1. Rezultatul calculului 80:8−3⋅2 este egal cu: (5p)
a) 4
b) 14
c) 32
d) 40
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi operațiile de împărțire și înmulțire:
80:8=103⋅2=6
Apoi efectuăm scăderea:
10−6=4
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
2. Cel mai mic număr natural divizibil cu 3 din intervalul (9,20] este egal cu: (5p)
a) 20
b) 18
c) 12
d) 9
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Numerele naturale cuprinse în intervalul (9,20] sunt:
10,11,12,13,14,15,16,17,18,19,20
Numărul 9 nu aparține intervalului, deoarece paranteza rotundă indică un interval deschis la stânga (9∈/(9,20]).
Numerele naturale divizibile cu 3 din acest interval sunt:
12,15,18
Cel mai mic dintre acestea este 12.
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
3. Dacă 6a−2=27, atunci rezultatul calculului 2a+4 este egal cu: (5p)
a) 44
b) 50
c) 46
d) 42
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:
2(a−2)=6⋅72a−4=42
Adunăm 4 în ambii membri:
2a=46⟹a=23
Calculăm valoarea cerută 2a+4:
2a+4=46+4=50
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
4. Numărul care reprezintă 30% din 250 este egal cu: (5p)
a) 25
b) 30
c) 50
d) 75
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm procentul din număr:
10030⋅250=103⋅250=3⋅25=75
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
5. Patru elevi, Ioan, Mihai, Anastasia și Maria, au calculat media aritmetică a numerelor a=6−32 și b=∣4−32∣. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Ioan
Mihai
Anastasia
Maria
1
5−32
5
1−32
Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:
a) Ioan
b) Mihai
c) Anastasia
d) Maria
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Explicităm modulul pentru numărul b. Comparăm 4 cu 32:
4=16și32=32⋅2=18
Deoarece 16<18, avem 4<32, deci 4−32<0. Conform definiției modulului:
b=∣4−32∣=−(4−32)=32−4
Calculăm media aritmetică a numerelor a și b:
ma=2a+b=2(6−32)+(32−4)=26−4=22=1
Rezultatul corect (1) a fost obținut de Ioan.
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
6. În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de telefoane mobile vândute de un comerciant în ultimele patru luni ale anului 2025:
Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, cele mai puține telefoane mobile au fost vândute în luna decembrie.” este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Din diagrama cu bare citim vânzările lunare aproximative:
Septembrie: 1000 telefoane mobile
Octombrie: 1500 telefoane mobile
Noiembrie: 2000 telefoane mobile
Decembrie: 2500 telefoane mobile
Bara corespunzătoare lunii decembrie este cea mai înaltă din toată diagrama, ceea ce înseamnă că în luna decembrie s-au vândut cele mai multe telefoane mobile, în timp ce numărul minim de vânzări s-a înregistrat în luna septembrie.
1. În figura alăturată, punctele A,B și C sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=4 cm și BC=4⋅AB, M este mijlocul segmentului AB, iar N este simetricul lui M față de punctul B. Lungimea segmentului NC este egală cu: (5p)
a) 10 cm
b) 8 cm
c) 14 cm
d) 11 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm lungimea segmentului BC:
BC=4⋅AB=4⋅4 cm=16 cm
Deoarece M este mijlocul segmentului AB:
MB=2AB=24=2 cm
Punctul N fiind simetricul lui M față de B, punctul B este mijlocul segmentului MN, deci:
BN=MB=2 cm
Punctele fiind coliniare în ordinea A,M,B,N,C, punctul N aparține segmentului BC. Lungimea segmentului NC este:
NC=BC−BN=16−2=14 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOC și COB. Semidreapta OM este bisectoarea unghiului BOC, iar măsura unghiului AOM este egală cu 155∘. Măsura unghiului AOC este egală cu: (5p)
a) 25∘
b) 70∘
c) 110∘
d) 130∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiurile AOC și COB fiind adiacente suplementare, semidreptele OA și OB sunt semidrepte opuse, deci punctele A,O,B sunt coliniare și:
∡AOB=180∘
Deoarece semidreapta OM este interioară unghiului ∡COB, unghiurile ∡AOM și ∡MOB sunt adiacente suplementare:
∡MOB=180∘−∡AOM=180∘−155∘=25∘
Semidreapta OM fiind bisectoarea unghiului ∡BOC, avem:
∡BOC=2⋅∡MOB=2⋅25∘=50∘
Calculăm măsura unghiului ∡AOC:
∡AOC=180∘−∡BOC=180∘−50∘=130∘
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC, punctul D este mijlocul segmentului BC, BD=2 cm și proiecția ortogonală a punctului D pe dreapta AC este punctul M. Lungimea segmentului DM este egală cu: (5p)
a) 3 cm
b) 2 cm
c) 3 cm
d) 23 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul D fiind mijlocul segmentului BC, avem:
CD=BD=2 cm⟹BC=4 cm
Triunghiul ABC fiind echilateral, toate unghiurile sale au măsura de 60∘, deci ∡C=60∘.
Punctul M este proiecția ortogonală a punctului D pe AC, ceea ce înseamnă că DM⊥AC, deci triunghiul ΔDMC este dreptunghic în M (∡DMC=90∘).
În triunghiul dreptunghic ΔDMC:
sin(∡C)=CDDM⟹sin60∘=2DM
Știind că sin60∘=23, obținem:
23=2DM⟹DM=3 cm
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCD, cu unghiul DAC=30∘ și AD=DC=CB. Raportul dintre aria trapezului ABCD și aria triunghiului ABC este: (5p)
a) 31
b) 32
c) 23
d) 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul ΔACD, laturile AD și DC sunt egale (AD=DC), deci triunghiul este isoscel cu baza AC. Unghiurile de la bază sunt congruente:
∡DCA=∡DAC=30∘
Deoarece bazele trapezului sunt paralele (AB∥CD), unghiurile alterne interne ∡CAB și ∡DCA sunt congruente:
∡CAB=∡DCA=30∘
Măsura unghiului ∡DAB este:
∡DAB=∡DAC+∡CAB=30∘+30∘=60∘
Trapezul fiind isoscel cu AD=BC, unghiurile alăturate bazei mari sunt congruente:
∡ABC=∡DAB=60∘
În triunghiul ΔABC, suma măsurilor unghiurilor este 180∘:
∡ACB=180∘−(∡CAB+∡ABC)=180∘−(30∘+60∘)=90∘
Triunghiul ΔABC este dreptunghic în C cu ∡CAB=30∘. Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuză:
BC=2AB⟹AB=2⋅BC
Fie l=AD=DC=BC. Atunci baza mică este CD=l, iar baza mare este AB=2l.
Fie h înălțimea comună a trapezului și a triunghiului ΔABC (distanța dintre dreptele paralele AB și CD). Ariile sunt:
5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul O. Punctele A și B aparțin cercului, astfel încât măsura arcului AB este egală cu 40∘. Măsura unghiului BAO este egală cu: (5p)
a) 40∘
b) 70∘
c) 80∘
d) 140∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiul ∡AOB este unghi la centru, deci măsura sa este egală cu măsura arcului subîntins:
∡AOB=AB⌢=40∘
Segmentele OA și OB sunt raze ale cercului (OA=OB=R), prin urmare triunghiul ΔOAB este isoscel cu vârful în O.
Unghiurile de la bază sunt congruente:
∡BAO=∡ABO=2180∘−∡AOB=2180∘−40∘=2140∘=70∘
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDEFGH cu baza dreptunghiul ABCD, AB=30 cm și EB=60 cm. Măsura unghiului dreptelor EB și CD este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 90∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În baza dreptunghiulară ABCD, laturile opuse sunt paralele:
CD∥AB
Unghiul dintre dreapta EB și dreapta CD este unghiul dintre dreapta EB și paralela AB, adică unghiul ∡EBA:
∡(EB,CD)=∡(EB,AB)=∡EBA
Deoarece prisma este dreaptă, muchia laterală EA este perpendiculară pe planul bazei (ABC), deci EA⊥AB. Triunghiul ΔEAB este dreptunghic în A (∡EAB=90∘).
În triunghiul dreptunghic ΔEAB, cunoaștem ipotenuza EB=60 cm și cateta alăturată AB=30 cm:
cos(∡EBA)=EBAB=6030=21
Deoarece cos60∘=21, rezultă:
∡EBA=60∘
Măsura unghiului format de dreptele EB și CD este de 60∘.
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Maria a cumpărat de la piață banane, mere și portocale. Prețul unui kilogram de banane este 75% din prețul unui kilogram de portocale, iar prețul unui kilogram de portocale este cât prețul a două kilograme de mere.
a) Este posibil ca prețul a două kilograme de banane să fie egal cu prețul a trei kilograme de mere? Justifică răspunsul dat! (2p)
b) Dacă Maria a plătit pentru două kilograme de banane, un kilogram de mere și trei kilograme de portocale 40 lei, determină prețul unui kilogram de banane. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie x prețul în lei al unui kilogram de portocale (x>0).
Prețul unui kilogram de banane este 75% din x:
b=10075x=43x
Prețul unui kilogram de portocale este egal cu prețul a două kilograme de mere, deci prețul unui kilogram de mere este:
m=2x
(1p)
a) Calculăm costul a 2 kg de banane:
2⋅b=2⋅43x=23x
Calculăm costul a 3 kg de mere:
3⋅m=3⋅2x=23x
Deoarece 2b=3m=23x, rezultă că prețul a două kilograme de banane este întotdeauna egal cu prețul a trei kilograme de mere.
Răspuns: Da, este posibil.(1p)
b) Scriem ecuația corespunzătoare cumpărăturilor Mariei:
2b+1m+3x=40
Înlocuim b=43x și m=2x:
2⋅43x+2x+3x=40
(1p)
Efectuăm calculele:
23x+21x+3x=40⟺2x+3x=40⟺5x=40⟹x=8 lei
Prețul unui kilogram de portocale este de 8 lei. (1p)
Calculăm prețul unui kilogram de banane:
b=43⋅8=3⋅2=6 lei
Răspuns: Prețul unui kilogram de banane este 6 lei. (1p)
2. Se consideră numerele reale:
a=(244−6)⋅6+3⋅(23−31)
și
b=(2−5)2+(54−1)⋅5
a) Arată că a=1. (2p)
b) Arată că media aritmetică a numerelor a și b aparține intervalului (1,2). (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Scoatem factorii de sub radical pentru 24=4⋅6=26 și distribuim termenii:
a=264⋅6−6⋅6+3⋅23−3⋅31
(1p)
Calculăm fiecare termen:
24−6+2⋅3−1=2−6+6−1=1
Deci a=1. (1p)
b) Prelucrăm numărul b:
(2−5)2=∣2−5∣
Comparăm 2 cu 5: 2=4<5⟹2−5<0. Prin urmare:
∣2−5∣=−(2−5)=5−2
Distribuim 5 în cea de-a doua paranteză:
(54−1)⋅5=54⋅5−1⋅5=4−5
(1p)
Adunăm termenii pentru a afla b:
b=(5−2)+(4−5)=−2+4=2
(1p)
Calculăm media aritmetică ma:
ma=2a+b=21+2=23=1,5
Deoarece 1<1,5<2, rezultă ma∈(1,2). (1p)
3. Se consideră expresia E(x)=(x+5)2−(x−1)2+(x−3)(x+3), pentru orice număr real x.
a) Demonstrează că E(x)=x2+12x+15, pentru orice număr real x. (2p)
b) Demonstrează că numărul N=(2+4+6+⋯+30)⋅E(0) este pătratul unui număr natural. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Aplicăm formulele de calcul prescurtat pentru fiecare paranteză:
(x+5)2=x2+10x+25(x−1)2=x2−2x+1(x−3)(x+3)=x2−9
(1p)
Înlocuim în expresie și desfacem parantezele cu atenție la semnul minus:
Cum 60∈N, numărul N=602 este pătratul unui număr natural. (1p)
4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD, cu AB=6 cm, punctul M este mijlocul segmentului BC, iar punctul N este intersecția dreptelor AC și DM.
a) Arată că lungimea segmentului DM este egală cu 35 cm. (2p)
b) Calculează lungimea segmentului BN. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Punctul M fiind mijlocul segmentului BC, avem:
MC=2BC=26=3 cm
(1p)
În triunghiul dreptunghic ΔDCM (∡C=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
DM=CD2+MC2=62+32=36+9=45=35 cm
(1p)
b) În pătratul ABCD, notăm {O}=AC∩BD. Deoarece diagonalele unui pătrat se înjumătățesc, punctul O este mijlocul segmentului BD.
În triunghiul ΔBCD:
CO este mediană dusă din vârful C pe latura BD.
DM este mediană dusă din vârful D pe latura BC.
Intersecția acestor două mediane este punctul N (CO∩DM={N}), prin urmare N este centrul de greutate al triunghiului ΔBCD. (1p)
Fie {P}=BN∩CD. Deoarece trece prin centrul de greutate N, dreapta BN conține cea de-a treia mediană a triunghiului ΔBCD, deci P este mijlocul segmentului CD.
Centrul de greutate se găsește la două treimi de vârf:
BN=32BP
(1p)
În triunghiul dreptunghic ΔBCP (∡C=90∘), catetele sunt BC=6 cm și CP=2CD=3 cm. Conform teoremei lui Pitagora:
BP=BC2+CP2=62+32=35 cm
Calculăm lungimea segmentului BN:
BN=32⋅35=25 cm
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCD, cu AB∥CD, ∡DAB=90∘, AB=6 cm și triunghiul ABC este echilateral. Punctul M este intersecția dreptelor AC și BD.
a) Arată că AD=33 cm. (2p)
b) Demonstrează că perimetrul triunghiului MBC este mai mic decât 14 cm. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Fie CE⊥AB, cu E∈AB. În triunghiul echilateral ΔABC cu latura AB=6 cm, segmentul CE este înălțime:
CE=2AB3=263=33 cm
(1p)
În patrulaterul AECD, avem AD⊥AB și CE⊥AB⟹AD∥CE. Cum CD∥AE, patrulaterul AECD este dreptunghi, deci laturile opuse sunt congruente:
AD=CE=33 cm
(1p)
b) În dreptunghiul AECD, avem CD=AE. Deoarece în triunghiul echilateral ΔABC înălțimea CE este și mediană, E este mijlocul laturii AB:
AE=2AB=26=3 cm⟹CD=3 cm
Deoarece CD∥AB, conform teoremei fundamentale a asemănării avem ΔMCD∼ΔMAB:
MAMC=MBMD=ABCD=63=21
Prin proporții derivate:
MC+MAMC=1+21⟹ACMC=31⟹MC=31AC=31⋅6=2 cm
și:
MD+MBMD=31⟹BDMD=31⟹MD=31BD⟹MB=32BD
(1p)
În triunghiul dreptunghic ΔDAB (∡DAB=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza BD:
BD=AD2+AB2=(33)2+62=27+36=63=37 cm
Atunci:
MB=32⋅37=27 cm
(1p)
Calculăm perimetrul triunghiului ΔMBC, știind că BC=6 cm:
PΔMBC=MB+BC+MC=27+6+2=8+27 cm
Deoarece 7<9, avem 7<9=3, de unde:
8+27<8+2⋅3=14 cm
În consecință, PΔMBC<14 cm. (1p)
6. În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′, cu AB=8 cm. Punctul O este intersecția dreptelor AC și BD.
a) Arată că aria triunghiului A′C′D este egală cu 323 cm2. (2p)
b) Calculează măsura unghiului dintre dreapta OB′ și dreapta DC′. (3p)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Segmentele A′D,A′C′,DC′ sunt diagonale ale pătratelor care formează fețele cubului (ADD′A′,A′B′C′D′ și respectiv CDD′C′):
A′D=A′C′=DC′=82 cm
(1p)
Triunghiul ΔA′C′D având toate laturile congruente este echilateral. Aria triunghiului echilateral este:
AΔA′C′D=4(82)23=41283=323 cm2
(1p)
b) Fie {O′}=A′C′∩B′D′, centrul bazei superioare a cubului.
În cub, diagonalele bazelor sunt paralele și congruente (BD∥B′D′ și BD=B′D′), iar punctele O și O′ sunt mijloacele acestora. Deducem:
DO∥B′O′șiDO=B′O′
Patrulaterul DOB′O′ având două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci:
OB′∥DO′
(1p)
Unghiul dintre dreptele OB′ și DC′ este egal cu unghiul dintre dreptele concurente DO′ și DC′:
∡(OB′,DC′)=∡(DO′,DC′)=∡C′DO′
(1p)
În triunghiul echilateral ΔA′C′D, diagonalele bazei pătratului se înjumătățesc, deci O′ este mijlocul laturii A′C′.
Segmentul DO′ este mediana corespunzătoare laturii A′C′, prin urmare DO′ este și bisectoarea unghiului ∡A′DC′.
Cum triunghiul este echilateral, ∡A′DC′=60∘, de unde:
∡C′DO′=2∡A′DC′=260∘=30∘
Măsura unghiului dintre dreapta OB′ și dreapta DC′ este egală cu 30∘. (1p)