1. Rezultatul calculului 39−9:3 este egal cu: (5p)
a) 10
b) 12
c) 36
d) 90
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi împărțirea:
9:3=3
Apoi efectuăm operația de scădere:
39−3=36
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
2. Cinci caiete de același fel costă 50 de lei. Prețul unui astfel de caiet este egal cu: (5p)
a) 1 leu
b) 5 lei
c) 10 lei
d) 50 de lei
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Aflăm prețul unui caiet împărțind prețul total la numărul de caiete:
50:5=10 lei
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
3. Cel mai mare număr natural din intervalul (−1,6) este egal cu: (5p)
a) 6
b) 5
c) 0
d) −1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Intervalul (−1,6) este deschis la ambele capete, deci numerele reale x din acest interval respectă inegalitatea dublă:
−1<x<6
Numerele naturale (N={0,1,2,3,…}) care aparțin acestui interval sunt:
{0,1,2,3,4,5}
Cel mai mare număr natural din această mulțime este 5.
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
4. Fracția subunitară din mulțimea {25,1615,1516,5} este: (5p)
a) 25
b) 1615
c) 1516
d) 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
O fracție ordinară pozitivă ba este subunitară dacă numărătorul este strict mai mic decât numitorul (a<b).
Analizăm fiecare element al mulțimii:
25=2,5>1 (fracție supraunitară)
1615<1, deoarece 15<16 (fracție subunitară)
1516>1, deoarece 16>15 (fracție supraunitară)
5>1 (număr supraunitar)
Așadar, singura fracție subunitară din mulțime este 1615.
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
5. Patru elevi, Ana, Mihaela, Paul și Tudor, au calculat suma numerelor a=3+22 și b=3−8. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Ana
Mihaela
Paul
Tudor
17
6
5
1
Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:
a) Ana
b) Mihaela
c) Paul
d) Tudor
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scoatem factorul de sub radical pentru numărul b:
8=4⋅2=22
Așadar, numărul b se scrie:
b=3−22
Calculăm suma celor două numere:
a+b=(3+22)+(3−22)=3+3=6
Conform tabelului, Mihaela a obținut rezultatul 6.
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
6. După o scumpire cu 10%, un obiect costă 110 lei. Ana afirmă: „Prețul inițial al acestui obiect este de 100 de lei.”. Afirmația Anei este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie x prețul inițial al obiectului. După o scumpire cu 10%, noul preț este:
1. În figura alăturată, punctele A,B,C și D sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=20 cm, lungimea segmentului BC este jumătate din lungimea segmentului AB, iar punctul D este simetricul punctului B față de punctul C. Lungimea segmentului AD este egală cu: (5p)
a) 40 cm
b) 35 cm
c) 30 cm
d) 10 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Lungimea segmentului AB este 20 cm.
Deoarece lungimea segmentului BC este jumătate din AB:
BC=2AB=220=10 cm
Punctul D este simetricul punctului B față de C, ceea ce înseamnă că punctul C este mijlocul segmentului BD:
CD=BC=10 cm
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D, lungimea segmentului AD este suma segmentelor componente:
AD=AB+BC+CD=20+10+10=40 cm
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
2. În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele AB și CD, cu punctele A și D de o parte și de alta a dreptei BC. Măsura unghiului BCD este egală cu 45∘. Măsura unghiului ABC este egală cu: (5p)
a) 45∘
b) 75∘
c) 135∘
d) 145∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dreptele AB și CD sunt paralele (AB∥CD), iar dreapta BC este o secantă care le intersectează.
Deoarece punctele A și D sunt situate de o parte și de alta a dreptei BC, unghiurile ∠ABC și ∠BCD sunt unghiuri alterne interne formate de două drepte paralele cu o secantă.
Unghiurile alterne interne formate de drepte paralele sunt congruente:
∠ABC≡∠BCD⟹∢ABC=∢BCD=45∘
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC, cu AB=AC. Punctul E aparține laturii BC, astfel încât AE=CE și măsura unghiului BEA este egală cu 78∘. Măsura unghiului CAB este egală cu: (5p)
a) 39∘
b) 78∘
c) 102∘
d) 141∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul AEC, avem AE=CE, deci triunghiul AEC este isoscel de bază AC, ceea ce implică:
∢EAC=∢ECA
Unghiul ∠BEA este unghi exterior triunghiului AEC, deci măsura sa este egală cu suma măsurilor celor două unghiuri interne nealăturate lui:
∢BEA=∢EAC+∢ECA
Deoarece cele două unghiuri sunt congruente:
78∘=2⋅∢ECA⟹∢ECA=278∘=39∘
Deci unghiul ∢C=39∘.
Triunghiul ABC fiind isoscel cu AB=AC, unghiurile de la bază sunt congruente:
∢B=∢C=39∘
Suma măsurilor unghiurilor din triunghiul ABC este 180∘:
∢CAB=180∘−(∢B+∢C)=180∘−(39∘+39∘)=180∘−78∘=102∘
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCD, cu AD⊥AB, AB∥CD, AB=8 cm, CD=4 cm și AD=43 cm. Aria trapezului ABCD este egală cu: (5p)
a) 40 cm2
b) 243 cm2
c) 32 cm2
d) 83 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Trapezul ABCD are baza mare AB=8 cm, baza mică CD=4 cm și înălțimea AD=43 cm (deoarece latura neparalelă AD este perpendiculară pe baze).
Formula ariei trapezului este:
AABCD=2(AB+CD)⋅AD
Înlocuim valorile date în ipoteză:
AABCD=2(8+4)⋅43=212⋅43=6⋅43=243 cm2
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O și diametru AB. Punctele C și D aparțin cercului, astfel încât dreptele AB și CD sunt paralele și măsura unghiului BOC este egală cu 60∘. Măsura unghiului ADC este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 60∘
c) 110∘
d) 120∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiul la centru ∠BOC are măsura de 60∘, prin urmare măsura arcului mic BC⌢ este:
m(BC⌢)=60∘
Deoarece AB este diametru, arcul AB⌢ este un semicerc cu măsura de 180∘.
Coardele paralele AB și CD (CD∥AB) determină arce congruente între ele, deci:
AD⌢≡BC⌢⟹m(AD⌢)=60∘
Măsura arcului mare ABC⌢ cuprinde semicercul AB⌢ plus arcul BC⌢:
m(ABC⌢)=180∘+60∘=240∘
Unghiul ∠ADC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul ABC⌢. Măsura sa este egală cu jumătate din măsura arcului subîntins:
∢ADC=2m(ABC⌢)=2240∘=120∘
(Metodă alternativă: Trapezul ABCD are AB∥CD și fiind înscris în cerc, este trapez isoscel, deci AD=BC și ∢DAB=∢CBA. În triunghiul isoscel BOC cu OB=OC și ∢BOC=60∘, triunghiul este echilateral, deci ∢CBA=60∘. În patrulaterul inscriptibil ABCD, unghiurile opuse sunt suplementare: ∢ADC=180∘−∢ABC=180∘−60∘=120∘).
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDEFGH. Măsura unghiului dreptelor BF și CD este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 90∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În cubul ABCDEFGH, muchia verticală BF este paralelă cu muchia verticală CG:
BF∥CG
Unghiul format de dreptele necoplanare BF și CD este egal cu unghiul format de paralela CG cu dreapta CD:
∢(BF,CD)=∢(CG,CD)=∢GCD
Deoarece fața CDHG este un pătrat, muchiile CG și CD sunt perpendiculare:
CG⊥CD⟹∢GCD=90∘
(Alternativ: Muchia BF este perpendiculară pe planul bazei inferioare: BF⊥(ABCD). Cum dreapta CD este inclusă în planul (ABCD), rezultă direct că BF⊥CD, deci măsura unghiului dintre ele este de 90∘).
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Silvia a scris pe o foaie un număr natural pe care, dacă îl împarte la 5, obține restul 2, iar dacă îl împarte la 6, obține restul 3.
(2p) a) Este posibil ca numărul scris de Silvia să fie 158? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Silvia a scris pe foaie cel mai mic număr natural care îndeplinește condițiile din enunț. Determină acest număr.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Efectuăm împărțirea cu rest a numărului 158 la 5:
158=5⋅31+3
(1 punct)
Restul obținut la împărțirea lui 158 la 5 este 3.
Cum 3=2, condiția din enunț nu este îndeplinită, deci nu este posibil ca numărul scris de Silvia să fie 158. (1 punct)
b)
Fie n numărul natural scris de Silvia. Din teorema împărțirii cu rest obținem:
n=5a+2șin=6b+3,unde a,b∈N
(1 punct)
Observăm că dacă adunăm 3 la ambele relații:
n+3=5a+2+3=5a+5=5(a+1)n+3=6b+3+3=6b+6=6(b+1)
Rezultă că n+3 este divizibil atât cu 5, cât și cu 6, deci n+3 este un multiplu comun al numerelor 5 și 6. (1 punct)
Numerele 5 și 6 fiind prime între ele, cel mai mic multiplu comun al lor este:
[5,6]=5⋅6=30
Deoarece n este cel mai mic număr natural care respectă condițiile:
n+3=30⟹n=30−3=27
(1 punct)
(Verificare: 27=5⋅5+2, rest 2; 27=6⋅4+3, rest 3).
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x−2x−4−x−42−x−2):x−21
unde x este număr real, x=2 și x=4.
(2p) a) Arată că x2−6x+8=(x−2)(x−4), pentru orice număr real x.
(3p) b) Determină suma soluțiilor ecuației E(x)x+4=12, unde x este număr real, x=2 și x=4.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Descompunem termenul din mijloc −6x=−2x−4x:
x2−6x+8=x2−2x−4x+8
(1 punct)
Grupăm termenii doi câte doi și dăm factor comun:
x(x−2)−4(x−2)=(x−2)(x−4)
Egalitatea este demonstrată pentru orice număr real x. (1 punct)
b)
Observăm că fracția din mijloc a parantezei are proprietatea:
−x−42−x=+x−4x−2
Așadar, paranteza expresiei devine:
x−2x−4+x−4x−2−2
Aducem la numitorul comun (x−2)(x−4):
(x−2)(x−4)(x−4)2+(x−2)2−2(x−2)(x−4)
Recunoaștem formula binomului (a−b)2=a2−2ab+b2, unde a=x−4 și b=x−2:
(Alternativ, prin calcul direct:x2−8x+16+x2−4x+4−2(x2−6x+8)=2x2−12x+20−2x2+12x−16=4).
(1 punct)
Împărțirea la fracția x−21 revine la înmulțirea cu inversa acesteia:
E(x)=(x−2)(x−4)4⋅1x−2=x−44
pentru orice număr real x, x=2 și x=4. (1 punct)
Înlocuim E(x) în ecuația dată:
E(x)x+4=12⟺x−44x+4=12⟺4(x+4)(x−4)=12
Înmulțim cu 4:
x2−16=48⟹x2=64
Obținem soluțiile:
x=8saux=−8
Ambele soluții aparțin domeniului de definiție (8=2,4 și −8=2,4), deci convin.
Calculăm suma soluțiilor ecuației:
S=8+(−8)=0
Suma soluțiilor ecuației este egală cu 0. (1 punct)
3. În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctele A(2,0) și B(6,3).
(2p) a) Arată că AB=5.
(3p) b) Calculează aria triunghiului AOB.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Fie C(6,0) proiecția ortogonală a punctului B pe axa Ox.
Calculăm lungimile segmentelor AC și BC:
AC=∣xC−xA∣=∣6−2∣=4BC=∣yB−yC∣=∣3−0∣=3
(1 punct)
În triunghiul ACB, dreptunghic în C, aplicăm teorema lui Pitagora:
AB2=AC2+BC2=42+32=16+9=25AB=25=5
(1 punct)
(Alternativ, folosind direct formula distanței dintre două puncte în plan:AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(6−2)2+(3−0)2=42+32=25=5).
b)
Punctul A(2,0) este situat pe axa Ox, deci lungimea bazei OA a triunghiului AOB este:
OA=∣xA∣=2
(1 punct)
Înălțimea triunghiului AOB corespunzătoare bazei OA este distanța de la punctul B(6,3) la axa Ox, adică modulul ordonatei punctului B:
h=d(B,Ox)=yB=3
(1 punct)
Calculăm aria triunghiului AOB:
AΔAOB=2OA⋅d(B,Ox)=22⋅3=3
(1 punct)
4. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O, în care AB și CD sunt diametre perpendiculare. Punctul M aparține arcului mic BC⌢, dreptele DM și AB se intersectează în punctul N, DN=6 cm și MN=3 cm.
(2p) a) Arată că măsura unghiului BMN este egală cu 45∘.
(3p) b) Calculează aria discului cu centrul în O și rază OD.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Diametrele AB și CD sunt perpendiculare (AB⊥CD), deci unghiul la centru ∠BOD are măsura de 90∘:
m(BD⌢)=90∘
(1 punct)
Unghiul ∠BMD este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BD⌢. Deoarece punctul N se află pe coarda DM, unghiul ∠BMN este același unghi cu ∠BMD:
∢BMN=∢BMD=2m(BD⌢)=290∘=45∘
(1 punct)
b)
Punctele D,N,M sunt coliniare în această ordine, prin urmare lungimea segmentului MD este:
MD=DN+MN=6+3=9 cm
Segmentul CD este diametru al cercului, deci unghiul înscris ∠DMC este unghi drept:
∢DMC=90∘
În triunghiul dreptunghic NOD (cu ∢NOD=90∘ din AB⊥CD) și triunghiul dreptunghic MCD (cu ∢DMC=90∘):
∢NOD=∢DMC=90∘
Unghiul ∠ODN coincide cu unghiul ∠CDM (același unghi cu vârful în D).
Rezultă că triunghiurile sunt asemenea (cazul U.U.):
ΔODN∼ΔMCD
(1 punct)
Scriem raportul de asemănare al laturilor:
CDND=MDOD
Deoarece CD=2⋅OD (diametrul este dublul razei):
2⋅OD6=9OD
(1 punct)
Efectuăm produsul mezilor și al extremelor:
2⋅OD2=6⋅9=54⟹OD2=254=27
Aria discului de centru O și rază OD este:
Adisc=π⋅OD2=27π cm2
(1 punct)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AB=6 cm și AC=8 cm. Punctul Q se află pe latura AB, astfel încât BQ=2 cm. Paralela prin Q la dreapta AC intersectează dreapta BC în punctul P, punctul G este centrul de greutate al triunghiului ABC și {M}=AG∩BC.
(2p) a) Calculează lungimea segmentului BC.
(3p) b) Determină perimetrul patrulaterului BQGP.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
În triunghiul ABC, dreptunghic în A, aplicăm teorema lui Pitagora:
BC2=AB2+AC2=62+82
(1 punct)
BC=36+64=100=10 cm
(1 punct)
b)
Punctul G este centrul de greutate al triunghiului ABC, iar M este punctul în care mediana din A intersectează latura BC. Conform proprietății centrului de greutate:
AMAG=32
Punctul Q se află pe latura AB și BQ=2 cm, deci:
AQ=AB−BQ=6−2=4 cm⟹ABAQ=64=32
Deoarece AMAG=ABAQ=32, conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul ABM, obținem:
QG∥BM⟹QG∥BC
(1 punct)
Din teorema fundamentală a asemănării rezultă ΔAQG∼ΔABM:
BMQG=ABAQ=32
Segmentul AM fiind mediană, M este mijlocul ipotenuzei BC, deci BM=2BC=210=5 cm:
QG=32⋅BM=32⋅5=310 cm
Pe de altă parte, în triunghiul ABC, dreapta QP este paralelă cu AC (QP∥AC), deci ΔBQP∼ΔBAC:
BCBP=BABQ=62=31⟹BP=31⋅BC=31⋅10=310 cm
(1 punct)
Deoarece QG∥BP (ambele fiind pe dreptele paralele QG și BC) și QG=BP=310 cm, patrulaterul BQGP are două laturi opuse paralele și congruente, deci este un paralelogram.
Perimetrul paralelogramului BQGP este:
PBQGP=2⋅(BQ+BP)=2⋅(2+310)=2⋅36+10=2⋅316=332 cm
(1 punct)
6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′ cu baza triunghiul echilateral ABC, AB=12 cm și AA′=33 cm.
(2p) a) Calculează perimetrul triunghiului ABC.
(3p) b) Determină tangenta unghiului dintre dreapta MC′ și planul (B′BC), unde punctul M este mijlocul segmentului AB.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Baza ABC este un triunghi echilateral cu latura AB=12 cm.
Perimetrul triunghiului ABC este:
PΔABC=3⋅AB=3⋅12=36 cm
(2 puncte)
b)
În planul bazei (ABC), construim perpendiculara din M pe dreapta BC:
MN⊥BC,N∈BC
Prisma ABCA′B′C′ fiind dreaptă, muchia laterală BB′ este perpendiculară pe planul bazei:
BB′⊥(ABC)
Deoarece MN⊂(ABC), rezultă că BB′⊥MN.
Dreapta MN este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (B′BC) (MN⊥BC și MN⊥BB′, cu BC∩BB′={B}):
MN⊥(B′BC)
Rezultă că proiecția punctului M pe planul (B′BC) este punctul N. Deoarece C′∈(B′BC), proiecția punctului C′ pe planul (B′BC) este chiar C′.
Prin urmare, proiecția segmentului MC′ pe planul (B′BC) este segmentul NC′, iar unghiul dintre dreapta MC′ și planul (B′BC) este unghiul dintre dreaptă și proiecția sa:
∢(MC′,(B′BC))=∢(MC′,C′N)=∢MC′N
(1 punct)
Calculăm lungimile segmentelor MN și C′N:
În triunghiul ABC echilateral, măsura unghiului ∠B este de 60∘. Punctul M este mijlocul laturii AB, deci:
MB=2AB=212=6 cm
În triunghiul MNB, dreptunghic în N:
sinB=MBMN⟹MN=MB⋅sin60∘=6⋅23=33 cmcosB=MBBN⟹BN=MB⋅cos60∘=6⋅21=3 cm
Aflăm lungimea segmentului CN:
CN=BC−BN=12−3=9 cm
Fața laterală BCC′B′ este un dreptunghi, iar muchia CC′=AA′=33 cm este perpendiculară pe BC.
În triunghiul C′CN, dreptunghic în C, aplicăm teorema lui Pitagora:
C′N=CC′2+CN2=(33)2+92=27+81=108=63 cm
(1 punct)
Deoarece MN⊥(B′BC) și C′N⊂(B′BC), rezultă MN⊥C′N, deci triunghiul C′NM este dreptunghic în N.
Tangenta unghiului ∠MC′N este raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată: