BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Rezervă

Evaluare Națională 2026 — Rezervă

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 27−24:327 - 24 : 3 este egal cu: (5p)

  • a) 1919
  • b) 1717
  • c) 11
  • d) 00
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor; mai întâi efectuăm împărțirea:
24:3=824 : 3 = 8
  • Efectuăm apoi scăderea:
27−8=1927 - 8 = 19
  • Răspunsul corect este varianta a).

(5p)


2. Știind că a3=b4=5\frac{a}{3} = \frac{b}{4} = 5, rezultatul calculului a+ba + b este egal cu: (5p)

  • a) 77
  • b) 1010
  • c) 1212
  • d) 3535
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din egalitatea rapoartelor aflăm valorile numerelor aa și bb:
a3=5  ⟹  a=3⋅5=15\frac{a}{3} = 5 \implies a = 3 \cdot 5 = 15 b4=5  ⟹  b=4⋅5=20\frac{b}{4} = 5 \implies b = 4 \cdot 5 = 20
  • Calculăm suma cerută:
a+b=15+20=35a + b = 15 + 20 = 35
  • Răspunsul corect este varianta d).

(5p)


3. Soluția ecuației 5−x=55 - x = 5 este numărul: (5p)

  • a) −10-10
  • b) −1-1
  • c) 00
  • d) 1010
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Izolăm termenul necunoscut xx prin scăderea lui 55 din ambii membri:
5−x=5  ⟺  −x=5−5  ⟺  −x=0  ⟺  x=05 - x = 5 \iff -x = 5 - 5 \iff -x = 0 \iff x = 0
  • Răspunsul corect este varianta c).

(5p)


4. Inversul numărului 59\frac{5}{9} este numărul: (5p)

  • a) −95-\frac{9}{5}
  • b) −59-\frac{5}{9}
  • c) 59\frac{5}{9}
  • d) 95\frac{9}{5}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Inversul unei fracții ab\frac{a}{b} (cu a,b≠0a, b \neq 0) este fracția ba\frac{b}{a}, deoarece ab⋅ba=1\frac{a}{b} \cdot \frac{b}{a} = 1.
  • Pentru numărul 59\frac{5}{9}, inversul său este:
(59)−1=95\left(\frac{5}{9}\right)^{-1} = \frac{9}{5}
  • Răspunsul corect este varianta d).

(5p)


5. Patru elevi, Mihai, Cristina, Ionuț și Ana, calculează produsul numerelor a=5−26a = 5 - 2\sqrt{6} și b=5+26b = 5 + 2\sqrt{6}. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

MihaiCristinaIonuțAna
101011464\sqrt{6}10+4610 + 4\sqrt{6}

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

  • a) Mihai
  • b) Cristina
  • c) Ionuț
  • d) Ana
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula diferenței de pătrate (x−y)(x+y)=x2−y2(x - y)(x + y) = x^2 - y^2:
a⋅b=(5−26)(5+26)=52−(26)2a \cdot b = (5 - 2\sqrt{6})(5 + 2\sqrt{6}) = 5^2 - (2\sqrt{6})^2
  • Calculăm pătratele:
52=25,(26)2=4⋅6=245^2 = 25, \quad (2\sqrt{6})^2 = 4 \cdot 6 = 24 a⋅b=25−24=1a \cdot b = 25 - 24 = 1
  • Rezultatul 11 a fost obținut de Cristina.
  • Răspunsul corect este varianta b).

(5p)


6. Un telefon care costă 10001000 de lei se scumpește cu 20%20\%. Matei afirmă: „Noul preț al telefonului este 12001200 de lei.”. Afirmația lui Matei este: (5p)

  • a) adevărată
  • b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea scumpirii:
20% din 1000=20100⋅1000=200 lei20\% \text{ din } 1000 = \frac{20}{100} \cdot 1000 = 200 \text{ lei}
  • Calculăm noul preț adăugând scumpirea la prețul inițial:
1000+200=1200 lei1000 + 200 = 1200 \text{ lei}
  • Afirmația lui Matei este adevărată.
  • Răspunsul corect este varianta a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele AA, BB, CC și DD sunt coliniare, în această ordine. Dacă AB=2 cmAB = 2\text{ cm}, CD=2⋅ABCD = 2 \cdot AB și AD=9 cmAD = 9\text{ cm}, atunci lungimea segmentului BCBC este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 1

  • a) 3 cm3\text{ cm}
  • b) 5 cm5\text{ cm}
  • c) 6 cm6\text{ cm}
  • d) 7 cm7\text{ cm}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm lungimea segmentului CDCD:
CD=2⋅AB=2⋅2 cm=4 cmCD = 2 \cdot AB = 2 \cdot 2\text{ cm} = 4\text{ cm}
  • Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, lungimea segmentului ADAD este suma lungimilor segmentelor componente:
AD=AB+BC+CDAD = AB + BC + CD 9=2+BC+4  ⟹  9=6+BC  ⟹  BC=9−6=3 cm9 = 2 + BC + 4 \implies 9 = 6 + BC \implies BC = 9 - 6 = 3\text{ cm}
  • Răspunsul corect este varianta a).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile congruente ∢AOB\sphericalangle AOB, ∢BOC\sphericalangle BOC și ∢COA\sphericalangle COA. Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului ∢AOB\sphericalangle AOB și semidreapta OEOE este bisectoarea unghiului ∢DOB\sphericalangle DOB. Măsura unghiului ∢EOC\sphericalangle EOC este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 2

  • a) 60∘60^\circ
  • b) 90∘90^\circ
  • c) 120∘120^\circ
  • d) 150∘150^\circ
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiurile ∢AOB\sphericalangle AOB, ∢BOC\sphericalangle BOC și ∢COA\sphericalangle COA sunt formate în jurul punctului OO și sunt congruente:
m(∢AOB)=m(∢BOC)=m(∢COA)=360∘3=120∘m(\sphericalangle AOB) = m(\sphericalangle BOC) = m(\sphericalangle COA) = \frac{360^\circ}{3} = 120^\circ
  • Semidreapta ODOD fiind bisectoarea unghiului ∢AOB\sphericalangle AOB:
m(∢DOB)=m(∢AOB)2=120∘2=60∘m(\sphericalangle DOB) = \frac{m(\sphericalangle AOB)}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ
  • Semidreapta OEOE fiind bisectoarea unghiului ∢DOB\sphericalangle DOB:
m(∢EOB)=m(∢DOB)2=60∘2=30∘m(\sphericalangle EOB) = \frac{m(\sphericalangle DOB)}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • Unghiul ∢EOC\sphericalangle EOC este format din unghiurile adiacente ∢EOB\sphericalangle EOB și ∢BOC\sphericalangle BOC:
m(∢EOC)=m(∢EOB)+m(∢BOC)=30∘+120∘=150∘m(\sphericalangle EOC) = m(\sphericalangle EOB) + m(\sphericalangle BOC) = 30^\circ + 120^\circ = 150^\circ
  • Răspunsul corect este varianta d).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu BC=4 cmBC = 4\text{ cm} și măsura unghiului CC este egală cu 30∘30^\circ. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC. Perimetrul triunghiului ABMABM este egal cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 3

  • a) 3 cm3\text{ cm}
  • b) 6 cm6\text{ cm}
  • c) 8 cm8\text{ cm}
  • d) 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC (m(∢A)=90∘m(\sphericalangle A) = 90^\circ), cateta ABAB este opusă unghiului de 30∘30^\circ:
AB=BC2=42=2 cmAB = \frac{BC}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}
  • Punctul MM este mijlocul ipotenuzei BCBC, deci:
BM=BC2=2 cmBM = \frac{BC}{2} = 2\text{ cm}
  • Segmentul AMAM este mediana corespunzătoare ipotenuzei:
AM=BC2=2 cmAM = \frac{BC}{2} = 2\text{ cm}
  • Triunghiul ABMABM are laturile egale AB=BM=AM=2 cmAB = BM = AM = 2\text{ cm}, deci este echilateral. Perimetrul său este:
P△ABM=AB+BM+AM=2+2+2=6 cm\mathcal{P}_{\triangle ABM} = AB + BM + AM = 2 + 2 + 2 = 6\text{ cm}
  • Răspunsul corect este varianta b).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD, cu AB∥CDAB \parallel CD și AD=BC=DCAD = BC = DC. Măsura unghiului DACDAC este egală cu 20∘20^\circ. Măsura unghiului ABCABC este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 4

  • a) 20∘20^\circ
  • b) 30∘30^\circ
  • c) 40∘40^\circ
  • d) 60∘60^\circ
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece AD=BCAD = BC, trapezul ABCDABCD este isoscel, deci unghiurile de la bază sunt congruente: m(∢ABC)=m(∢DAB)m(\sphericalangle ABC) = m(\sphericalangle DAB).
  • În triunghiul ADCADC, avem AD=DCAD = DC, deci △ADC\triangle ADC este isoscel de bază ACAC:
m(∢DCA)=m(∢DAC)=20∘m(\sphericalangle DCA) = m(\sphericalangle DAC) = 20^\circ
  • Deoarece AB∥CDAB \parallel CD și ACAC este secantă, unghiurile alterne interne ∢CAB\sphericalangle CAB și ∢DCA\sphericalangle DCA sunt congruente:
m(∢CAB)=m(∢DCA)=20∘m(\sphericalangle CAB) = m(\sphericalangle DCA) = 20^\circ
  • Măsura unghiului DABDAB este:
m(∢DAB)=m(∢DAC)+m(∢CAB)=20∘+20∘=40∘m(\sphericalangle DAB) = m(\sphericalangle DAC) + m(\sphericalangle CAB) = 20^\circ + 20^\circ = 40^\circ
  • Trapezul fiind isoscel:
m(∢ABC)=m(∢DAB)=40∘m(\sphericalangle ABC) = m(\sphericalangle DAB) = 40^\circ
  • Răspunsul corect este varianta c).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, înscris în cercul de centru OO. Dacă măsura unghiului ABOABO este egală cu 30∘30^\circ, atunci măsura unghiului ACBACB este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 5

  • a) 30∘30^\circ
  • b) 60∘60^\circ
  • c) 90∘90^\circ
  • d) 120∘120^\circ
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În cercul de centru OO, segmentele OAOA și OBOB sunt raze, deci OA=OBOA = OB.
  • Triunghiul AOBAOB este isoscel de vârf OO, deci:
m(∢BAO)=m(∢ABO)=30∘m(\sphericalangle BAO) = m(\sphericalangle ABO) = 30^\circ
  • Calculăm măsura unghiului la centru ∢AOB\sphericalangle AOB:
m(∢AOB)=180∘−(30∘+30∘)=180∘−60∘=120∘m(\sphericalangle AOB) = 180^\circ - (30^\circ + 30^\circ) = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ
  • Măsura arcului subîntins este m(AB⌢)=m(∢AOB)=120∘m(\overparen{AB}) = m(\sphericalangle AOB) = 120^\circ.
  • Unghiul ∢ACB\sphericalangle ACB este unghi înscris în cerc care subîntinde același arc AB⌢\overparen{AB}:
m(∢ACB)=m(AB⌢)2=120∘2=60∘m(\sphericalangle ACB) = \frac{m(\overparen{AB})}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ
  • Răspunsul corect este varianta b).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Măsura unghiului dreptelor ACAC și C′D′C'D' este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 6

  • a) 30∘30^\circ
  • b) 45∘45^\circ
  • c) 60∘60^\circ
  • d) 90∘90^\circ
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', muchia C′D′C'D' este paralelă cu muchia CDCD:
C′D′∥CDC'D' \parallel CD
  • Unghiul dintre dreptele ACAC și C′D′C'D' este unghiul dintre ACAC și CDCD, adică ∢ACD\sphericalangle ACD.
  • În pătratul ABCDABCD, diagonala ACAC este bisectoarea unghiului drept ∢BCD\sphericalangle BCD:
m(∢ACD)=90∘2=45∘m(\sphericalangle ACD) = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ
  • Prin urmare, măsura unghiului dreptelor ACAC și C′D′C'D' este 45∘45^\circ.
  • Răspunsul corect este varianta b).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Maria are o sumă de bani. În prima zi cheltuiește un sfert din această sumă. În a doua zi cheltuiește un sfert din suma rămasă. În a treia zi, Maria cheltuiește 4545 de lei și constată că i-a rămas un sfert din suma de bani pe care a avut-o inițial.

(2p) a) Este posibil ca Maria să fi cheltuit în a doua zi mai mult decât în prima zi? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Determină suma de bani pe care a avut-o Maria inițial.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Fie xx suma inițială de bani pe care a avut-o Maria (x>0x > 0).
  • În prima zi cheltuiește:
S1=14xS_1 = \frac{1}{4}x
  • Suma rămasă după prima zi este:
R1=x−14x=34xR_1 = x - \frac{1}{4}x = \frac{3}{4}x
  • În a doua zi cheltuiește un sfert din suma rămasă:
S2=14R1=14⋅34x=316xS_2 = \frac{1}{4} R_1 = \frac{1}{4} \cdot \frac{3}{4}x = \frac{3}{16}x

(1p)

  • Comparăm sumele S1S_1 și S2S_2:
S1=14x=416x,S2=316xS_1 = \frac{1}{4}x = \frac{4}{16}x, \quad S_2 = \frac{3}{16}x
  • Deoarece 316x<416x\frac{3}{16}x < \frac{4}{16}x, avem S2<S1S_2 < S_1.
  • Prin urmare, nu este posibil ca Maria să fi cheltuit în a doua zi mai mult decât în prima zi.

(1p)


b)

  • Suma rămasă după a doua zi este:
R2=R1−S2=34x−316x=12x−3x16=916xR_2 = R_1 - S_2 = \frac{3}{4}x - \frac{3}{16}x = \frac{12x - 3x}{16} = \frac{9}{16}x
  • În a treia zi cheltuiește 4545 de lei și îi rămâne 14x\frac{1}{4}x:
R2−45=14x  ⟺  916x−45=416xR_2 - 45 = \frac{1}{4}x \iff \frac{9}{16}x - 45 = \frac{4}{16}x

(1p)

  • Rezolvăm ecuația:
916x−416x=45  ⟺  516x=45\frac{9}{16}x - \frac{4}{16}x = 45 \iff \frac{5}{16}x = 45

(1p)

x=45⋅165=9⋅16=144 leix = \frac{45 \cdot 16}{5} = 9 \cdot 16 = 144 \text{ lei}
  • Suma inițială a Mariei a fost de 144144 de lei.

(1p)


2. Se consideră expresia: E(x)=(7x2−4+2x−2+3x+2):5(x2+2x+1)x−2E(x) = \left( \frac{7}{x^2 - 4} + \frac{2}{x - 2} + \frac{3}{x + 2} \right) : \frac{5(x^2 + 2x + 1)}{x - 2} unde xx este număr real, x≠−2x \neq -2, x≠−1x \neq -1 și x≠2x \neq 2.

(2p) a) Arată că 7x2−4+2x−2+3x+2=5(x+1)(x−2)(x+2)\frac{7}{x^2 - 4} + \frac{2}{x - 2} + \frac{3}{x + 2} = \frac{5(x + 1)}{(x - 2)(x + 2)}, pentru orice număr real xx, x≠−2x \neq -2 și x≠2x \neq 2.

(3p) b) Determină numărul natural nn, n≠2n \neq 2, pentru care E(n)=16E(n) = \frac{1}{6}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Observăm că x2−4=(x−2)(x+2)x^2 - 4 = (x - 2)(x + 2). Numitorul comun al celor trei fracții este (x−2)(x+2)(x - 2)(x + 2).
  • Aducem fracțiile la același numitor amplificând a doua fracție cu (x+2)(x + 2) și a treia cu (x−2)(x - 2):
7(x−2)(x+2)+2(x+2)(x−2)(x+2)+3(x−2)(x−2)(x+2)\frac{7}{(x - 2)(x + 2)} + \frac{2(x + 2)}{(x - 2)(x + 2)} + \frac{3(x - 2)}{(x - 2)(x + 2)} =7+2(x+2)+3(x−2)(x−2)(x+2)= \frac{7 + 2(x + 2) + 3(x - 2)}{(x - 2)(x + 2)}

(1p)

  • Desfacem parantezele la numărător și restrângem termenii asemenea:
7+2x+4+3x−6=5x+5=5(x+1)7 + 2x + 4 + 3x - 6 = 5x + 5 = 5(x + 1)
  • Rezultă:
7x2−4+2x−2+3x+2=5(x+1)(x−2)(x+2)\frac{7}{x^2 - 4} + \frac{2}{x - 2} + \frac{3}{x + 2} = \frac{5(x + 1)}{(x - 2)(x + 2)}

pentru orice x∈R∖{−2,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 2\}.

(1p)


b)

  • Folosind formula x2+2x+1=(x+1)2x^2 + 2x + 1 = (x + 1)^2, rescriem împărțitorul:
5(x2+2x+1)x−2=5(x+1)2x−2\frac{5(x^2 + 2x + 1)}{x - 2} = \frac{5(x + 1)^2}{x - 2}
  • Înlocuim paranteza calculată la punctul a) și transformăm împărțirea în înmulțire cu inversa fracției:
E(x)=5(x+1)(x−2)(x+2)⋅x−25(x+1)2=1(x+1)(x+2)E(x) = \frac{5(x + 1)}{(x - 2)(x + 2)} \cdot \frac{x - 2}{5(x + 1)^2} = \frac{1}{(x + 1)(x + 2)}

pentru orice x∈R∖{−2,−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\}.

(1p)

  • Punem condiția E(n)=16E(n) = \frac{1}{6} pentru numărul natural nn (n≠2n \neq 2):
1(n+1)(n+2)=16  ⟺  (n+1)(n+2)=6\frac{1}{(n + 1)(n + 2)} = \frac{1}{6} \iff (n + 1)(n + 2) = 6

(1p)

  • Rezolvăm ecuația:
n2+3n+2=6  ⟺  n2+3n−4=0n^2 + 3n + 2 = 6 \iff n^2 + 3n - 4 = 0 (n−1)(n+4)=0  ⟹  n=1saun=−4(n - 1)(n + 4) = 0 \implies n = 1 \quad \text{sau} \quad n = -4
  • Deoarece nn este număr natural, obținem n=1n = 1.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=32x+3f(x) = \frac{3}{2}x + 3.

(2p) a) Arată că f(−1)+f(1)=6f(-1) + f(1) = 6.

(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Arată că distanța de la punctul C(2,3)C(2, 3) la dreapta ABAB este egală cu 61313\frac{6\sqrt{13}}{13}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm f(−1)f(-1):
f(−1)=32⋅(−1)+3=−32+62=32f(-1) = \frac{3}{2} \cdot (-1) + 3 = -\frac{3}{2} + \frac{6}{2} = \frac{3}{2}

(1p)

  • Calculăm f(1)f(1):
f(1)=32⋅1+3=32+62=92f(1) = \frac{3}{2} \cdot 1 + 3 = \frac{3}{2} + \frac{6}{2} = \frac{9}{2}
  • Adunăm cele două valori:
f(−1)+f(1)=32+92=122=6f(-1) + f(1) = \frac{3}{2} + \frac{9}{2} = \frac{12}{2} = 6

(1p)


b)

  • Determinăm coordonatele punctelor de intersecție cu axele carteziene:
    • Cu axa OxOx (y=0y = 0): f(x)=0  ⟺  32x+3=0  ⟺  32x=−3  ⟺  x=−2  ⟹  A(−2,0)f(x) = 0 \iff \frac{3}{2}x + 3 = 0 \iff \frac{3}{2}x = -3 \iff x = -2 \implies A(-2, 0).
    • Cu axa OyOy (x=0x = 0): y=f(0)=32⋅0+3=3  ⟹  B(0,3)y = f(0) = \frac{3}{2} \cdot 0 + 3 = 3 \implies B(0, 3).

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic AOBAOB (cu m(∢AOB)=90∘m(\sphericalangle AOB) = 90^\circ), lungimile catetelor sunt OA=∣−2∣=2OA = |-2| = 2 și OB=3OB = 3.
  • Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza ABAB:
AB=OA2+OB2=22+32=4+9=13AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{2^2 + 3^2} = \sqrt{4 + 9} = \sqrt{13}

(1p)

Graficul funcției f și distanța de la punctul C la dreapta AB

  • Punctul CC are coordonatele (2,3)(2, 3), iar BB are coordonatele (0,3)(0, 3).
  • Deoarece yB=yC=3y_B = y_C = 3, segmentul BCBC este paralel cu axa OxOx, având lungimea:
BC=∣xC−xB∣=∣2−0∣=2BC = |x_C - x_B| = |2 - 0| = 2
  • În triunghiul ABCABC, înălțimea corespunzătoare laturii BCBC este distanța de la punctul A(−2,0)A(-2, 0) la dreapta orizontală BCBC (y=3y = 3):
hA=∣yB−yA∣=3−0=3h_A = |y_B - y_A| = 3 - 0 = 3
  • Calculăm aria triunghiului ABCABC:
A△ABC=BC⋅hA2=2⋅32=3\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{BC \cdot h_A}{2} = \frac{2 \cdot 3}{2} = 3
  • Pe de altă parte, exprimând aria triunghiului ABCABC considerând baza ABAB:
A△ABC=AB⋅d(C,AB)2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot d(C, AB)}{2}
  • Egalăm cele două expresii ale ariei:
13⋅d(C,AB)2=3  ⟺  13⋅d(C,AB)=6  ⟺  d(C,AB)=613=61313\frac{\sqrt{13} \cdot d(C, AB)}{2} = 3 \iff \sqrt{13} \cdot d(C, AB) = 6 \iff d(C, AB) = \frac{6}{\sqrt{13}} = \frac{6\sqrt{13}}{13}

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul dreptunghic isoscel ABCABC, cu AB=ACAB = AC. Punctul OO este mijlocul laturii BCBC, iar punctele AA și DD sunt de o parte și de alta a dreptei BCBC, astfel încât m(∢BDC)=90∘m(\sphericalangle BDC) = 90^\circ și m(∢BCD)=60∘m(\sphericalangle BCD) = 60^\circ.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Demonstrează că AO=CDAO = CD.

(3p) b) Arată că AB=CEAB = CE, unde punctul EE aparține segmentului BDBD, astfel încât m(∢BCE)=15∘m(\sphericalangle BCE) = 15^\circ.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • În triunghiul dreptunghic isoscel ABCABC (m(∢BAC)=90∘m(\sphericalangle BAC) = 90^\circ), segmentul AOAO este mediana corespunzătoare ipotenuzei BCBC:
AO=BC2AO = \frac{BC}{2}

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic BDCBDC (m(∢BDC)=90∘m(\sphericalangle BDC) = 90^\circ), avem:
m(∢DBC)=90∘−m(∢BCD)=90∘−60∘=30∘m(\sphericalangle DBC) = 90^\circ - m(\sphericalangle BCD) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta CDCD opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:
CD=BC2CD = \frac{BC}{2}
  • Deoarece AO=BC2AO = \frac{BC}{2} și CD=BC2CD = \frac{BC}{2}, rezultă AO=CDAO = CD.

(1p)


b)

  • Calculăm măsura unghiului ∢ECD\sphericalangle ECD:
m(∢ECD)=m(∢BCD)−m(∢BCE)=60∘−15∘=45∘m(\sphericalangle ECD) = m(\sphericalangle BCD) - m(\sphericalangle BCE) = 60^\circ - 15^\circ = 45^\circ

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic CDECDE (m(∢CDE)=90∘m(\sphericalangle CDE) = 90^\circ), avem m(∢ECD)=45∘m(\sphericalangle ECD) = 45^\circ, deci △CDE\triangle CDE este dreptunghic isoscel cu:
DE=CDDE = CD
  • Pe de altă parte, în triunghiul dreptunghic isoscel ABCABC, mediana AOAO corespunzătoare bazei BCBC este și înălțime, deci AO⊥BCAO \perp BC, de unde m(∢AOB)=90∘m(\sphericalangle AOB) = 90^\circ.
  • Deoarece OO este mijlocul lui BCBC, avem:
OB=BC2=CD=DEOB = \frac{BC}{2} = CD = DE

(1p)

Construcție geometrică ajutătoare — Exercițiul 4

  • Comparăm triunghiurile dreptunghice △AOB\triangle AOB și △CDE\triangle CDE:
    • m(∢AOB)=m(∢CDE)=90∘m(\sphericalangle AOB) = m(\sphericalangle CDE) = 90^\circ
    • AO=CDAO = CD (demonstrat la punctul a)
    • OB=DEOB = DE
  • Conform cazului de congruență Catetă-Catetă (C.C.):
△AOB≡△CDE\triangle AOB \equiv \triangle CDE
  • Din congruența triunghiurilor rezultă egalitatea ipotenuzelor:
AB=CEAB = CE

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și BC=3 cmBC = 3\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii ABAB, iar dreptele ACAC și DMDM se intersectează în punctul PP.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că CP=2⋅APCP = 2 \cdot AP.

(3p) b) Determină lungimea segmentului MTMT, unde punctul TT este mijlocul segmentului CPCP.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • În dreptunghiul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele: AB∥CDAB \parallel CD, deci și AM∥CDAM \parallel CD.
  • Conform Teoremei fundamentale a asemănării (configurație de clepsidră):
△APM∼△CPD\triangle APM \sim \triangle CPD

(1p)

  • Raportul de asemănare este:
APCP=AMCD\frac{AP}{CP} = \frac{AM}{CD}
  • Punctul MM este mijlocul laturii AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, deci AM=AB2=3 cmAM = \frac{AB}{2} = 3\text{ cm}. Cum CD=AB=6 cmCD = AB = 6\text{ cm}:
APCP=36=12  ⟹  CP=2⋅AP\frac{AP}{CP} = \frac{3}{6} = \frac{1}{2} \implies CP = 2 \cdot AP

(1p)


b)

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC (m(∢B)=90∘m(\sphericalangle B) = 90^\circ), aflăm diagonala ACAC cu teorema lui Pitagora:
AC=AB2+BC2=62+32=36+9=45=35 cmAC = \sqrt{AB^2 + BC^2} = \sqrt{6^2 + 3^2} = \sqrt{36 + 9} = \sqrt{45} = 3\sqrt{5}\text{ cm}
  • Din CP=2⋅APCP = 2 \cdot AP și AP+CP=AC=35 cmAP + CP = AC = 3\sqrt{5}\text{ cm}, obținem:
3AP=35  ⟹  AP=5 cm  ⟹  CP=25 cm3AP = 3\sqrt{5} \implies AP = \sqrt{5}\text{ cm} \implies CP = 2\sqrt{5}\text{ cm}

(1p)

  • Determinăm măsura unghiului ∢DMC\sphericalangle DMC:
    • În triunghiul dreptunghic AMDAMD (m(∢A)=90∘m(\sphericalangle A) = 90^\circ), avem AM=3 cmAM = 3\text{ cm} și AD=3 cmAD = 3\text{ cm}, deci △AMD\triangle AMD este dreptunghic isoscel   ⟹  m(∢AMD)=45∘\implies m(\sphericalangle AMD) = 45^\circ.
    • În triunghiul dreptunghic BMCBMC (m(∢B)=90∘m(\sphericalangle B) = 90^\circ), avem MB=3 cmMB = 3\text{ cm} și BC=3 cmBC = 3\text{ cm}, deci △BMC\triangle BMC este dreptunghic isoscel   ⟹  m(∢BMC)=45∘\implies m(\sphericalangle BMC) = 45^\circ.
    • Punctele A,M,BA, M, B fiind coliniare în această ordine:
m(∢DMC)=180∘−(m(∢AMD)+m(∢BMC))=180∘−(45∘+45∘)=90∘m(\sphericalangle DMC) = 180^\circ - (m(\sphericalangle AMD) + m(\sphericalangle BMC)) = 180^\circ - (45^\circ + 45^\circ) = 90^\circ
  • Deoarece punctul P∈DMP \in DM, deducem că MP⊥MCMP \perp MC, deci triunghiul PMCPMC este dreptunghic în MM (m(∢PMC)=90∘m(\sphericalangle PMC) = 90^\circ).

(1p)

Construcție geometrică ajutătoare — Exercițiul 5

  • În triunghiul dreptunghic PMCPMC, segmentul MTMT este mediana corespunzătoare ipotenuzei CPCP (TT fiind mijlocul lui CPCP).
  • Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:
MT=CP2=252=5 cmMT = \frac{CP}{2} = \frac{2\sqrt{5}}{2} = \sqrt{5}\text{ cm}

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentată piramida regulată VABCDVABCD, cu baza ABCDABCD, VA=AB=12 cmVA = AB = 12\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul muchiei VAVA, iar punctul NN este proiecția punctului MM pe planul (ABC)(ABC).

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că volumul piramidei VABCDVABCD este egal cu 2882 cm3288\sqrt{2}\text{ cm}^3.

(3p) b) Determină tangenta unghiului dintre dreapta MNMN și planul (VAD)(VAD).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Baza ABCDABCD este un pătrat cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Aria bazei este:
AABCD=AB2=122=144 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 12^2 = 144\text{ cm}^2
  • Fie OO punctul de intersecție a diagonalelor ACAC și BDBD (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}). În piramida regulată, înălțimea este VO⊥(ABC)VO \perp (ABC).
  • Calculăm diagonala bazei:
AC=AB2=122 cm  ⟹  OA=AC2=62 cmAC = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm} \implies OA = \frac{AC}{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic VOAVOA (m(∢VOA)=90∘m(\sphericalangle VOA) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:
VO=VA2−OA2=122−(62)2=144−72=72=62 cmVO = \sqrt{VA^2 - OA^2} = \sqrt{12^2 - (6\sqrt{2})^2} = \sqrt{144 - 72} = \sqrt{72} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

  • Calculăm volumul piramidei VABCDVABCD:
VVABCD=AABCD⋅VO3=144⋅623=144⋅22=2882 cm3\mathcal{V}_{VABCD} = \frac{\mathcal{A}_{ABCD} \cdot VO}{3} = \frac{144 \cdot 6\sqrt{2}}{3} = 144 \cdot 2\sqrt{2} = 288\sqrt{2}\text{ cm}^3

(1p)


b)

  • Deoarece NN este proiecția lui MM pe planul (ABC)(ABC), avem MN⊥(ABC)MN \perp (ABC).
  • Cum VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), rezultă că MN∥VOMN \parallel VO.
  • În triunghiul VAOVAO, MN∥VOMN \parallel VO și MM este mijlocul muchiei VAVA, deci MNMN este linie mijlocie.
  • Rezultă că N∈AON \in AO, NN este mijlocul segmentului AOAO și:
MN=VO2=622=32 cmMN = \frac{VO}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  • Construim proiecția punctului NN pe planul (VAD)(VAD):
    • Fie Q∈ADQ \in AD astfel încât NQ⊥ADNQ \perp AD.
    • Deoarece MN⊥(ABC)MN \perp (ABC) și AD⊂(ABC)AD \subset (ABC), rezultă MN⊥ADMN \perp AD.
    • Cum AD⊥NQAD \perp NQ și AD⊥MNAD \perp MN, cu NQ∩MN={N}NQ \cap MN = \{N\}, deducem:
AD⊥(MNQ)AD \perp (MNQ)

(1p)

  • În planul (MNQ)(MNQ), construim NT⊥MQNT \perp MQ, cu T∈MQT \in MQ.
    • Deoarece AD⊥(MNQ)AD \perp (MNQ) și NT⊂(MNQ)NT \subset (MNQ), rezultă NT⊥ADNT \perp AD.
    • Din NT⊥MQNT \perp MQ și NT⊥ADNT \perp AD, cu MQ∩AD={Q}MQ \cap AD = \{Q\} în planul (VAD)(VAD), obținem:
NT⊥(VAD)NT \perp (VAD)
  • Proiecția punctului NN pe planul (VAD)(VAD) este punctul TT.
  • Deoarece M∈VA⊂(VAD)M \in VA \subset (VAD), proiecția punctului MM pe planul (VAD)(VAD) este chiar MM.
  • În concluzie, proiecția dreptei MNMN pe planul (VAD)(VAD) este dreapta MTMT. Unghiul dintre dreapta MNMN și planul (VAD)(VAD) este unghiul ∢(MN,MT)=∢NMQ\sphericalangle(MN, MT) = \sphericalangle NMQ.

(1p)

Construcție geometrică ajutătoare — Exercițiul 6

  • Calculăm tg⁡(∢NMQ)\operatorname{tg}(\sphericalangle NMQ):
    • Deoarece MN⊥(ABC)MN \perp (ABC) și NQ⊂(ABC)NQ \subset (ABC), avem MN⊥NQMN \perp NQ, deci triunghiul MNQMNQ este dreptunghic în NN.
    • În pătratul ABCDABCD, centrul OO se află la distanța AB2=6 cm\frac{AB}{2} = 6\text{ cm} față de latura ADAD.
    • Deoarece NN este mijlocul segmentului AOAO, distanța de la NN la latura ADAD este:
NQ=62=3 cmNQ = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic MNQMNQ (m(∢MNQ)=90∘m(\sphericalangle MNQ) = 90^\circ):
tg⁡(∢NMQ)=NQMN=332=12=22\operatorname{tg}(\sphericalangle NMQ) = \frac{NQ}{MN} = \frac{3}{3\sqrt{2}} = \frac{1}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2}}{2}

(1p)