BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare II

Evaluare Națională 2026 — Simulare II

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 39−9:339 - 9 : 3 este egal cu: (5p)

a) 1010
b) 1212
c) 3636
d) 9090

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi împărțirea:

9:3=39 : 3 = 3

Apoi efectuăm operația de scădere:

39−3=3639 - 3 = 36

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. Cinci caiete de același fel costă 5050 de lei. Prețul unui astfel de caiet este egal cu: (5p)

a) 1 leu1\text{ leu}
b) 5 lei5\text{ lei}
c) 10 lei10\text{ lei}
d) 50 de lei50\text{ de lei}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aflăm prețul unui caiet împărțind prețul total la numărul de caiete:

50:5=10 lei50 : 5 = 10\text{ lei}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


3. Cel mai mare număr natural din intervalul (−1,6)(-1, 6) este egal cu: (5p)

a) 66
b) 55
c) 00
d) −1-1

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Intervalul (−1,6)(-1, 6) este deschis la ambele capete, deci numerele reale xx din acest interval respectă inegalitatea dublă:

−1<x<6-1 < x < 6

Numerele naturale (N={0,1,2,3,… }\mathbb{N} = \{0, 1, 2, 3, \dots\}) care aparțin acestui interval sunt:

{0,1,2,3,4,5}\{0, 1, 2, 3, 4, 5\}

Cel mai mare număr natural din această mulțime este 55.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


4. Fracția subunitară din mulțimea {52,1516,1615,5}\left\{\frac{5}{2}, \frac{15}{16}, \frac{16}{15}, 5\right\} este: (5p)

a) 52\frac{5}{2}
b) 1516\frac{15}{16}
c) 1615\frac{16}{15}
d) 55

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

O fracție ordinară pozitivă ab\frac{a}{b} este subunitară dacă numărătorul este strict mai mic decât numitorul (a<ba < b).

Analizăm fiecare element al mulțimii:

  • 52=2,5>1\frac{5}{2} = 2{,}5 > 1 (fracție supraunitară)
  • 1516<1\frac{15}{16} < 1, deoarece 15<1615 < 16 (fracție subunitară)
  • 1615>1\frac{16}{15} > 1, deoarece 16>1516 > 15 (fracție supraunitară)
  • 5>15 > 1 (număr supraunitar)

Așadar, singura fracție subunitară din mulțime este 1516\frac{15}{16}.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


5. Patru elevi, Ana, Mihaela, Paul și Tudor, au calculat suma numerelor a=3+22a = 3 + 2\sqrt{2} și b=3−8b = 3 - \sqrt{8}. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

AnaMihaelaPaulTudor
1717665511

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

a) Ana
b) Mihaela
c) Paul
d) Tudor

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scoatem factorul de sub radical pentru numărul bb:

8=4⋅2=22\sqrt{8} = \sqrt{4 \cdot 2} = 2\sqrt{2}

Așadar, numărul bb se scrie:

b=3−22b = 3 - 2\sqrt{2}

Calculăm suma celor două numere:

a+b=(3+22)+(3−22)=3+3=6a + b = (3 + 2\sqrt{2}) + (3 - 2\sqrt{2}) = 3 + 3 = 6

Conform tabelului, Mihaela a obținut rezultatul 66.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


6. După o scumpire cu 10%10\%, un obiect costă 110 lei110\text{ lei}. Ana afirmă: „Prețul inițial al acestui obiect este de 100 de lei100\text{ de lei}.”. Afirmația Anei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie xx prețul inițial al obiectului. După o scumpire cu 10%10\%, noul preț este:

x+10%⋅x=x+10100⋅x=x+0,1x=1,1xx + 10\% \cdot x = x + \frac{10}{100} \cdot x = x + 0{,}1x = 1{,}1x

Egalăm cu prețul final de 110 lei110\text{ lei}:

1,1x=110  ⟹  x=1101,1=100 lei1{,}1x = 110 \implies x = \frac{110}{1{,}1} = 100\text{ lei}

(Verificare directă: 100+10%⋅100=100+10=110 lei100 + 10\% \cdot 100 = 100 + 10 = 110\text{ lei}).

Afirmația Anei este adevărată.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,B,CA, B, C și DD sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=20 cmAB = 20\text{ cm}, lungimea segmentului BCBC este jumătate din lungimea segmentului ABAB, iar punctul DD este simetricul punctului BB față de punctul CC. Lungimea segmentului ADAD este egală cu: (5p)

Puncte coliniare A, B, C, D

a) 40 cm40\text{ cm}
b) 35 cm35\text{ cm}
c) 30 cm30\text{ cm}
d) 10 cm10\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Lungimea segmentului ABAB este 20 cm20\text{ cm}.

Deoarece lungimea segmentului BCBC este jumătate din ABAB:

BC=AB2=202=10 cmBC = \frac{AB}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}

Punctul DD este simetricul punctului BB față de CC, ceea ce înseamnă că punctul CC este mijlocul segmentului BDBD:

CD=BC=10 cmCD = BC = 10\text{ cm}

Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, lungimea segmentului ADAD este suma segmentelor componente:

AD=AB+BC+CD=20+10+10=40 cmAD = AB + BC + CD = 20 + 10 + 10 = 40\text{ cm}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


2. În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele ABAB și CDCD, cu punctele AA și DD de o parte și de alta a dreptei BCBC. Măsura unghiului BCDBCD este egală cu 45∘45^\circ. Măsura unghiului ABCABC este egală cu: (5p)

Drepte paralele AB și CD tăiate de secanta BC

a) 45∘45^\circ
b) 75∘75^\circ
c) 135∘135^\circ
d) 145∘145^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dreptele ABAB și CDCD sunt paralele (AB∥CDAB \parallel CD), iar dreapta BCBC este o secantă care le intersectează.

Deoarece punctele AA și DD sunt situate de o parte și de alta a dreptei BCBC, unghiurile ∠ABC\angle ABC și ∠BCD\angle BCD sunt unghiuri alterne interne formate de două drepte paralele cu o secantă.

Unghiurile alterne interne formate de drepte paralele sunt congruente:

∠ABC≡∠BCD  ⟹  ∢ABC=∢BCD=45∘\angle ABC \equiv \angle BCD \implies \sphericalangle ABC = \sphericalangle BCD = 45^\circ

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC, cu AB=ACAB = AC. Punctul EE aparține laturii BCBC, astfel încât AE=CEAE = CE și măsura unghiului BEABEA este egală cu 78∘78^\circ. Măsura unghiului CABCAB este egală cu: (5p)

Triunghi isoscel ABC cu punctul E pe latura BC

a) 39∘39^\circ
b) 78∘78^\circ
c) 102∘102^\circ
d) 141∘141^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul AECAEC, avem AE=CEAE = CE, deci triunghiul AECAEC este isoscel de bază ACAC, ceea ce implică:

∢EAC=∢ECA\sphericalangle EAC = \sphericalangle ECA

Unghiul ∠BEA\angle BEA este unghi exterior triunghiului AECAEC, deci măsura sa este egală cu suma măsurilor celor două unghiuri interne nealăturate lui:

∢BEA=∢EAC+∢ECA\sphericalangle BEA = \sphericalangle EAC + \sphericalangle ECA

Deoarece cele două unghiuri sunt congruente:

78∘=2⋅∢ECA  ⟹  ∢ECA=78∘2=39∘78^\circ = 2 \cdot \sphericalangle ECA \implies \sphericalangle ECA = \frac{78^\circ}{2} = 39^\circ

Deci unghiul ∢C=39∘\sphericalangle C = 39^\circ.

