1. În figura alăturată, sunt reprezentate punctele coliniare A, B, C și D, în această ordine. Știind că AC=18 cm, BD=12 cm, iar C este mijlocul segmentului BD, atunci lungimea segmentului AB este:
a) 12 cm
b) 6 cm
c) 18 cm
d) 24 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece C este mijlocul segmentului BD, lungimea segmentului BC este:
BC=2BD=212=6 cm
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D, avem AC=AB+BC.
Aflăm lungimea segmentului AB:
AB=AC−BC=18−6=12 cm
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOB și BOC, cu măsura unghiului BOC egală cu 50∘, iar OD este bisectoarea unghiului AOB. Măsura unghiului DOC este:
a) 100∘
b) 105∘
c) 110∘
d) 115∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiurile AOB și BOC fiind suplementare, suma măsurilor lor este 180∘:
∢AOB=180∘−∢BOC=180∘−50∘=130∘
Semidreapta OD fiind bisectoarea unghiului AOB, avem:
∢DOB=2∢AOB=2130∘=65∘
Unghiurile ∢DOB și ∢BOC fiind adiacente:
∢DOC=∢DOB+∢BOC=65∘+50∘=115∘
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O și rază r. Dacă distanța de la O la coarda AB este egală cu 6 cm, iar coarda AB este egală cu 16 cm, atunci lungimea cercului este egală cu:
a) 100π cm
b) 40π cm
c) 20π cm
d) 25π cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie M piciorul perpendicularei duse din O pe coarda AB, adică OM⊥AB. Distanța de la O la coarda AB este:
OM=6 cm
Perpendiculara din centrul cercului pe o coardă trece prin mijlocul acesteia, prin urmare M este mijlocul segmentului AB:
AM=MB=2AB=216=8 cm
În triunghiul dreptunghic OMA (∢OMA=90∘), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a afla raza r=OA:
OA2=OM2+AM2=62+82=36+64=100
r=OA=100=10 cm
Calculăm lungimea cercului L:
L=2πr=2π⋅10=20π cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
4. În triunghiul ABC din figura alăturată, AC=6 cm, ∢A=30∘ și aria triunghiului ABC este de 18 cm2. Atunci lungimea laturii AB este egală cu:
a) 14 cm
b) 12 cm
c) 8 cm
d) 6 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Folosim formula trigonometrică pentru aria triunghiului ABC:
A△ABC=2AB⋅AC⋅sin(∢A)
Înlocuim datele cunoscute:
18=2AB⋅6⋅sin(30∘)
Știind că sin(30∘)=21:
18=2AB⋅6⋅21=23⋅AB
3⋅AB=36⟹AB=336=12 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat un trapez ABCD, ∢ABC=135∘ și DC=6 cm. Distanța de la punctul D la dreapta BC este egală cu:
a) 3 cm
b) 32 cm
c) 33 cm
d) 3(3+1) cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În trapezul ABCD cu AB∥CD, unghiurile interne de aceeași parte a secantei BC sunt suplementare:
∢DCB=180∘−∢ABC=180∘−135∘=45∘
Distanța de la punctul D la dreapta BC reprezintă lungimea perpendicularei DP⊥BC, cu P∈BC.
În triunghiul dreptunghic DPC (∢DPC=90∘):
sin(∢DCB)=DCDP
sin(45∘)=6DP⟹22=6DP
DP=262=32 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDEFGH cu baza dreptunghiul ABCD, AB=30 cm și EB=60 cm. Măsura unghiului format de dreptele EB și CD este egală cu:
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 90∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În baza dreptunghiulară ABCD, laturile opuse sunt paralele: CD∥AB.
Unghiul format de dreptele EB și CD este egal cu unghiul format de EB cu paralela AB, adică ∢(EB,CD)=∢(EB,AB)=∢EBA.
Prisma fiind dreaptă, muchia laterală EA este perpendiculară pe planul bazei: EA⊥(ABCD). Deoarece AB⊂(ABCD), rezultă EA⊥AB, deci triunghiul EAB este dreptunghic în A (∢EAB=90∘).
