BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Simulare

Evaluare Națională 2026 — Simulare

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 12−8:412 - 8 : 4 este egal cu: (5p)

a) 1616
b) 1010
c) 55
d) 11

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi împărțirea:

8:4=28 : 4 = 2

Apoi efectuăm operația de scădere:

12−2=1012 - 2 = 10

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


2. Din cei 2626 de elevi ai unei clase, 50%50\% sunt băieți. Numărul băieților din acea clasă este egal cu: (5p)

a) 55
b) 1212
c) 1313
d) 2020

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Procentul de 50%50\% reprezintă jumătate din total:

50%=50100=1250\% = \frac{50}{100} = \frac{1}{2}

Calculăm numărul de băieți prin înmulțirea fracției cu numărul total de elevi:

12⋅26=13\frac{1}{2} \cdot 26 = 13

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


3. Cel mai mare număr natural din intervalul (23,94]\left(\frac{2}{3}, \frac{9}{4}\right] este egal cu: (5p)

a) 00
b) 11
c) 22
d) 99

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aproximăm valorile fracțiilor în scriere zecimală:

23≈0,66și94=2,25\frac{2}{3} \approx 0{,}66 \quad \text{și} \quad \frac{9}{4} = 2{,}25

Intervalul este deschis la stânga și închis la dreapta:

(0,66; 2,25](0{,}66;\, 2{,}25]

Numerele naturale (N={0,1,2,3,… }\mathbb{N} = \{0, 1, 2, 3, \dots\}) care aparțin acestui interval sunt:

1și21 \quad \text{și} \quad 2

Dintre acestea, cel mai mare număr natural este 22.

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


4. Dacă 2x=322x = \frac{3}{2}, atunci 4x4x este egal cu: (5p)

a) 34\frac{3}{4}
b) 83\frac{8}{3}
c) 33
d) 66

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Observăm direct că 4x=2⋅(2x)4x = 2 \cdot (2x). Înlocuim valoarea dată în ipoteză:

4x=2⋅32=34x = 2 \cdot \frac{3}{2} = 3

Alternativ, aflăm necunoscuta xx:

x=32:2=34x = \frac{3}{2} : 2 = \frac{3}{4}

Apoi calculăm valoarea cerută:

4x=4⋅34=34x = 4 \cdot \frac{3}{4} = 3

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. Patru elevi, Alin, Mihai, Ioana și Maria, au calculat produsul numerelor a=3+22a = 3 + 2\sqrt{2} și b=3−22b = 3 - 2\sqrt{2}. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

AlinMihaiIoanaMaria
17651

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

a) Alin
b) Mihai
c) Ioana
d) Maria

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Folosim formula de calcul prescurtat pentru diferența de pătrate, (x+y)(x−y)=x2−y2(x + y)(x - y) = x^2 - y^2:

a⋅b=(3+22)(3−22)=32−(22)2a \cdot b = (3 + 2\sqrt{2})(3 - 2\sqrt{2}) = 3^2 - (2\sqrt{2})^2

Calculăm fiecare pătrat:

32=9și(22)2=4⋅2=83^2 = 9 \quad \text{și} \quad (2\sqrt{2})^2 = 4 \cdot 2 = 8

Efectuăm scăderea:

a⋅b=9−8=1a \cdot b = 9 - 8 = 1

Conform tabelului, Maria a obținut rezultatul 11.

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


6. Două pixuri și un caiet costă 2020 de lei. Enunțul: „Patru pixuri și două caiete, de același tip, costă 4040 de lei.” este: (5p)

a) adevărat
b) fals

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie pp prețul unui pix și cc prețul unui caiet. Relația din ipoteză se scrie:

2p+c=202p + c = 20

Înmulțim întreaga egalitate cu factorul 22:

2⋅(2p+c)=2⋅202 \cdot (2p + c) = 2 \cdot 20 4p+2c=404p + 2c = 40

Așadar, patru pixuri și două caiete de același tip costă într-adevăr 4040 de lei. Enunțul dat este adevărat.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,B,CA, B, C și DD sunt coliniare, în această ordine, astfel încât lungimea segmentului BCBC este jumătate din lungimea segmentului ABAB și lungimea segmentului CDCD este jumătate din lungimea segmentului BCBC. Dacă BC=4 cmBC = 4\text{ cm}, atunci lungimea segmentului ADAD este egală cu: (5p)

Puncte coliniare A, B, C, D

a) 20 cm20\text{ cm}
b) 14 cm14\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 7 cm7\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Din enunț știm că BC=4 cmBC = 4\text{ cm}.

Deoarece BC=AB2BC = \frac{AB}{2}, lungimea segmentului ABAB este:

AB=2⋅BC=2⋅4=8 cmAB = 2 \cdot BC = 2 \cdot 4 = 8\text{ cm}

Deoarece CD=BC2CD = \frac{BC}{2}, lungimea segmentului CDCD este:

CD=42=2 cmCD = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}

Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, lungimea segmentului ADAD este suma lungimilor segmentelor componente:

AD=AB+BC+CD=8+4+2=14 cmAD = AB + BC + CD = 8 + 4 + 2 = 14\text{ cm}

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOCAOC și COBCOB. Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului AOCAOC, iar măsura unghiului MOBMOB este egală cu 145∘145^\circ. Măsura unghiului BOCBOC este egală cu: (5p)

Unghiuri adiacente suplementare AOC și COB

a) 35∘35^\circ
b) 70∘70^\circ
c) 105∘105^\circ
d) 110∘110^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiurile adiacente suplementare ∠AOC\angle AOC și ∠COB\angle COB formează o dreaptă, deci punctele A,O,BA, O, B sunt coliniare, iar:

∠AOB=180∘\angle AOB = 180^\circ

Unghiurile ∠AOM\angle AOM și ∠MOB\angle MOB sunt adiacente suplementare:

∠AOM+∠MOB=180∘  ⟹  ∠AOM=180∘−145∘=35∘\angle AOM + \angle MOB = 180^\circ \implies \angle AOM = 180^\circ - 145^\circ = 35^\circ

Deoarece semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului ∠AOC\angle AOC, măsura unghiului ∠AOC\angle AOC este dublul măsurii unghiului ∠AOM\angle AOM:

∠AOC=2⋅∠AOM=2⋅35∘=70∘\angle AOC = 2 \cdot \angle AOM = 2 \cdot 35^\circ = 70^\circ

Cum unghiurile ∠AOC\angle AOC și ∠BOC\angle BOC sunt suplementare, obținem:

∠BOC=180∘−∠AOC=180∘−70∘=110∘\angle BOC = 180^\circ - \angle AOC = 180^\circ - 70^\circ = 110^\circ

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC, cu AB=ACAB = AC și măsura unghiului BACBAC este egală cu 36∘36^\circ. Punctul MM aparține laturii ACAC, astfel încât AM=BMAM = BM. Măsura unghiului MBCMBC este egală cu: (5p)

Triunghi isoscel ABC cu M pe AC

a) 18∘18^\circ
b) 36∘36^\circ
c) 54∘54^\circ
d) 72∘72^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul isoscel ABCABC (AB=ACAB = AC), unghiurile de la bază sunt congruente:

∠ABC=∠ACB=180∘−∠BAC2=180∘−36∘2=144∘2=72∘\angle ABC = \angle ACB = \frac{180^\circ - \angle BAC}{2} = \frac{180^\circ - 36^\circ}{2} = \frac{144^\circ}{2} = 72^\circ

În triunghiul ABMABM, avem AM=BMAM = BM, deci triunghiul este isoscel cu baza ABAB:

∠ABM=∠BAM=∠BAC=36∘\angle ABM = \angle BAM = \angle BAC = 36^\circ

Cum punctul MM aparține laturii ACAC, semidreapta BMBM se află în interiorul unghiului ∠ABC\angle ABC:

∠MBC=∠ABC−∠ABM=72∘−36∘=36∘\angle MBC = \angle ABC - \angle ABM = 72^\circ - 36^\circ = 36^\circ

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD, cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii BCBC. Dreptele AMAM și DCDC se intersectează în punctul PP. Aria triunghiului ABPABP este egală cu: (5p)

Pătratul ABCD cu M mijlocul lui BC și intersecția P

a) 3 cm23\text{ cm}^2
b) 4 cm24\text{ cm}^2
c) 8 cm28\text{ cm}^2
d) 16 cm216\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În pătratul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele: AB∥CDAB \parallel CD, deci AB∥DPAB \parallel DP.

Comparăm triunghiurile △ABM\triangle ABM și △PCM\triangle PCM:

  • ∠AMB=∠PMC\angle AMB = \angle PMC (unghiuri opuse la vârf);
  • BM=MCBM = MC (MM este mijlocul laturii BCBC);
  • ∠ABM=∠PCM=90∘\angle ABM = \angle PCM = 90^\circ.

Rezultă congruența △ABM≡△PCM\triangle ABM \equiv \triangle PCM (cazul C.U.). Din congruență obținem:

CP=AB=4 cmCP = AB = 4\text{ cm}

Punctul CC se află între DD și PP, deci:

DP=DC+CP=4+4=8 cmDP = DC + CP = 4 + 4 = 8\text{ cm}

În triunghiul ABPABP, considerăm baza AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Înălțimea din PP pe dreapta ABAB este distanța dintre dreptele paralele ABAB și DPDP, adică lungimea laturii BC=4 cmBC = 4\text{ cm}:

A△ABP=AB⋅BC2=4⋅42=8 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABP} = \frac{AB \cdot BC}{2} = \frac{4 \cdot 4}{2} = 8\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și diametru ABAB. Punctele CC și DD aparțin cercului, astfel încât dreptele ABAB și CDCD sunt paralele și măsura unghiului BOCBOC este egală cu 60∘60^\circ. Măsura unghiului BADBAD este egală cu: (5p)

Cercul de centru O cu diametrul AB și coarda paralelă CD

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 120∘120^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece ABAB este diametru, semicercul determinat de ABAB măsoară 180∘180^\circ. Măsura unghiului la centru ∠BOC=60∘\angle BOC = 60^\circ ne dă măsura arcului mic:

BC^=60∘\widehat{BC} = 60^\circ

Deoarece coarda CDCD este paralelă cu diametrul ABAB, arcele cuprinse între două paralele sunt congruente:

AD^=BC^=60∘\widehat{AD} = \widehat{BC} = 60^\circ

Măsura arcului CD^\widehat{CD} este:

CD^=180∘−AD^−BC^=180∘−60∘−60∘=60∘\widehat{CD} = 180^\circ - \widehat{AD} - \widehat{BC} = 180^\circ - 60^\circ - 60^\circ = 60^\circ

Arcul subîntins de unghiul înscris ∠BAD\angle BAD este compus din arcele BC^\widehat{BC} și CD^\widehat{CD}:

BCD^=BC^+CD^=60∘+60∘=120∘\widehat{BCD} = \widehat{BC} + \widehat{CD} = 60^\circ + 60^\circ = 120^\circ

Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătatea măsurii arcului pe care îl subîntinde:

∠BAD=BCD^2=120∘2=60∘\angle BAD = \frac{\widehat{BCD}}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C', cu baza triunghiul echilateral ABCABC, cu AA′=3 cmAA' = 3\text{ cm} și AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Lungimea segmentului BC′BC' este egală cu: (5p)

Prisma dreaptă ABCA'B'C'

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 5 cm5\text{ cm}
d) 7 cm7\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Prisma fiind dreaptă, toate muchiile laterale sunt perpendiculare pe planul bazei:

CC′⊥(ABC)  ⟹  CC′⊥BCCC' \perp (ABC) \implies CC' \perp BC

Astfel, triunghiul BCC′BCC' este dreptunghic în CC (∠BCC′=90∘\angle BCC' = 90^\circ).

Muchiile laterale sunt egale:

CC′=AA′=3 cmCC' = AA' = 3\text{ cm}

Baza este triunghi echilateral de latură AB=4 cmAB = 4\text{ cm}, deci BC=4 cmBC = 4\text{ cm}.

Aplicăm teorema lui Pitagora în △BCC′\triangle BCC':

BC′2=BC2+CC′2=42+32=16+9=25BC'^2 = BC^2 + CC'^2 = 4^2 + 3^2 = 16 + 9 = 25 BC′=25=5 cmBC' = \sqrt{25} = 5\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Pentru a putea așeza elevii unei clase câte doi în fiecare bancă, în această sală de clasă, ar mai trebui adusă încă o bancă în care să fie așezați doi elevi.

(2p) a) Verifică dacă în această clasă pot fi 2525 de elevi. Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Dacă elevii acestei clase se așază câte 44 în bancă, atunci într-una dintre bănci stau doar 22 elevi, iar 55 bănci rămân libere. Determină numărul băncilor din această clasă.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Fie ee numărul elevilor și bb numărul băncilor din clasă.

Conform primei ipoteze, dacă se mai aduce încă o bancă și elevii se așază câte doi în fiecare bancă, numărul total de bănci devine b+1b + 1, iar numărul elevilor este:

e=2(b+1)e = 2(b + 1)

(1 punct)

Deoarece 2(b+1)2(b + 1) este un produs care conține factorul 22, numărul ee este în mod necesar un număr par.

Cum numărul 2525 este impar, deducem că nu este posibil ca în această clasă să fie 2525 de elevi. (1 punct)

b)
În a doua situație, elevii se așază câte 44 în bancă:

  • 55 bănci rămân complet libere;
  • 11 bancă este ocupată de doar 22 elevi;
  • restul de b−5−1=b−6b - 5 - 1 = b - 6 bănci sunt complet ocupate cu câte 44 elevi.

Exprimăm numărul total de elevi:

e=4(b−6)+2e = 4(b - 6) + 2

(1 punct)

Egalăm cele două expresii ale lui ee:

2(b+1)=4(b−6)+22(b + 1) = 4(b - 6) + 2

Desfacem parantezele:

2b+2=4b−24+22b + 2 = 4b - 24 + 2 2b+2=4b−222b + 2 = 4b - 22

Separăm termenii cu necunoscuta bb:

4b−2b=2+22  ⟹  2b=244b - 2b = 2 + 22 \implies 2b = 24

(1 punct)

Împărțim la 22:

b=12b = 12

Numărul băncilor din clasă este egal cu 1212. (1 punct)

(Verificare: numărul elevilor este e=2(12+1)=26e = 2(12 + 1) = 26. Cu câte 4 în bancă: 4⋅(12−6)+2=4⋅6+2=264 \cdot (12 - 6) + 2 = 4 \cdot 6 + 2 = 26, corect).


2. Se consideră expresia:

E(x)=(1x2−3x+2+11−x):x2−6x+9x−1E(x) = \left(\frac{1}{x^2 - 3x + 2} + \frac{1}{1 - x}\right) : \frac{x^2 - 6x + 9}{x - 1}

unde xx este număr real, x≠1x \neq 1, x≠2x \neq 2 și x≠3x \neq 3.

(2p) a) Arată că x2−3x+2=(x−2)(x−1)x^2 - 3x + 2 = (x - 2)(x - 1), pentru orice număr real xx.

(3p) b) Arată că numărul T=E(4)+E(5)+E(6)+E(7)T = E(4) + E(5) + E(6) + E(7) este mai mic decât −22-\frac{\sqrt{2}}{2}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Descompunem trinomul de gradul al doilea desfacând termenul din mijloc:

x2−3x+2=x2−2x−x+2x^2 - 3x + 2 = x^2 - 2x - x + 2

(1 punct)

Grupăm termenii doi câte doi și dăm factor comun:

x(x−2)−1(x−2)=(x−2)(x−1)x(x - 2) - 1(x - 2) = (x - 2)(x - 1)

Egalitatea este verificată pentru orice număr real xx. (1 punct)

b)
Aducem mai întâi expresia E(x)E(x) la forma cea mai simplă.

Observăm că 11−x=−1x−1\frac{1}{1 - x} = -\frac{1}{x - 1}. Paranteza devine:

1(x−2)(x−1)−1x−1=1−(x−2)(x−2)(x−1)=1−x+2(x−2)(x−1)=3−x(x−2)(x−1)=−x−3(x−2)(x−1)\frac{1}{(x - 2)(x - 1)} - \frac{1}{x - 1} = \frac{1 - (x - 2)}{(x - 2)(x - 1)} = \frac{1 - x + 2}{(x - 2)(x - 1)} = \frac{3 - x}{(x - 2)(x - 1)} = -\frac{x - 3}{(x - 2)(x - 1)}

(1 punct)

Împărțirea la fracția x2−6x+9x−1=(x−3)2x−1\frac{x^2 - 6x + 9}{x - 1} = \frac{(x - 3)^2}{x - 1} devine înmulțire cu inversa:

E(x)=−x−3(x−2)(x−1)⋅x−1(x−3)2=−1(x−2)(x−3)=−1(x−3)(x−2)E(x) = -\frac{x - 3}{(x - 2)(x - 1)} \cdot \frac{x - 1}{(x - 3)^2} = -\frac{1}{(x - 2)(x - 3)} = -\frac{1}{(x - 3)(x - 2)}

(1 punct)

Calculăm valorile expresiei pentru x∈{4,5,6,7}x \in \{4, 5, 6, 7\}:

E(4)=−1(4−3)(4−2)=−11⋅2E(4) = -\frac{1}{(4 - 3)(4 - 2)} = -\frac{1}{1 \cdot 2} E(5)=−1(5−3)(5−2)=−12⋅3E(5) = -\frac{1}{(5 - 3)(5 - 2)} = -\frac{1}{2 \cdot 3} E(6)=−1(6−3)(6−2)=−13⋅4E(6) = -\frac{1}{(6 - 3)(6 - 2)} = -\frac{1}{3 \cdot 4} E(7)=−1(7−3)(7−2)=−14⋅5E(7) = -\frac{1}{(7 - 3)(7 - 2)} = -\frac{1}{4 \cdot 5}

Suma TT este:

T=−(11⋅2+12⋅3+13⋅4+14⋅5)T = -\left(\frac{1}{1 \cdot 2} + \frac{1}{2 \cdot 3} + \frac{1}{3 \cdot 4} + \frac{1}{4 \cdot 5}\right)

Folosim descompunerea telescopică 1k(k+1)=1k−1k+1\frac{1}{k(k+1)} = \frac{1}{k} - \frac{1}{k+1}:

T=−[(1−12)+(12−13)+(13−14)+(14−15)]=−(1−15)=−45=−0,8T = -\left[\left(1 - \frac{1}{2}\right) + \left(\frac{1}{2} - \frac{1}{3}\right) + \left(\frac{1}{3} - \frac{1}{4}\right) + \left(\frac{1}{4} - \frac{1}{5}\right)\right] = -\left(1 - \frac{1}{5}\right) = -\frac{4}{5} = -0{,}8

Comparăm numărul T=−45T = -\frac{4}{5} cu −22-\frac{\sqrt{2}}{2}:

(45)2=1625=64100=0,64\left(\frac{4}{5}\right)^2 = \frac{16}{25} = \frac{64}{100} = 0{,}64 (22)2=24=50100=0,50\left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 = \frac{2}{4} = \frac{50}{100} = 0{,}50

Deoarece 64100>50100  ⟹  45>22\frac{64}{100} > \frac{50}{100} \implies \frac{4}{5} > \frac{\sqrt{2}}{2}, înmulțind cu −1-1 sensul inegalității se schimbă:

−45<−22  ⟹  T<−22-\frac{4}{5} < -\frac{\sqrt{2}}{2} \implies T < -\frac{\sqrt{2}}{2}

(1 punct)


3. În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctele A(2,0)A(2,0) și B(10,4)B(10,4).

(2p) a) Arată că AB=45AB = 4\sqrt{5}.

(3p) b) Determină coordonatele punctului MM, situat pe axa OxOx, aflat la distanțe egale față de punctele AA și BB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)
Metoda 1 (formula distanței carteziene):
Distanța dintre două puncte A(xA,yA)A(x_A, y_A) și B(xB,yB)B(x_B, y_B) este:

AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2}

Înlocuim coordonatele punctelor A(2,0)A(2, 0) și B(10,4)B(10, 4):

AB=(10−2)2+(4−0)2=82+42=64+16=80AB = \sqrt{(10 - 2)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{8^2 + 4^2} = \sqrt{64 + 16} = \sqrt{80}

(1 punct)

Scoatem factorul de sub radical:

AB=16⋅5=45AB = \sqrt{16 \cdot 5} = 4\sqrt{5}

(1 punct)

(Metoda 2, conform baremului: fie C(10,0)C(10, 0) proiecția punctului BB pe axa OxOx. În triunghiul dreptunghic ACBACB, catetele sunt AC=10−2=8AC = 10 - 2 = 8 și BC=4−0=4BC = 4 - 0 = 4. Prin teorema lui Pitagora, AB=82+42=45AB = \sqrt{8^2 + 4^2} = 4\sqrt{5}).

b)
Punctul MM este situat pe axa OxOx, deci ordonata sa este zero:

M(m,0),m∈RM(m, 0), \quad m \in \mathbb{R}

Distanța de la MM la AA este:

AM=∣m−2∣AM = |m - 2|

(1 punct)

Distanța de la MM la BB este:

BM=(m−10)2+(0−4)2=(m−10)2+16BM = \sqrt{(m - 10)^2 + (0 - 4)^2} = \sqrt{(m - 10)^2 + 16}

Punctul MM este la distanțe egale față de AA și BB, adică AM=BMAM = BM, deci AM2=BM2AM^2 = BM^2:

(m−2)2=(m−10)2+16(m - 2)^2 = (m - 10)^2 + 16

(1 punct)

Dezvoltăm pătratele binomului:

m2−4m+4=m2−20m+100+16m^2 - 4m + 4 = m^2 - 20m + 100 + 16

Reducem m2m^2:

−4m+4=−20m+116-4m + 4 = -20m + 116 20m−4m=116−4  ⟹  16m=11220m - 4m = 116 - 4 \implies 16m = 112 m=11216=7m = \frac{112}{16} = 7

Coordonatele punctului căutat sunt M(7,0)M(7, 0). (1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO. Punctele A,B,CA, B, C și DD aparțin cercului, astfel încât ABCDABCD este pătrat, cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul arcului mic ADAD, iar dreptele ADAD și BMBM se intersectează în punctul PP.

Cercul de centru O cu pătratul ABCD și punctul M

(2p) a) Arată că MO=22 cmMO = 2\sqrt{2}\text{ cm}.

(3p) b) Demonstrează că tangenta unghiului BPABPA este egală cu 1+21 + \sqrt{2}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare cerc cu centrul O și pătratul ABCD

a)
În pătratul ABCDABCD cu latura AB=4 cmAB = 4\text{ cm}, diagonala BDBD are lungimea:

BD=AB2=42 cmBD = AB\sqrt{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)

Pătratul ABCDABCD fiind înscris în cercul de centru OO, diagonalele sale sunt diametre ale cercului, iar punctul OO este centrul cercului și mijlocul segmentului BDBD.

Raza cercului este:

OB=BD2=422=22 cmOB = \frac{BD}{2} = \frac{4\sqrt{2}}{2} = 2\sqrt{2}\text{ cm}

Deoarece punctul MM se află pe cerc, segmentul MOMO este o rază a cercului:

MO=OB=22 cmMO = OB = 2\sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)

b)
Fie QQ punctul de intersecție a dreptelor OMOM și ADAD.

În triunghiul isoscel OADOAD (OA=OD=ROA = OD = R), semidreapta OMOM trece prin mijlocul arcului mic ADAD, deci OMOM este bisectoarea unghiului la centru ∠AOD\angle AOD.

Într-un triunghi isoscel, bisectoarea unghiului de la vârf este și înălțime și mediană, așadar:

OQ⊥ADșiQ este mijlocul segmentului ADOQ \perp AD \quad \text{și} \quad Q \text{ este mijlocul segmentului } AD

Distanța de la centrul pătratului la latura sa este jumătate din latură:

OQ=AB2=42=2 cmOQ = \frac{AB}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}

Lungimea segmentului MQMQ este diferența dintre rază și apotemă:

MQ=MO−OQ=22−2=2(2−1) cmMQ = MO - OQ = 2\sqrt{2} - 2 = 2(\sqrt{2} - 1)\text{ cm}

(1 punct)

Deoarece MQ⊥ADMQ \perp AD și latura pătratului BA⊥ADBA \perp AD, rezultă:

MQ∥BAMQ \parallel BA

În triunghiul BPABPA, din MQ∥BAMQ \parallel BA rezultă asemănarea triunghiurilor:

△MPQ∼△BPA  ⟹  MQBA=PQPA\triangle MPQ \sim \triangle BPA \implies \frac{MQ}{BA} = \frac{PQ}{PA}

Punctul QQ este mijlocul laturii ADAD, deci AQ=AD2=2 cmAQ = \frac{AD}{2} = 2\text{ cm}. Punctul PP aparține segmentului AQAQ, prin urmare:

PQ=AQ−PA=2−PAPQ = AQ - PA = 2 - PA

Înlocuim în relația de proporționalitate:

2(2−1)4=2−PAPA  ⟹  2−12=2PA−1\frac{2(\sqrt{2} - 1)}{4} = \frac{2 - PA}{PA} \implies \frac{\sqrt{2} - 1}{2} = \frac{2}{PA} - 1 2PA=1+2−12=2+12  ⟹  BAPA=4PA=2⋅2+12=1+2\frac{2}{PA} = 1 + \frac{\sqrt{2} - 1}{2} = \frac{\sqrt{2} + 1}{2} \implies \frac{BA}{PA} = \frac{4}{PA} = 2 \cdot \frac{\sqrt{2} + 1}{2} = 1 + \sqrt{2}

(1 punct)

În triunghiul BAPBAP, dreptunghic în AA (∠BAP=90∘\angle BAP = 90^\circ):

tg(∠BPA)=BAPA=1+2\mathrm{tg}(\angle BPA) = \frac{BA}{PA} = 1 + \sqrt{2}

(1 punct)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului ACAC, punctul PP este proiecția punctului MM pe dreapta BCBC și punctul QQ este proiecția punctului PP pe dreapta ABAB.

Triunghi echilateral ABC cu M, P, Q

(2p) a) Arată că PC=2 cmPC = 2\text{ cm}.

(3p) b) Determină aria triunghiului MPQMPQ.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare triunghiul echilateral ABC

a)
Deoarece MM este mijlocul laturii AC=8 cmAC = 8\text{ cm}, avem:

MC=AC2=82=4 cmMC = \frac{AC}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

(1 punct)

Punctul PP este proiecția lui MM pe BCBC, deci MP⊥BCMP \perp BC, iar triunghiul MPCMPC este dreptunghic în PP.

Deoarece triunghiul ABCABC este echilateral, ∠C=60∘\angle C = 60^\circ. În triunghiul MPCMPC:

∠PMC=90∘−∠C=90∘−60∘=30∘\angle PMC = 90^\circ - \angle C = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta PCPC opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuza MCMC:

PC=MC2=42=2 cmPC = \frac{MC}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}

(1 punct)

b)
Calculăm lungimea segmentului BPBP:

BP=BC−PC=8−2=6 cmBP = BC - PC = 8 - 2 = 6\text{ cm}

Punctul QQ este proiecția lui PP pe ABAB, deci PQ⊥ABPQ \perp AB, iar triunghiul BQPBQP este dreptunghic în QQ.

Deoarece ∠B=60∘\angle B = 60^\circ, calculăm cateta PQPQ:

PQ=BP⋅sin⁡(∠B)=6⋅sin⁡60∘=6⋅32=33 cmPQ = BP \cdot \sin(\angle B) = 6 \cdot \sin 60^\circ = 6 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

În triunghiul dreptunghic BQPBQP, măsura unghiului ∠BPQ\angle BPQ este:

∠BPQ=90∘−∠B=90∘−60∘=30∘\angle BPQ = 90^\circ - \angle B = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Unghiul ∠BPM\angle BPM este drept (∠BPM=90∘\angle BPM = 90^\circ), deci unghiul ∠MPQ\angle MPQ are măsura:

∠MPQ=∠BPM−∠BPQ=90∘−30∘=60∘\angle MPQ = \angle BPM - \angle BPQ = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

Fie TT proiecția punctului QQ pe dreapta MPMP (QT⊥MPQT \perp MP, cu T∈MPT \in MP). În triunghiul dreptunghic PTQPTQ (∠PTQ=90∘\angle PTQ = 90^\circ):

QT=PQ⋅sin⁡(∠MPQ)=33⋅sin⁡60∘=33⋅32=92 cmQT = PQ \cdot \sin(\angle MPQ) = 3\sqrt{3} \cdot \sin 60^\circ = 3\sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{9}{2}\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm cateta MPMP din triunghiul dreptunghic MPCMPC:

MP=MC⋅sin⁡60∘=4⋅32=23 cmMP = MC \cdot \sin 60^\circ = 4 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 2\sqrt{3}\text{ cm}

Segmentul QTQT este înălțimea triunghiului MPQMPQ corespunzătoare bazei MPMP. Calculăm aria:

A△MPQ=MP⋅QT2=23⋅922=932 cm2\mathcal{A}_{\triangle MPQ} = \frac{MP \cdot QT}{2} = \frac{2\sqrt{3} \cdot \frac{9}{2}}{2} = \frac{9\sqrt{3}}{2}\text{ cm}^2

(1 punct)


6. În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat ABCDABCD, cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul muchiei ADAD și punctul PP este simetricul punctului BB față de punctul MM.

Tetraedrul regulat ABCD cu punctul M și simetricul P

(2p) a) Arată că CP=62 cmCP = 6\sqrt{2}\text{ cm}.

(3p) b) Arată că sinusul unghiului dreptelor DPDP și CMCM este egal cu 336\frac{\sqrt{33}}{6}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare tetraedrul regulat ABCD

a)
Tetraedrul ABCDABCD fiind regulat de muchie 6 cm6\text{ cm}, toate fețele sale sunt triunghiuri echilaterale congruente de latură 6 cm6\text{ cm}.

În triunghiul echilateral ABDABD, MM este mijlocul laturii ADAD, deci BMBM este mediană și înălțime:

BM=AB32=632=33 cmBM = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

Similar, în triunghiul echilateral ACDACD, MM este mijlocul laturii ADAD, deci CMCM este mediană și înălțime:

CM=AC32=33 cmCM = \frac{AC\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

Punctul PP este simetricul punctului BB față de MM, deci MM este mijlocul segmentului BPBP:

BP=2⋅BM=2⋅33=63 cmBP = 2 \cdot BM = 2 \cdot 3\sqrt{3} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

În triunghiul PCBPCB, segmentul CMCM este mediană dusă din vârful CC pe latura BPBP. Observăm că:

CM=33 cm=BP2CM = 3\sqrt{3}\text{ cm} = \frac{BP}{2}

Conform reciprocei teoremei medianei, dacă lungimea unei mediane este egală cu jumătatea lungimii laturii pe care cade, atunci triunghiul este dreptunghic. Deducem că triunghiul PCBPCB este dreptunghic în CC (∠PCB=90∘\angle PCB = 90^\circ). (1 punct)

Aplicăm teorema lui Pitagora în △PCB\triangle PCB:

PC2=BP2−BC2=(63)2−62=108−36=72PC^2 = BP^2 - BC^2 = (6\sqrt{3})^2 - 6^2 = 108 - 36 = 72 PC=72=62 cmPC = \sqrt{72} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)

b)
Fie EE mijlocul muchiei BDBD.

În triunghiul PDBPDB, MM este mijlocul segmentului BPBP, iar EE este mijlocul segmentului BDBD. Rezultă că segmentul MEME este linie mijlocie în △PDB\triangle PDB:

ME∥DPșiME=DP2ME \parallel DP \quad \text{și} \quad ME = \frac{DP}{2}

Deoarece ME∥DPME \parallel DP, unghiul dintre dreptele DPDP și CMCM este egal cu unghiul dintre dreptele paralele MEME și CMCM:

∠(DP,CM)=∠(ME,CM)=∠CME\angle(DP, CM) = \angle(ME, CM) = \angle CME

(1 punct)

În patrulaterul ABDPABDP, diagonalele ADAD și BPBP au același mijloc MM, deci ABDPABDP este paralelogram. Rezultă că laturile opuse sunt congruente:

DP=AB=6 cmDP = AB = 6\text{ cm}

Lungimea liniei mijlocii este:

ME=DP2=62=3 cmME = \frac{DP}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

În triunghiul echilateral BCDBCD, EE este mijlocul laturii BDBD, deci CECE este mediană și înălțime:

CE=BC32=33 cmCE = \frac{BC\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

Cum CM=33 cmCM = 3\sqrt{3}\text{ cm} și CE=33 cmCE = 3\sqrt{3}\text{ cm}, triunghiul MCEMCE este isoscel de bază MEME. (1 punct)

Fie FF mijlocul segmentului MEME. În triunghiul isoscel MCEMCE, mediana CFCF este și înălțime:

CF⊥MEșiMF=ME2=32=1,5 cmCF \perp ME \quad \text{și} \quad MF = \frac{ME}{2} = \frac{3}{2} = 1{,}5\text{ cm}

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic CFMCFM (∠CFM=90∘\angle CFM = 90^\circ):

CF=CM2−MF2=(33)2−(32)2=27−94=994=3112 cmCF = \sqrt{CM^2 - MF^2} = \sqrt{(3\sqrt{3})^2 - \left(\frac{3}{2}\right)^2} = \sqrt{27 - \frac{9}{4}} = \sqrt{\frac{99}{4}} = \frac{3\sqrt{11}}{2}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic CFMCFM, calculăm sinusul unghiului ∠CMF\angle CMF:

sin⁡(∠CMF)=CFCM=311233=1123=11⋅32⋅3=336\sin(\angle CMF) = \frac{CF}{CM} = \frac{\frac{3\sqrt{11}}{2}}{3\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{11}}{2\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{11} \cdot \sqrt{3}}{2 \cdot 3} = \frac{\sqrt{33}}{6}

Cum ∠(DP,CM)=∠CMF\angle(DP, CM) = \angle CMF, obținem că sinusul unghiului dreptelor DPDP și CMCM este egal cu 336\frac{\sqrt{33}}{6}. (1 punct)