Triunghiul ABCABC fiind isoscel cu AB=ACAB = AC, unghiurile de la bază sunt congruente:

∢B=∢C=39∘\sphericalangle B = \sphericalangle C = 39^\circ

Suma măsurilor unghiurilor din triunghiul ABCABC este 180∘180^\circ:

∢CAB=180∘−(∢B+∢C)=180∘−(39∘+39∘)=180∘−78∘=102∘\sphericalangle CAB = 180^\circ - (\sphericalangle B + \sphericalangle C) = 180^\circ - (39^\circ + 39^\circ) = 180^\circ - 78^\circ = 102^\circ

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD, cu AD⊥ABAD \perp AB, AB∥CDAB \parallel CD, AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, CD=4 cmCD = 4\text{ cm} și AD=43 cmAD = 4\sqrt{3}\text{ cm}. Aria trapezului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Trapez dreptunghic ABCD

a) 40 cm240\text{ cm}^2
b) 243 cm224\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 32 cm232\text{ cm}^2
d) 83 cm28\sqrt{3}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Trapezul ABCDABCD are baza mare AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, baza mică CD=4 cmCD = 4\text{ cm} și înălțimea AD=43 cmAD = 4\sqrt{3}\text{ cm} (deoarece latura neparalelă ADAD este perpendiculară pe baze).

Formula ariei trapezului este:

AABCD=(AB+CD)⋅AD2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot AD}{2}

Înlocuim valorile date în ipoteză:

AABCD=(8+4)⋅432=12⋅432=6⋅43=243 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(8 + 4) \cdot 4\sqrt{3}}{2} = \frac{12 \cdot 4\sqrt{3}}{2} = 6 \cdot 4\sqrt{3} = 24\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și diametru ABAB. Punctele CC și DD aparțin cercului, astfel încât dreptele ABAB și CDCD sunt paralele și măsura unghiului BOCBOC este egală cu 60∘60^\circ. Măsura unghiului ADCADC este egală cu: (5p)

Cerc de centru O cu coarda CD paralelă cu diametrul AB

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 110∘110^\circ
d) 120∘120^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul la centru ∠BOC\angle BOC are măsura de 60∘60^\circ, prin urmare măsura arcului mic BC⌢\overparen{BC} este:

m(BC⌢)=60∘\text{m}(\overparen{BC}) = 60^\circ

Deoarece ABAB este diametru, arcul AB⌢\overparen{AB} este un semicerc cu măsura de 180∘180^\circ.

Coardele paralele ABAB și CDCD (CD∥ABCD \parallel AB) determină arce congruente între ele, deci:

AD⌢≡BC⌢  ⟹  m(AD⌢)=60∘\overparen{AD} \equiv \overparen{BC} \implies \text{m}(\overparen{AD}) = 60^\circ

Măsura arcului mare ABC⌢\overparen{ABC} cuprinde semicercul AB⌢\overparen{AB} plus arcul BC⌢\overparen{BC}:

m(ABC⌢)=180∘+60∘=240∘\text{m}(\overparen{ABC}) = 180^\circ + 60^\circ = 240^\circ

Unghiul ∠ADC\angle ADC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul ABC⌢\overparen{ABC}. Măsura sa este egală cu jumătate din măsura arcului subîntins:

∢ADC=m(ABC⌢)2=240∘2=120∘\sphericalangle ADC = \frac{\text{m}(\overparen{ABC})}{2} = \frac{240^\circ}{2} = 120^\circ

(Metodă alternativă: Trapezul ABCDABCD are AB∥CDAB \parallel CD și fiind înscris în cerc, este trapez isoscel, deci AD=BCAD = BC și ∢DAB=∢CBA\sphericalangle DAB = \sphericalangle CBA. În triunghiul isoscel BOCBOC cu OB=OCOB = OC și ∢BOC=60∘\sphericalangle BOC = 60^\circ, triunghiul este echilateral, deci ∢CBA=60∘\sphericalangle CBA = 60^\circ. În patrulaterul inscriptibil ABCDABCD, unghiurile opuse sunt suplementare: ∢ADC=180∘−∢ABC=180∘−60∘=120∘\sphericalangle ADC = 180^\circ - \sphericalangle ABC = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ).

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDEFGHABCDEFGH. Măsura unghiului dreptelor BFBF și CDCD este egală cu: (5p)

Cub ABCDEFGH

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În cubul ABCDEFGHABCDEFGH, muchia verticală BFBF este paralelă cu muchia verticală CGCG:

BF∥CGBF \parallel CG

Unghiul format de dreptele necoplanare BFBF și CDCD este egal cu unghiul format de paralela CGCG cu dreapta CDCD:

∢(BF,CD)=∢(CG,CD)=∢GCD\sphericalangle(BF, CD) = \sphericalangle(CG, CD) = \sphericalangle GCD

Deoarece fața CDHGCDHG este un pătrat, muchiile CGCG și CDCD sunt perpendiculare:

CG⊥CD  ⟹  ∢GCD=90∘CG \perp CD \implies \sphericalangle GCD = 90^\circ

(Alternativ: Muchia BFBF este perpendiculară pe planul bazei inferioare: BF⊥(ABCD)BF \perp (ABCD). Cum dreapta CDCD este inclusă în planul (ABCD)(ABCD), rezultă direct că BF⊥CDBF \perp CD, deci măsura unghiului dintre ele este de 90∘90^\circ).

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Silvia a scris pe o foaie un număr natural pe care, dacă îl împarte la 55, obține restul 22, iar dacă îl împarte la 66, obține restul 33.

(2p) a) Este posibil ca numărul scris de Silvia să fie 158158? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Silvia a scris pe foaie cel mai mic număr natural care îndeplinește condițiile din enunț. Determină acest număr.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Efectuăm împărțirea cu rest a numărului 158158 la 55:

158=5⋅31+3158 = 5 \cdot 31 + 3

(1 punct)

Restul obținut la împărțirea lui 158158 la 55 este 33.

Cum 3≠23 \neq 2, condiția din enunț nu este îndeplinită, deci nu este posibil ca numărul scris de Silvia să fie 158158. (1 punct)

b)
Fie nn numărul natural scris de Silvia. Din teorema împărțirii cu rest obținem:

n=5a+2șin=6b+3,unde a,b∈Nn = 5a + 2 \quad \text{și} \quad n = 6b + 3, \quad \text{unde } a, b \in \mathbb{N}

(1 punct)

Observăm că dacă adunăm 33 la ambele relații:

n+3=5a+2+3=5a+5=5(a+1)n + 3 = 5a + 2 + 3 = 5a + 5 = 5(a + 1) n+3=6b+3+3=6b+6=6(b+1)n + 3 = 6b + 3 + 3 = 6b + 6 = 6(b + 1)

Rezultă că n+3n + 3 este divizibil atât cu 55, cât și cu 66, deci n+3n + 3 este un multiplu comun al numerelor 55 și 66. (1 punct)

Numerele 55 și 66 fiind prime între ele, cel mai mic multiplu comun al lor este:

[5,6]=5⋅6=30[5, 6] = 5 \cdot 6 = 30

Deoarece nn este cel mai mic număr natural care respectă condițiile:

n+3=30  ⟹  n=30−3=27n + 3 = 30 \implies n = 30 - 3 = 27

(1 punct)

(Verificare: 27=5⋅5+227 = 5 \cdot 5 + 2, rest 22; 27=6⋅4+327 = 6 \cdot 4 + 3, rest 33).


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x−4x−2−2−xx−4−2):1x−2E(x) = \left(\frac{x - 4}{x - 2} - \frac{2 - x}{x - 4} - 2\right) : \frac{1}{x - 2}

unde xx este număr real, x≠2x \neq 2 și x≠4x \neq 4.

(2p) a) Arată că x2−6x+8=(x−2)(x−4)x^2 - 6x + 8 = (x - 2)(x - 4), pentru orice număr real xx.

(3p) b) Determină suma soluțiilor ecuației x+4E(x)=12\frac{x + 4}{E(x)} = 12, unde xx este număr real, x≠2x \neq 2 și x≠4x \neq 4.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Descompunem termenul din mijloc −6x=−2x−4x-6x = -2x - 4x:

x2−6x+8=x2−2x−4x+8x^2 - 6x + 8 = x^2 - 2x - 4x + 8

(1 punct)

Grupăm termenii doi câte doi și dăm factor comun:

x(x−2)−4(x−2)=(x−2)(x−4)x(x - 2) - 4(x - 2) = (x - 2)(x - 4)

Egalitatea este demonstrată pentru orice număr real xx. (1 punct)

b)
Observăm că fracția din mijloc a parantezei are proprietatea:

−2−xx−4=+x−2x−4-\frac{2 - x}{x - 4} = +\frac{x - 2}{x - 4}

Așadar, paranteza expresiei devine:

x−4x−2+x−2x−4−2\frac{x - 4}{x - 2} + \frac{x - 2}{x - 4} - 2

Aducem la numitorul comun (x−2)(x−4)(x - 2)(x - 4):

(x−4)2+(x−2)2−2(x−2)(x−4)(x−2)(x−4)\frac{(x - 4)^2 + (x - 2)^2 - 2(x - 2)(x - 4)}{(x - 2)(x - 4)}

Recunoaștem formula binomului (a−b)2=a2−2ab+b2(a - b)^2 = a^2 - 2ab + b^2, unde a=x−4a = x - 4 și b=x−2b = x - 2:

(x−4)2−2(x−4)(x−2)+(x−2)2=((x−4)−(x−2))2=(x−4−x+2)2=(−2)2=4(x - 4)^2 - 2(x - 4)(x - 2) + (x - 2)^2 = ((x - 4) - (x - 2))^2 = (x - 4 - x + 2)^2 = (-2)^2 = 4

(Alternativ, prin calcul direct: x2−8x+16+x2−4x+4−2(x2−6x+8)=2x2−12x+20−2x2+12x−16=4x^2 - 8x + 16 + x^2 - 4x + 4 - 2(x^2 - 6x + 8) = 2x^2 - 12x + 20 - 2x^2 + 12x - 16 = 4).

(1 punct)

Împărțirea la fracția 1x−2\frac{1}{x - 2} revine la înmulțirea cu inversa acesteia:

E(x)=4(x−2)(x−4)⋅x−21=4x−4E(x) = \frac{4}{(x - 2)(x - 4)} \cdot \frac{x - 2}{1} = \frac{4}{x - 4}

pentru orice număr real xx, x≠2x \neq 2 și x≠4x \neq 4. (1 punct)

Înlocuim E(x)E(x) în ecuația dată:

x+4E(x)=12  ⟺  x+44x−4=12  ⟺  (x+4)(x−4)4=12\frac{x + 4}{E(x)} = 12 \iff \frac{x + 4}{\frac{4}{x - 4}} = 12 \iff \frac{(x + 4)(x - 4)}{4} = 12

Înmulțim cu 44:

x2−16=48  ⟹  x2=64x^2 - 16 = 48 \implies x^2 = 64

Obținem soluțiile:

x=8saux=−8x = 8 \quad \text{sau} \quad x = -8

Ambele soluții aparțin domeniului de definiție (8≠2,48 \neq 2, 4 și −8≠2,4-8 \neq 2, 4), deci convin.

Calculăm suma soluțiilor ecuației:

S=8+(−8)=0S = 8 + (-8) = 0

Suma soluțiilor ecuației este egală cu 00. (1 punct)


3. În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctele A(2,0)A(2, 0) și B(6,3)B(6, 3).

(2p) a) Arată că AB=5AB = 5.

(3p) b) Calculează aria triunghiului AOBAOB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Fie C(6,0)C(6, 0) proiecția ortogonală a punctului BB pe axa OxOx.

Calculăm lungimile segmentelor ACAC și BCBC:

AC=∣xC−xA∣=∣6−2∣=4AC = |x_C - x_A| = |6 - 2| = 4 BC=∣yB−yC∣=∣3−0∣=3BC = |y_B - y_C| = |3 - 0| = 3

(1 punct)

În triunghiul ACBACB, dreptunghic în CC, aplicăm teorema lui Pitagora:

AB2=AC2+BC2=42+32=16+9=25AB^2 = AC^2 + BC^2 = 4^2 + 3^2 = 16 + 9 = 25 AB=25=5AB = \sqrt{25} = 5

(1 punct)

(Alternativ, folosind direct formula distanței dintre două puncte în plan: AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(6−2)2+(3−0)2=42+32=25=5AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(6 - 2)^2 + (3 - 0)^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{25} = 5).

b)
Punctul A(2,0)A(2, 0) este situat pe axa OxOx, deci lungimea bazei OAOA a triunghiului AOBAOB este:

OA=∣xA∣=2OA = |x_A| = 2

(1 punct)

Înălțimea triunghiului AOBAOB corespunzătoare bazei OAOA este distanța de la punctul B(6,3)B(6, 3) la axa OxOx, adică modulul ordonatei punctului BB:

h=d(B,Ox)=yB=3h = \text{d}(B, Ox) = y_B = 3

(1 punct)

Calculăm aria triunghiului AOBAOB:

AΔAOB=OA⋅d(B,Ox)2=2⋅32=3\mathcal{A}_{\Delta AOB} = \frac{OA \cdot \text{d}(B, Ox)}{2} = \frac{2 \cdot 3}{2} = 3

(1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO, în care ABAB și CDCD sunt diametre perpendiculare. Punctul MM aparține arcului mic BC⌢\overparen{BC}, dreptele DMDM și ABAB se intersectează în punctul NN, DN=6 cmDN = 6\text{ cm} și MN=3 cmMN = 3\text{ cm}.

Cercul de centru O cu diametrele AB și CD perpendiculare

(2p) a) Arată că măsura unghiului BMNBMN este egală cu 45∘45^\circ.

(3p) b) Calculează aria discului cu centrul în OO și rază ODOD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare cerc cu diametre perpendiculare

a)
Diametrele ABAB și CDCD sunt perpendiculare (AB⊥CDAB \perp CD), deci unghiul la centru ∠BOD\angle BOD are măsura de 90∘90^\circ:

m(BD⌢)=90∘\text{m}(\overparen{BD}) = 90^\circ

(1 punct)

Unghiul ∠BMD\angle BMD este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BD⌢\overparen{BD}. Deoarece punctul NN se află pe coarda DMDM, unghiul ∠BMN\angle BMN este același unghi cu ∠BMD\angle BMD:

∢BMN=∢BMD=m(BD⌢)2=90∘2=45∘\sphericalangle BMN = \sphericalangle BMD = \frac{\text{m}(\overparen{BD})}{2} = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ

(1 punct)

b)
Punctele D,N,MD, N, M sunt coliniare în această ordine, prin urmare lungimea segmentului MDMD este:

MD=DN+MN=6+3=9 cmMD = DN + MN = 6 + 3 = 9\text{ cm}

Segmentul CDCD este diametru al cercului, deci unghiul înscris ∠DMC\angle DMC este unghi drept:

∢DMC=90∘\sphericalangle DMC = 90^\circ

În triunghiul dreptunghic NODNOD (cu ∢NOD=90∘\sphericalangle NOD = 90^\circ din AB⊥CDAB \perp CD) și triunghiul dreptunghic MCDMCD (cu ∢DMC=90∘\sphericalangle DMC = 90^\circ):

  • ∢NOD=∢DMC=90∘\sphericalangle NOD = \sphericalangle DMC = 90^\circ
  • Unghiul ∠ODN\angle ODN coincide cu unghiul ∠CDM\angle CDM (același unghi cu vârful în DD).

Rezultă că triunghiurile sunt asemenea (cazul U.U.):

ΔODN∼ΔMCD\Delta ODN \sim \Delta MCD

(1 punct)

Scriem raportul de asemănare al laturilor:

NDCD=ODMD\frac{ND}{CD} = \frac{OD}{MD}

Deoarece CD=2⋅ODCD = 2 \cdot OD (diametrul este dublul razei):

62⋅OD=OD9\frac{6}{2 \cdot OD} = \frac{OD}{9}

(1 punct)

Efectuăm produsul mezilor și al extremelor:

2⋅OD2=6⋅9=54  ⟹  OD2=542=272 \cdot OD^2 = 6 \cdot 9 = 54 \implies OD^2 = \frac{54}{2} = 27

Aria discului de centru OO și rază ODOD este:

Adisc=π⋅OD2=27π cm2\mathcal{A}_{\text{disc}} = \pi \cdot OD^2 = 27\pi\text{ cm}^2

(1 punct)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și AC=8 cmAC = 8\text{ cm}. Punctul QQ se află pe latura ABAB, astfel încât BQ=2 cmBQ = 2\text{ cm}. Paralela prin QQ la dreapta ACAC intersectează dreapta BCBC în punctul PP, punctul GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC și {M}=AG∩BC\{M\} = AG \cap BC.

Triunghi dreptunghic ABC cu centrul de greutate G

(2p) a) Calculează lungimea segmentului BCBC.

(3p) b) Determină perimetrul patrulaterului BQGPBQGP.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare paralelogram BQGP în triunghiul dreptunghic ABC

a)
În triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, aplicăm teorema lui Pitagora:

BC2=AB2+AC2=62+82BC^2 = AB^2 + AC^2 = 6^2 + 8^2

(1 punct)

BC=36+64=100=10 cmBC = \sqrt{36 + 64} = \sqrt{100} = 10\text{ cm}

(1 punct)

b)
Punctul GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC, iar MM este punctul în care mediana din AA intersectează latura BCBC. Conform proprietății centrului de greutate:

AGAM=23\frac{AG}{AM} = \frac{2}{3}

Punctul QQ se află pe latura ABAB și BQ=2 cmBQ = 2\text{ cm}, deci:

AQ=AB−BQ=6−2=4 cm  ⟹  AQAB=46=23AQ = AB - BQ = 6 - 2 = 4\text{ cm} \implies \frac{AQ}{AB} = \frac{4}{6} = \frac{2}{3}

Deoarece AGAM=AQAB=23\frac{AG}{AM} = \frac{AQ}{AB} = \frac{2}{3}, conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul ABMABM, obținem:

QG∥BM  ⟹  QG∥BCQG \parallel BM \implies QG \parallel BC

(1 punct)

Din teorema fundamentală a asemănării rezultă ΔAQG∼ΔABM\Delta AQG \sim \Delta ABM:

QGBM=AQAB=23\frac{QG}{BM} = \frac{AQ}{AB} = \frac{2}{3}

Segmentul AMAM fiind mediană, MM este mijlocul ipotenuzei BCBC, deci BM=BC2=102=5 cmBM = \frac{BC}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}:

QG=23⋅BM=23⋅5=103 cmQG = \frac{2}{3} \cdot BM = \frac{2}{3} \cdot 5 = \frac{10}{3}\text{ cm}

Pe de altă parte, în triunghiul ABCABC, dreapta QPQP este paralelă cu ACAC (QP∥ACQP \parallel AC), deci ΔBQP∼ΔBAC\Delta BQP \sim \Delta BAC:

BPBC=BQBA=26=13  ⟹  BP=13⋅BC=13⋅10=103 cm\frac{BP}{BC} = \frac{BQ}{BA} = \frac{2}{6} = \frac{1}{3} \implies BP = \frac{1}{3} \cdot BC = \frac{1}{3} \cdot 10 = \frac{10}{3}\text{ cm}

(1 punct)

Deoarece QG∥BPQG \parallel BP (ambele fiind pe dreptele paralele QGQG și BCBC) și QG=BP=103 cmQG = BP = \frac{10}{3}\text{ cm}, patrulaterul BQGPBQGP are două laturi opuse paralele și congruente, deci este un paralelogram.

Perimetrul paralelogramului BQGPBQGP este:

PBQGP=2⋅(BQ+BP)=2⋅(2+103)=2⋅6+103=2⋅163=323 cm\mathcal{P}_{BQGP} = 2 \cdot (BQ + BP) = 2 \cdot \left(2 + \frac{10}{3}\right) = 2 \cdot \frac{6 + 10}{3} = 2 \cdot \frac{16}{3} = \frac{32}{3}\text{ cm}

(1 punct)


6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C' cu baza triunghiul echilateral ABCABC, AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și AA′=33 cmAA' = 3\sqrt{3}\text{ cm}.

Prisma dreaptă ABCA'B'C' cu baza triunghi echilateral

(2p) a) Calculează perimetrul triunghiului ABCABC.

(3p) b) Determină tangenta unghiului dintre dreapta MC′MC' și planul (B′BC)(B'BC), unde punctul MM este mijlocul segmentului ABAB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare unghiul dreptei cu planul în prisma triunghiulară dreaptă

a)
Baza ABCABC este un triunghi echilateral cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm}.

Perimetrul triunghiului ABCABC este:

PΔABC=3⋅AB=3⋅12=36 cm\mathcal{P}_{\Delta ABC} = 3 \cdot AB = 3 \cdot 12 = 36\text{ cm}

(2 puncte)

b)
În planul bazei (ABC)(ABC), construim perpendiculara din MM pe dreapta BCBC:

MN⊥BC,N∈BCMN \perp BC, \quad N \in BC

Prisma ABCA′B′C′ABCA'B'C' fiind dreaptă, muchia laterală BB′BB' este perpendiculară pe planul bazei:

BB′⊥(ABC)BB' \perp (ABC)

Deoarece MN⊂(ABC)MN \subset (ABC), rezultă că BB′⊥MNBB' \perp MN.

Dreapta MNMN este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (B′BC)(B'BC) (MN⊥BCMN \perp BC și MN⊥BB′MN \perp BB', cu BC∩BB′={B}BC \cap BB' = \{B\}):

MN⊥(B′BC)MN \perp (B'BC)

Rezultă că proiecția punctului MM pe planul (B′BC)(B'BC) este punctul NN. Deoarece C′∈(B′BC)C' \in (B'BC), proiecția punctului C′C' pe planul (B′BC)(B'BC) este chiar C′C'.

Prin urmare, proiecția segmentului MC′MC' pe planul (B′BC)(B'BC) este segmentul NC′NC', iar unghiul dintre dreapta MC′MC' și planul (B′BC)(B'BC) este unghiul dintre dreaptă și proiecția sa:

∢(MC′,(B′BC))=∢(MC′,C′N)=∢MC′N\sphericalangle(MC', (B'BC)) = \sphericalangle(MC', C'N) = \sphericalangle MC'N

(1 punct)

Calculăm lungimile segmentelor MNMN și C′NC'N:

În triunghiul ABCABC echilateral, măsura unghiului ∠B\angle B este de 60∘60^\circ. Punctul MM este mijlocul laturii ABAB, deci:

MB=AB2=122=6 cmMB = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

În triunghiul MNBMNB, dreptunghic în NN:

sin⁡B=MNMB  ⟹  MN=MB⋅sin⁡60∘=6⋅32=33 cm\sin B = \frac{MN}{MB} \implies MN = MB \cdot \sin 60^\circ = 6 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm} cos⁡B=BNMB  ⟹  BN=MB⋅cos⁡60∘=6⋅12=3 cm\cos B = \frac{BN}{MB} \implies BN = MB \cdot \cos 60^\circ = 6 \cdot \frac{1}{2} = 3\text{ cm}

Aflăm lungimea segmentului CNCN:

CN=BC−BN=12−3=9 cmCN = BC - BN = 12 - 3 = 9\text{ cm}

Fața laterală BCC′B′BCC'B' este un dreptunghi, iar muchia CC′=AA′=33 cmCC' = AA' = 3\sqrt{3}\text{ cm} este perpendiculară pe BCBC.

În triunghiul C′CNC'CN, dreptunghic în CC, aplicăm teorema lui Pitagora:

C′N=CC′2+CN2=(33)2+92=27+81=108=63 cmC'N = \sqrt{CC'^2 + CN^2} = \sqrt{(3\sqrt{3})^2 + 9^2} = \sqrt{27 + 81} = \sqrt{108} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

Deoarece MN⊥(B′BC)MN \perp (B'BC) și C′N⊂(B′BC)C'N \subset (B'BC), rezultă MN⊥C′NMN \perp C'N, deci triunghiul C′NMC'NM este dreptunghic în NN.

Tangenta unghiului ∠MC′N\angle MC'N este raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată:

tg⁡(∢MC′N)=MNC′N=3363=12\operatorname{tg}(\sphericalangle MC'N) = \frac{MN}{C'N} = \frac{3\sqrt{3}}{6\sqrt{3}} = \frac{1}{2}

(1 punct)