BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare Bacău

Evaluare Națională 2026 — Simulare Județeană Bacău

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 2026−12:122026 - 12 : 12 este:

a) −1-1
b) 00
c) 20252025
d) 20262026

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi împărțirea:

12:12=112 : 12 = 1

Efectuăm apoi scăderea:

2026−1=20252026 - 1 = 2025

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. Cel mai mare divizor comun al numerelor 33 și 44 este:

a) 33
b) 44
c) 11
d) 1212

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Descompunem numerele în factori primi:

3=313 = 3^1

4=224 = 2^2

Numerele 33 și 44 nu au factori primi comuni, fiind prime între ele. Cel mai mare divizor comun al lor este:

c.m.m.d.c.(3,4)=1\text{c.m.m.d.c.}(3, 4) = 1

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. Dacă 25%25\% dintr-un număr aa este 3030, atunci 30%30\% din același număr aa este:

a) 2525
b) 4040
c) 2424
d) 3636

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem relația din enunț sub formă de ecuație:

25100⋅a=30  ⟺  14⋅a=30  ⟹  a=30⋅4=120\frac{25}{100} \cdot a = 30 \iff \frac{1}{4} \cdot a = 30 \implies a = 30 \cdot 4 = 120

Calculăm acum 30%30\% din numărul a=120a = 120:

30100⋅120=310⋅120=3⋅12=36\frac{30}{100} \cdot 120 = \frac{3}{10} \cdot 120 = 3 \cdot 12 = 36

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


4. Suma numerelor naturale din intervalul (−5,5)(-5, 5) este:

a) −5-5
b) 00
c) 55
d) 1010

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Intervalul (−5,5)(-5, 5) conține numerele reale strict mai mari decât −5-5 și strict mai mici decât 55.

Numerele naturale (N={0,1,2,… }\mathbb{N} = \{0, 1, 2, \dots\}) care aparțin acestui interval sunt:

{0,1,2,3,4}\{0, 1, 2, 3, 4\}

Calculăm suma acestor numere:

S=0+1+2+3+4=10S = 0 + 1 + 2 + 3 + 4 = 10

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


5. Media aritmetică a numerelor a=12a = \sqrt{12} și b=4−23b = 4 - 2\sqrt{3} este:

a) 434\sqrt{3}
b) 22
c) 44
d) 4+434 + 4\sqrt{3}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scoatem factorii de sub radical pentru numărul aa:

a=12=4⋅3=23a = \sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3}

Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:

ma=a+b2=23+(4−23)2m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{2\sqrt{3} + (4 - 2\sqrt{3})}{2}

Reducem termenii opuși 232\sqrt{3} și −23-2\sqrt{3}:

ma=42=2m_a = \frac{4}{2} = 2

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. Ana afirmă: „Un sfert din numărul 220262^{2026} este egal cu 220242^{2024}”. Afirmația Anei este:

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un sfert dintr-un număr reprezintă împărțirea acelui număr la 44:

220264=2202622\frac{2^{2026}}{4} = \frac{2^{2026}}{2^2}

Aplicăm proprietatea de împărțire a puterilor cu aceeași bază (am:an=am−na^m : a^n = a^{m - n}):

2202622=22026−2=22024\frac{2^{2026}}{2^2} = 2^{2026 - 2} = 2^{2024}

Rezultatul calculat coincide cu afirmația Anei, deci afirmația este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, sunt reprezentate punctele coliniare AA, BB, CC și DD, în această ordine. Știind că AC=18 cmAC = 18\text{ cm}, BD=12 cmBD = 12\text{ cm}, iar CC este mijlocul segmentului BDBD, atunci lungimea segmentului ABAB este:

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 12 cm12\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 18 cm18\text{ cm}
d) 24 cm24\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece CC este mijlocul segmentului BDBD, lungimea segmentului BCBC este:

BC=BD2=122=6 cmBC = \frac{BD}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, avem AC=AB+BCAC = AB + BC.

Aflăm lungimea segmentului ABAB:

AB=AC−BC=18−6=12 cmAB = AC - BC = 18 - 6 = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOBAOB și BOCBOC, cu măsura unghiului BOCBOC egală cu 50∘50^\circ, iar ODOD este bisectoarea unghiului AOBAOB. Măsura unghiului DOCDOC este:

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 100∘100^\circ
b) 105∘105^\circ
c) 110∘110^\circ
d) 115∘115^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiurile AOBAOB și BOCBOC fiind suplementare, suma măsurilor lor este 180∘180^\circ:

∢AOB=180∘−∢BOC=180∘−50∘=130∘\sphericalangle AOB = 180^\circ - \sphericalangle BOC = 180^\circ - 50^\circ = 130^\circ

Semidreapta ODOD fiind bisectoarea unghiului AOBAOB, avem:

∢DOB=∢AOB2=130∘2=65∘\sphericalangle DOB = \frac{\sphericalangle AOB}{2} = \frac{130^\circ}{2} = 65^\circ

Unghiurile ∢DOB\sphericalangle DOB și ∢BOC\sphericalangle BOC fiind adiacente:

∢DOC=∢DOB+∢BOC=65∘+50∘=115∘\sphericalangle DOC = \sphericalangle DOB + \sphericalangle BOC = 65^\circ + 50^\circ = 115^\circ

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și rază rr. Dacă distanța de la OO la coarda ABAB este egală cu 6 cm6\text{ cm}, iar coarda ABAB este egală cu 16 cm16\text{ cm}, atunci lungimea cercului este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 100π cm100\pi\text{ cm}
b) 40π cm40\pi\text{ cm}
c) 20π cm20\pi\text{ cm}
d) 25π cm25\pi\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie MM piciorul perpendicularei duse din OO pe coarda ABAB, adică OM⊥ABOM \perp AB. Distanța de la OO la coarda ABAB este:

OM=6 cmOM = 6\text{ cm}

Perpendiculara din centrul cercului pe o coardă trece prin mijlocul acesteia, prin urmare MM este mijlocul segmentului ABAB:

AM=MB=AB2=162=8 cmAM = MB = \frac{AB}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic OMAOMA (∢OMA=90∘\sphericalangle OMA = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a afla raza r=OAr = OA:

OA2=OM2+AM2=62+82=36+64=100OA^2 = OM^2 + AM^2 = 6^2 + 8^2 = 36 + 64 = 100

r=OA=100=10 cmr = OA = \sqrt{100} = 10\text{ cm}

Calculăm lungimea cercului L\mathcal{L}:

L=2πr=2π⋅10=20π cm\mathcal{L} = 2\pi r = 2\pi \cdot 10 = 20\pi\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. În triunghiul ABCABC din figura alăturată, AC=6 cmAC = 6\text{ cm}, ∢A=30∘\sphericalangle A = 30^\circ și aria triunghiului ABCABC este de 18 cm218\text{ cm}^2. Atunci lungimea laturii ABAB este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 14 cm14\text{ cm}
b) 12 cm12\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 6 cm6\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Folosim formula trigonometrică pentru aria triunghiului ABCABC:

A△ABC=AB⋅AC⋅sin⁡(∢A)2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin(\sphericalangle A)}{2}

Înlocuim datele cunoscute:

18=AB⋅6⋅sin⁡(30∘)218 = \frac{AB \cdot 6 \cdot \sin(30^\circ)}{2}

Știind că sin⁡(30∘)=12\sin(30^\circ) = \frac{1}{2}:

18=AB⋅6⋅122=3⋅AB218 = \frac{AB \cdot 6 \cdot \frac{1}{2}}{2} = \frac{3 \cdot AB}{2}

3⋅AB=36  ⟹  AB=363=12 cm3 \cdot AB = 36 \implies AB = \frac{36}{3} = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCDABCD, ∢ABC=135∘\sphericalangle ABC = 135^\circ și DC=6 cmDC = 6\text{ cm}. Distanța de la punctul DD la dreapta BCBC este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 32 cm3\sqrt{2}\text{ cm}
c) 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm}
d) 3(3+1) cm3(\sqrt{3} + 1)\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În trapezul ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, unghiurile interne de aceeași parte a secantei BCBC sunt suplementare:

∢DCB=180∘−∢ABC=180∘−135∘=45∘\sphericalangle DCB = 180^\circ - \sphericalangle ABC = 180^\circ - 135^\circ = 45^\circ

Distanța de la punctul DD la dreapta BCBC reprezintă lungimea perpendicularei DP⊥BCDP \perp BC, cu P∈BCP \in BC.

În triunghiul dreptunghic DPCDPC (∢DPC=90∘\sphericalangle DPC = 90^\circ):

sin⁡(∢DCB)=DPDC\sin(\sphericalangle DCB) = \frac{DP}{DC}

sin⁡(45∘)=DP6  ⟹  22=DP6\sin(45^\circ) = \frac{DP}{6} \implies \frac{\sqrt{2}}{2} = \frac{DP}{6}

DP=622=32 cmDP = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDEFGHABCDEFGH cu baza dreptunghiul ABCDABCD, AB=30 cmAB = 30\text{ cm} și EB=60 cmEB = 60\text{ cm}. Măsura unghiului format de dreptele EBEB și CDCD este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În baza dreptunghiulară ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele: CD∥ABCD \parallel AB.

Unghiul format de dreptele EBEB și CDCD este egal cu unghiul format de EBEB cu paralela ABAB, adică ∢(EB,CD)=∢(EB,AB)=∢EBA\sphericalangle(EB, CD) = \sphericalangle(EB, AB) = \sphericalangle EBA.

Prisma fiind dreaptă, muchia laterală EAEA este perpendiculară pe planul bazei: EA⊥(ABCD)EA \perp (ABCD). Deoarece AB⊂(ABCD)AB \subset (ABCD), rezultă EA⊥ABEA \perp AB, deci triunghiul EABEAB este dreptunghic în AA (∢EAB=90∘\sphericalangle EAB = 90^\circ).

În triunghiul dreptunghic EABEAB, exprimăm cosinusul unghiului ∢EBA\sphericalangle EBA:

cos⁡(∢EBA)=ABEB=3060=12\cos(\sphericalangle EBA) = \frac{AB}{EB} = \frac{30}{60} = \frac{1}{2}

Deoarece unghiul este ascuțit, rezultă:

∢EBA=60∘\sphericalangle EBA = 60^\circ

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. O persoană cheltuie în trei zile o sumă de bani astfel: în prima zi 40%40\% din toată suma, a doua zi 60%60\% din rest, iar a treia zi cu 240 de lei240\text{ de lei} mai puțin decât în prima zi.

(2p) a) Ce procent din suma inițială reprezintă suma de bani cheltuită în a treia zi?
(3p) b) Ce sumă de bani cheltuie persoana respectivă în a doua zi?

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Notăm cu SS suma inițială de bani.

În prima zi persoana cheltuiește 40%40\% din SS:

S1=40%⋅S=40100SS_1 = 40\% \cdot S = \frac{40}{100} S

Restul rămas după prima zi este:

R1=100%⋅S−40%⋅S=60%⋅S=60100SR_1 = 100\% \cdot S - 40\% \cdot S = 60\% \cdot S = \frac{60}{100} S

În a doua zi persoana cheltuiește 60%60\% din rest:

S2=60100⋅R1=60100⋅60100S=36100S=36%⋅SS_2 = \frac{60}{100} \cdot R_1 = \frac{60}{100} \cdot \frac{60}{100} S = \frac{36}{100} S = 36\% \cdot S

(1p)

Suma cheltuită în primele două zile reprezintă:

S1+S2=40%⋅S+36%⋅S=76%⋅SS_1 + S_2 = 40\% \cdot S + 36\% \cdot S = 76\% \cdot S

Suma de bani cheltuită în a treia zi reprezintă restul până la 100%100\%:

S3=100%⋅S−76%⋅S=24%⋅SS_3 = 100\% \cdot S - 76\% \cdot S = 24\% \cdot S

Așadar, suma cheltuită în a treia zi reprezintă 24%24\% din suma inițială.

(1p)

b)
Conform enunțului, în a treia zi persoana a cheltuit cu 240 lei240\text{ lei} mai puțin decât în prima zi:

S3=S1−240S_3 = S_1 - 240

40%⋅S−240=24%⋅S40\% \cdot S - 240 = 24\% \cdot S

Trecem termenii cu SS în membrul stâng:

40%⋅S−24%⋅S=240  ⟺  16%⋅S=24040\% \cdot S - 24\% \cdot S = 240 \iff 16\% \cdot S = 240

16100S=240  ⟺  425S=240\frac{16}{100} S = 240 \iff \frac{4}{25} S = 240

Aflăm suma inițială SS:

S=240⋅254=60⋅25=1500 leiS = \frac{240 \cdot 25}{4} = 60 \cdot 25 = 1500\text{ lei}

(2p)

Calculăm suma cheltuită în a doua zi:

S2=36%⋅S=36100⋅1500=36⋅15=540 leiS_2 = 36\% \cdot S = \frac{36}{100} \cdot 1500 = 36 \cdot 15 = 540\text{ lei}

Persoana respectivă a cheltuit în a doua zi suma de 540 lei540\text{ lei}.

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(2x−3)2−(x−1)(x+4)−2(x−3)2+(1−x)(x+1)E(x) = (2x - 3)^2 - (x - 1)(x + 4) - 2(x - 3)^2 + (1 - x)(x + 1), unde x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p) a) Arată că E(x)=−3x−4E(x) = -3x - 4, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Determină valorile întregi ale lui nn, pentru care E(n)2n−1∈Z\frac{E(n)}{2n - 1} \in \mathbb{Z}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Dezvoltăm termenii expresiei folosind formulele de calcul prescurtat și înmulțirea parantezelor:

(2x−3)2=4x2−12x+9(2x - 3)^2 = 4x^2 - 12x + 9

(x−1)(x+4)=x2+4x−x−4=x2+3x−4(x - 1)(x + 4) = x^2 + 4x - x - 4 = x^2 + 3x - 4

−2(x−3)2=−2(x2−6x+9)=−2x2+12x−18-2(x - 3)^2 = -2(x^2 - 6x + 9) = -2x^2 + 12x - 18

(1−x)(x+1)=1−x2(1 - x)(x + 1) = 1 - x^2

(1p)

Înlocuim în expresia E(x)E(x):

E(x)=4x2−12x+9−(x2+3x−4)−2x2+12x−18+1−x2E(x) = 4x^2 - 12x + 9 - (x^2 + 3x - 4) - 2x^2 + 12x - 18 + 1 - x^2

E(x)=4x2−12x+9−x2−3x+4−2x2+12x−18+1−x2E(x) = 4x^2 - 12x + 9 - x^2 - 3x + 4 - 2x^2 + 12x - 18 + 1 - x^2

Reducem termenii asemenea:

  • Termenii în x2x^2: (4−1−2−1)x2=0x2=0(4 - 1 - 2 - 1)x^2 = 0x^2 = 0
  • Termenii în xx: (−12−3+12)x=−3x(-12 - 3 + 12)x = -3x
  • Termenii liberi: 9+4−18+1=−49 + 4 - 18 + 1 = -4

Obținem:

E(x)=−3x−4,pentru orice numa˘r real xE(x) = -3x - 4, \quad \text{pentru orice număr real } x

(1p)

b)
Pentru n∈Zn \in \mathbb{Z}, avem E(n)=−3n−4E(n) = -3n - 4. Condiția din enunț este:

E(n)2n−1∈Z  ⟺  −3n−42n−1∈Z\frac{E(n)}{2n - 1} \in \mathbb{Z} \iff \frac{-3n - 4}{2n - 1} \in \mathbb{Z}

Aceasta revine la relația de divizibilitate în Z\mathbb{Z}:

(2n−1)∣(−3n−4)(2n - 1) \mid (-3n - 4)

Cum (2n−1)∣(2n−1)(2n - 1) \mid (2n - 1), eliminăm necunoscuta nn prin combinație liniară:

(2n−1)∣[2(−3n−4)+3(2n−1)](2n - 1) \mid [2(-3n - 4) + 3(2n - 1)]

(2n−1)∣(−6n−8+6n−3)  ⟹  (2n−1)∣(−11)(2n - 1) \mid (-6n - 8 + 6n - 3) \implies (2n - 1) \mid (-11)

(2p)

Divizorii întregi ai lui −11-11 sunt:

2n−1∈{−11,−1,1,11}2n - 1 \in \{-11, -1, 1, 11\}

Adunăm 11 în fiecare membru:

2n∈{−10,0,2,12}2n \in \{-10, 0, 2, 12\}

Împărțim prin 22:

n∈{−5,0,1,6}n \in \{-5, 0, 1, 6\}

Toate valorile obținute sunt numere întregi, deci n∈{−5,0,1,6}n \in \{-5, 0, 1, 6\}.

(1p)


3. Se consideră numerele reale:

a=(23−32)2+6(32−23)a = \sqrt{(2\sqrt{3} - 3\sqrt{2})^2} + \sqrt{6} \left(\frac{3}{\sqrt{2}} - \frac{2}{\sqrt{3}}\right)

b=2∣2−3∣+(3−32)2−8b = 2|\sqrt{2} - \sqrt{3}| + \sqrt{(\sqrt{3} - 3\sqrt{2})^2} - \sqrt{8}

(2p) a) Arată că a⋅b=1a \cdot b = 1.
(3p) b) Arată că numărul real x=3⋅a⋅b−1a−1bx = \sqrt{3} \cdot a \cdot b - \frac{1}{a} - \frac{1}{b} aparține intervalului (−5,−2)(-\sqrt{5}, -\sqrt{2}).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Simplificăm numărul aa:

(23−32)2=∣23−32∣\sqrt{(2\sqrt{3} - 3\sqrt{2})^2} = |2\sqrt{3} - 3\sqrt{2}|

Comparăm termenii: 23=122\sqrt{3} = \sqrt{12} și 32=183\sqrt{2} = \sqrt{18}. Cum 12<18\sqrt{12} < \sqrt{18}, avem 23−32<02\sqrt{3} - 3\sqrt{2} < 0, deci:

∣23−32∣=32−23|2\sqrt{3} - 3\sqrt{2}| = 3\sqrt{2} - 2\sqrt{3}

Distribuim 6\sqrt{6} în paranteză:

6(32−23)=362−263=33−22\sqrt{6} \left(\frac{3}{\sqrt{2}} - \frac{2}{\sqrt{3}}\right) = \frac{3\sqrt{6}}{\sqrt{2}} - \frac{2\sqrt{6}}{\sqrt{3}} = 3\sqrt{3} - 2\sqrt{2}

Adunăm termenii pentru a găsi aa:

a=32−23+33−22=3+2a = 3\sqrt{2} - 2\sqrt{3} + 3\sqrt{3} - 2\sqrt{2} = \sqrt{3} + \sqrt{2}

Simplificăm numărul bb:

Cum 2<3\sqrt{2} < \sqrt{3}, avem ∣2−3∣=3−2|\sqrt{2} - \sqrt{3}| = \sqrt{3} - \sqrt{2}.

Pentru al doilea termen: 3=3<18=32\sqrt{3} = \sqrt{3} < \sqrt{18} = 3\sqrt{2}, deci ∣3−32∣=32−3|\sqrt{3} - 3\sqrt{2}| = 3\sqrt{2} - \sqrt{3}.

Termenul 8=22\sqrt{8} = 2\sqrt{2}.

Înlocuim în expresia lui bb:

b=2(3−2)+(32−3)−22=23−22+32−3−22=3−2b = 2(\sqrt{3} - \sqrt{2}) + (3\sqrt{2} - \sqrt{3}) - 2\sqrt{2} = 2\sqrt{3} - 2\sqrt{2} + 3\sqrt{2} - \sqrt{3} - 2\sqrt{2} = \sqrt{3} - \sqrt{2}

Calculăm produsul a⋅ba \cdot b:

a⋅b=(3+2)(3−2)=(3)2−(2)2=3−2=1a \cdot b = (\sqrt{3} + \sqrt{2})(\sqrt{3} - \sqrt{2}) = (\sqrt{3})^2 - (\sqrt{2})^2 = 3 - 2 = 1

(1p)

(1p)

b)
Folosim rezultatul a⋅b=1a \cdot b = 1 obținut la punctul a).

Deoarece a=3+2a = \sqrt{3} + \sqrt{2} și b=3−2b = \sqrt{3} - \sqrt{2}, inversele lor sunt:

1a=13+2=3−2(3)2−(2)2=3−2=b\frac{1}{a} = \frac{1}{\sqrt{3} + \sqrt{2}} = \frac{\sqrt{3} - \sqrt{2}}{(\sqrt{3})^2 - (\sqrt{2})^2} = \sqrt{3} - \sqrt{2} = b

1b=13−2=3+2(3)2−(2)2=3+2=a\frac{1}{b} = \frac{1}{\sqrt{3} - \sqrt{2}} = \frac{\sqrt{3} + \sqrt{2}}{(\sqrt{3})^2 - (\sqrt{2})^2} = \sqrt{3} + \sqrt{2} = a

