1. Rezultatul calculului 12−8:4 este egal cu: (5p)
a) 16
b) 10
c) 5
d) 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi împărțirea:
8:4=2
Apoi efectuăm operația de scădere:
12−2=10
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
2. Din cei 26 de elevi ai unei clase, 50% sunt băieți. Numărul băieților din acea clasă este egal cu: (5p)
a) 5
b) 12
c) 13
d) 20
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Procentul de 50% reprezintă jumătate din total:
50%=10050=21
Calculăm numărul de băieți prin înmulțirea fracției cu numărul total de elevi:
21⋅26=13
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
3. Cel mai mare număr natural din intervalul (32,49] este egal cu: (5p)
a) 0
b) 1
c) 2
d) 9
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Aproximăm valorile fracțiilor în scriere zecimală:
32≈0,66și49=2,25
Intervalul este deschis la stânga și închis la dreapta:
(0,66;2,25]
Numerele naturale (N={0,1,2,3,…}) care aparțin acestui interval sunt:
1și2
Dintre acestea, cel mai mare număr natural este 2.
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
4. Dacă 2x=23, atunci 4x este egal cu: (5p)
a) 43
b) 38
c) 3
d) 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Observăm direct că 4x=2⋅(2x). Înlocuim valoarea dată în ipoteză:
4x=2⋅23=3
Alternativ, aflăm necunoscuta x:
x=23:2=43
Apoi calculăm valoarea cerută:
4x=4⋅43=3
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
5. Patru elevi, Alin, Mihai, Ioana și Maria, au calculat produsul numerelor a=3+22 și b=3−22. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Alin
Mihai
Ioana
Maria
17
6
5
1
Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:
a) Alin
b) Mihai
c) Ioana
d) Maria
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Folosim formula de calcul prescurtat pentru diferența de pătrate, (x+y)(x−y)=x2−y2:
a⋅b=(3+22)(3−22)=32−(22)2
Calculăm fiecare pătrat:
32=9și(22)2=4⋅2=8
Efectuăm scăderea:
a⋅b=9−8=1
Conform tabelului, Maria a obținut rezultatul 1.
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
6. Două pixuri și un caiet costă 20 de lei. Enunțul: „Patru pixuri și două caiete, de același tip, costă 40 de lei.” este: (5p)
a) adevărat
b) fals
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie p prețul unui pix și c prețul unui caiet. Relația din ipoteză se scrie:
2p+c=20
Înmulțim întreaga egalitate cu factorul 2:
2⋅(2p+c)=2⋅204p+2c=40
Așadar, patru pixuri și două caiete de același tip costă într-adevăr 40 de lei. Enunțul dat este adevărat.
1. În figura alăturată, punctele A,B,C și D sunt coliniare, în această ordine, astfel încât lungimea segmentului BC este jumătate din lungimea segmentului AB și lungimea segmentului CD este jumătate din lungimea segmentului BC. Dacă BC=4 cm, atunci lungimea segmentului AD este egală cu: (5p)
a) 20 cm
b) 14 cm
c) 12 cm
d) 7 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Din enunț știm că BC=4 cm.
Deoarece BC=2AB, lungimea segmentului AB este:
AB=2⋅BC=2⋅4=8 cm
Deoarece CD=2BC, lungimea segmentului CD este:
CD=24=2 cm
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D, lungimea segmentului AD este suma lungimilor segmentelor componente:
AD=AB+BC+CD=8+4+2=14 cm
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOC și COB. Semidreapta OM este bisectoarea unghiului AOC, iar măsura unghiului MOB este egală cu 145∘. Măsura unghiului BOC este egală cu: (5p)
a) 35∘
b) 70∘
c) 105∘
d) 110∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiurile adiacente suplementare ∠AOC și ∠COB formează o dreaptă, deci punctele A,O,B sunt coliniare, iar:
∠AOB=180∘
Unghiurile ∠AOM și ∠MOB sunt adiacente suplementare:
∠AOM+∠MOB=180∘⟹∠AOM=180∘−145∘=35∘
Deoarece semidreapta OM este bisectoarea unghiului ∠AOC, măsura unghiului ∠AOC este dublul măsurii unghiului ∠AOM:
∠AOC=2⋅∠AOM=2⋅35∘=70∘
Cum unghiurile ∠AOC și ∠BOC sunt suplementare, obținem:
∠BOC=180∘−∠AOC=180∘−70∘=110∘
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC, cu AB=AC și măsura unghiului BAC este egală cu 36∘. Punctul M aparține laturii AC, astfel încât AM=BM. Măsura unghiului MBC este egală cu: (5p)
a) 18∘
b) 36∘
c) 54∘
d) 72∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul isoscel ABC (AB=AC), unghiurile de la bază sunt congruente:
∠ABC=∠ACB=2180∘−∠BAC=2180∘−36∘=2144∘=72∘
În triunghiul ABM, avem AM=BM, deci triunghiul este isoscel cu baza AB:
∠ABM=∠BAM=∠BAC=36∘
Cum punctul M aparține laturii AC, semidreapta BM se află în interiorul unghiului ∠ABC:
∠MBC=∠ABC−∠ABM=72∘−36∘=36∘
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD, cu AB=4 cm. Punctul M este mijlocul laturii BC. Dreptele AM și DC se intersectează în punctul P. Aria triunghiului ABP este egală cu: (5p)
a) 3 cm2
b) 4 cm2
c) 8 cm2
d) 16 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În pătratul ABCD, laturile opuse sunt paralele: AB∥CD, deci AB∥DP.
Comparăm triunghiurile △ABM și △PCM:
∠AMB=∠PMC (unghiuri opuse la vârf);
BM=MC (M este mijlocul laturii BC);
∠ABM=∠PCM=90∘.
Rezultă congruența △ABM≡△PCM (cazul C.U.). Din congruență obținem:
CP=AB=4 cm
Punctul C se află între D și P, deci:
DP=DC+CP=4+4=8 cm
În triunghiul ABP, considerăm baza AB=4 cm. Înălțimea din P pe dreapta AB este distanța dintre dreptele paralele AB și DP, adică lungimea laturii BC=4 cm:
A△ABP=2AB⋅BC=24⋅4=8 cm2
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O și diametru AB. Punctele C și D aparțin cercului, astfel încât dreptele AB și CD sunt paralele și măsura unghiului BOC este egală cu 60∘. Măsura unghiului BAD este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 60∘
c) 90∘
d) 120∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece AB este diametru, semicercul determinat de AB măsoară 180∘. Măsura unghiului la centru ∠BOC=60∘ ne dă măsura arcului mic:
BC=60∘
Deoarece coarda CD este paralelă cu diametrul AB, arcele cuprinse între două paralele sunt congruente:
AD=BC=60∘
Măsura arcului CD este:
CD=180∘−AD−BC=180∘−60∘−60∘=60∘
Arcul subîntins de unghiul înscris ∠BAD este compus din arcele BC și CD:
BCD=BC+CD=60∘+60∘=120∘
Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătatea măsurii arcului pe care îl subîntinde:
∠BAD=2BCD=2120∘=60∘
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′, cu baza triunghiul echilateral ABC, cu AA′=3 cm și AB=4 cm. Lungimea segmentului BC′ este egală cu: (5p)
a) 3 cm
b) 4 cm
c) 5 cm
d) 7 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Prisma fiind dreaptă, toate muchiile laterale sunt perpendiculare pe planul bazei:
CC′⊥(ABC)⟹CC′⊥BC
Astfel, triunghiul BCC′ este dreptunghic în C (∠BCC′=90∘).
Muchiile laterale sunt egale:
CC′=AA′=3 cm
Baza este triunghi echilateral de latură AB=4 cm, deci BC=4 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora în △BCC′:
BC′2=BC2+CC′2=42+32=16+9=25BC′=25=5 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Pentru a putea așeza elevii unei clase câte doi în fiecare bancă, în această sală de clasă, ar mai trebui adusă încă o bancă în care să fie așezați doi elevi.
(2p) a) Verifică dacă în această clasă pot fi 25 de elevi. Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Dacă elevii acestei clase se așază câte 4 în bancă, atunci într-una dintre bănci stau doar 2 elevi, iar 5 bănci rămân libere. Determină numărul băncilor din această clasă.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Fie e numărul elevilor și b numărul băncilor din clasă.
Conform primei ipoteze, dacă se mai aduce încă o bancă și elevii se așază câte doi în fiecare bancă, numărul total de bănci devine b+1, iar numărul elevilor este:
e=2(b+1)
(1 punct)
Deoarece 2(b+1) este un produs care conține factorul 2, numărul e este în mod necesar un număr par.
Cum numărul 25 este impar, deducem că nu este posibil ca în această clasă să fie 25 de elevi. (1 punct)
b)
În a doua situație, elevii se așază câte 4 în bancă:
5 bănci rămân complet libere;
1 bancă este ocupată de doar 2 elevi;
restul de b−5−1=b−6 bănci sunt complet ocupate cu câte 4 elevi.
Exprimăm numărul total de elevi:
e=4(b−6)+2
(1 punct)
Egalăm cele două expresii ale lui e:
2(b+1)=4(b−6)+2
Desfacem parantezele:
2b+2=4b−24+22b+2=4b−22
Separăm termenii cu necunoscuta b:
4b−2b=2+22⟹2b=24
(1 punct)
Împărțim la 2:
b=12
Numărul băncilor din clasă este egal cu 12. (1 punct)
(Verificare: numărul elevilor este e=2(12+1)=26. Cu câte 4 în bancă: 4⋅(12−6)+2=4⋅6+2=26, corect).
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x2−3x+21+1−x1):x−1x2−6x+9
unde x este număr real, x=1, x=2 și x=3.
(2p) a) Arată că x2−3x+2=(x−2)(x−1), pentru orice număr real x.
(3p) b) Arată că numărul T=E(4)+E(5)+E(6)+E(7) este mai mic decât −22.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Descompunem trinomul de gradul al doilea desfacând termenul din mijloc:
x2−3x+2=x2−2x−x+2
(1 punct)
Grupăm termenii doi câte doi și dăm factor comun:
x(x−2)−1(x−2)=(x−2)(x−1)
Egalitatea este verificată pentru orice număr real x. (1 punct)
b)
Aducem mai întâi expresia E(x) la forma cea mai simplă.
Deoarece 10064>10050⟹54>22, înmulțind cu −1 sensul inegalității se schimbă:
−54<−22⟹T<−22
(1 punct)
3. În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctele A(2,0) și B(10,4).
(2p) a) Arată că AB=45.
(3p) b) Determină coordonatele punctului M, situat pe axa Ox, aflat la distanțe egale față de punctele A și B.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Metoda 1 (formula distanței carteziene):
Distanța dintre două puncte A(xA,yA) și B(xB,yB) este:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2
Înlocuim coordonatele punctelor A(2,0) și B(10,4):
AB=(10−2)2+(4−0)2=82+42=64+16=80
(1 punct)
Scoatem factorul de sub radical:
AB=16⋅5=45
(1 punct)
(Metoda 2, conform baremului: fie C(10,0) proiecția punctului B pe axa Ox. În triunghiul dreptunghic ACB, catetele sunt AC=10−2=8 și BC=4−0=4. Prin teorema lui Pitagora, AB=82+42=45).
b)
Punctul M este situat pe axa Ox, deci ordonata sa este zero:
M(m,0),m∈R
Distanța de la M la A este:
AM=∣m−2∣
(1 punct)
Distanța de la M la B este:
BM=(m−10)2+(0−4)2=(m−10)2+16
Punctul M este la distanțe egale față de A și B, adică AM=BM, deci AM2=BM2:
(m−2)2=(m−10)2+16
(1 punct)
Dezvoltăm pătratele binomului:
m2−4m+4=m2−20m+100+16
Reducem m2:
−4m+4=−20m+11620m−4m=116−4⟹16m=112m=16112=7
Coordonatele punctului căutat sunt M(7,0). (1 punct)
4. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O. Punctele A,B,C și D aparțin cercului, astfel încât ABCD este pătrat, cu AB=4 cm. Punctul M este mijlocul arcului mic AD, iar dreptele AD și BM se intersectează în punctul P.
(2p) a) Arată că MO=22 cm.
(3p) b) Demonstrează că tangenta unghiului BPA este egală cu 1+2.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
În pătratul ABCD cu latura AB=4 cm, diagonala BD are lungimea:
BD=AB2=42 cm
(1 punct)
Pătratul ABCD fiind înscris în cercul de centru O, diagonalele sale sunt diametre ale cercului, iar punctul O este centrul cercului și mijlocul segmentului BD.
Raza cercului este:
OB=2BD=242=22 cm
Deoarece punctul M se află pe cerc, segmentul MO este o rază a cercului:
MO=OB=22 cm
(1 punct)
b)
Fie Q punctul de intersecție a dreptelor OM și AD.
În triunghiul isoscel OAD (OA=OD=R), semidreapta OM trece prin mijlocul arcului mic AD, deci OM este bisectoarea unghiului la centru ∠AOD.
Într-un triunghi isoscel, bisectoarea unghiului de la vârf este și înălțime și mediană, așadar:
OQ⊥ADșiQ este mijlocul segmentului AD
Distanța de la centrul pătratului la latura sa este jumătate din latură:
OQ=2AB=24=2 cm
Lungimea segmentului MQ este diferența dintre rază și apotemă:
MQ=MO−OQ=22−2=2(2−1) cm
(1 punct)
Deoarece MQ⊥AD și latura pătratului BA⊥AD, rezultă:
MQ∥BA
În triunghiul BPA, din MQ∥BA rezultă asemănarea triunghiurilor:
△MPQ∼△BPA⟹BAMQ=PAPQ
Punctul Q este mijlocul laturii AD, deci AQ=2AD=2 cm. Punctul P aparține segmentului AQ, prin urmare:
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC, cu AB=8 cm. Punctul M este mijlocul segmentului AC, punctul P este proiecția punctului M pe dreapta BC și punctul Q este proiecția punctului P pe dreapta AB.
(2p) a) Arată că PC=2 cm.
(3p) b) Determină aria triunghiului MPQ.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Deoarece M este mijlocul laturii AC=8 cm, avem:
MC=2AC=28=4 cm
(1 punct)
Punctul P este proiecția lui M pe BC, deci MP⊥BC, iar triunghiul MPC este dreptunghic în P.
Deoarece triunghiul ABC este echilateral, ∠C=60∘. În triunghiul MPC:
∠PMC=90∘−∠C=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta PC opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuza MC:
PC=2MC=24=2 cm
(1 punct)
b)
Calculăm lungimea segmentului BP:
BP=BC−PC=8−2=6 cm
Punctul Q este proiecția lui P pe AB, deci PQ⊥AB, iar triunghiul BQP este dreptunghic în Q.
Deoarece ∠B=60∘, calculăm cateta PQ:
PQ=BP⋅sin(∠B)=6⋅sin60∘=6⋅23=33 cm
(1 punct)
În triunghiul dreptunghic BQP, măsura unghiului ∠BPQ este:
∠BPQ=90∘−∠B=90∘−60∘=30∘
Unghiul ∠BPM este drept (∠BPM=90∘), deci unghiul ∠MPQ are măsura:
∠MPQ=∠BPM−∠BPQ=90∘−30∘=60∘
Fie T proiecția punctului Q pe dreapta MP (QT⊥MP, cu T∈MP). În triunghiul dreptunghic PTQ (∠PTQ=90∘):
QT=PQ⋅sin(∠MPQ)=33⋅sin60∘=33⋅23=29 cm
(1 punct)
Calculăm cateta MP din triunghiul dreptunghic MPC:
6. În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat ABCD, cu AB=6 cm. Punctul M este mijlocul muchiei AD și punctul P este simetricul punctului B față de punctul M.
(2p) a) Arată că CP=62 cm.
(3p) b) Arată că sinusul unghiului dreptelor DP și CM este egal cu 633.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Tetraedrul ABCD fiind regulat de muchie 6 cm, toate fețele sale sunt triunghiuri echilaterale congruente de latură 6 cm.
În triunghiul echilateral ABD, M este mijlocul laturii AD, deci BM este mediană și înălțime:
BM=2AB3=263=33 cm
Similar, în triunghiul echilateral ACD, M este mijlocul laturii AD, deci CM este mediană și înălțime:
CM=2AC3=33 cm
Punctul P este simetricul punctului B față de M, deci M este mijlocul segmentului BP:
BP=2⋅BM=2⋅33=63 cm
În triunghiul PCB, segmentul CM este mediană dusă din vârful C pe latura BP. Observăm că:
CM=33 cm=2BP
Conform reciprocei teoremei medianei, dacă lungimea unei mediane este egală cu jumătatea lungimii laturii pe care cade, atunci triunghiul este dreptunghic. Deducem că triunghiul PCB este dreptunghic în C (∠PCB=90∘). (1 punct)
Aplicăm teorema lui Pitagora în △PCB:
PC2=BP2−BC2=(63)2−62=108−36=72PC=72=62 cm
(1 punct)
b)
Fie E mijlocul muchiei BD.
În triunghiul PDB, M este mijlocul segmentului BP, iar E este mijlocul segmentului BD. Rezultă că segmentul ME este linie mijlocie în △PDB:
ME∥DPșiME=2DP
Deoarece ME∥DP, unghiul dintre dreptele DP și CM este egal cu unghiul dintre dreptele paralele ME și CM:
∠(DP,CM)=∠(ME,CM)=∠CME
(1 punct)
În patrulaterul ABDP, diagonalele AD și BP au același mijloc M, deci ABDP este paralelogram. Rezultă că laturile opuse sunt congruente:
DP=AB=6 cm
Lungimea liniei mijlocii este:
ME=2DP=26=3 cm
În triunghiul echilateral BCD, E este mijlocul laturii BD, deci CE este mediană și înălțime:
CE=2BC3=33 cm
Cum CM=33 cm și CE=33 cm, triunghiul MCE este isoscel de bază ME. (1 punct)
Fie F mijlocul segmentului ME. În triunghiul isoscel MCE, mediana CF este și înălțime:
CF⊥MEșiMF=2ME=23=1,5 cm
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic CFM (∠CFM=90∘):
CF=CM2−MF2=(33)2−(23)2=27−49=499=2311 cm
În triunghiul dreptunghic CFM, calculăm sinusul unghiului ∠CMF: