BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Bihor (V1)

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Bihor (Varianta 1)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 80:8−3⋅280 : 8 - 3 \cdot 2 este egal cu: (5p)

a) 44
b) 1414
c) 3232
d) 4040

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi operațiile de împărțire și înmulțire:

80:8=1080 : 8 = 10 3⋅2=63 \cdot 2 = 6

Apoi efectuăm scăderea:

10−6=410 - 6 = 4

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


2. Cel mai mic număr natural divizibil cu 33 din intervalul (9,20](9, 20] este egal cu: (5p)

a) 2020
b) 1818
c) 1212
d) 99

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numerele naturale cuprinse în intervalul (9,20](9, 20] sunt:

10,11,12,13,14,15,16,17,18,19,2010, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20

Numărul 99 nu aparține intervalului, deoarece paranteza rotundă indică un interval deschis la stânga (9∉(9,20]9 \notin (9, 20]).

Numerele naturale divizibile cu 33 din acest interval sunt:

12,15,1812, 15, 18

Cel mai mic dintre acestea este 1212.

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


3. Dacă a−26=72\frac{a-2}{6} = \frac{7}{2}, atunci rezultatul calculului 2a+42a + 4 este egal cu: (5p)

a) 4444
b) 5050
c) 4646
d) 4242

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:

2(a−2)=6⋅72(a - 2) = 6 \cdot 7 2a−4=422a - 4 = 42

Adunăm 44 în ambii membri:

2a=46  ⟹  a=232a = 46 \implies a = 23

Calculăm valoarea cerută 2a+42a + 4:

2a+4=46+4=502a + 4 = 46 + 4 = 50

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


4. Numărul care reprezintă 30%30\% din 250250 este egal cu: (5p)

a) 2525
b) 3030
c) 5050
d) 7575

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm procentul din număr:

30100⋅250=310⋅250=3⋅25=75\frac{30}{100} \cdot 250 = \frac{3}{10} \cdot 250 = 3 \cdot 25 = 75

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


5. Patru elevi, Ioan, Mihai, Anastasia și Maria, au calculat media aritmetică a numerelor a=6−32a = 6 - 3\sqrt{2} și b=∣4−32∣b = |4 - 3\sqrt{2}|. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

IoanMihaiAnastasiaMaria
115−325 - 3\sqrt{2}551−321 - 3\sqrt{2}

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

a) Ioan
b) Mihai
c) Anastasia
d) Maria

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Explicităm modulul pentru numărul bb. Comparăm 44 cu 323\sqrt{2}:

4=16și32=32⋅2=184 = \sqrt{16} \quad \text{și} \quad 3\sqrt{2} = \sqrt{3^2 \cdot 2} = \sqrt{18}

Deoarece 16<1816 < 18, avem 4<324 < 3\sqrt{2}, deci 4−32<04 - 3\sqrt{2} < 0. Conform definiției modulului:

b=∣4−32∣=−(4−32)=32−4b = |4 - 3\sqrt{2}| = -(4 - 3\sqrt{2}) = 3\sqrt{2} - 4

Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:

ma=a+b2=(6−32)+(32−4)2=6−42=22=1m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{(6 - 3\sqrt{2}) + (3\sqrt{2} - 4)}{2} = \frac{6 - 4}{2} = \frac{2}{2} = 1

Rezultatul corect (11) a fost obținut de Ioan.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


6. În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de telefoane mobile vândute de un comerciant în ultimele patru luni ale anului 2025:

Diagrama exercițiului 6

Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, cele mai puține telefoane mobile au fost vândute în luna decembrie.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Din diagrama cu bare citim vânzările lunare aproximative:

  • Septembrie: 10001000 telefoane mobile
  • Octombrie: 15001500 telefoane mobile
  • Noiembrie: 20002000 telefoane mobile
  • Decembrie: 25002500 telefoane mobile

Bara corespunzătoare lunii decembrie este cea mai înaltă din toată diagrama, ceea ce înseamnă că în luna decembrie s-au vândut cele mai multe telefoane mobile, în timp ce numărul minim de vânzări s-a înregistrat în luna septembrie.

Prin urmare, afirmația din enunț este falsă.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,BA, B și CC sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și BC=4⋅ABBC = 4 \cdot AB, MM este mijlocul segmentului ABAB, iar NN este simetricul lui MM față de punctul BB. Lungimea segmentului NCNC este egală cu: (5p)

Figura exercițiului 1

a) 10 cm10\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 14 cm14\text{ cm}
d) 11 cm11\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm lungimea segmentului BCBC:

BC=4⋅AB=4⋅4 cm=16 cmBC = 4 \cdot AB = 4 \cdot 4\text{ cm} = 16\text{ cm}

Deoarece MM este mijlocul segmentului ABAB:

MB=AB2=42=2 cmMB = \frac{AB}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}

Punctul NN fiind simetricul lui MM față de BB, punctul BB este mijlocul segmentului MNMN, deci:

BN=MB=2 cmBN = MB = 2\text{ cm}

Punctele fiind coliniare în ordinea A,M,B,N,CA, M, B, N, C, punctul NN aparține segmentului BCBC. Lungimea segmentului NCNC este:

NC=BC−BN=16−2=14 cmNC = BC - BN = 16 - 2 = 14\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOCAOC și COBCOB. Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului BOCBOC, iar măsura unghiului AOMAOM este egală cu 155∘155^\circ. Măsura unghiului AOCAOC este egală cu: (5p)

Figura exercițiului 2

a) 25∘25^\circ
b) 70∘70^\circ
c) 110∘110^\circ
d) 130∘130^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiurile AOCAOC și COBCOB fiind adiacente suplementare, semidreptele OAOA și OBOB sunt semidrepte opuse, deci punctele A,O,BA, O, B sunt coliniare și:

∡AOB=180∘\measuredangle AOB = 180^\circ

Deoarece semidreapta OMOM este interioară unghiului ∡COB\measuredangle COB, unghiurile ∡AOM\measuredangle AOM și ∡MOB\measuredangle MOB sunt adiacente suplementare:

∡MOB=180∘−∡AOM=180∘−155∘=25∘\measuredangle MOB = 180^\circ - \measuredangle AOM = 180^\circ - 155^\circ = 25^\circ

Semidreapta OMOM fiind bisectoarea unghiului ∡BOC\measuredangle BOC, avem:

∡BOC=2⋅∡MOB=2⋅25∘=50∘\measuredangle BOC = 2 \cdot \measuredangle MOB = 2 \cdot 25^\circ = 50^\circ

Calculăm măsura unghiului ∡AOC\measuredangle AOC:

∡AOC=180∘−∡BOC=180∘−50∘=130∘\measuredangle AOC = 180^\circ - \measuredangle BOC = 180^\circ - 50^\circ = 130^\circ

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, punctul DD este mijlocul segmentului BCBC, BD=2 cmBD = 2\text{ cm} și proiecția ortogonală a punctului DD pe dreapta ACAC este punctul MM. Lungimea segmentului DMDM este egală cu: (5p)

Figura exercițiului 3

a) 3 cm\sqrt{3}\text{ cm}
b) 2 cm2\text{ cm}
c) 3 cm3\text{ cm}
d) 23 cm2\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul DD fiind mijlocul segmentului BCBC, avem:

CD=BD=2 cm  ⟹  BC=4 cmCD = BD = 2\text{ cm} \implies BC = 4\text{ cm}

Triunghiul ABCABC fiind echilateral, toate unghiurile sale au măsura de 60∘60^\circ, deci ∡C=60∘\measuredangle C = 60^\circ.

Punctul MM este proiecția ortogonală a punctului DD pe ACAC, ceea ce înseamnă că DM⊥ACDM \perp AC, deci triunghiul ΔDMC\Delta DMC este dreptunghic în MM (∡DMC=90∘\measuredangle DMC = 90^\circ).

În triunghiul dreptunghic ΔDMC\Delta DMC:

sin⁡(∡C)=DMCD  ⟹  sin⁡60∘=DM2\sin(\measuredangle C) = \frac{DM}{CD} \implies \sin 60^\circ = \frac{DM}{2}

Știind că sin⁡60∘=32\sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, obținem:

32=DM2  ⟹  DM=3 cm\frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{DM}{2} \implies DM = \sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCDABCD, cu unghiul DAC=30∘DAC = 30^\circ și AD=DC=CBAD = DC = CB. Raportul dintre aria trapezului ABCDABCD și aria triunghiului ABCABC este: (5p)

Figura exercițiului 4

a) 13\frac{1}{3}
b) 23\frac{2}{3}
c) 32\frac{3}{2}
d) 33

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul ΔACD\Delta ACD, laturile ADAD și DCDC sunt egale (AD=DCAD = DC), deci triunghiul este isoscel cu baza ACAC. Unghiurile de la bază sunt congruente:

∡DCA=∡DAC=30∘\measuredangle DCA = \measuredangle DAC = 30^\circ

Deoarece bazele trapezului sunt paralele (AB∥CDAB \parallel CD), unghiurile alterne interne ∡CAB\measuredangle CAB și ∡DCA\measuredangle DCA sunt congruente:

∡CAB=∡DCA=30∘\measuredangle CAB = \measuredangle DCA = 30^\circ

Măsura unghiului ∡DAB\measuredangle DAB este:

∡DAB=∡DAC+∡CAB=30∘+30∘=60∘\measuredangle DAB = \measuredangle DAC + \measuredangle CAB = 30^\circ + 30^\circ = 60^\circ

Trapezul fiind isoscel cu AD=BCAD = BC, unghiurile alăturate bazei mari sunt congruente:

∡ABC=∡DAB=60∘\measuredangle ABC = \measuredangle DAB = 60^\circ

În triunghiul ΔABC\Delta ABC, suma măsurilor unghiurilor este 180∘180^\circ:

∡ACB=180∘−(∡CAB+∡ABC)=180∘−(30∘+60∘)=90∘\measuredangle ACB = 180^\circ - (\measuredangle CAB + \measuredangle ABC) = 180^\circ - (30^\circ + 60^\circ) = 90^\circ

Triunghiul ΔABC\Delta ABC este dreptunghic în CC cu ∡CAB=30∘\measuredangle CAB = 30^\circ. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:

BC=AB2  ⟹  AB=2⋅BCBC = \frac{AB}{2} \implies AB = 2 \cdot BC

Fie l=AD=DC=BCl = AD = DC = BC. Atunci baza mică este CD=lCD = l, iar baza mare este AB=2lAB = 2l.

Fie hh înălțimea comună a trapezului și a triunghiului ΔABC\Delta ABC (distanța dintre dreptele paralele ABAB și CDCD). Ariile sunt:

AABCD=(AB+CD)⋅h2=(2l+l)⋅h2=3l⋅h2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot h}{2} = \frac{(2l + l) \cdot h}{2} = \frac{3l \cdot h}{2} AΔABC=AB⋅h2=2l⋅h2=l⋅h\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{AB \cdot h}{2} = \frac{2l \cdot h}{2} = l \cdot h

Raportul celor două arii este:

AABCDAΔABC=3lh2lh=32\frac{\mathcal{A}_{ABCD}}{\mathcal{A}_{\Delta ABC}} = \frac{\frac{3lh}{2}}{lh} = \frac{3}{2}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul OO. Punctele AA și BB aparțin cercului, astfel încât măsura arcului ABAB este egală cu 40∘40^\circ. Măsura unghiului BAOBAO este egală cu: (5p)

Figura exercițiului 5

a) 40∘40^\circ
b) 70∘70^\circ
c) 80∘80^\circ
d) 140∘140^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul ∡AOB\measuredangle AOB este unghi la centru, deci măsura sa este egală cu măsura arcului subîntins:

∡AOB=AB⌢=40∘\measuredangle AOB = \overparen{AB} = 40^\circ

Segmentele OAOA și OBOB sunt raze ale cercului (OA=OB=ROA = OB = R), prin urmare triunghiul ΔOAB\Delta OAB este isoscel cu vârful în OO.

Unghiurile de la bază sunt congruente:

∡BAO=∡ABO=180∘−∡AOB2=180∘−40∘2=140∘2=70∘\measuredangle BAO = \measuredangle ABO = \frac{180^\circ - \measuredangle AOB}{2} = \frac{180^\circ - 40^\circ}{2} = \frac{140^\circ}{2} = 70^\circ

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDEFGHABCDEFGH cu baza dreptunghiul ABCDABCD, AB=30 cmAB = 30\text{ cm} și EB=60 cmEB = 60\text{ cm}. Măsura unghiului dreptelor EBEB și CDCD este egală cu: (5p)

Figura exercițiului 6

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În baza dreptunghiulară ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele:

CD∥ABCD \parallel AB

Unghiul dintre dreapta EBEB și dreapta CDCD este unghiul dintre dreapta EBEB și paralela ABAB, adică unghiul ∡EBA\measuredangle EBA:

∡(EB,CD)=∡(EB,AB)=∡EBA\measuredangle(EB, CD) = \measuredangle(EB, AB) = \measuredangle EBA

Deoarece prisma este dreaptă, muchia laterală EAEA este perpendiculară pe planul bazei (ABC)(ABC), deci EA⊥ABEA \perp AB. Triunghiul ΔEAB\Delta EAB este dreptunghic în AA (∡EAB=90∘\measuredangle EAB = 90^\circ).

În triunghiul dreptunghic ΔEAB\Delta EAB, cunoaștem ipotenuza EB=60 cmEB = 60\text{ cm} și cateta alăturată AB=30 cmAB = 30\text{ cm}:

cos⁡(∡EBA)=ABEB=3060=12\cos(\measuredangle EBA) = \frac{AB}{EB} = \frac{30}{60} = \frac{1}{2}

Deoarece cos⁡60∘=12\cos 60^\circ = \frac{1}{2}, rezultă:

∡EBA=60∘\measuredangle EBA = 60^\circ

Măsura unghiului format de dreptele EBEB și CDCD este de 60∘60^\circ.

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Maria a cumpărat de la piață banane, mere și portocale. Prețul unui kilogram de banane este 75%75\% din prețul unui kilogram de portocale, iar prețul unui kilogram de portocale este cât prețul a două kilograme de mere.

a) Este posibil ca prețul a două kilograme de banane să fie egal cu prețul a trei kilograme de mere? Justifică răspunsul dat! (2p)

b) Dacă Maria a plătit pentru două kilograme de banane, un kilogram de mere și trei kilograme de portocale 4040 lei, determină prețul unui kilogram de banane. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie xx prețul în lei al unui kilogram de portocale (x>0x > 0).

  • Prețul unui kilogram de banane este 75%75\% din xx:
b=75100x=34xb = \frac{75}{100} x = \frac{3}{4} x
  • Prețul unui kilogram de portocale este egal cu prețul a două kilograme de mere, deci prețul unui kilogram de mere este:
m=x2m = \frac{x}{2}

(1p)


a) Calculăm costul a 2 kg2\text{ kg} de banane:

2⋅b=2⋅34x=32x2 \cdot b = 2 \cdot \frac{3}{4} x = \frac{3}{2} x

Calculăm costul a 3 kg3\text{ kg} de mere:

3⋅m=3⋅x2=32x3 \cdot m = 3 \cdot \frac{x}{2} = \frac{3}{2} x

Deoarece 2b=3m=32x2b = 3m = \frac{3}{2} x, rezultă că prețul a două kilograme de banane este întotdeauna egal cu prețul a trei kilograme de mere.

Răspuns: Da, este posibil. (1p)


b) Scriem ecuația corespunzătoare cumpărăturilor Mariei:

2b+1m+3x=402b + 1m + 3x = 40

Înlocuim b=34xb = \frac{3}{4} x și m=x2m = \frac{x}{2}:

2⋅34x+x2+3x=402 \cdot \frac{3}{4} x + \frac{x}{2} + 3x = 40

(1p)

Efectuăm calculele:

32x+12x+3x=40  ⟺  2x+3x=40  ⟺  5x=40  ⟹  x=8 lei\frac{3}{2} x + \frac{1}{2} x + 3x = 40 \iff 2x + 3x = 40 \iff 5x = 40 \implies x = 8\text{ lei}

Prețul unui kilogram de portocale este de 88 lei. (1p)

Calculăm prețul unui kilogram de banane:

b=34⋅8=3⋅2=6 leib = \frac{3}{4} \cdot 8 = 3 \cdot 2 = 6\text{ lei}

Răspuns: Prețul unui kilogram de banane este 66 lei. (1p)


2. Se consideră numerele reale:

a=(424−6)⋅6+3⋅(23−13)a = \left(\frac{4}{\sqrt{24}} - \sqrt{6}\right) \cdot \sqrt{6} + \sqrt{3} \cdot \left(2\sqrt{3} - \frac{1}{\sqrt{3}}\right)

și

b=(2−5)2+(45−1)⋅5b = \sqrt{(2 - \sqrt{5})^2} + \left(\frac{4}{\sqrt{5}} - 1\right) \cdot \sqrt{5}

a) Arată că a=1a = 1. (2p)

b) Arată că media aritmetică a numerelor aa și bb aparține intervalului (1,2)(1, 2). (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Scoatem factorii de sub radical pentru 24=4⋅6=26\sqrt{24} = \sqrt{4 \cdot 6} = 2\sqrt{6} și distribuim termenii:

a=426⋅6−6⋅6+3⋅23−3⋅13a = \frac{4}{2\sqrt{6}} \cdot \sqrt{6} - \sqrt{6} \cdot \sqrt{6} + \sqrt{3} \cdot 2\sqrt{3} - \sqrt{3} \cdot \frac{1}{\sqrt{3}}

(1p)

Calculăm fiecare termen:

42−6+2⋅3−1=2−6+6−1=1\frac{4}{2} - 6 + 2 \cdot 3 - 1 = 2 - 6 + 6 - 1 = 1

Deci a=1a = 1. (1p)


b) Prelucrăm numărul bb:

(2−5)2=∣2−5∣\sqrt{(2 - \sqrt{5})^2} = |2 - \sqrt{5}|

Comparăm 22 cu 5\sqrt{5}: 2=4<5  ⟹  2−5<02 = \sqrt{4} < \sqrt{5} \implies 2 - \sqrt{5} < 0. Prin urmare:

∣2−5∣=−(2−5)=5−2|2 - \sqrt{5}| = -(2 - \sqrt{5}) = \sqrt{5} - 2

Distribuim 5\sqrt{5} în cea de-a doua paranteză:

(45−1)⋅5=45⋅5−1⋅5=4−5\left(\frac{4}{\sqrt{5}} - 1\right) \cdot \sqrt{5} = \frac{4}{\sqrt{5}} \cdot \sqrt{5} - 1 \cdot \sqrt{5} = 4 - \sqrt{5}

(1p)

Adunăm termenii pentru a afla bb:

b=(5−2)+(4−5)=−2+4=2b = (\sqrt{5} - 2) + (4 - \sqrt{5}) = -2 + 4 = 2

(1p)

Calculăm media aritmetică mam_a:

ma=a+b2=1+22=32=1,5m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{1 + 2}{2} = \frac{3}{2} = 1{,}5

Deoarece 1<1,5<21 < 1{,}5 < 2, rezultă ma∈(1,2)m_a \in (1, 2). (1p)


3. Se consideră expresia E(x)=(x+5)2−(x−1)2+(x−3)(x+3)E(x) = (x + 5)^2 - (x - 1)^2 + (x - 3)(x + 3), pentru orice număr real xx.

a) Demonstrează că E(x)=x2+12x+15E(x) = x^2 + 12x + 15, pentru orice număr real xx. (2p)

b) Demonstrează că numărul N=(2+4+6+⋯+30)⋅E(0)N = (2 + 4 + 6 + \dots + 30) \cdot E(0) este pătratul unui număr natural. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aplicăm formulele de calcul prescurtat pentru fiecare paranteză:

(x+5)2=x2+10x+25(x + 5)^2 = x^2 + 10x + 25 (x−1)2=x2−2x+1(x - 1)^2 = x^2 - 2x + 1 (x−3)(x+3)=x2−9(x - 3)(x + 3) = x^2 - 9

(1p)

Înlocuim în expresie și desfacem parantezele cu atenție la semnul minus:

E(x)=x2+10x+25−(x2−2x+1)+x2−9E(x) = x^2 + 10x + 25 - (x^2 - 2x + 1) + x^2 - 9 E(x)=x2+10x+25−x2+2x−1+x2−9=x2+12x+15E(x) = x^2 + 10x + 25 - x^2 + 2x - 1 + x^2 - 9 = x^2 + 12x + 15

pentru orice număr real xx. (1p)


b) Calculăm valoarea lui E(0)E(0):

E(0)=02+12⋅0+15=15E(0) = 0^2 + 12 \cdot 0 + 15 = 15

(1p)

Calculăm suma S=2+4+6+⋯+30S = 2 + 4 + 6 + \dots + 30:

S=2(1+2+3+⋯+15)S = 2(1 + 2 + 3 + \dots + 15)

Aplicăm formula sumei primelor nn numere naturale:

1+2+⋯+15=15⋅162  ⟹  S=2⋅15⋅162=15⋅161 + 2 + \dots + 15 = \frac{15 \cdot 16}{2} \implies S = 2 \cdot \frac{15 \cdot 16}{2} = 15 \cdot 16

(1p)

Calculăm numărul NN:

N=S⋅E(0)=(15⋅16)⋅15=152⋅16=152⋅42=(15⋅4)2=602N = S \cdot E(0) = (15 \cdot 16) \cdot 15 = 15^2 \cdot 16 = 15^2 \cdot 4^2 = (15 \cdot 4)^2 = 60^2

Cum 60∈N60 \in \mathbb{N}, numărul N=602N = 60^2 este pătratul unui număr natural. (1p)


4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD, cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, punctul MM este mijlocul segmentului BCBC, iar punctul NN este intersecția dreptelor ACAC și DMDM.

Figura exercițiului 4

a) Arată că lungimea segmentului DMDM este egală cu 35 cm3\sqrt{5}\text{ cm}. (2p)

b) Calculează lungimea segmentului BNBN. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică de rezolvare

a) Punctul MM fiind mijlocul segmentului BCBC, avem:

MC=BC2=62=3 cmMC = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

(1p)

În triunghiul dreptunghic ΔDCM\Delta DCM (∡C=90∘\measuredangle C = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

DM=CD2+MC2=62+32=36+9=45=35 cmDM = \sqrt{CD^2 + MC^2} = \sqrt{6^2 + 3^2} = \sqrt{36 + 9} = \sqrt{45} = 3\sqrt{5}\text{ cm}

(1p)


b) În pătratul ABCDABCD, notăm {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD. Deoarece diagonalele unui pătrat se înjumătățesc, punctul OO este mijlocul segmentului BDBD.

În triunghiul ΔBCD\Delta BCD:

  • COCO este mediană dusă din vârful CC pe latura BDBD.
  • DMDM este mediană dusă din vârful DD pe latura BCBC.

Intersecția acestor două mediane este punctul NN (CO∩DM={N}CO \cap DM = \{N\}), prin urmare NN este centrul de greutate al triunghiului ΔBCD\Delta BCD. (1p)

Fie {P}=BN∩CD\{P\} = BN \cap CD. Deoarece trece prin centrul de greutate NN, dreapta BNBN conține cea de-a treia mediană a triunghiului ΔBCD\Delta BCD, deci PP este mijlocul segmentului CDCD.

Centrul de greutate se găsește la două treimi de vârf:

BN=23BPBN = \frac{2}{3} BP

(1p)

În triunghiul dreptunghic ΔBCP\Delta BCP (∡C=90∘\measuredangle C = 90^\circ), catetele sunt BC=6 cmBC = 6\text{ cm} și CP=CD2=3 cmCP = \frac{CD}{2} = 3\text{ cm}. Conform teoremei lui Pitagora:

BP=BC2+CP2=62+32=35 cmBP = \sqrt{BC^2 + CP^2} = \sqrt{6^2 + 3^2} = 3\sqrt{5}\text{ cm}

Calculăm lungimea segmentului BNBN:

BN=23⋅35=25 cmBN = \frac{2}{3} \cdot 3\sqrt{5} = 2\sqrt{5}\text{ cm}

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD, cu AB∥CDAB \parallel CD, ∡DAB=90∘\measuredangle DAB = 90^\circ, AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și triunghiul ABCABC este echilateral. Punctul MM este intersecția dreptelor ACAC și BDBD.

Figura exercițiului 5

a) Arată că AD=33 cmAD = 3\sqrt{3}\text{ cm}. (2p)

b) Demonstrează că perimetrul triunghiului MBCMBC este mai mic decât 14 cm14\text{ cm}. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică de rezolvare

a) Fie CE⊥ABCE \perp AB, cu E∈ABE \in AB. În triunghiul echilateral ΔABC\Delta ABC cu latura AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, segmentul CECE este înălțime:

CE=AB32=632=33 cmCE = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

În patrulaterul AECDAECD, avem AD⊥ABAD \perp AB și CE⊥AB  ⟹  AD∥CECE \perp AB \implies AD \parallel CE. Cum CD∥AECD \parallel AE, patrulaterul AECDAECD este dreptunghi, deci laturile opuse sunt congruente:

AD=CE=33 cmAD = CE = 3\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)


b) În dreptunghiul AECDAECD, avem CD=AECD = AE. Deoarece în triunghiul echilateral ΔABC\Delta ABC înălțimea CECE este și mediană, EE este mijlocul laturii ABAB:

AE=AB2=62=3 cm  ⟹  CD=3 cmAE = \frac{AB}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm} \implies CD = 3\text{ cm}

Deoarece CD∥ABCD \parallel AB, conform teoremei fundamentale a asemănării avem ΔMCD∼ΔMAB\Delta MCD \sim \Delta MAB:

MCMA=MDMB=CDAB=36=12\frac{MC}{MA} = \frac{MD}{MB} = \frac{CD}{AB} = \frac{3}{6} = \frac{1}{2}

Prin proporții derivate:

MCMC+MA=11+2  ⟹  MCAC=13  ⟹  MC=13AC=13⋅6=2 cm\frac{MC}{MC + MA} = \frac{1}{1 + 2} \implies \frac{MC}{AC} = \frac{1}{3} \implies MC = \frac{1}{3} AC = \frac{1}{3} \cdot 6 = 2\text{ cm}

și:

MDMD+MB=13  ⟹  MDBD=13  ⟹  MD=13BD  ⟹  MB=23BD\frac{MD}{MD + MB} = \frac{1}{3} \implies \frac{MD}{BD} = \frac{1}{3} \implies MD = \frac{1}{3} BD \implies MB = \frac{2}{3} BD

(1p)

În triunghiul dreptunghic ΔDAB\Delta DAB (∡DAB=90∘\measuredangle DAB = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza BDBD:

BD=AD2+AB2=(33)2+62=27+36=63=37 cmBD = \sqrt{AD^2 + AB^2} = \sqrt{(3\sqrt{3})^2 + 6^2} = \sqrt{27 + 36} = \sqrt{63} = 3\sqrt{7}\text{ cm}

Atunci:

MB=23⋅37=27 cmMB = \frac{2}{3} \cdot 3\sqrt{7} = 2\sqrt{7}\text{ cm}

(1p)

Calculăm perimetrul triunghiului ΔMBC\Delta MBC, știind că BC=6 cmBC = 6\text{ cm}:

PΔMBC=MB+BC+MC=27+6+2=8+27 cm\mathcal{P}_{\Delta MBC} = MB + BC + MC = 2\sqrt{7} + 6 + 2 = 8 + 2\sqrt{7}\text{ cm}

Deoarece 7<97 < 9, avem 7<9=3\sqrt{7} < \sqrt{9} = 3, de unde:

8+27<8+2⋅3=14 cm8 + 2\sqrt{7} < 8 + 2 \cdot 3 = 14\text{ cm}

În consecință, PΔMBC<14 cm\mathcal{P}_{\Delta MBC} < 14\text{ cm}. (1p)


6. În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD.

Figura exercițiului 6

a) Arată că aria triunghiului A′C′DA'C'D este egală cu 323 cm232\sqrt{3}\text{ cm}^2. (2p)

b) Calculează măsura unghiului dintre dreapta OB′OB' și dreapta DC′DC'. (3p)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică de rezolvare

a) Segmentele A′D,A′C′,DC′A'D, A'C', DC' sunt diagonale ale pătratelor care formează fețele cubului (ADD′A′,A′B′C′D′ADD'A', A'B'C'D' și respectiv CDD′C′CDD'C'):

A′D=A′C′=DC′=82 cmA'D = A'C' = DC' = 8\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

Triunghiul ΔA′C′D\Delta A'C'D având toate laturile congruente este echilateral. Aria triunghiului echilateral este:

AΔA′C′D=(82)234=12834=323 cm2\mathcal{A}_{\Delta A'C'D} = \frac{(8\sqrt{2})^2 \sqrt{3}}{4} = \frac{128\sqrt{3}}{4} = 32\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1p)


b) Fie {O′}=A′C′∩B′D′\{O'\} = A'C' \cap B'D', centrul bazei superioare a cubului.

În cub, diagonalele bazelor sunt paralele și congruente (BD∥B′D′BD \parallel B'D' și BD=B′D′BD = B'D'), iar punctele OO și O′O' sunt mijloacele acestora. Deducem:

DO∥B′O′șiDO=B′O′DO \parallel B'O' \quad \text{și} \quad DO = B'O'

Patrulaterul DOB′O′DOB'O' având două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci:

OB′∥DO′OB' \parallel DO'

(1p)

Unghiul dintre dreptele OB′OB' și DC′DC' este egal cu unghiul dintre dreptele concurente DO′DO' și DC′DC':

∡(OB′,DC′)=∡(DO′,DC′)=∡C′DO′\measuredangle(OB', DC') = \measuredangle(DO', DC') = \measuredangle C'DO'

(1p)

În triunghiul echilateral ΔA′C′D\Delta A'C'D, diagonalele bazei pătratului se înjumătățesc, deci O′O' este mijlocul laturii A′C′A'C'.

Segmentul DO′DO' este mediana corespunzătoare laturii A′C′A'C', prin urmare DO′DO' este și bisectoarea unghiului ∡A′DC′\measuredangle A'DC'.

Cum triunghiul este echilateral, ∡A′DC′=60∘\measuredangle A'DC' = 60^\circ, de unde:

∡C′DO′=∡A′DC′2=60∘2=30∘\measuredangle C'DO' = \frac{\measuredangle A'DC'}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

Măsura unghiului dintre dreapta OB′OB' și dreapta DC′DC' este egală cu 30∘30^\circ. (1p)