}

Deoarece sunt 1111 numere întregi și nu 77, afirmația lui Mihai este falsă.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele M,A,B,C,NM, A, B, C, N sunt coliniare, în această ordine, punctul AA este mijlocul segmentului MBMB, iar punctul NN este simetricul lui BB față de CC. Dacă AB=3 cmAB = 3\text{ cm} și NC=3⋅ABNC = 3 \cdot AB, atunci lungimea segmentului MNMN este egală cu: (5p)

Punctele coliniare M, A, B, C, N

a) 24 cm24\text{ cm}
b) 36 cm36\text{ cm}
c) 27 cm27\text{ cm}
d) 18 cm18\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm lungimile segmentelor pe baza ipotezei:

  1. Deoarece AA este mijlocul segmentului MBMB, avem:
MA=AB=3 cm  ⟹  MB=MA+AB=3+3=6 cmMA = AB = 3\text{ cm} \implies MB = MA + AB = 3 + 3 = 6\text{ cm}
  1. Lungimea segmentului NCNC este:
NC=3⋅AB=3⋅3=9 cmNC = 3 \cdot AB = 3 \cdot 3 = 9\text{ cm}
  1. Punctul NN este simetricul lui BB față de CC, ceea ce înseamnă că punctul CC este mijlocul segmentului BNBN:
BC=NC=9 cm  ⟹  BN=BC+NC=9+9=18 cmBC = NC = 9\text{ cm} \implies BN = BC + NC = 9 + 9 = 18\text{ cm}

Punctele fiind coliniare în ordinea M,B,NM, B, N, lungimea segmentului MNMN este:

MN=MB+BN=6+18=24 cmMN = MB + BN = 6 + 18 = 24\text{ cm}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


2. În figura alăturată, ∠AOB=x\angle AOB = x, ∠BOC=x+30∘\angle BOC = x + 30^\circ, ∠COD=2x−10∘\angle COD = 2x - 10^\circ, iar ∠DOA=x+40∘\angle DOA = x + 40^\circ. Valoarea lui xx este egală cu: (5p)

Unghiuri în jurul punctului O

a) 30∘30^\circ
b) 55∘55^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 50∘50^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiurile ∠AOB\angle AOB, ∠BOC\angle BOC, ∠COD\angle COD și ∠DOA\angle DOA sunt unghiuri formate în jurul punctului OO. Suma măsurilor unghiurilor din jurul unui punct este de 360∘360^\circ:

∠AOB+∠BOC+∠COD+∠DOA=360∘\angle AOB + \angle BOC + \angle COD + \angle DOA = 360^\circ

Înlocuim expresiile date:

x+(x+30∘)+(2x−10∘)+(x+40∘)=360∘x + (x + 30^\circ) + (2x - 10^\circ) + (x + 40^\circ) = 360^\circ

Reducem termenii asemenea:

(1+1+2+1)x+(30∘−10∘+40∘)=360∘(1 + 1 + 2 + 1)x + (30^\circ - 10^\circ + 40^\circ) = 360^\circ 5x+60∘=360∘5x + 60^\circ = 360^\circ 5x=360∘−60∘=300∘  ⟹  x=300∘5=60∘5x = 360^\circ - 60^\circ = 300^\circ \implies x = \frac{300^\circ}{5} = 60^\circ

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


3. În figura alăturată, AMAM este mediană în triunghiul ABCABC, M∈BCM \in BC, AM=BM=10 cmAM = BM = 10\text{ cm}, iar ∠ABC=60∘\angle ABC = 60^\circ. Aria triunghiului ABCABC este egală cu: (5p)

Triunghiul ABC cu mediana AM

a) 503 cm250\sqrt{3}\text{ cm}^2
b) 1003 cm2100\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 50 cm250\text{ cm}^2
d) 253 cm225\sqrt{3}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul ABMABM, avem AM=BM=10 cmAM = BM = 10\text{ cm}, deci triunghiul este isoscel cu baza ABAB.

Cum ∠ABM=∠ABC=60∘\angle ABM = \angle ABC = 60^\circ, unghiul de la bază este de 60∘60^\circ, ceea ce implică faptul că △ABM\triangle ABM este echilateral:

AB=BM=AM=10 cmAB = BM = AM = 10\text{ cm}

Deoarece AMAM este mediană, MM este mijlocul segmentului BCBC, deci:

MC=BM=10 cm  ⟹  BC=20 cmMC = BM = 10\text{ cm} \implies BC = 20\text{ cm}

În triunghiul ABCABC, mediana AMAM are lungimea egală cu jumătate din latura opusă (AM=BC2=10 cmAM = \frac{BC}{2} = 10\text{ cm}). Conform reciprocei teoremei medianei, triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA (∠BAC=90∘\angle BAC = 90^\circ).

În triunghiul dreptunghic ABCABC cu ∠B=60∘\angle B = 60^\circ și ipotenuza BC=20 cmBC = 20\text{ cm}:

AC=BC⋅sin⁡(60∘)=20⋅32=103 cmAC = BC \cdot \sin(60^\circ) = 20 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 10\sqrt{3}\text{ cm}

Aria triunghiului dreptunghic ABCABC este:

A△ABC=AB⋅AC2=10⋅1032=503 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{10 \cdot 10\sqrt{3}}{2} = 50\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


4. În figura alăturată, AM,BNAM, BN și CPCP sunt mediane în triunghiul ABCABC. Dacă AM∩BN∩CP={G}AM \cap BN \cap CP = \{G\}, atunci raportul dintre aria triunghiului APGAPG și aria triunghiului ABCABC este egal cu: (5p)

Medienele AM, BN, CP în triunghiul ABC

a) 17\frac{1}{7}
b) 29\frac{2}{9}
c) 16\frac{1}{6}
d) 13\frac{1}{3}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul GG de intersecție a medianelor unui triunghi este centrul de greutate al triunghiului ABCABC.

Proprietatea fundamentală a centrului de greutate arată că cele trei mediane împart suprafața triunghiului în șase triunghiuri echivalente (cu arii egale):

A△APG=A△BPG=A△BMG=A△CMG=A△CNG=A△ANG=16A△ABC\mathcal{A}_{\triangle APG} = \mathcal{A}_{\triangle BPG} = \mathcal{A}_{\triangle BMG} = \mathcal{A}_{\triangle CMG} = \mathcal{A}_{\triangle CNG} = \mathcal{A}_{\triangle ANG} = \frac{1}{6}\mathcal{A}_{\triangle ABC}

Raportul căutat este:

A△APGA△ABC=16\frac{\mathcal{A}_{\triangle APG}}{\mathcal{A}_{\triangle ABC}} = \frac{1}{6}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. În figura alăturată, ABCDABCD este un paralelogram cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, AD=6 cmAD = 6\text{ cm}, iar ∠BAD=60∘\angle BAD = 60^\circ. Aria paralelogramului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Paralelogramul ABCD

a) 72 cm272\text{ cm}^2
b) 183 cm218\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 363 cm236\sqrt{3}\text{ cm}^2
d) 723 cm272\sqrt{3}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aria unui paralelogram se calculează folosind lungimile a două laturi adiacente și sinusul unghiului format de acestea:

AABCD=AB⋅AD⋅sin⁡(∠BAD)\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot AD \cdot \sin(\angle BAD)

Înlocuim datele din enunț:

AABCD=12⋅6⋅sin⁡(60∘)=72⋅32=363 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 12 \cdot 6 \cdot \sin(60^\circ) = 72 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 36\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


6. În figura alăturată, ABCDABCD este un tetraedru regulat. Dacă suma tuturor muchiilor tetraedrului este egală cu 96 cm96\text{ cm}, aria totală a tetraedrului este egală cu: (5p)

Tetraedrul regulat ABCD

a) 96 cm296\text{ cm}^2
b) 1443 cm2144\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 1923 cm2192\sqrt{3}\text{ cm}^2
d) 2563 cm2256\sqrt{3}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un tetraedru regulat are 66 muchii de lungimi egale. Notând cu ll lungimea unei muchii, avem:

6l=96  ⟹  l=966=16 cm6l = 96 \implies l = \frac{96}{6} = 16\text{ cm}

Tetraedrul regulat are 44 fețe, fiecare fiind un triunghi echilateral cu latura l=16 cml = 16\text{ cm}.

Aria unei fețe este:

Afața˘=l234=16234=25634=643 cm2\mathcal{A}_{\text{față}} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4} = \frac{16^2\sqrt{3}}{4} = \frac{256\sqrt{3}}{4} = 64\sqrt{3}\text{ cm}^2

Aria totală a tetraedrului este:

Atotala˘=4⋅Afața˘=4⋅643=2563 cm2\mathcal{A}_{\text{totală}} = 4 \cdot \mathcal{A}_{\text{față}} = 4 \cdot 64\sqrt{3} = 256\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Daniel are o sumă de bani. Cu 18\frac{1}{8} din sumă cumpără un caiet, cu 27\frac{2}{7} din rest cumpără un stilou, iar cu 13\frac{1}{3} din noul rest cumpără o carte, rămânând astfel cu 4040 de lei.

(2p) a) Este posibil ca după ce cumpără caietul și stiloul, Daniel să rămână cu 120120 de lei? (Justificați răspunsul)

(3p) b) Aflați ce sumă a avut Daniel inițial.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Presupunem că după ce cumpără caietul și stiloul, Daniel ar rămâne cu 120120 de lei.

Conform enunțului, cartea costă o treime din acest rest:

13⋅120=40 lei\frac{1}{3} \cdot 120 = 40\text{ lei}

După achiziționarea cărții, suma rămasă ar fi:

120−40=80 lei120 - 40 = 80\text{ lei}

Însă ipoteza precizează că Daniel a rămas cu 4040 de lei, iar 80≠4080 \neq 40.

Așadar, nu este posibil ca Daniel să rămână cu 120120 de lei după ce cumpără caietul și stiloul. (2 puncte)

b)
Fie xx suma inițială de bani pe care o avea Daniel, exprimată în lei.

  1. Prețul caietului:
Caiet=18x\text{Caiet} = \frac{1}{8}x

Primul rest este:

R1=x−18x=78xR_1 = x - \frac{1}{8}x = \frac{7}{8}x

(1 punct)

  1. Prețul stiloului:
Stilou=27⋅R1=27⋅78x=28x=14x\text{Stilou} = \frac{2}{7} \cdot R_1 = \frac{2}{7} \cdot \frac{7}{8}x = \frac{2}{8}x = \frac{1}{4}x

Al doilea rest este:

R2=R1−Stilou=78x−28x=58xR_2 = R_1 - \text{Stilou} = \frac{7}{8}x - \frac{2}{8}x = \frac{5}{8}x

(1 punct)

  1. Prețul cărții:
Carte=13⋅R2=13⋅58x=524x\text{Carte} = \frac{1}{3} \cdot R_2 = \frac{1}{3} \cdot \frac{5}{8}x = \frac{5}{24}x

Restul final este:

R3=R2−Carte=58x−524x=15x−5x24=1024x=512xR_3 = R_2 - \text{Carte} = \frac{5}{8}x - \frac{5}{24}x = \frac{15x - 5x}{24} = \frac{10}{24}x = \frac{5}{12}x

Conform ipotezei, restul final este de 4040 de lei:

512x=40  ⟹  5x=40⋅12  ⟹  x=4805=96 lei\frac{5}{12}x = 40 \implies 5x = 40 \cdot 12 \implies x = \frac{480}{5} = 96\text{ lei}

Suma inițială pe care a avut-o Daniel este de 9696 de lei. (1 punct)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(9x2+x−2−x+21−x−x−1x+2):31−xE(x) = \left(\frac{9}{x^2 + x - 2} - \frac{x + 2}{1 - x} - \frac{x - 1}{x + 2}\right) : \frac{3}{1 - x}

unde x∈R∖{−2,1}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 1\}.

(2p) a) Arată că x2+x−2=(x−1)(x+2)x^2 + x - 2 = (x - 1)(x + 2), pentru orice număr real xx.

(3p) b) Calculează suma S=E(0)+E(1)+E(2)+⋯+E(2026)S = E(0) + E(1) + E(2) + \dots + E(2026).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Descompunem trinomul de gradul al doilea descompunând coeficientul termenului de gradul întâi (x=2x−xx = 2x - x):

x2+x−2=x2+2x−x−2x^2 + x - 2 = x^2 + 2x - x - 2

Grupăm termenii doi câte doi și dăm factor comun:

x(x+2)−1(x+2)=(x−1)(x+2)x(x + 2) - 1(x + 2) = (x - 1)(x + 2)

Egalitatea este adevărată pentru orice număr real xx. (2 puncte)

b)
Aducem expresia E(x)E(x) la o formă mai simplă.

Observăm că x+21−x=−x+2x−1\frac{x + 2}{1 - x} = -\frac{x + 2}{x - 1}, prin urmare:

−x+21−x=+x+2x−1-\frac{x + 2}{1 - x} = +\frac{x + 2}{x - 1}

Expresia din paranteză devine:

9(x−1)(x+2)+x+2x−1−x−1x+2\frac{9}{(x - 1)(x + 2)} + \frac{x + 2}{x - 1} - \frac{x - 1}{x + 2}

Numitorul comun este (x−1)(x+2)(x - 1)(x + 2). Amplificăm fracțiile și aducem la același numitor:

9+(x+2)2−(x−1)2(x−1)(x+2)=9+(x2+4x+4)−(x2−2x+1)(x−1)(x+2)\frac{9 + (x + 2)^2 - (x - 1)^2}{(x - 1)(x + 2)} = \frac{9 + (x^2 + 4x + 4) - (x^2 - 2x + 1)}{(x - 1)(x + 2)}

Efectuăm calculele la numărător:

9+x2+4x+4−x2+2x−1(x−1)(x+2)=6x+12(x−1)(x+2)=6(x+2)(x−1)(x+2)=6x−1\frac{9 + x^2 + 4x + 4 - x^2 + 2x - 1}{(x - 1)(x + 2)} = \frac{6x + 12}{(x - 1)(x + 2)} = \frac{6(x + 2)}{(x - 1)(x + 2)} = \frac{6}{x - 1}

(1 punct)

Împărțim la 31−x\frac{3}{1 - x}:

E(x)=6x−1:31−x=6x−1⋅1−x3=6x−1⋅(−x−13)=−2E(x) = \frac{6}{x - 1} : \frac{3}{1 - x} = \frac{6}{x - 1} \cdot \frac{1 - x}{3} = \frac{6}{x - 1} \cdot \left(-\frac{x - 1}{3}\right) = -2

Astfel, expresia are valoarea constantă E(x)=−2E(x) = -2. (1 punct)

Calculăm suma S=E(0)+E(1)+E(2)+⋯+E(2026)S = E(0) + E(1) + E(2) + \dots + E(2026). Numărul de termeni din sumă este de la 00 la 20262026, adică:

2026−0+1=2027 termeni2026 - 0 + 1 = 2027 \text{ termeni}

Deoarece fiecare termen al sumei este egal cu −2-2:

S=2027⋅(−2)=−4054S = 2027 \cdot (-2) = -4054

(1 punct)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−6f(x) = 2x - 6, al cărei grafic este reprezentat în figura alăturată.

Graficul funcției f

(2p) a) Calculați f(−1)+f(3)f(-1) + f(3).

(3p) b) Calculați distanța de la punctul P(−4;0)P(-4; 0) la graficul funcției ff.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Calculăm valorile funcției în punctele indicate:

f(−1)=2⋅(−1)−6=−2−6=−8f(-1) = 2 \cdot (-1) - 6 = -2 - 6 = -8 f(3)=2⋅3−6=6−6=0f(3) = 2 \cdot 3 - 6 = 6 - 6 = 0

(1 punct)

Suma cerută este:

f(−1)+f(3)=−8+0=−8f(-1) + f(3) = -8 + 0 = -8

(1 punct)

b)
Determinăm punctele de intersecție ale reprezentării geometrice a graficului funcției ff cu axele de coordonate:

  • Intersecția cu axa OyOy: x=0  ⟹  f(0)=−6  ⟹  A(0,−6)x = 0 \implies f(0) = -6 \implies A(0, -6)
  • Intersecția cu axa OxOx: f(x)=0  ⟹  2x−6=0  ⟹  x=3  ⟹  B(3,0)f(x) = 0 \implies 2x - 6 = 0 \implies x = 3 \implies B(3, 0)

Construcție grafic și distanța de la P la dreapta AB

(1 punct)

Punctul P(−4,0)P(-4, 0) aparține axei OxOx, iar punctul B(3,0)B(3, 0) aparține de asemenea axei OxOx. Lungimea segmentului PBPB este:

PB=xB−xP=3−(−4)=7PB = x_B - x_P = 3 - (-4) = 7

Originea reperului cartezian este O(0,0)O(0, 0). Lungimea segmentului OAOA este:

OA=∣yA∣=∣−6∣=6OA = |y_A| = |-6| = 6

Deoarece axa OyOy este perpendiculară pe axa OxOx, segmentul OAOA este înălțime în triunghiul PABPAB corespunzătoare bazei PBPB. Aria triunghiului PABPAB este:

A△PAB=PB⋅OA2=7⋅62=21\mathcal{A}_{\triangle PAB} = \frac{PB \cdot OA}{2} = \frac{7 \cdot 6}{2} = 21

(1 punct)

Pe de altă parte, în triunghiul dreptunghic OABOAB (∠AOB=90∘\angle AOB = 90^\circ):

AB=OA2+OB2=62+32=36+9=45=35AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{6^2 + 3^2} = \sqrt{36 + 9} = \sqrt{45} = 3\sqrt{5}

Aria triunghiului PABPAB poate fi exprimată și în funcție de baza ABAB și distanța de la punctul PP la dreapta ABAB (graficul funcției):

A△PAB=AB⋅d(P,AB)2\mathcal{A}_{\triangle PAB} = \frac{AB \cdot d(P, AB)}{2}

Egalăm cele două expresii ale ariei:

35⋅d(P,AB)2=21  ⟹  35⋅d(P,AB)=42\frac{3\sqrt{5} \cdot d(P, AB)}{2} = 21 \implies 3\sqrt{5} \cdot d(P, AB) = 42 d(P,AB)=4235=145=1455d(P, AB) = \frac{42}{3\sqrt{5}} = \frac{14}{\sqrt{5}} = \frac{14\sqrt{5}}{5}

Distanța de la punctul P(−4;0)P(-4; 0) la graficul funcției ff este egală cu 1455\frac{14\sqrt{5}}{5}. (1 punct)


4. În figura alăturată, este reprezentat triunghiul dreptunghic ABCABC, cu ∠A=90∘\angle A = 90^\circ și punctele M∈ACM \in AC, N∈ABN \in AB astfel încât ∠AMN≡∠ABC\angle AMN \equiv \angle ABC, AM=12 cmAM = 12\text{ cm}, AB=18 cmAB = 18\text{ cm} și AC=24 cmAC = 24\text{ cm}.

Triunghiul dreptunghic ABC cu segmentul MN

(2p) a) Determinați lungimea segmentului BCBC.

(3p) b) Calculați aria patrulaterului MNBCMNBC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
În triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, aplicăm teorema lui Pitagora:

BC2=AB2+AC2BC^2 = AB^2 + AC^2

(1 punct)

Înlocuim datele numerice:

BC2=182+242=324+576=900BC^2 = 18^2 + 24^2 = 324 + 576 = 900 BC=900=30 cmBC = \sqrt{900} = 30\text{ cm}

Lungimea segmentului BCBC este de 30 cm30\text{ cm}. (1 punct)

b)
Comparăm triunghiurile △AMN\triangle AMN și △ABC\triangle ABC:

  • ∠MAN≡∠BAC=90∘\angle MAN \equiv \angle BAC = 90^\circ (unghi comun / drept)
  • ∠AMN≡∠ABC\angle AMN \equiv \angle ABC (din ipoteză)

Conform cazului de asemănare unghi-unghi (U.U.), rezultă:

△AMN∼△ABC\triangle AMN \sim \triangle ABC

Figura geometrică de rezolvare a triunghiului ABC cu MN

Scriem rapoartele de asemănare:

AMAB=ANAC=MNBC\frac{AM}{AB} = \frac{AN}{AC} = \frac{MN}{BC}

Înlocuim valorile cunoscute:

1218=AN24  ⟹  23=AN24  ⟹  AN=2⋅243=16 cm\frac{12}{18} = \frac{AN}{24} \implies \frac{2}{3} = \frac{AN}{24} \implies AN = \frac{2 \cdot 24}{3} = 16\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm ariile celor două triunghiuri dreptunghice:

A△ABC=AB⋅AC2=18⋅242=216 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{18 \cdot 24}{2} = 216\text{ cm}^2 A△AMN=AM⋅AN2=12⋅162=96 cm2\mathcal{A}_{\triangle AMN} = \frac{AM \cdot AN}{2} = \frac{12 \cdot 16}{2} = 96\text{ cm}^2

(1 punct)

Aria patrulaterului MNBCMNBC este diferența dintre aria triunghiului mare și aria triunghiului mic:

AMNBC=A△ABC−A△AMN=216−96=120 cm2\mathcal{A}_{MNBC} = \mathcal{A}_{\triangle ABC} - \mathcal{A}_{\triangle AMN} = 216 - 96 = 120\text{ cm}^2

(1 punct)


5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD, în exteriorul căruia este construit triunghiul dreptunghic isoscel BCEBCE cu ipotenuza BCBC. Latura pătratului este egală cu 6 cm6\text{ cm}, iar punctul FF este intersecția segmentelor DEDE și BCBC.

Pătratul ABCD și triunghiul dreptunghic isoscel BCE

(2p) a) Arată că DE=310 cmDE = 3\sqrt{10}\text{ cm}.

(3p) b) Determină lungimea segmentului EFEF.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Construim perpendiculara din punctul EE pe dreapta CDCD, notând cu GG piciorul acestei perpendiculare (EG⊥CDEG \perp CD, cu GG situat pe prelungirea segmentului CDCD dincolo de CC).

Construcție ajutătoare cu punctul G pe dreapta CD

(1 punct)

Deoarece ABCDABCD este pătrat, latura BC⊥CDBC \perp CD. Întrucât și EG⊥CDEG \perp CD, rezultă că dreptele EGEG și BCBC sunt paralele:

EG∥BCEG \parallel BC

În triunghiul dreptunghic isoscel BCEBCE cu ipotenuza BC=6 cmBC = 6\text{ cm}, înălțimea corespunzătoare ipotenuzei este:

h=BC2=62=3 cmh = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Distanța de la EE la dreapta suport a laturii BCBC este de 3 cm3\text{ cm}, așadar segmentul CGCG are lungimea:

CG=3 cmCG = 3\text{ cm}

Iar distanța de la punctul EE la dreapta CDCD este egală cu distanța de la mijlocul lui BCBC la latura CDCD:

EG=BC2=3 cmEG = \frac{BC}{2} = 3\text{ cm}

Lungimea segmentului DGDG este suma segmentelor DCDC și CGCG:

DG=DC+CG=6+3=9 cmDG = DC + CG = 6 + 3 = 9\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic DGEDGE (∠DGE=90∘\angle DGE = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

DE=DG2+EG2=92+32=81+9=90=310 cmDE = \sqrt{DG^2 + EG^2} = \sqrt{9^2 + 3^2} = \sqrt{81 + 9} = \sqrt{90} = 3\sqrt{10}\text{ cm}

(1 punct)

b)
În triunghiul DGEDGE, punctele CC și FF sunt situate pe laturile DGDG, respectiv DEDE. Deoarece BC⊥DGBC \perp DG și EG⊥DGEG \perp DG, avem:

CF∥EGCF \parallel EG

(1 punct)

Conform teoremei fundamentale a asemănării, obținem:

△DCF∼△DGE  ⟹  CFEG=DFDE=DCDG\triangle DCF \sim \triangle DGE \implies \frac{CF}{EG} = \frac{DF}{DE} = \frac{DC}{DG}

Înlocuim lungimile cunoscute:

DCDG=69=23\frac{DC}{DG} = \frac{6}{9} = \frac{2}{3}

Așadar:

CF3=23  ⟹  CF=2 cm\frac{CF}{3} = \frac{2}{3} \implies CF = 2\text{ cm}

și

DFDE=23  ⟹  DF=23⋅310=210 cm\frac{DF}{DE} = \frac{2}{3} \implies DF = \frac{2}{3} \cdot 3\sqrt{10} = 2\sqrt{10}\text{ cm}

(1 punct)

Lungimea segmentului EFEF este diferența dintre segmentele DEDE și DFDF:

EF=DE−DF=310−210=10 cmEF = DE - DF = 3\sqrt{10} - 2\sqrt{10} = \sqrt{10}\text{ cm}

(1 punct)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu muchia AB=122 cmAB = 12\sqrt{2}\text{ cm} și AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}.

Cubul ABCDA'B'C'D' cu centrul bazei O

(2p) a) Aflați măsura unghiului format de dreptele D′OD'O și BC′BC'.

(3p) b) Calculați distanța de la punctul A′A' la planul (BC′D)(BC'D).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fețele laterale BCC′B′BCC'B' și ADD′A′ADD'A' sunt paralele. Diagonalele corespunzătoare ale acestor fețe sunt drepte paralele:

BC′∥AD′BC' \parallel AD'

(1 punct)

Prin urmare, unghiul dintre dreptele D′OD'O și BC′BC' este egal cu unghiul format de dreptele D′OD'O și AD′AD':

∠(D′O,BC′)=∠(D′O,AD′)=∠AD′O\angle(D'O, BC') = \angle(D'O, AD') = \angle AD'O

Construcție în cub cu centrul bazei O și punctul H

Considerăm triunghiul AD′CAD'C, format din diagonale ale fețelor cubului:

  • AD′=AB2=122⋅2=24 cmAD' = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 24\text{ cm}
  • CD′=CD2=122⋅2=24 cmCD' = CD\sqrt{2} = 12\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 24\text{ cm}
  • AC=AB2=122⋅2=24 cmAC = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 24\text{ cm}

Deoarece AD′=CD′=AC=24 cmAD' = CD' = AC = 24\text{ cm}, triunghiul AD′CAD'C este echilateral, având fiecare unghi de 60∘60^\circ (∠AD′C=60∘\angle AD'C = 60^\circ).

Punctul OO este punctul de intersecție a diagonalelor pătratului ABCDABCD, deci OO este mijlocul segmentului ACAC. Într-un triunghi echilateral, mediana este și bisectoare a unghiului corespunzător. Segmentul D′OD'O este mediană în △AD′C\triangle AD'C, deci D′OD'O este bisectoarea unghiului ∠AD′C\angle AD'C.

Măsura unghiului ∠AD′O\angle AD'O este:

∠AD′O=∠AD′C2=60∘2=30∘\angle AD'O = \frac{\angle AD'C}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

(1 punct)

b)
Analizăm corpul geometric determinat de vârfurile A′,B,C′,DA', B, C', D:

Muchiile acestui poliedru sunt diagonale ale fețelor cubului:

A′B=A′C′=A′D=BC′=BD=C′D=122⋅2=24 cmA'B = A'C' = A'D = BC' = BD = C'D = 12\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 24\text{ cm}

Toate cele 66 muchii fiind congruente, corpul A′BC′DA'BC'D este un tetraedru regulat cu muchia L=24 cmL = 24\text{ cm}. (1 punct)

Planul (BC′D)(BC'D) este o față a acestui tetraedru regulat, iar distanța de la vârful opus A′A' la planul (BC′D)(BC'D) este egală cu înălțimea hh a tetraedrului regulat.

Formula generală a înălțimii unui tetraedru regulat de muchie LL este:

h=L63h = \frac{L\sqrt{6}}{3}

(1 punct)

Înlocuim L=24 cmL = 24\text{ cm}:

d(A′,(BC′D))=2463=86 cmd(A', (BC'D)) = \frac{24\sqrt{6}}{3} = 8\sqrt{6}\text{ cm}

(1 punct)

(Metodă alternativă: Diagonala principală A′CA'C a cubului este perpendiculară pe planul (BC′D)(BC'D) și este intersectată de acesta în punctul HH, astfel încât A′H=23A′CA'H = \frac{2}{3} A'C. Diagonala cubului este A′C=AB3=122⋅3=126 cmA'C = AB\sqrt{3} = 12\sqrt{2} \cdot \sqrt{3} = 12\sqrt{6}\text{ cm}. Rezultă d(A′,(BC′D))=23⋅126=86 cmd(A', (BC'D)) = \frac{2}{3} \cdot 12\sqrt{6} = 8\sqrt{6}\text{ cm}.)