1. Rezultatul calculului 0,3−0,3⋅0,4 este egal cu: (5p)
a) 0
b) 0,18
c) −0,9
d) −0,09
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi înmulțirea:
0,3⋅0,4=0,12
Apoi efectuăm operația de scădere:
0,3−0,12=0,18
Alternativ, putem da factor comun pe 0,3:
0,3⋅(1−0,4)=0,3⋅0,6=0,18
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
2. Dacă 3a=b5, atunci valoarea expresiei 3ab−15 este egală cu: (5p)
a) 0
b) −30
c) 15
d) 30
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dintr-o proporție derivată, produsul mezilor este egal cu produsul extremilor:
3a=b5⟹a⋅b=3⋅5=15
Înlocuim produsul ab=15 în expresia cerută:
3ab−15=3⋅15−15=45−15=30
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
3. Dintre numerele x=5,(234), y=5,2(34), z=5,23(4) și t=5,234, cel mai mic este: (5p)
a) x
b) y
c) z
d) t
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scriem fracțiile zecimale periodice desfășurate cu primele cinci zecimale pentru comparare directă:
xyzt=5,23423…=5,23434…=5,23444…=5,23400…
Toate cele patru numere au partea întreagă 5 și primele trei zecimale identice (2,3,4).
Comparăm a patra zecimală:
La t, a patra zecimală este 0
La x, a patra zecimală este 2
La y, a patra zecimală este 3
La z, a patra zecimală este 4
Deoarece 0<2<3<4, ordinea crescătoare a numerelor este:
t<x<y<z
Așadar, cel mai mic număr este t=5,234.
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
4. După o reducere cu 30%, prețul unui telefon este de 560 de euro. Prețul inițial al telefonului este egal cu: (5p)
a) 700 de euro
b) 900 de euro
c) 800 de euro
d) 780 de euro
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie p prețul inițial al telefonului, exprimat în euro.
După o reducere cu 30%, prețul final reprezintă:
100%−30%=70% din prețul inițial
Avem ecuația:
10070⋅p=5600,7⋅p=560⟹p=0,7560=75600=800 euro
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
5. Suma dintre cel mai mare număr întreg par de două cifre și cel mai mic număr întreg par de trei cifre distincte este egală cu: (5p)
a) −888
b) 888
c) 200
d) −900
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Identificăm cele două numere din mulțimea numerelor întregi Z:
Cel mai mare număr întreg par de două cifre:
Numerele întregi pozitive de două cifre se opresc la 99. Cel mai mare număr par din acest interval este +98.
Cel mai mic număr întreg par de trei cifre distincte:
Cele mai mici numere întregi sunt numere negative cu modulul cât mai mare.
Numerele negative de trei cifre sunt situate în intervalul [−999,−100].
Pentru a minimiza valoarea (modul maxim):
Cifra sutelor trebuie să fie 9
Cifra zecilor trebuie să fie următoarea cea mai mare cifră distinctă, adică 8
Cifra unităților trebuie să fie o cifră pară (pentru ca numărul să fie par), diferită de 9 și de 8. Cea mai mare cifră pară disponibilă este 6.
Astfel, cel mai mic număr întreg par de trei cifre distincte este −986.
Calculăm suma celor două numere:
S=98+(−986)=98−986=−888
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
6. Mihai afirmă: „În intervalul (−3;53) sunt 7 numere întregi.” Afirmația lui Mihai este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Introducem factorul sub radical pentru a estima valoarea extremității drepte:
53=52⋅3=25⋅3=75
Deoarece 64<75<81, rezultă:
64<75<81⟹8<53<9
Intervalul este (−3;53), fiind deschis la ambele capete. Numerele întregi din acest interval sunt:
{−2,−1,0,1,2,3,4,5,6,7,8}
Numărăm aceste valori:
8−(−2)+1=8+2+1=11 numere ıˆntregi
Deoarece sunt 11 numere întregi și nu 7, afirmația lui Mihai este falsă.
1. În figura alăturată, punctele M,A,B,C,N sunt coliniare, în această ordine, punctul A este mijlocul segmentului MB, iar punctul N este simetricul lui B față de C. Dacă AB=3 cm și NC=3⋅AB, atunci lungimea segmentului MN este egală cu: (5p)
a) 24 cm
b) 36 cm
c) 27 cm
d) 18 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Determinăm lungimile segmentelor pe baza ipotezei:
Deoarece A este mijlocul segmentului MB, avem:
MA=AB=3 cm⟹MB=MA+AB=3+3=6 cm
Lungimea segmentului NC este:
NC=3⋅AB=3⋅3=9 cm
Punctul N este simetricul lui B față de C, ceea ce înseamnă că punctul C este mijlocul segmentului BN:
BC=NC=9 cm⟹BN=BC+NC=9+9=18 cm
Punctele fiind coliniare în ordinea M,B,N, lungimea segmentului MN este:
MN=MB+BN=6+18=24 cm
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
2. În figura alăturată, ∠AOB=x, ∠BOC=x+30∘, ∠COD=2x−10∘, iar ∠DOA=x+40∘. Valoarea lui x este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 55∘
c) 60∘
d) 50∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiurile ∠AOB, ∠BOC, ∠COD și ∠DOA sunt unghiuri formate în jurul punctului O. Suma măsurilor unghiurilor din jurul unui punct este de 360∘:
3. În figura alăturată, AM este mediană în triunghiul ABC, M∈BC, AM=BM=10 cm, iar ∠ABC=60∘. Aria triunghiului ABC este egală cu: (5p)
a) 503 cm2
b) 1003 cm2
c) 50 cm2
d) 253 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul ABM, avem AM=BM=10 cm, deci triunghiul este isoscel cu baza AB.
Cum ∠ABM=∠ABC=60∘, unghiul de la bază este de 60∘, ceea ce implică faptul că △ABM este echilateral:
AB=BM=AM=10 cm
Deoarece AM este mediană, M este mijlocul segmentului BC, deci:
MC=BM=10 cm⟹BC=20 cm
În triunghiul ABC, mediana AM are lungimea egală cu jumătate din latura opusă (AM=2BC=10 cm). Conform reciprocei teoremei medianei, triunghiul ABC este dreptunghic în A (∠BAC=90∘).
În triunghiul dreptunghic ABC cu ∠B=60∘ și ipotenuza BC=20 cm:
AC=BC⋅sin(60∘)=20⋅23=103 cm
Aria triunghiului dreptunghic ABC este:
A△ABC=2AB⋅AC=210⋅103=503 cm2
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
4. În figura alăturată, AM,BN și CP sunt mediane în triunghiul ABC. Dacă AM∩BN∩CP={G}, atunci raportul dintre aria triunghiului APG și aria triunghiului ABC este egal cu: (5p)
a) 71
b) 92
c) 61
d) 31
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul G de intersecție a medianelor unui triunghi este centrul de greutate al triunghiului ABC.
Proprietatea fundamentală a centrului de greutate arată că cele trei mediane împart suprafața triunghiului în șase triunghiuri echivalente (cu arii egale):
5. În figura alăturată, ABCD este un paralelogram cu AB=12 cm, AD=6 cm, iar ∠BAD=60∘. Aria paralelogramului ABCD este egală cu: (5p)
a) 72 cm2
b) 183 cm2
c) 363 cm2
d) 723 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Aria unui paralelogram se calculează folosind lungimile a două laturi adiacente și sinusul unghiului format de acestea:
AABCD=AB⋅AD⋅sin(∠BAD)
Înlocuim datele din enunț:
AABCD=12⋅6⋅sin(60∘)=72⋅23=363 cm2
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
6. În figura alăturată, ABCD este un tetraedru regulat. Dacă suma tuturor muchiilor tetraedrului este egală cu 96 cm, aria totală a tetraedrului este egală cu: (5p)
a) 96 cm2
b) 1443 cm2
c) 1923 cm2
d) 2563 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Un tetraedru regulat are 6 muchii de lungimi egale. Notând cu l lungimea unei muchii, avem:
6l=96⟹l=696=16 cm
Tetraedrul regulat are 4 fețe, fiecare fiind un triunghi echilateral cu latura l=16 cm.
Aria unei fețe este:
Afața˘=4l23=41623=42563=643 cm2
Aria totală a tetraedrului este:
Atotala˘=4⋅Afața˘=4⋅643=2563 cm2
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Daniel are o sumă de bani. Cu 81 din sumă cumpără un caiet, cu 72 din rest cumpără un stilou, iar cu 31 din noul rest cumpără o carte, rămânând astfel cu 40 de lei.
(2p) a) Este posibil ca după ce cumpără caietul și stiloul, Daniel să rămână cu 120 de lei? (Justificați răspunsul)
(3p) b) Aflați ce sumă a avut Daniel inițial.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Presupunem că după ce cumpără caietul și stiloul, Daniel ar rămâne cu 120 de lei.
Conform enunțului, cartea costă o treime din acest rest:
31⋅120=40 lei
După achiziționarea cărții, suma rămasă ar fi:
120−40=80 lei
Însă ipoteza precizează că Daniel a rămas cu 40 de lei, iar 80=40.
Așadar, nu este posibil ca Daniel să rămână cu 120 de lei după ce cumpără caietul și stiloul. (2 puncte)
b)
Fie x suma inițială de bani pe care o avea Daniel, exprimată în lei.
Prețul caietului:
Caiet=81x
Primul rest este:
R1=x−81x=87x
(1 punct)
Prețul stiloului:
Stilou=72⋅R1=72⋅87x=82x=41x
Al doilea rest este:
R2=R1−Stilou=87x−82x=85x
(1 punct)
Prețul cărții:
Carte=31⋅R2=31⋅85x=245x
Restul final este:
R3=R2−Carte=85x−245x=2415x−5x=2410x=125x
Conform ipotezei, restul final este de 40 de lei:
125x=40⟹5x=40⋅12⟹x=5480=96 lei
Suma inițială pe care a avut-o Daniel este de 96 de lei. (1 punct)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x2+x−29−1−xx+2−x+2x−1):1−x3
unde x∈R∖{−2,1}.
(2p) a) Arată că x2+x−2=(x−1)(x+2), pentru orice număr real x.
(3p) b) Calculează suma S=E(0)+E(1)+E(2)+⋯+E(2026).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Descompunem trinomul de gradul al doilea descompunând coeficientul termenului de gradul întâi (x=2x−x):
x2+x−2=x2+2x−x−2
Grupăm termenii doi câte doi și dăm factor comun:
x(x+2)−1(x+2)=(x−1)(x+2)
Egalitatea este adevărată pentru orice număr real x. (2 puncte)
b)
Aducem expresia E(x) la o formă mai simplă.
Observăm că 1−xx+2=−x−1x+2, prin urmare:
−1−xx+2=+x−1x+2
Expresia din paranteză devine:
(x−1)(x+2)9+x−1x+2−x+2x−1
Numitorul comun este (x−1)(x+2). Amplificăm fracțiile și aducem la același numitor:
Distanța de la punctul P(−4;0) la graficul funcției f este egală cu 5145. (1 punct)
4. În figura alăturată, este reprezentat triunghiul dreptunghic ABC, cu ∠A=90∘ și punctele M∈AC, N∈AB astfel încât ∠AMN≡∠ABC, AM=12 cm, AB=18 cm și AC=24 cm.
(2p) a) Determinați lungimea segmentului BC.
(3p) b) Calculați aria patrulaterului MNBC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
În triunghiul ABC, dreptunghic în A, aplicăm teorema lui Pitagora:
BC2=AB2+AC2
(1 punct)
Înlocuim datele numerice:
BC2=182+242=324+576=900BC=900=30 cm
Lungimea segmentului BC este de 30 cm. (1 punct)
b)
Comparăm triunghiurile △AMN și △ABC:
∠MAN≡∠BAC=90∘ (unghi comun / drept)
∠AMN≡∠ABC (din ipoteză)
Conform cazului de asemănare unghi-unghi (U.U.), rezultă:
△AMN∼△ABC
Scriem rapoartele de asemănare:
ABAM=ACAN=BCMN
Înlocuim valorile cunoscute:
1812=24AN⟹32=24AN⟹AN=32⋅24=16 cm
(1 punct)
Calculăm ariile celor două triunghiuri dreptunghice:
Aria patrulaterului MNBC este diferența dintre aria triunghiului mare și aria triunghiului mic:
AMNBC=A△ABC−A△AMN=216−96=120 cm2
(1 punct)
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD, în exteriorul căruia este construit triunghiul dreptunghic isoscel BCE cu ipotenuza BC. Latura pătratului este egală cu 6 cm, iar punctul F este intersecția segmentelor DE și BC.
(2p) a) Arată că DE=310 cm.
(3p) b) Determină lungimea segmentului EF.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Construim perpendiculara din punctul E pe dreapta CD, notând cu G piciorul acestei perpendiculare (EG⊥CD, cu G situat pe prelungirea segmentului CD dincolo de C).
(1 punct)
Deoarece ABCD este pătrat, latura BC⊥CD. Întrucât și EG⊥CD, rezultă că dreptele EG și BC sunt paralele:
EG∥BC
În triunghiul dreptunghic isoscel BCE cu ipotenuza BC=6 cm, înălțimea corespunzătoare ipotenuzei este:
h=2BC=26=3 cm
Distanța de la E la dreapta suport a laturii BC este de 3 cm, așadar segmentul CG are lungimea:
CG=3 cm
Iar distanța de la punctul E la dreapta CD este egală cu distanța de la mijlocul lui BC la latura CD:
EG=2BC=3 cm
Lungimea segmentului DG este suma segmentelor DC și CG:
DG=DC+CG=6+3=9 cm
În triunghiul dreptunghic DGE (∠DGE=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
DE=DG2+EG2=92+32=81+9=90=310 cm
(1 punct)
b)
În triunghiul DGE, punctele C și F sunt situate pe laturile DG, respectiv DE.
Deoarece BC⊥DG și EG⊥DG, avem:
CF∥EG
(1 punct)
Conform teoremei fundamentale a asemănării, obținem:
△DCF∼△DGE⟹EGCF=DEDF=DGDC
Înlocuim lungimile cunoscute:
DGDC=96=32
Așadar:
3CF=32⟹CF=2 cm
și
DEDF=32⟹DF=32⋅310=210 cm
(1 punct)
Lungimea segmentului EF este diferența dintre segmentele DE și DF:
EF=DE−DF=310−210=10 cm
(1 punct)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ cu muchia AB=122 cm și AC∩BD={O}.
(2p) a) Aflați măsura unghiului format de dreptele D′O și BC′.
(3p) b) Calculați distanța de la punctul A′ la planul (BC′D).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
În cubul ABCDA′B′C′D′, fețele laterale BCC′B′ și ADD′A′ sunt paralele. Diagonalele corespunzătoare ale acestor fețe sunt drepte paralele:
BC′∥AD′
(1 punct)
Prin urmare, unghiul dintre dreptele D′O și BC′ este egal cu unghiul format de dreptele D′O și AD′:
∠(D′O,BC′)=∠(D′O,AD′)=∠AD′O
Considerăm triunghiul AD′C, format din diagonale ale fețelor cubului:
AD′=AB2=122⋅2=24 cm
CD′=CD2=122⋅2=24 cm
AC=AB2=122⋅2=24 cm
Deoarece AD′=CD′=AC=24 cm, triunghiul AD′C este echilateral, având fiecare unghi de 60∘ (∠AD′C=60∘).
Punctul O este punctul de intersecție a diagonalelor pătratului ABCD, deci O este mijlocul segmentului AC.
Într-un triunghi echilateral, mediana este și bisectoare a unghiului corespunzător. Segmentul D′O este mediană în △AD′C, deci D′O este bisectoarea unghiului ∠AD′C.
Măsura unghiului ∠AD′O este:
∠AD′O=2∠AD′C=260∘=30∘
(1 punct)
b)
Analizăm corpul geometric determinat de vârfurile A′,B,C′,D:
Muchiile acestui poliedru sunt diagonale ale fețelor cubului:
A′B=A′C′=A′D=BC′=BD=C′D=122⋅2=24 cm
Toate cele 6 muchii fiind congruente, corpul A′BC′D este un tetraedru regulat cu muchia L=24 cm. (1 punct)
Planul (BC′D) este o față a acestui tetraedru regulat, iar distanța de la vârful opus A′ la planul (BC′D) este egală cu înălțimea h a tetraedrului regulat.
Formula generală a înălțimii unui tetraedru regulat de muchie L este:
h=3L6
(1 punct)
Înlocuim L=24 cm:
d(A′,(BC′D))=3246=86 cm
(1 punct)
(Metodă alternativă: Diagonala principală A′C a cubului este perpendiculară pe planul (BC′D) și este intersectată de acesta în punctul H, astfel încât A′H=32A′C. Diagonala cubului este A′C=AB3=122⋅3=126 cm. Rezultă d(A′,(BC′D))=32⋅126=86 cm.)