Calculăm suma 1a+1b\frac{1}{a} + \frac{1}{b}:

1a+1b=(3−2)+(3+2)=23\frac{1}{a} + \frac{1}{b} = (\sqrt{3} - \sqrt{2}) + (\sqrt{3} + \sqrt{2}) = 2\sqrt{3}

Înlocuim în expresia lui xx:

x=3⋅(a⋅b)−(1a+1b)=3⋅1−23=−3x = \sqrt{3} \cdot (a \cdot b) - \left(\frac{1}{a} + \frac{1}{b}\right) = \sqrt{3} \cdot 1 - 2\sqrt{3} = -\sqrt{3}

(2p)

Verificăm dacă −3∈(−5,−2)-\sqrt{3} \in (-\sqrt{5}, -\sqrt{2}):

−5<−3<−2  ⟺  2<3<5-\sqrt{5} < -\sqrt{3} < -\sqrt{2} \iff \sqrt{2} < \sqrt{3} < \sqrt{5}

Ridicând la pătrat numerele pozitive:

2<3<52 < 3 < 5

Inegalitatea fiind adevărată, deducem că x∈(−5,−2)x \in (-\sqrt{5}, -\sqrt{2}).

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, iar punctele DD și EE sunt respectiv mijloacele laturilor BCBC și ACAC. Notăm cu GG punctul de intersecție a segmentelor ADAD și BEBE și știm că AB≡CGAB \equiv CG, AG=12 cmAG = 12\text{ cm} și GE=8 cmGE = 8\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Demonstrează că CG=20 cmCG = 20\text{ cm}.
(3p) b) Calculează aria triunghiului CDGCDG.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 4

În triunghiul ABCABC, segmentele ADAD și BEBE unesc vârfurile cu mijloacele laturilor opuse, deci sunt mediane.

Punctul G=AD∩BEG = AD \cap BE este centrul de greutate al triunghiului ABCABC.

Conform proprietății centrului de greutate, GG se află pe fiecare mediană la două treimi de vârf și o treime de bază:

BG=2⋅GE=2⋅8=16 cmBG = 2 \cdot GE = 2 \cdot 8 = 16\text{ cm}

Fie CG∩AB={F}CG \cap AB = \{F\}. Deoarece GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC, segmentul CFCF este a treia mediană a triunghiului, deci FF este mijlocul laturii ABAB.

Tot din proprietatea centrului de greutate:

GF=12CGGF = \frac{1}{2} CG

Din ipoteză avem CG≡ABCG \equiv AB, prin urmare:

GF=12ABGF = \frac{1}{2} AB

În triunghiul ABGABG, segmentul GFGF este mediană corespunzătoare laturii ABAB, iar lungimea sa este egală cu jumătatea acestei laturi. Conform reciprocei teoremei medianei, triunghiul ABGABG este dreptunghic în GG:

∢AGB=90∘\sphericalangle AGB = 90^\circ

(1p)

Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABGABG (∢AGB=90∘\sphericalangle AGB = 90^\circ):

AB2=AG2+BG2=122+162=144+256=400AB^2 = AG^2 + BG^2 = 12^2 + 16^2 = 144 + 256 = 400

AB=400=20 cmAB = \sqrt{400} = 20\text{ cm}

Cum CG=ABCG = AB, rezultă că:

CG=20 cmCG = 20\text{ cm}

(1p)

b)
În triunghiul BCGBCG, punctul DD este mijlocul laturii BCBC, deci GDGD este mediană în △BCG\triangle BCG.

Mediana împarte triunghiul în două triunghiuri de arii egale:

A△CDG=A△BDG=12A△BCG\mathcal{A}_{\triangle CDG} = \mathcal{A}_{\triangle BDG} = \frac{1}{2} \mathcal{A}_{\triangle BCG}

(1p)

Centrul de greutate GG împarte triunghiul ABCABC în trei triunghiuri de arii egale:

A△BCG=A△ABG\mathcal{A}_{\triangle BCG} = \mathcal{A}_{\triangle ABG}

Triunghiul ABGABG fiind dreptunghic în GG (∢AGB=90∘\sphericalangle AGB = 90^\circ), aria sa este:

A△ABG=AG⋅BG2=12⋅162=96 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABG} = \frac{AG \cdot BG}{2} = \frac{12 \cdot 16}{2} = 96\text{ cm}^2

Rezultă:

A△BCG=96 cm2\mathcal{A}_{\triangle BCG} = 96\text{ cm}^2

Calculăm aria triunghiului CDGCDG:

A△CDG=12A△BCG=962=48 cm2\mathcal{A}_{\triangle CDG} = \frac{1}{2} \mathcal{A}_{\triangle BCG} = \frac{96}{2} = 48\text{ cm}^2

(2p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul dreptunghic ABCABC și triunghiul dreptunghic isoscel CMDCMD, unde MM este mijlocul segmentului BCBC și ∢CMD=90∘\sphericalangle CMD = 90^\circ. Se știe că aria triunghiului △ABC\triangle ABC este de 54 cm254\text{ cm}^2, iar latura AB=9 cmAB = 9\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că BC=15 cmBC = 15\text{ cm}.
(3p) b) Arată că ∢CAD≡∢BCD\sphericalangle CAD \equiv \sphericalangle BCD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 5

Triunghiul ABCABC fiind dreptunghic în AA, aria sa este dată de semiprodusul catetelor:

A△ABC=AB⋅AC2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2}

54=9⋅AC2  ⟹  9⋅AC=108  ⟹  AC=1089=12 cm54 = \frac{9 \cdot AC}{2} \implies 9 \cdot AC = 108 \implies AC = \frac{108}{9} = 12\text{ cm}

(1p)

Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC (∢BAC=90∘\sphericalangle BAC = 90^\circ):

BC2=AB2+AC2=92+122=81+144=225BC^2 = AB^2 + AC^2 = 9^2 + 12^2 = 81 + 144 = 225

BC=225=15 cmBC = \sqrt{225} = 15\text{ cm}

(1p)

b)
În triunghiul dreptunghic ABCABC, MM este mijlocul ipotenuzei BCBC. Mediana corespunzătoare ipotenuzei are lungimea egală cu jumătate din ipotență:

AM=BM=MC=BC2=152=7,5 cmAM = BM = MC = \frac{BC}{2} = \frac{15}{2} = 7,5\text{ cm}

Triunghiul CMDCMD este dreptunghic isoscel cu ∢CMD=90∘\sphericalangle CMD = 90^\circ, deci:

MD=MC=7,5 cmMD = MC = 7,5\text{ cm}

Prin urmare:

MA=MB=MC=MD=7,5 cmMA = MB = MC = MD = 7,5\text{ cm}

Punctele A,B,C,DA, B, C, D sunt egal depărtate de punctul MM, ceea ce înseamnă că ele aparțin cercului de centru MM și rază R=7,5 cmR = 7,5\text{ cm} (sunt conciclice).

(1p)

În triunghiul BCDBCD, segmentul DMDM este înălțime (DM⊥BCDM \perp BC) și mediană (MM este mijlocul lui BCBC). Rezultă că triunghiul BCDBCD este isoscel de bază BCBC:

BD=CDBD = CD

(1p)

În cercul circumscris patrulaterului ABCDABCD:

  • Coardele congruente subîntind arce congruente: BD=CD  ⟹  BD⌢≡CD⌢BD = CD \implies \wideparen{BD} \equiv \wideparen{CD}.
  • Unghiul ∢CAD\sphericalangle CAD este unghi înscris în cerc care subîntinde arcul CD⌢\wideparen{CD}, deci măsura sa este:

∢CAD=m(CD⌢)2\sphericalangle CAD = \frac{m(\wideparen{CD})}{2}

  • Unghiul ∢BCD\sphericalangle BCD este unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BD⌢\wideparen{BD}, deci măsura sa este:

∢BCD=m(BD⌢)2\sphericalangle BCD = \frac{m(\wideparen{BD})}{2}

Deoarece CD⌢≡BD⌢\wideparen{CD} \equiv \wideparen{BD}, deducem că:

∢CAD≡∢BCD\sphericalangle CAD \equiv \sphericalangle BCD

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră regulată VABCDVABCD cu baza pătratul ABCDABCD, AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}, VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), VO=63 cmVO = 6\sqrt{3}\text{ cm}, latura bazei AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, iar punctele MM și NN sunt mijloacele muchiilor VCVC, respectiv BCBC.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că planul (MON)(MON) este paralel cu planul (VAB)(VAB).
(3p) b) Calculează aria triunghiului MONMON.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 6

Punctul OO este punctul de intersecție a diagonalelor pătratului ABCDABCD, deci OO este mijlocul diagonalei ACAC.

În triunghiul VACVAC:

  • OO este mijlocul segmentului ACAC;
  • MM este mijlocul muchiei VCVC.

Rezultă că OMOM este linie mijlocie în triunghiul VACVAC, deci:

OM∥VAOM \parallel VA

Cum VA⊂(VAB)VA \subset (VAB) și OM⊄(VAB)OM \not\subset (VAB), deducem:

OM∥(VAB)OM \parallel (VAB)

(1p)

În triunghiul ABCABC:

  • OO este mijlocul segmentului ACAC;
  • NN este mijlocul laturii BCBC.

Rezultă că ONON este linie mijlocie în triunghiul ABCABC, deci:

ON∥ABON \parallel AB

Cum AB⊂(VAB)AB \subset (VAB) și ON⊄(VAB)ON \not\subset (VAB), deducem:

ON∥(VAB)ON \parallel (VAB)

Dreptele OMOM și ONON sunt concurente în OO (OM∩ON={O}OM \cap ON = \{O\}) și sunt ambele incluse în planul (MON)(MON). Conform teoremei de paralelism a două plane, rezultă:

(MON)∥(VAB)(MON) \parallel (VAB)

(1p)

b)
Determinăm lungimile laturilor triunghiului MONMON:

În pătratul ABCDABCD cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, lungimea diagonalei este AC=AB2=122 cmAC = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}, deci:

AO=AC2=1222=62 cmAO = \frac{AC}{2} = \frac{12\sqrt{2}}{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic VOAVOA (∢VOA=90∘\sphericalangle VOA = 90^\circ deoarece VO⊥(ABC)VO \perp (ABC)), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a afla muchia laterală VAVA:

VA2=VO2+AO2=(63)2+(62)2=108+72=180VA^2 = VO^2 + AO^2 = (6\sqrt{3})^2 + (6\sqrt{2})^2 = 108 + 72 = 180

VA=180=65 cmVA = \sqrt{180} = 6\sqrt{5}\text{ cm}

Deoarece OMOM este linie mijlocie în triunghiul VACVAC:

OM=VA2=652=35 cmOM = \frac{VA}{2} = \frac{6\sqrt{5}}{2} = 3\sqrt{5}\text{ cm}

Deoarece ONON este linie mijlocie în triunghiul ABCABC:

ON=AB2=122=6 cmON = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

În triunghiul VBCVBC, punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor VCVC și BCBC, deci MNMN este linie mijlocie:

MN=VB2MN = \frac{VB}{2}

Piramida VABCDVABCD fiind regulată, toate muchiile laterale sunt congruente: VB=VA=65 cmVB = VA = 6\sqrt{5}\text{ cm}. Rezultă:

MN=652=35 cmMN = \frac{6\sqrt{5}}{2} = 3\sqrt{5}\text{ cm}

(1p)

Deoarece OM=MN=35 cmOM = MN = 3\sqrt{5}\text{ cm}, triunghiul MONMON este isoscel de bază ON=6 cmON = 6\text{ cm}.

Fie PP mijlocul bazei ONON. În triunghiul isoscel, mediana corespunzătoare bazei este și înălțime:

MP⊥ONșiOP=ON2=62=3 cmMP \perp ON \quad \text{și} \quad OP = \frac{ON}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic MPOMPO (∢MPO=90∘\sphericalangle MPO = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea MPMP:

MP2=OM2−OP2=(35)2−32=45−9=36MP^2 = OM^2 - OP^2 = (3\sqrt{5})^2 - 3^2 = 45 - 9 = 36

MP=36=6 cmMP = \sqrt{36} = 6\text{ cm}

Calculăm aria triunghiului MONMON:

A△MON=ON⋅MP2=6⋅62=18 cm2\mathcal{A}_{\triangle MON} = \frac{ON \cdot MP}{2} = \frac{6 \cdot 6}{2} = 18\text{ cm}^2

(2p)