1. Rezultatul calculului 27−24:3 este egal cu: (5p)
a)19
b)17
c)1
d)0
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea efectuării operațiilor; mai întâi efectuăm împărțirea:
24:3=8
Efectuăm apoi scăderea:
27−8=19
Răspunsul corect este varianta a).
(5p)
2. Știind că 3a=4b=5, rezultatul calculului a+b este egal cu: (5p)
a)7
b)10
c)12
d)35
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Din egalitatea rapoartelor aflăm valorile numerelor a și b:
3a=5⟹a=3⋅5=154b=5⟹b=4⋅5=20
Calculăm suma cerută:
a+b=15+20=35
Răspunsul corect este varianta d).
(5p)
3. Soluția ecuației 5−x=5 este numărul: (5p)
a)−10
b)−1
c)0
d)10
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Izolăm termenul necunoscut x prin scăderea lui 5 din ambii membri:
5−x=5⟺−x=5−5⟺−x=0⟺x=0
Răspunsul corect este varianta c).
(5p)
4. Inversul numărului 95 este numărul: (5p)
a)−59
b)−95
c)95
d)59
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Inversul unei fracții ba (cu a,b=0) este fracția ab, deoarece ba⋅ab=1.
Pentru numărul 95, inversul său este:
(95)−1=59
Răspunsul corect este varianta d).
(5p)
5. Patru elevi, Mihai, Cristina, Ionuț și Ana, calculează produsul numerelor a=5−26 și b=5+26. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Mihai
Cristina
Ionuț
Ana
10
1
46
10+46
Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:
a) Mihai
b) Cristina
c) Ionuț
d) Ana
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim formula diferenței de pătrate (x−y)(x+y)=x2−y2:
a⋅b=(5−26)(5+26)=52−(26)2
Calculăm pătratele:
52=25,(26)2=4⋅6=24a⋅b=25−24=1
Rezultatul 1 a fost obținut de Cristina.
Răspunsul corect este varianta b).
(5p)
6. Un telefon care costă 1000 de lei se scumpește cu 20%. Matei afirmă: „Noul preț al telefonului este 1200 de lei.”. Afirmația lui Matei este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea scumpirii:
20% din 1000=10020⋅1000=200 lei
Calculăm noul preț adăugând scumpirea la prețul inițial:
1. În figura alăturată, punctele A, B, C și D sunt coliniare, în această ordine. Dacă AB=2 cm, CD=2⋅AB și AD=9 cm, atunci lungimea segmentului BC este egală cu: (5p)
a)3 cm
b)5 cm
c)6 cm
d)7 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aflăm lungimea segmentului CD:
CD=2⋅AB=2⋅2 cm=4 cm
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D, lungimea segmentului AD este suma lungimilor segmentelor componente:
AD=AB+BC+CD9=2+BC+4⟹9=6+BC⟹BC=9−6=3 cm
Răspunsul corect este varianta a).
(5p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile congruente ∢AOB, ∢BOC și ∢COA. Semidreapta OD este bisectoarea unghiului ∢AOB și semidreapta OE este bisectoarea unghiului ∢DOB. Măsura unghiului ∢EOC este egală cu: (5p)
a)60∘
b)90∘
c)120∘
d)150∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Unghiurile ∢AOB, ∢BOC și ∢COA sunt formate în jurul punctului O și sunt congruente:
m(∢AOB)=m(∢BOC)=m(∢COA)=3360∘=120∘
Semidreapta OD fiind bisectoarea unghiului ∢AOB:
m(∢DOB)=2m(∢AOB)=2120∘=60∘
Semidreapta OE fiind bisectoarea unghiului ∢DOB:
m(∢EOB)=2m(∢DOB)=260∘=30∘
Unghiul ∢EOC este format din unghiurile adiacente ∢EOB și ∢BOC:
m(∢EOC)=m(∢EOB)+m(∢BOC)=30∘+120∘=150∘
Răspunsul corect este varianta d).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu BC=4 cm și măsura unghiului C este egală cu 30∘. Punctul M este mijlocul segmentului BC. Perimetrul triunghiului ABM este egal cu: (5p)
a)3 cm
b)6 cm
c)8 cm
d)63 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul dreptunghic ABC (m(∢A)=90∘), cateta AB este opusă unghiului de 30∘:
AB=2BC=24=2 cm
Punctul M este mijlocul ipotenuzei BC, deci:
BM=2BC=2 cm
Segmentul AM este mediana corespunzătoare ipotenuzei:
AM=2BC=2 cm
Triunghiul ABM are laturile egale AB=BM=AM=2 cm, deci este echilateral. Perimetrul său este:
P△ABM=AB+BM+AM=2+2+2=6 cm
Răspunsul corect este varianta b).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD, cu AB∥CD și AD=BC=DC. Măsura unghiului DAC este egală cu 20∘. Măsura unghiului ABC este egală cu: (5p)
a)20∘
b)30∘
c)40∘
d)60∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece AD=BC, trapezul ABCD este isoscel, deci unghiurile de la bază sunt congruente: m(∢ABC)=m(∢DAB).
În triunghiul ADC, avem AD=DC, deci △ADC este isoscel de bază AC:
m(∢DCA)=m(∢DAC)=20∘
Deoarece AB∥CD și AC este secantă, unghiurile alterne interne ∢CAB și ∢DCA sunt congruente:
m(∢CAB)=m(∢DCA)=20∘
Măsura unghiului DAB este:
m(∢DAB)=m(∢DAC)+m(∢CAB)=20∘+20∘=40∘
Trapezul fiind isoscel:
m(∢ABC)=m(∢DAB)=40∘
Răspunsul corect este varianta c).
(5p)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, înscris în cercul de centru O. Dacă măsura unghiului ABO este egală cu 30∘, atunci măsura unghiului ACB este egală cu: (5p)
a)30∘
b)60∘
c)90∘
d)120∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În cercul de centru O, segmentele OA și OB sunt raze, deci OA=OB.
Triunghiul AOB este isoscel de vârf O, deci:
m(∢BAO)=m(∢ABO)=30∘
Calculăm măsura unghiului la centru ∢AOB:
m(∢AOB)=180∘−(30∘+30∘)=180∘−60∘=120∘
Măsura arcului subîntins este m(AB⌢)=m(∢AOB)=120∘.
Unghiul ∢ACB este unghi înscris în cerc care subîntinde același arc AB⌢:
m(∢ACB)=2m(AB⌢)=2120∘=60∘
Răspunsul corect este varianta b).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′. Măsura unghiului dreptelor AC și C′D′ este egală cu: (5p)
a)30∘
b)45∘
c)60∘
d)90∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În cubul ABCDA′B′C′D′, muchia C′D′ este paralelă cu muchia CD:
C′D′∥CD
Unghiul dintre dreptele AC și C′D′ este unghiul dintre AC și CD, adică ∢ACD.
În pătratul ABCD, diagonala AC este bisectoarea unghiului drept ∢BCD:
m(∢ACD)=290∘=45∘
Prin urmare, măsura unghiului dreptelor AC și C′D′ este 45∘.
Răspunsul corect este varianta b).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Maria are o sumă de bani. În prima zi cheltuiește un sfert din această sumă. În a doua zi cheltuiește un sfert din suma rămasă. În a treia zi, Maria cheltuiește 45 de lei și constată că i-a rămas un sfert din suma de bani pe care a avut-o inițial.
(2p) a) Este posibil ca Maria să fi cheltuit în a doua zi mai mult decât în prima zi? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină suma de bani pe care a avut-o Maria inițial.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Fie x suma inițială de bani pe care a avut-o Maria (x>0).
În prima zi cheltuiește:
S1=41x
Suma rămasă după prima zi este:
R1=x−41x=43x
În a doua zi cheltuiește un sfert din suma rămasă:
S2=41R1=41⋅43x=163x
(1p)
Comparăm sumele S1 și S2:
S1=41x=164x,S2=163x
Deoarece 163x<164x, avem S2<S1.
Prin urmare, nu este posibil ca Maria să fi cheltuit în a doua zi mai mult decât în prima zi.
(1p)
b)
Suma rămasă după a doua zi este:
R2=R1−S2=43x−163x=1612x−3x=169x
În a treia zi cheltuiește 45 de lei și îi rămâne 41x:
R2−45=41x⟺169x−45=164x
(1p)
Rezolvăm ecuația:
169x−164x=45⟺165x=45
(1p)
x=545⋅16=9⋅16=144 lei
Suma inițială a Mariei a fost de 144 de lei.
(1p)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x2−47+x−22+x+23):x−25(x2+2x+1)
unde x este număr real, x=−2, x=−1 și x=2.
(2p) a) Arată că x2−47+x−22+x+23=(x−2)(x+2)5(x+1), pentru orice număr real x, x=−2 și x=2.
(3p) b) Determină numărul natural n, n=2, pentru care E(n)=61.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Observăm că x2−4=(x−2)(x+2). Numitorul comun al celor trei fracții este (x−2)(x+2).
Aducem fracțiile la același numitor amplificând a doua fracție cu (x+2) și a treia cu (x−2):
Desfacem parantezele la numărător și restrângem termenii asemenea:
7+2x+4+3x−6=5x+5=5(x+1)
Rezultă:
x2−47+x−22+x+23=(x−2)(x+2)5(x+1)
pentru orice x∈R∖{−2,2}.
(1p)
b)
Folosind formula x2+2x+1=(x+1)2, rescriem împărțitorul:
x−25(x2+2x+1)=x−25(x+1)2
Înlocuim paranteza calculată la punctul a) și transformăm împărțirea în înmulțire cu inversa fracției:
E(x)=(x−2)(x+2)5(x+1)⋅5(x+1)2x−2=(x+1)(x+2)1
pentru orice x∈R∖{−2,−1,2}.
(1p)
Punem condiția E(n)=61 pentru numărul natural n (n=2):
(n+1)(n+2)1=61⟺(n+1)(n+2)=6
(1p)
Rezolvăm ecuația:
n2+3n+2=6⟺n2+3n−4=0(n−1)(n+4)=0⟹n=1saun=−4
Deoarece n este număr natural, obținem n=1.
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=23x+3.
(2p) a) Arată că f(−1)+f(1)=6.
(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Arată că distanța de la punctul C(2,3) la dreapta AB este egală cu 13613.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Calculăm f(−1):
f(−1)=23⋅(−1)+3=−23+26=23
(1p)
Calculăm f(1):
f(1)=23⋅1+3=23+26=29
Adunăm cele două valori:
f(−1)+f(1)=23+29=212=6
(1p)
b)
Determinăm coordonatele punctelor de intersecție cu axele carteziene:
Cu axa Ox (y=0): f(x)=0⟺23x+3=0⟺23x=−3⟺x=−2⟹A(−2,0).
Cu axa Oy (x=0): y=f(0)=23⋅0+3=3⟹B(0,3).
(1p)
În triunghiul dreptunghic AOB (cu m(∢AOB)=90∘), lungimile catetelor sunt OA=∣−2∣=2 și OB=3.
Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza AB:
AB=OA2+OB2=22+32=4+9=13
(1p)
Punctul C are coordonatele (2,3), iar B are coordonatele (0,3).
Deoarece yB=yC=3, segmentul BC este paralel cu axa Ox, având lungimea:
BC=∣xC−xB∣=∣2−0∣=2
În triunghiul ABC, înălțimea corespunzătoare laturii BC este distanța de la punctul A(−2,0) la dreapta orizontală BC (y=3):
hA=∣yB−yA∣=3−0=3
Calculăm aria triunghiului ABC:
A△ABC=2BC⋅hA=22⋅3=3
Pe de altă parte, exprimând aria triunghiului ABC considerând baza AB:
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul dreptunghic isoscel ABC, cu AB=AC. Punctul O este mijlocul laturii BC, iar punctele A și D sunt de o parte și de alta a dreptei BC, astfel încât m(∢BDC)=90∘ și m(∢BCD)=60∘.
(2p) a) Demonstrează că AO=CD.
(3p) b) Arată că AB=CE, unde punctul E aparține segmentului BD, astfel încât m(∢BCE)=15∘.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
În triunghiul dreptunghic isoscel ABC (m(∢BAC)=90∘), segmentul AO este mediana corespunzătoare ipotenuzei BC:
AO=2BC
(1p)
În triunghiul dreptunghic BDC (m(∢BDC)=90∘), avem:
m(∢DBC)=90∘−m(∢BCD)=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta CD opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuză:
CD=2BC
Deoarece AO=2BC și CD=2BC, rezultă AO=CD.
(1p)
b)
Calculăm măsura unghiului ∢ECD:
m(∢ECD)=m(∢BCD)−m(∢BCE)=60∘−15∘=45∘
(1p)
În triunghiul dreptunghic CDE (m(∢CDE)=90∘), avem m(∢ECD)=45∘, deci △CDE este dreptunghic isoscel cu:
DE=CD
Pe de altă parte, în triunghiul dreptunghic isoscel ABC, mediana AO corespunzătoare bazei BC este și înălțime, deci AO⊥BC, de unde m(∢AOB)=90∘.
Deoarece O este mijlocul lui BC, avem:
OB=2BC=CD=DE
(1p)
Comparăm triunghiurile dreptunghice △AOB și △CDE:
m(∢AOB)=m(∢CDE)=90∘
AO=CD (demonstrat la punctul a)
OB=DE
Conform cazului de congruență Catetă-Catetă (C.C.):
△AOB≡△CDE
Din congruența triunghiurilor rezultă egalitatea ipotenuzelor:
AB=CE
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD, cu AB=6 cm și BC=3 cm. Punctul M este mijlocul laturii AB, iar dreptele AC și DM se intersectează în punctul P.
(2p) a) Arată că CP=2⋅AP.
(3p) b) Determină lungimea segmentului MT, unde punctul T este mijlocul segmentului CP.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
În dreptunghiul ABCD, laturile opuse sunt paralele: AB∥CD, deci și AM∥CD.
Conform Teoremei fundamentale a asemănării (configurație de clepsidră):
△APM∼△CPD
(1p)
Raportul de asemănare este:
CPAP=CDAM
Punctul M este mijlocul laturii AB=6 cm, deci AM=2AB=3 cm. Cum CD=AB=6 cm:
CPAP=63=21⟹CP=2⋅AP
(1p)
b)
În triunghiul dreptunghic ABC (m(∢B)=90∘), aflăm diagonala AC cu teorema lui Pitagora:
AC=AB2+BC2=62+32=36+9=45=35 cm
Din CP=2⋅AP și AP+CP=AC=35 cm, obținem:
3AP=35⟹AP=5 cm⟹CP=25 cm
(1p)
Determinăm măsura unghiului ∢DMC:
În triunghiul dreptunghic AMD (m(∢A)=90∘), avem AM=3 cm și AD=3 cm, deci △AMD este dreptunghic isoscel ⟹m(∢AMD)=45∘.
În triunghiul dreptunghic BMC (m(∢B)=90∘), avem MB=3 cm și BC=3 cm, deci △BMC este dreptunghic isoscel ⟹m(∢BMC)=45∘.
Punctele A,M,B fiind coliniare în această ordine:
m(∢DMC)=180∘−(m(∢AMD)+m(∢BMC))=180∘−(45∘+45∘)=90∘
Deoarece punctul P∈DM, deducem că MP⊥MC, deci triunghiul PMC este dreptunghic în M (m(∢PMC)=90∘).
(1p)
În triunghiul dreptunghic PMC, segmentul MT este mediana corespunzătoare ipotenuzei CP (T fiind mijlocul lui CP).
Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:
MT=2CP=225=5 cm
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentată piramida regulată VABCD, cu baza ABCD, VA=AB=12 cm. Punctul M este mijlocul muchiei VA, iar punctul N este proiecția punctului M pe planul (ABC).
(2p) a) Arată că volumul piramidei VABCD este egal cu 2882 cm3.
(3p) b) Determină tangenta unghiului dintre dreapta MN și planul (VAD).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Baza ABCD este un pătrat cu latura AB=12 cm. Aria bazei este:
AABCD=AB2=122=144 cm2
Fie O punctul de intersecție a diagonalelor AC și BD (AC∩BD={O}). În piramida regulată, înălțimea este VO⊥(ABC).
Calculăm diagonala bazei:
AC=AB2=122 cm⟹OA=2AC=62 cm
În triunghiul dreptunghic VOA (m(∢VOA)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
VO=VA2−OA2=122−(62)2=144−72=72=62 cm
(1p)
Calculăm volumul piramidei VABCD:
VVABCD=3AABCD⋅VO=3144⋅62=144⋅22=2882 cm3
(1p)
b)
Deoarece N este proiecția lui M pe planul (ABC), avem MN⊥(ABC).
Cum VO⊥(ABC), rezultă că MN∥VO.
În triunghiul VAO, MN∥VO și M este mijlocul muchiei VA, deci MN este linie mijlocie.
Rezultă că N∈AO, N este mijlocul segmentului AO și:
MN=2VO=262=32 cm
Construim proiecția punctului N pe planul (VAD):
Fie Q∈AD astfel încât NQ⊥AD.
Deoarece MN⊥(ABC) și AD⊂(ABC), rezultă MN⊥AD.
Cum AD⊥NQ și AD⊥MN, cu NQ∩MN={N}, deducem:
AD⊥(MNQ)
(1p)
În planul (MNQ), construim NT⊥MQ, cu T∈MQ.
Deoarece AD⊥(MNQ) și NT⊂(MNQ), rezultă NT⊥AD.
Din NT⊥MQ și NT⊥AD, cu MQ∩AD={Q} în planul (VAD), obținem:
NT⊥(VAD)
Proiecția punctului N pe planul (VAD) este punctul T.
Deoarece M∈VA⊂(VAD), proiecția punctului M pe planul (VAD) este chiar M.
În concluzie, proiecția dreptei MN pe planul (VAD) este dreapta MT. Unghiul dintre dreapta MN și planul (VAD) este unghiul ∢(MN,MT)=∢NMQ.
(1p)
Calculăm tg(∢NMQ):
Deoarece MN⊥(ABC) și NQ⊂(ABC), avem MN⊥NQ, deci triunghiul MNQ este dreptunghic în N.
În pătratul ABCD, centrul O se află la distanța 2AB=6 cm față de latura AD.
Deoarece N este mijlocul segmentului AO, distanța de la N la latura AD este: