BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Model Oficial

Evaluare Națională 2026 — Model Oficial

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 36:4−4⋅236 : 4 - 4 \cdot 2 este egal cu: (5p)

a) 1717
b) 1010
c) 11
d) 00

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi împărțirea și înmulțirea, de la stânga la dreapta:

36:4=936 : 4 = 9 4⋅2=84 \cdot 2 = 8

Apoi efectuăm operația de scădere:

9−8=19 - 8 = 1

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. Cel mai mare număr natural divizibil cu 55 din intervalul [3,20)[3, 20) este: (5p)

a) 2020
b) 1515
c) 55
d) 33

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numerele naturale conținute în intervalul [3,20)[3, 20) sunt:

{3,4,5,…,19}\{3, 4, 5, \dots, 19\}

Numărul 2020 nu aparține intervalului, deoarece paranteza rotundă indică un interval deschis la dreapta (20∉[3,20)20 \notin [3, 20)).

Multiplii naturali ai lui 55 din această mulțime sunt 5,105, 10 și 1515. Dintre aceștia, cel mai mare este 1515.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


3. Dacă a4=52\frac{a}{4} = \frac{5}{2}, atunci rezultatul calculului 2a+102a + 10 este egal cu: (5p)

a) 3030
b) 2020
c) 1515
d) 1010

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Din proporția a4=52\frac{a}{4} = \frac{5}{2}, egalăm produsul extremilor cu produsul mezilor:

2⋅a=4⋅5  ⟺  2a=202 \cdot a = 4 \cdot 5 \iff 2a = 20

De aici, a=202=10a = \frac{20}{2} = 10. Calculăm valoarea cerută:

2a+10=20+10=302a + 10 = 20 + 10 = 30

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


4. Dintre cei 250250 de elevi participanți la un concurs, 40%40\% sunt băieți. Numărul băieților care participă la concurs este egal cu: (5p)

a) 160160
b) 150150
c) 100100
d) 9090

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm 40%40\% din numărul total de 250250 de elevi:

40100⋅250=410⋅250=4⋅25=100\frac{40}{100} \cdot 250 = \frac{4}{10} \cdot 250 = 4 \cdot 25 = 100

Așadar, la concurs participă 100100 de băieți.

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. Patru elevi, Ioan, Mihai, Gabriela și Maria, au calculat media aritmetică a numerelor a=12a = \sqrt{12} și b=10−23b = 10 - 2\sqrt{3}. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:

IoanMihaiGabrielaMaria
10105+235 + 2\sqrt{3}555−235 - 2\sqrt{3}

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de: (5p)

a) Ioan
b) Mihai
c) Gabriela
d) Maria

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scoatem factorul de sub radical pentru numărul aa:

a=12=4⋅3=23a = \sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3}

Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:

ma=a+b2=23+(10−23)2=102=5m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{2\sqrt{3} + (10 - 2\sqrt{3})}{2} = \frac{10}{2} = 5

Comparând cu valorile din tabel, Gabriela a obținut rezultatul corect 55.

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


6. În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de mașini vândute de un comerciant în primele patru luni ale anului 2025.

Numărul de mașini vândute

Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, cele mai multe mașini au fost vândute în luna februarie.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Citim datele din diagrama cu bare pentru fiecare lună:

  • Ianuarie: 10001000 de mașini
  • Februarie: 20002000 de mașini
  • Martie: 500500 de mașini
  • Aprilie: 25002500 de mașini

Comparând valorile:

2500>2000>1000>5002500 > 2000 > 1000 > 500

Cele mai multe mașini au fost vândute în luna aprilie (25002500), nu în luna februarie (20002000). Prin urmare, afirmația este falsă.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,B,CA, B, C și DD sunt coliniare, în această ordine, astfel încât CD=3 cmCD = 3\text{ cm}, BD=3⋅CDBD = 3 \cdot CD și AD=3⋅BDAD = 3 \cdot BD. Lungimea segmentului ACAC este egală cu: (5p)

Figura Exercițiul 1

a) 27 cm27\text{ cm}
b) 24 cm24\text{ cm}
c) 21 cm21\text{ cm}
d) 18 cm18\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm pe rând lungimile segmentelor date prin relațiile din ipoteză:

CD=3 cmCD = 3\text{ cm} BD=3⋅CD=3⋅3=9 cmBD = 3 \cdot CD = 3 \cdot 3 = 9\text{ cm} AD=3⋅BD=3⋅9=27 cmAD = 3 \cdot BD = 3 \cdot 9 = 27\text{ cm}

Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, punctul CC se află între AA și DD. Lungimea segmentului ACAC este:

AC=AD−CD=27−3=24 cmAC = AD - CD = 27 - 3 = 24\text{ cm}

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOCAOC și COBCOB. Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului AOCAOC, iar măsura unghiului MOCMOC este egală cu 35∘35^\circ. Măsura unghiului BOCBOC este egală cu: (5p)

Figura Exercițiul 2

a) 35∘35^\circ
b) 70∘70^\circ
c) 110∘110^\circ
d) 145∘145^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Semidreapta OMOM fiind bisectoarea unghiului AOCAOC, măsura unghiului AOCAOC este de două ori măsura unghiului MOCMOC:

m(∢AOC)=2⋅m(∢MOC)=2⋅35∘=70∘m(\sphericalangle AOC) = 2 \cdot m(\sphericalangle MOC) = 2 \cdot 35^\circ = 70^\circ

Deoarece unghiurile AOCAOC și COBCOB sunt adiacente suplementare, suma măsurilor lor este de 180∘180^\circ:

m(∢AOC)+m(∢BOC)=180∘m(\sphericalangle AOC) + m(\sphericalangle BOC) = 180^\circ m(∢BOC)=180∘−70∘=110∘m(\sphericalangle BOC) = 180^\circ - 70^\circ = 110^\circ

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC dreptunghic în CC, cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și măsura unghiului BB egală cu 30∘30^\circ. Proiecția punctului CC pe dreapta ABAB este punctul DD. Lungimea segmentului CDCD este egală cu: (5p)

Figura Exercițiul 3

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 23 cm2\sqrt{3}\text{ cm}
c) 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm}
d) 6 cm6\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul dreptunghic ABCABC (m(∢C)=90∘m(\sphericalangle C) = 90^\circ), aplicăm teorema unghiului de 30∘30^\circ: cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este egală cu jumătate din ipotenuză:

AC=AB2=122=6 cmAC = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

Calculăm cateta BCBC folosind funcția cosinus sau teorema lui Pitagora:

BC=AB⋅cos⁡30∘=12⋅32=63 cmBC = AB \cdot \cos 30^\circ = 12 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

Segmentul CDCD reprezintă înălțimea corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ABCABC. Folosim formula înălțimii:

CD=AC⋅BCAB=6⋅6312=36312=33 cmCD = \frac{AC \cdot BC}{AB} = \frac{6 \cdot 6\sqrt{3}}{12} = \frac{36\sqrt{3}}{12} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

(Alternativ, în triunghiul dreptunghic BDCBDC, dreptunghic în DD, unghiul BB are 30∘30^\circ, deci CDCD este cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ, adică CD=BC2=632=33 cmCD = \frac{BC}{2} = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}).

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD, cu aria egală cu 96 cm296\text{ cm}^2. Punctele EE și FF sunt mijloacele laturilor ABAB, respectiv ADAD. Aria triunghiului AEFAEF este egală cu: (5p)

Figura Exercițiul 4

a) 12 cm212\text{ cm}^2
b) 24 cm224\text{ cm}^2
c) 48 cm248\text{ cm}^2
d) 72 cm272\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aria paralelogramului ABCDABCD se calculează cu formula:

AABCD=AB⋅AD⋅sin⁡(∢A)=96 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot AD \cdot \sin(\sphericalangle A) = 96\text{ cm}^2

Punctele EE și FF fiind mijloacele laturilor ABAB și ADAD, avem:

AE=AB2,AF=AD2AE = \frac{AB}{2}, \quad AF = \frac{AD}{2}

Aria triunghiului AEFAEF este dată de formula cu sinus a ariei unui triunghi:

AAEF=12⋅AE⋅AF⋅sin⁡(∢A)=12⋅AB2⋅AD2⋅sin⁡(∢A)=18⋅(AB⋅AD⋅sin⁡(∢A))\mathcal{A}_{AEF} = \frac{1}{2} \cdot AE \cdot AF \cdot \sin(\sphericalangle A) = \frac{1}{2} \cdot \frac{AB}{2} \cdot \frac{AD}{2} \cdot \sin(\sphericalangle A) = \frac{1}{8} \cdot \left( AB \cdot AD \cdot \sin(\sphericalangle A) \right)

Substituind valoarea ariei paralelogramului:

AAEF=18⋅AABCD=968=12 cm2\mathcal{A}_{AEF} = \frac{1}{8} \cdot \mathcal{A}_{ABCD} = \frac{96}{8} = 12\text{ cm}^2

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul OO, iar ABAB și CDCD sunt diametre. Arcul ADAD are măsura egală cu 52∘52^\circ. Măsura unghiului BDCBDC este egală cu: (5p)

Figura Exercițiul 5

a) 26∘26^\circ
b) 30∘30^\circ
c) 52∘52^\circ
d) 60∘60^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul la centru ∢AOD\sphericalangle AOD subîntinde arcul ADAD, deci:

m(∢AOD)=m(AD⌢)=52∘m(\sphericalangle AOD) = m(\overset{\frown}{AD}) = 52^\circ

Unghiurile ∢BOC\sphericalangle BOC și ∢AOD\sphericalangle AOD sunt opuse la vârf, fiind determinate de dreptele secante ABAB și CDCD:

m(∢BOC)=m(∢AOD)=52∘m(\sphericalangle BOC) = m(\sphericalangle AOD) = 52^\circ

Măsura arcului mic BCBC este egală cu măsura unghiului la centru corespunzător:

m(BC⌢)=m(∢BOC)=52∘m(\overset{\frown}{BC}) = m(\sphericalangle BOC) = 52^\circ

Unghiul ∢BDC\sphericalangle BDC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BCBC. Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătatea măsurii arcului cuprins între laturile sale:

m(∢BDC)=m(BC⌢)2=52∘2=26∘m(\sphericalangle BDC) = \frac{m(\overset{\frown}{BC})}{2} = \frac{52^\circ}{2} = 26^\circ

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C', cu baza triunghiul echilateral ABCABC, AA′=23 cmAA' = 2\sqrt{3}\text{ cm} și AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Volumul prismei ABCA′B′C′ABCA'B'C' este egal cu: (5p)

Figura Exercițiul 6

a) 43 cm34\sqrt{3}\text{ cm}^3
b) 8 cm38\text{ cm}^3
c) 83 cm38\sqrt{3}\text{ cm}^3
d) 24 cm324\text{ cm}^3

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Baza prismei este triunghiul echilateral ABCABC cu latura de lungime AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Aria bazei este:

AABC=AB234=4234=1634=43 cm2\mathcal{A}_{ABC} = \frac{AB^2 \sqrt{3}}{4} = \frac{4^2 \sqrt{3}}{4} = \frac{16\sqrt{3}}{4} = 4\sqrt{3}\text{ cm}^2

Înălțimea prismei este muchia laterală h=AA′=23 cmh = AA' = 2\sqrt{3}\text{ cm}.

Volumul prismei drepte este dat de produsul dintre aria bazei și înălțime:

V=Abaza˘⋅h=43⋅23=8⋅3=24 cm3\mathcal{V} = \mathcal{A}_{\text{bază}} \cdot h = 4\sqrt{3} \cdot 2\sqrt{3} = 8 \cdot 3 = 24\text{ cm}^3

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. În prezent, vârsta lui Bogdan este cu 88 ani mai mare decât triplul vârstei lui Tudor. Peste un an vârsta lui Bogdan va fi de 55 ori mai mare decât vârsta lui Tudor.

(2p) a) Verifică dacă Tudor poate avea în prezent 44 ani. Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină vârsta lui Bogdan în prezent.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)

  • Dacă Tudor ar avea în prezent 44 ani, atunci vârsta actuală a lui Bogdan ar fi:
4⋅3+8=12+8=20 ani4 \cdot 3 + 8 = 12 + 8 = 20\text{ ani}

(1p)

  • Peste un an, Tudor ar avea 4+1=5 ani4 + 1 = 5\text{ ani}, iar Bogdan ar avea 20+1=21 de ani20 + 1 = 21\text{ de ani}.
  • Verificăm dacă vârsta lui Bogdan devine de 55 ori mai mare decât cea a lui Tudor:
5⋅5=25≠215 \cdot 5 = 25 \neq 21
  • Deoarece 25≠2125 \neq 21, relația nu se verifică, deci Tudor nu poate avea în prezent 44 ani.

(1p)


b)

  • Notăm cu aa vârsta actuală a lui Tudor și cu bb vârsta actuală a lui Bogdan (a,b∈Na, b \in \mathbb{N}).
  • Conform primei condiții din enunț:
b=3a+8b = 3a + 8

(1p)

  • Peste un an, vârstele devin a+1a + 1, respectiv b+1b + 1. A doua condiție din enunț se scrie:
b+1=5(a+1)b + 1 = 5(a + 1)

(1p)

  • Înlocuim b=3a+8b = 3a + 8 în a doua ecuație:
(3a+8)+1=5a+5  ⟺  3a+9=5a+5(3a + 8) + 1 = 5a + 5 \iff 3a + 9 = 5a + 5 5a−3a=9−5  ⟺  2a=4  ⟹  a=2 ani5a - 3a = 9 - 5 \iff 2a = 4 \implies a = 2\text{ ani}
  • Aflăm vârsta actuală a lui Bogdan:
b=3⋅2+8=6+8=14 anib = 3 \cdot 2 + 8 = 6 + 8 = 14\text{ ani}
  • Concluzie: În prezent, Bogdan are 1414 ani.

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=3x2+6x+9⋅xx−3:(1x+3+3x2−9)E(x) = \frac{3}{x^2 + 6x + 9} \cdot \frac{x}{x - 3} : \left( \frac{1}{x + 3} + \frac{3}{x^2 - 9} \right)

unde xx este număr real, x≠−3,x≠0x \neq -3, x \neq 0 și x≠3x \neq 3.

(2p) a) Arată că 1x+3+3x2−9=x(x−3)(x+3)\frac{1}{x + 3} + \frac{3}{x^2 - 9} = \frac{x}{(x - 3)(x + 3)}, pentru orice număr real xx, x≠−3x \neq -3 și x≠3x \neq 3.
(3p) b) Arată că numărul N=1E(n)+1E(n+1)+1E(n+2)N = \frac{1}{E(n)} + \frac{1}{E(n+1)} + \frac{1}{E(n+2)} este natural, pentru orice număr natural nn, n>3n > 3.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)

  • Folosim formula diferenței de pătrate x2−9=(x−3)(x+3)x^2 - 9 = (x - 3)(x + 3) și aducem fracțiile la numitor comun:
1x+3+3x2−9=1x+3+3(x−3)(x+3)=x−3(x−3)(x+3)+3(x−3)(x+3)\frac{1}{x + 3} + \frac{3}{x^2 - 9} = \frac{1}{x + 3} + \frac{3}{(x - 3)(x + 3)} = \frac{x - 3}{(x - 3)(x + 3)} + \frac{3}{(x - 3)(x + 3)}

(1p)

  • Adunăm numărătorii:
=x−3+3(x−3)(x+3)=x(x−3)(x+3)= \frac{x - 3 + 3}{(x - 3)(x + 3)} = \frac{x}{(x - 3)(x + 3)}

pentru orice număr real x∈R∖{−3,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 3\}.

(1p)


b)

  • Restrângem pătratul binomului la primul numitor: x2+6x+9=(x+3)2x^2 + 6x + 9 = (x + 3)^2.
  • Folosind rezultatul de la subpunctul a), rescriem împărțirea din expresie ca înmulțire cu inversa:
E(x)=3(x+3)2⋅xx−3:x(x−3)(x+3)=3x(x+3)2(x−3)⋅(x−3)(x+3)xE(x) = \frac{3}{(x + 3)^2} \cdot \frac{x}{x - 3} : \frac{x}{(x - 3)(x + 3)} = \frac{3x}{(x + 3)^2(x - 3)} \cdot \frac{(x - 3)(x + 3)}{x}
  • Simplificăm prin xx, x−3x - 3 și un factor x+3x + 3:
E(x)=3x+3E(x) = \frac{3}{x + 3}

pentru orice x∈R∖{−3,0,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 0, 3\}.

(1p)

  • Inversul expresiei E(x)E(x) este:
1E(x)=x+33\frac{1}{E(x)} = \frac{x + 3}{3}
  • Pentru un număr natural n>3n > 3, termenii sumei devin:
1E(n)=n+33,1E(n+1)=n+43,1E(n+2)=n+53\frac{1}{E(n)} = \frac{n + 3}{3}, \quad \frac{1}{E(n+1)} = \frac{n + 4}{3}, \quad \frac{1}{E(n+2)} = \frac{n + 5}{3}
  • Calculăm numărul NN:
N=n+33+n+43+n+53=n+3+n+4+n+53=3n+123N = \frac{n + 3}{3} + \frac{n + 4}{3} + \frac{n + 5}{3} = \frac{n + 3 + n + 4 + n + 5}{3} = \frac{3n + 12}{3}

(1p)

  • Dăm factor comun la numărător și simplificăm:
N=3(n+4)3=n+4N = \frac{3(n + 4)}{3} = n + 4
  • Cum nn este număr natural (n>3n > 3), rezultă că n+4∈Nn + 4 \in \mathbb{N}, deci numărul NN este natural pentru orice număr natural n>3n > 3.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+4f(x) = 2x + 4.

(2p) a) Arată că f(2)+f(−2)=8f(2) + f(-2) = 8.
(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Arată că unghiurile BAMBAM și MBAMBA sunt congruente, știind că M(3,0)M(3, 0).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)

  • Calculăm valorile funcției în punctele indicate:
f(2)=2⋅2+4=4+4=8f(2) = 2 \cdot 2 + 4 = 4 + 4 = 8

(1p)

f(−2)=2⋅(−2)+4=−4+4=0f(-2) = 2 \cdot (-2) + 4 = -4 + 4 = 0
  • Efectuăm suma:
f(2)+f(−2)=8+0=8f(2) + f(-2) = 8 + 0 = 8

(1p)


b)

  • Aflăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului funcției ff cu axele de coordonate:
    • Cu axa OxOx (y=0y = 0): f(x)=0  ⟺  2x+4=0  ⟺  2x=−4  ⟺  x=−2  ⟹  A(−2,0)f(x) = 0 \iff 2x + 4 = 0 \iff 2x = -4 \iff x = -2 \implies A(-2, 0)
    • Cu axa OyOy (x=0x = 0): y=f(0)=2⋅0+4=4  ⟹  B(0,4)y = f(0) = 2 \cdot 0 + 4 = 4 \implies B(0, 4)

(1p)

Graficul funcției f și triunghiul ABM

  • Punctele A(−2,0)A(-2, 0) și M(3,0)M(3, 0) aparțin ambele axei OxOx, deci lungimea segmentului AMAM este:
AM=∣xM−xA∣=∣3−(−2)∣=3+2=5AM = |x_M - x_A| = |3 - (-2)| = 3 + 2 = 5
  • În triunghiul BOMBOM, dreptunghic în O(0,0)O(0, 0) (Ox⊥OyOx \perp Oy), catetele au lungimile OB=4OB = 4 și OM=3OM = 3. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza BMBM:
BM=OB2+OM2=42+32=16+9=25=5BM = \sqrt{OB^2 + OM^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5

(1p)

  • Deoarece AM=BM=5AM = BM = 5, triunghiul AMBAMB este isoscel de bază ABAB.
  • Într-un triunghi isoscel, unghiurile alăturate bazei sunt congruente, prin urmare:
∢BAM≡∢MBA\sphericalangle BAM \equiv \sphericalangle MBA

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO. Punctele A,B,CA, B, C și DD aparțin cercului, astfel încât ABAB este diametru. Dreptele CDCD și ABAB sunt paralele, semidreapta ACAC este bisectoarea unghiului BADBAD și CD=16 cmCD = 16\text{ cm}.

Figura Exercițiul 4

(2p) a) Arată că AD=16 cmAD = 16\text{ cm}.
(3p) b) Calculează aria patrulaterului ABCDABCD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)

  • Semidreapta ACAC fiind bisectoarea unghiului BADBAD, avem:
∢DAC≡∢CAB\sphericalangle DAC \equiv \sphericalangle CAB

(1p)

  • Dreptele CDCD și ABAB fiind paralele, secanta ACAC determină unghiuri alterne interne congruente:
∢CAB≡∢DCA\sphericalangle CAB \equiv \sphericalangle DCA
  • Din cele două relații rezultă că ∢DAC≡∢DCA\sphericalangle DAC \equiv \sphericalangle DCA, deci triunghiul ADCADC este isoscel cu laturile AD=CDAD = CD.
  • Cum CD=16 cmCD = 16\text{ cm}, deducem:
AD=16 cmAD = 16\text{ cm}

(1p)


b)

  • În cercul de centru OO, coardele egale subîntind arce de cerc congruente: deoarece CD=AD=16 cmCD = AD = 16\text{ cm}, rezultă CD⌢≡AD⌢\overset{\frown}{CD} \equiv \overset{\frown}{AD}, deci unghiurile la centru corespunzătoare sunt congruente:
∢AOD≡∢DOC\sphericalangle AOD \equiv \sphericalangle DOC
  • Patrulaterul ABCDABCD este un trapez înscris în cerc (CD∥ABCD \parallel AB), prin urmare este trapez isoscel, deci BC=AD=16 cmBC = AD = 16\text{ cm}, de unde BC⌢≡AD⌢\overset{\frown}{BC} \equiv \overset{\frown}{AD} și:
∢BOC≡∢AOD\sphericalangle BOC \equiv \sphericalangle AOD

(1p)

Rezolvare Exercițiul 4

  • Segmentul ABAB fiind diametru, unghiul la centru ∢AOB\sphericalangle AOB este alungit (180∘180^\circ):
m(∢AOD)+m(∢DOC)+m(∢BOC)=180∘m(\sphericalangle AOD) + m(\sphericalangle DOC) + m(\sphericalangle BOC) = 180^\circ
  • Cum cele trei unghiuri sunt congruente:
3⋅m(∢AOD)=180∘  ⟹  m(∢AOD)=m(∢DOC)=m(∢BOC)=60∘3 \cdot m(\sphericalangle AOD) = 180^\circ \implies m(\sphericalangle AOD) = m(\sphericalangle DOC) = m(\sphericalangle BOC) = 60^\circ
  • Triunghiurile AOD,DOCAOD, DOC și BOCBOC sunt triunghiuri isoscele cu laturile egale cu raza cercului (OA=OD=OC=OB=ROA = OD = OC = OB = R) având unghiul la vârf de 60∘60^\circ, deci sunt triunghiuri echilaterale congruente de latură R=16 cmR = 16\text{ cm}.

(1p)

  • Aria patrulaterului ABCDABCD este suma ariilor celor trei triunghiuri echilaterale:
AABCD=3⋅AAOD=3⋅R234=3⋅16234=3⋅25634=3⋅643=1923 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 3 \cdot \mathcal{A}_{AOD} = 3 \cdot \frac{R^2 \sqrt{3}}{4} = 3 \cdot \frac{16^2 \sqrt{3}}{4} = 3 \cdot \frac{256\sqrt{3}}{4} = 3 \cdot 64\sqrt{3} = 192\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD cu AB=15 cmAB = 15\text{ cm}. Punctul MM aparține segmentului ABAB, astfel încât AM=AD=23ABAM = AD = \frac{2}{3} AB.

Figura Exercițiul 5

(2p) a) Arată că perimetrul paralelogramului ABCDABCD este egal cu 50 cm50\text{ cm}.
(3p) b) Știind că distanța de la punctul DD la dreapta ABAB este egală cu 8 cm8\text{ cm} și că dreapta DMDM intersectează dreapta BCBC în punctul NN, calculează aria triunghiului NCDNCD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)

  • Calculăm lungimile laturilor ADAD și AMAM folosind relația din ipoteză:
AD=AM=23⋅AB=23⋅15=10 cmAD = AM = \frac{2}{3} \cdot AB = \frac{2}{3} \cdot 15 = 10\text{ cm}

(1p)

  • Perimetrul paralelogramului ABCDABCD este:
PABCD=2(AB+AD)=2(15+10)=2⋅25=50 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + AD) = 2(15 + 10) = 2 \cdot 25 = 50\text{ cm}

(1p)


b)

  • Calculăm aria triunghiului ADMADM, cunoscând baza AM=10 cmAM = 10\text{ cm} și înălțimea corespunzătoare d(D,AB)=8 cmd(D, AB) = 8\text{ cm}:
AADM=AM⋅d(D,AB)2=10⋅82=40 cm2\mathcal{A}_{ADM} = \frac{AM \cdot d(D, AB)}{2} = \frac{10 \cdot 8}{2} = 40\text{ cm}^2

(1p)

Rezolvare Exercițiul 5

  • În paralelogramul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele: AD∥BCAD \parallel BC și AB∥CDAB \parallel CD, deci AM∥CDAM \parallel CD.
  • Dreptele DNDN și CNCN sunt secante care intersectează paralelele AMAM și CDCD:
    • ∢DAM≡∢DCN\sphericalangle DAM \equiv \sphericalangle DCN (unghiuri opuse ale paralelogramului ABCDABCD)
    • ∢ADM≡∢CND\sphericalangle ADM \equiv \sphericalangle CND (unghiuri alterne interne formate de secanta DNDN cu dreptele paralele AD∥BCAD \parallel BC)
  • Conform cazului de asemănare unghi-unghi (U.U.):
△ADM∼△CND\triangle ADM \sim \triangle CND

(1p)

  • Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare:
AADMACND=(AMCD)2\frac{\mathcal{A}_{ADM}}{\mathcal{A}_{CND}} = \left( \frac{AM}{CD} \right)^2
  • Deoarece CD=AB=15 cmCD = AB = 15\text{ cm} și AM=10 cmAM = 10\text{ cm}, avem raportul de asemănare AMCD=1015=23\frac{AM}{CD} = \frac{10}{15} = \frac{2}{3}.
  • Înlocuim în relația ariilor:
40ACND=(23)2=49  ⟺  ACND=9⋅404=90 cm2\frac{40}{\mathcal{A}_{CND}} = \left( \frac{2}{3} \right)^2 = \frac{4}{9} \iff \mathcal{A}_{CND} = \frac{9 \cdot 40}{4} = 90\text{ cm}^2
  • Așadar, aria triunghiului NCDNCD este egală cu 90 cm290\text{ cm}^2.

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Punctele M,NM, N și PP sunt mijloacele muchiilor AD,DCAD, DC, respectiv DD′DD'.

Figura Exercițiul 6

(2p) a) Arată că aria triunghiului MNPMNP este egală cu 83 cm28\sqrt{3}\text{ cm}^2.
(3p) b) Arată că distanța de la punctul D′D' la planul (MNP)(MNP) este egală cu 433 cm\frac{4\sqrt{3}}{3}\text{ cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)

  • În triunghiul DACDAC, punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ADAD, respectiv DCDC, deci MNMN este linie mijlocie:
MN=AC2MN = \frac{AC}{2}
  • Diagonala bazei pătrate este AC=AB2=82 cmAC = AB\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}, deci:
MN=822=42 cmMN = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

  • Analog, segmentele NPNP și MPMP sunt linii mijlocii în triunghiurile dreptunghice ale fețelor laterale:
    • În △DD′C\triangle DD'C, NPNP este linie mijlocie raportată la diagonala D′C=82 cmD'C = 8\sqrt{2}\text{ cm}, deci NP=42 cmNP = 4\sqrt{2}\text{ cm}.
    • În △DD′A\triangle DD'A, MPMP este linie mijlocie raportată la diagonala D′A=82 cmD'A = 8\sqrt{2}\text{ cm}, deci MP=42 cmMP = 4\sqrt{2}\text{ cm}.
  • Deoarece MN=NP=MP=42 cmMN = NP = MP = 4\sqrt{2}\text{ cm}, triunghiul MNPMNP este echilateral.
  • Calculăm aria triunghiului echilateral MNPMNP:
AMNP=MN234=(42)234=3234=83 cm2\mathcal{A}_{MNP} = \frac{MN^2 \sqrt{3}}{4} = \frac{(4\sqrt{2})^2 \sqrt{3}}{4} = \frac{32\sqrt{3}}{4} = 8\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1p)


b)

  • Dreapta DD′DD' intersectează planul (MNP)(MNP) în punctul PP. Cum PP este mijlocul segmentului DD′DD', avem DP=D′P=4 cmDP = D'P = 4\text{ cm}.
  • Punctul PP fiind mijlocul segmentului delimitat de DD și D′D', distanțele de la aceste puncte la planul (MNP)(MNP) sunt egale:
d(D′,(MNP))=d(D,(MNP))d(D', (MNP)) = d(D, (MNP))

(1p)

Rezolvare Exercițiul 6

  • Muchiile DM,DNDM, DN și DPDP sunt două câte două perpendiculare în vârful DD și au lungimile egale:
DM=DN=DP=82=4 cmDM = DN = DP = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  • Tetraedrul DMNPDMNP este o piramidă triunghiulară regulată cu vârful DD și baza echilaterală MNPMNP.
  • Fie QQ mijlocul segmentului MNMN. Triunghiul DMNDMN fiind dreptunghic isoscel în DD cu catetele de 4 cm4\text{ cm}, mediana DQDQ este și înălțime:
DQ=MN2=422=22 cmDQ = \frac{MN}{2} = \frac{4\sqrt{2}}{2} = 2\sqrt{2}\text{ cm}
  • Deoarece DP⊥(ABCD)DP \perp (ABCD), avem DP⊥DQDP \perp DQ. În triunghiul dreptunghic PDQPDQ (m(∢PDQ)=90∘m(\sphericalangle PDQ) = 90^\circ):
PQ=DP2+DQ2=42+(22)2=16+8=24=26 cmPQ = \sqrt{DP^2 + DQ^2} = \sqrt{4^2 + (2\sqrt{2})^2} = \sqrt{16 + 8} = \sqrt{24} = 2\sqrt{6}\text{ cm}
  • Fie DT⊥PQDT \perp PQ, cu T∈PQT \in PQ. Cum MN⊥DQMN \perp DQ și MN⊥DPMN \perp DP, rezultă că MN⊥(PDQ)MN \perp (PDQ), de unde MN⊥DTMN \perp DT.
  • Deoarece DT⊥PQDT \perp PQ și DT⊥MNDT \perp MN, rezultă că DT⊥(MNP)DT \perp (MNP), deci d(D,(MNP))=DTd(D, (MNP)) = DT.

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic PDQPDQ, calculăm lungimea înălțimii DTDT folosind formula produsului catetelor supra ipotenuză:
DT=DP⋅DQPQ=4⋅2226=426=43=433 cmDT = \frac{DP \cdot DQ}{PQ} = \frac{4 \cdot 2\sqrt{2}}{2\sqrt{6}} = \frac{4\sqrt{2}}{\sqrt{6}} = \frac{4}{\sqrt{3}} = \frac{4\sqrt{3}}{3}\text{ cm}
  • Concluzie:
d(D′,(MNP))=DT=433 cmd(D', (MNP)) = DT = \frac{4\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

(1p)