În triunghiul dreptunghic EAB, exprimăm cosinusul unghiului ∢EBA:
cos(∢EBA)=EBAB=6030=21
Deoarece unghiul este ascuțit, rezultă:
∢EBA=60∘
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. O persoană cheltuie în trei zile o sumă de bani astfel: în prima zi 40% din toată suma, a doua zi 60% din rest, iar a treia zi cu 240 de lei mai puțin decât în prima zi.
(2p) a) Ce procent din suma inițială reprezintă suma de bani cheltuită în a treia zi?
(3p) b) Ce sumă de bani cheltuie persoana respectivă în a doua zi?
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Notăm cu S suma inițială de bani.
În prima zi persoana cheltuiește 40% din S:
S1=40%⋅S=10040S
Restul rămas după prima zi este:
R1=100%⋅S−40%⋅S=60%⋅S=10060S
În a doua zi persoana cheltuiește 60% din rest:
S2=10060⋅R1=10060⋅10060S=10036S=36%⋅S
(1p)
Suma cheltuită în primele două zile reprezintă:
S1+S2=40%⋅S+36%⋅S=76%⋅S
Suma de bani cheltuită în a treia zi reprezintă restul până la 100%:
S3=100%⋅S−76%⋅S=24%⋅S
Așadar, suma cheltuită în a treia zi reprezintă 24% din suma inițială.
(1p)
b)
Conform enunțului, în a treia zi persoana a cheltuit cu 240 lei mai puțin decât în prima zi:
S3=S1−240
40%⋅S−240=24%⋅S
Trecem termenii cu S în membrul stâng:
40%⋅S−24%⋅S=240⟺16%⋅S=240
10016S=240⟺254S=240
Aflăm suma inițială S:
S=4240⋅25=60⋅25=1500 lei
(2p)
Calculăm suma cheltuită în a doua zi:
S2=36%⋅S=10036⋅1500=36⋅15=540 lei
Persoana respectivă a cheltuit în a doua zi suma de 540 lei.
(1p)
2. Se consideră expresia E(x)=(2x−3)2−(x−1)(x+4)−2(x−3)2+(1−x)(x+1), unde x∈R.
(2p) a) Arată că E(x)=−3x−4, pentru orice număr real x.
(3p) b) Determină valorile întregi ale lui n, pentru care 2n−1E(n)∈Z.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Dezvoltăm termenii expresiei folosind formulele de calcul prescurtat și înmulțirea parantezelor:
(2x−3)2=4x2−12x+9
(x−1)(x+4)=x2+4x−x−4=x2+3x−4
−2(x−3)2=−2(x2−6x+9)=−2x2+12x−18
(1−x)(x+1)=1−x2
(1p)
Înlocuim în expresia E(x):
E(x)=4x2−12x+9−(x2+3x−4)−2x2+12x−18+1−x2
E(x)=4x2−12x+9−x2−3x+4−2x2+12x−18+1−x2
Reducem termenii asemenea:
Termenii în x2: (4−1−2−1)x2=0x2=0
Termenii în x: (−12−3+12)x=−3x
Termenii liberi: 9+4−18+1=−4
Obținem:
E(x)=−3x−4,pentru orice numa˘r real x
(1p)
b)
Pentru n∈Z, avem E(n)=−3n−4. Condiția din enunț este:
2n−1E(n)∈Z⟺2n−1−3n−4∈Z
Aceasta revine la relația de divizibilitate în Z:
(2n−1)∣(−3n−4)
Cum (2n−1)∣(2n−1), eliminăm necunoscuta n prin combinație liniară:
(2n−1)∣[2(−3n−4)+3(2n−1)]
(2n−1)∣(−6n−8+6n−3)⟹(2n−1)∣(−11)
(2p)
Divizorii întregi ai lui −11 sunt:
2n−1∈{−11,−1,1,11}
Adunăm 1 în fiecare membru:
2n∈{−10,0,2,12}
Împărțim prin 2:
n∈{−5,0,1,6}
Toate valorile obținute sunt numere întregi, deci n∈{−5,0,1,6}.
(1p)
3. Se consideră numerele reale:
a=(23−32)2+6(23−32)
b=2∣2−3∣+(3−32)2−8
(2p) a) Arată că a⋅b=1.
(3p) b) Arată că numărul real x=3⋅a⋅b−a1−b1 aparține intervalului (−5,−2).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Simplificăm numărul a:
(23−32)2=∣23−32∣
Comparăm termenii: 23=12 și 32=18. Cum 12<18, avem 23−32<0, deci:
∣23−32∣=32−23
Distribuim 6 în paranteză:
6(23−32)=236−326=33−22
Adunăm termenii pentru a găsi a:
a=32−23+33−22=3+2
Simplificăm numărul b:
Cum 2<3, avem ∣2−3∣=3−2.
Pentru al doilea termen: 3=3<18=32, deci ∣3−32∣=32−3.
Termenul 8=22.
Înlocuim în expresia lui b:
b=2(3−2)+(32−3)−22=23−22+32−3−22=3−2
Calculăm produsul a⋅b:
a⋅b=(3+2)(3−2)=(3)2−(2)2=3−2=1
(1p)
(1p)
b)
Folosim rezultatul a⋅b=1 obținut la punctul a).
Deoarece a=3+2 și b=3−2, inversele lor sunt:
a1=3+21=(3)2−(2)23−2=3−2=b
b1=3−21=(3)2−(2)23+2=3+2=a
Calculăm suma a1+b1:
a1+b1=(3−2)+(3+2)=23
Înlocuim în expresia lui x:
x=3⋅(a⋅b)−(a1+b1)=3⋅1−23=−3
(2p)
Verificăm dacă −3∈(−5,−2):
−5<−3<−2⟺2<3<5
Ridicând la pătrat numerele pozitive:
2<3<5
Inegalitatea fiind adevărată, deducem că x∈(−5,−2).
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, iar punctele D și E sunt respectiv mijloacele laturilor BC și AC. Notăm cu G punctul de intersecție a segmentelor AD și BE și știm că AB≡CG, AG=12 cm și GE=8 cm.
(2p) a) Demonstrează că CG=20 cm.
(3p) b) Calculează aria triunghiului CDG.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:
În triunghiul ABC, segmentele AD și BE unesc vârfurile cu mijloacele laturilor opuse, deci sunt mediane.
Punctul G=AD∩BE este centrul de greutate al triunghiului ABC.
Conform proprietății centrului de greutate, G se află pe fiecare mediană la două treimi de vârf și o treime de bază:
BG=2⋅GE=2⋅8=16 cm
Fie CG∩AB={F}. Deoarece G este centrul de greutate al triunghiului ABC, segmentul CF este a treia mediană a triunghiului, deci F este mijlocul laturii AB.
Tot din proprietatea centrului de greutate:
GF=21CG
Din ipoteză avem CG≡AB, prin urmare:
GF=21AB
În triunghiul ABG, segmentul GF este mediană corespunzătoare laturii AB, iar lungimea sa este egală cu jumătatea acestei laturi. Conform reciprocei teoremei medianei, triunghiul ABG este dreptunghic în G:
∢AGB=90∘
(1p)
Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABG (∢AGB=90∘):
AB2=AG2+BG2=122+162=144+256=400
AB=400=20 cm
Cum CG=AB, rezultă că:
CG=20 cm
(1p)
b)
În triunghiul BCG, punctul D este mijlocul laturii BC, deci GD este mediană în △BCG.
Mediana împarte triunghiul în două triunghiuri de arii egale:
A△CDG=A△BDG=21A△BCG
(1p)
Centrul de greutate G împarte triunghiul ABC în trei triunghiuri de arii egale:
A△BCG=A△ABG
Triunghiul ABG fiind dreptunghic în G (∢AGB=90∘), aria sa este:
A△ABG=2AG⋅BG=212⋅16=96 cm2
Rezultă:
A△BCG=96 cm2
Calculăm aria triunghiului CDG:
A△CDG=21A△BCG=296=48 cm2
(2p)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul dreptunghic ABC și triunghiul dreptunghic isoscel CMD, unde M este mijlocul segmentului BC și ∢CMD=90∘. Se știe că aria triunghiului △ABC este de 54 cm2, iar latura AB=9 cm.
(2p) a) Arată că BC=15 cm.
(3p) b) Arată că ∢CAD≡∢BCD.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:
Triunghiul ABC fiind dreptunghic în A, aria sa este dată de semiprodusul catetelor:
A△ABC=2AB⋅AC
54=29⋅AC⟹9⋅AC=108⟹AC=9108=12 cm
(1p)
Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABC (∢BAC=90∘):
BC2=AB2+AC2=92+122=81+144=225
BC=225=15 cm
(1p)
b)
În triunghiul dreptunghic ABC, M este mijlocul ipotenuzei BC. Mediana corespunzătoare ipotenuzei are lungimea egală cu jumătate din ipotență:
AM=BM=MC=2BC=215=7,5 cm
Triunghiul CMD este dreptunghic isoscel cu ∢CMD=90∘, deci:
MD=MC=7,5 cm
Prin urmare:
MA=MB=MC=MD=7,5 cm
Punctele A,B,C,D sunt egal depărtate de punctul M, ceea ce înseamnă că ele aparțin cercului de centru M și rază R=7,5 cm (sunt conciclice).
(1p)
În triunghiul BCD, segmentul DM este înălțime (DM⊥BC) și mediană (M este mijlocul lui BC). Rezultă că triunghiul BCD este isoscel de bază BC:
Unghiul ∢CAD este unghi înscris în cerc care subîntinde arcul CD⌢, deci măsura sa este:
∢CAD=2m(CD⌢)
Unghiul ∢BCD este unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BD⌢, deci măsura sa este:
∢BCD=2m(BD⌢)
Deoarece CD⌢≡BD⌢, deducem că:
∢CAD≡∢BCD
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră regulată VABCD cu baza pătratul ABCD, AC∩BD={O}, VO⊥(ABC), VO=63 cm, latura bazei AB=12 cm, iar punctele M și N sunt mijloacele muchiilor VC, respectiv BC.
(2p) a) Arată că planul (MON) este paralel cu planul (VAB).
(3p) b) Calculează aria triunghiului MON.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Figura de rezolvare cu construcțiile ajutătoare este redată mai jos:
Punctul O este punctul de intersecție a diagonalelor pătratului ABCD, deci O este mijlocul diagonalei AC.
În triunghiul VAC:
O este mijlocul segmentului AC;
M este mijlocul muchiei VC.
Rezultă că OM este linie mijlocie în triunghiul VAC, deci:
OM∥VA
Cum VA⊂(VAB) și OM⊂(VAB), deducem:
OM∥(VAB)
(1p)
În triunghiul ABC:
O este mijlocul segmentului AC;
N este mijlocul laturii BC.
Rezultă că ON este linie mijlocie în triunghiul ABC, deci:
ON∥AB
Cum AB⊂(VAB) și ON⊂(VAB), deducem:
ON∥(VAB)
Dreptele OM și ON sunt concurente în O (OM∩ON={O}) și sunt ambele incluse în planul (MON). Conform teoremei de paralelism a două plane, rezultă:
(MON)∥(VAB)
(1p)
b)
Determinăm lungimile laturilor triunghiului MON:
În pătratul ABCD cu latura AB=12 cm, lungimea diagonalei este AC=AB2=122 cm, deci:
AO=2AC=2122=62 cm
În triunghiul dreptunghic VOA (∢VOA=90∘ deoarece VO⊥(ABC)), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a afla muchia laterală VA:
VA2=VO2+AO2=(63)2+(62)2=108+72=180
VA=180=65 cm
Deoarece OM este linie mijlocie în triunghiul VAC:
OM=2VA=265=35 cm
Deoarece ON este linie mijlocie în triunghiul ABC:
ON=2AB=212=6 cm
În triunghiul VBC, punctele M și N sunt mijloacele laturilor VC și BC, deci MN este linie mijlocie:
MN=2VB
Piramida VABCD fiind regulată, toate muchiile laterale sunt congruente: VB=VA=65 cm. Rezultă:
MN=265=35 cm
(1p)
Deoarece OM=MN=35 cm, triunghiul MON este isoscel de bază ON=6 cm.
Fie P mijlocul bazei ON. În triunghiul isoscel, mediana corespunzătoare bazei este și înălțime:
MP⊥ONșiOP=2ON=26=3 cm
În triunghiul dreptunghic MPO (∢MPO=90∘), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea MP: