1. Rezultatul calculului 36:4−4⋅2 este egal cu: (5p)
a) 17
b) 10
c) 1
d) 0
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi împărțirea și înmulțirea, de la stânga la dreapta:
36:4=94⋅2=8
Apoi efectuăm operația de scădere:
9−8=1
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
2. Cel mai mare număr natural divizibil cu 5 din intervalul [3,20) este: (5p)
a) 20
b) 15
c) 5
d) 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Numerele naturale conținute în intervalul [3,20) sunt:
{3,4,5,…,19}
Numărul 20 nu aparține intervalului, deoarece paranteza rotundă indică un interval deschis la dreapta (20∈/[3,20)).
Multiplii naturali ai lui 5 din această mulțime sunt 5,10 și 15. Dintre aceștia, cel mai mare este 15.
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
3. Dacă 4a=25, atunci rezultatul calculului 2a+10 este egal cu: (5p)
a) 30
b) 20
c) 15
d) 10
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Din proporția 4a=25, egalăm produsul extremilor cu produsul mezilor:
2⋅a=4⋅5⟺2a=20
De aici, a=220=10. Calculăm valoarea cerută:
2a+10=20+10=30
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
4. Dintre cei 250 de elevi participanți la un concurs, 40% sunt băieți. Numărul băieților care participă la concurs este egal cu: (5p)
a) 160
b) 150
c) 100
d) 90
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm 40% din numărul total de 250 de elevi:
10040⋅250=104⋅250=4⋅25=100
Așadar, la concurs participă 100 de băieți.
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
5. Patru elevi, Ioan, Mihai, Gabriela și Maria, au calculat media aritmetică a numerelor a=12 și b=10−23. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Ioan
Mihai
Gabriela
Maria
10
5+23
5
5−23
Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de: (5p)
a) Ioan
b) Mihai
c) Gabriela
d) Maria
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scoatem factorul de sub radical pentru numărul a:
a=12=4⋅3=23
Calculăm media aritmetică a numerelor a și b:
ma=2a+b=223+(10−23)=210=5
Comparând cu valorile din tabel, Gabriela a obținut rezultatul corect 5.
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
6. În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de mașini vândute de un comerciant în primele patru luni ale anului 2025.
Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, cele mai multe mașini au fost vândute în luna februarie.” este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Citim datele din diagrama cu bare pentru fiecare lună:
Ianuarie: 1000 de mașini
Februarie: 2000 de mașini
Martie: 500 de mașini
Aprilie: 2500 de mașini
Comparând valorile:
2500>2000>1000>500
Cele mai multe mașini au fost vândute în luna aprilie (2500), nu în luna februarie (2000). Prin urmare, afirmația este falsă.
1. În figura alăturată, punctele A,B,C și D sunt coliniare, în această ordine, astfel încât CD=3 cm, BD=3⋅CD și AD=3⋅BD. Lungimea segmentului AC este egală cu: (5p)
a) 27 cm
b) 24 cm
c) 21 cm
d) 18 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm pe rând lungimile segmentelor date prin relațiile din ipoteză:
CD=3 cmBD=3⋅CD=3⋅3=9 cmAD=3⋅BD=3⋅9=27 cm
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D, punctul C se află între A și D. Lungimea segmentului AC este:
AC=AD−CD=27−3=24 cm
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOC și COB. Semidreapta OM este bisectoarea unghiului AOC, iar măsura unghiului MOC este egală cu 35∘. Măsura unghiului BOC este egală cu: (5p)
a) 35∘
b) 70∘
c) 110∘
d) 145∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Semidreapta OM fiind bisectoarea unghiului AOC, măsura unghiului AOC este de două ori măsura unghiului MOC:
m(∢AOC)=2⋅m(∢MOC)=2⋅35∘=70∘
Deoarece unghiurile AOC și COB sunt adiacente suplementare, suma măsurilor lor este de 180∘:
m(∢AOC)+m(∢BOC)=180∘m(∢BOC)=180∘−70∘=110∘
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC dreptunghic în C, cu AB=12 cm și măsura unghiului B egală cu 30∘. Proiecția punctului C pe dreapta AB este punctul D. Lungimea segmentului CD este egală cu: (5p)
a) 3 cm
b) 23 cm
c) 33 cm
d) 6 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul dreptunghic ABC (m(∢C)=90∘), aplicăm teorema unghiului de 30∘: cateta opusă unghiului de 30∘ este egală cu jumătate din ipotenuză:
AC=2AB=212=6 cm
Calculăm cateta BC folosind funcția cosinus sau teorema lui Pitagora:
BC=AB⋅cos30∘=12⋅23=63 cm
Segmentul CD reprezintă înălțimea corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ABC. Folosim formula înălțimii:
CD=ABAC⋅BC=126⋅63=12363=33 cm
(Alternativ, în triunghiul dreptunghic BDC, dreptunghic în D, unghiul B are 30∘, deci CD este cateta opusă unghiului de 30∘, adică CD=2BC=263=33 cm).
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD, cu aria egală cu 96 cm2. Punctele E și F sunt mijloacele laturilor AB, respectiv AD. Aria triunghiului AEF este egală cu: (5p)
a) 12 cm2
b) 24 cm2
c) 48 cm2
d) 72 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Aria paralelogramului ABCD se calculează cu formula:
AABCD=AB⋅AD⋅sin(∢A)=96 cm2
Punctele E și F fiind mijloacele laturilor AB și AD, avem:
AE=2AB,AF=2AD
Aria triunghiului AEF este dată de formula cu sinus a ariei unui triunghi:
5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul O, iar AB și CD sunt diametre. Arcul AD are măsura egală cu 52∘. Măsura unghiului BDC este egală cu: (5p)
a) 26∘
b) 30∘
c) 52∘
d) 60∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiul la centru ∢AOD subîntinde arcul AD, deci:
m(∢AOD)=m(AD⌢)=52∘
Unghiurile ∢BOC și ∢AOD sunt opuse la vârf, fiind determinate de dreptele secante AB și CD:
m(∢BOC)=m(∢AOD)=52∘
Măsura arcului mic BC este egală cu măsura unghiului la centru corespunzător:
m(BC⌢)=m(∢BOC)=52∘
Unghiul ∢BDC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BC. Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătatea măsurii arcului cuprins între laturile sale:
m(∢BDC)=2m(BC⌢)=252∘=26∘
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′, cu baza triunghiul echilateral ABC, AA′=23 cm și AB=4 cm. Volumul prismei ABCA′B′C′ este egal cu: (5p)
a) 43 cm3
b) 8 cm3
c) 83 cm3
d) 24 cm3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Baza prismei este triunghiul echilateral ABC cu latura de lungime AB=4 cm. Aria bazei este:
AABC=4AB23=4423=4163=43 cm2
Înălțimea prismei este muchia laterală h=AA′=23 cm.
Volumul prismei drepte este dat de produsul dintre aria bazei și înălțime:
V=Abaza˘⋅h=43⋅23=8⋅3=24 cm3
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. În prezent, vârsta lui Bogdan este cu 8 ani mai mare decât triplul vârstei lui Tudor. Peste un an vârsta lui Bogdan va fi de 5 ori mai mare decât vârsta lui Tudor.
(2p) a) Verifică dacă Tudor poate avea în prezent 4 ani. Justifică răspunsul dat. (3p) b) Determină vârsta lui Bogdan în prezent.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Dacă Tudor ar avea în prezent 4 ani, atunci vârsta actuală a lui Bogdan ar fi:
4⋅3+8=12+8=20 ani
(1p)
Peste un an, Tudor ar avea 4+1=5 ani, iar Bogdan ar avea 20+1=21 de ani.
Verificăm dacă vârsta lui Bogdan devine de 5 ori mai mare decât cea a lui Tudor:
5⋅5=25=21
Deoarece 25=21, relația nu se verifică, deci Tudor nu poate avea în prezent 4 ani.
(1p)
b)
Notăm cu a vârsta actuală a lui Tudor și cu b vârsta actuală a lui Bogdan (a,b∈N).
Conform primei condiții din enunț:
b=3a+8
(1p)
Peste un an, vârstele devin a+1, respectiv b+1. A doua condiție din enunț se scrie:
b+1=5(a+1)
(1p)
Înlocuim b=3a+8 în a doua ecuație:
(3a+8)+1=5a+5⟺3a+9=5a+55a−3a=9−5⟺2a=4⟹a=2 ani
Aflăm vârsta actuală a lui Bogdan:
b=3⋅2+8=6+8=14 ani
Concluzie: În prezent, Bogdan are 14 ani.
(1p)
2. Se consideră expresia:
E(x)=x2+6x+93⋅x−3x:(x+31+x2−93)
unde x este număr real, x=−3,x=0 și x=3.
(2p) a) Arată că x+31+x2−93=(x−3)(x+3)x, pentru orice număr real x, x=−3 și x=3. (3p) b) Arată că numărul N=E(n)1+E(n+1)1+E(n+2)1 este natural, pentru orice număr natural n, n>3.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Folosim formula diferenței de pătrate x2−9=(x−3)(x+3) și aducem fracțiile la numitor comun:
Pentru un număr natural n>3, termenii sumei devin:
E(n)1=3n+3,E(n+1)1=3n+4,E(n+2)1=3n+5
Calculăm numărul N:
N=3n+3+3n+4+3n+5=3n+3+n+4+n+5=33n+12
(1p)
Dăm factor comun la numărător și simplificăm:
N=33(n+4)=n+4
Cum n este număr natural (n>3), rezultă că n+4∈N, deci numărul N este natural pentru orice număr natural n>3.
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x+4.
(2p) a) Arată că f(2)+f(−2)=8. (3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Arată că unghiurile BAM și MBA sunt congruente, știind că M(3,0).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Calculăm valorile funcției în punctele indicate:
f(2)=2⋅2+4=4+4=8
(1p)
f(−2)=2⋅(−2)+4=−4+4=0
Efectuăm suma:
f(2)+f(−2)=8+0=8
(1p)
b)
Aflăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului funcției f cu axele de coordonate:
Cu axa Ox (y=0): f(x)=0⟺2x+4=0⟺2x=−4⟺x=−2⟹A(−2,0)
Cu axa Oy (x=0): y=f(0)=2⋅0+4=4⟹B(0,4)
(1p)
Punctele A(−2,0) și M(3,0) aparțin ambele axei Ox, deci lungimea segmentului AM este:
AM=∣xM−xA∣=∣3−(−2)∣=3+2=5
În triunghiul BOM, dreptunghic în O(0,0) (Ox⊥Oy), catetele au lungimile OB=4 și OM=3. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza BM:
BM=OB2+OM2=42+32=16+9=25=5
(1p)
Deoarece AM=BM=5, triunghiul AMB este isoscel de bază AB.
Într-un triunghi isoscel, unghiurile alăturate bazei sunt congruente, prin urmare:
∢BAM≡∢MBA
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O. Punctele A,B,C și D aparțin cercului, astfel încât AB este diametru. Dreptele CD și AB sunt paralele, semidreapta AC este bisectoarea unghiului BAD și CD=16 cm.
(2p) a) Arată că AD=16 cm. (3p) b) Calculează aria patrulaterului ABCD.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Semidreapta AC fiind bisectoarea unghiului BAD, avem:
∢DAC≡∢CAB
(1p)
Dreptele CD și AB fiind paralele, secanta AC determină unghiuri alterne interne congruente:
∢CAB≡∢DCA
Din cele două relații rezultă că ∢DAC≡∢DCA, deci triunghiul ADC este isoscel cu laturile AD=CD.
Cum CD=16 cm, deducem:
AD=16 cm
(1p)
b)
În cercul de centru O, coardele egale subîntind arce de cerc congruente: deoarece CD=AD=16 cm, rezultă CD⌢≡AD⌢, deci unghiurile la centru corespunzătoare sunt congruente:
∢AOD≡∢DOC
Patrulaterul ABCD este un trapez înscris în cerc (CD∥AB), prin urmare este trapez isoscel, deci BC=AD=16 cm, de unde BC⌢≡AD⌢ și:
∢BOC≡∢AOD
(1p)
Segmentul AB fiind diametru, unghiul la centru ∢AOB este alungit (180∘):
m(∢AOD)+m(∢DOC)+m(∢BOC)=180∘
Cum cele trei unghiuri sunt congruente:
3⋅m(∢AOD)=180∘⟹m(∢AOD)=m(∢DOC)=m(∢BOC)=60∘
Triunghiurile AOD,DOC și BOC sunt triunghiuri isoscele cu laturile egale cu raza cercului (OA=OD=OC=OB=R) având unghiul la vârf de 60∘, deci sunt triunghiuri echilaterale congruente de latură R=16 cm.
(1p)
Aria patrulaterului ABCD este suma ariilor celor trei triunghiuri echilaterale:
5. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD cu AB=15 cm. Punctul M aparține segmentului AB, astfel încât AM=AD=32AB.
(2p) a) Arată că perimetrul paralelogramului ABCD este egal cu 50 cm. (3p) b) Știind că distanța de la punctul D la dreapta AB este egală cu 8 cm și că dreapta DM intersectează dreapta BC în punctul N, calculează aria triunghiului NCD.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Calculăm lungimile laturilor AD și AM folosind relația din ipoteză:
AD=AM=32⋅AB=32⋅15=10 cm
(1p)
Perimetrul paralelogramului ABCD este:
PABCD=2(AB+AD)=2(15+10)=2⋅25=50 cm
(1p)
b)
Calculăm aria triunghiului ADM, cunoscând baza AM=10 cm și înălțimea corespunzătoare d(D,AB)=8 cm:
AADM=2AM⋅d(D,AB)=210⋅8=40 cm2
(1p)
În paralelogramul ABCD, laturile opuse sunt paralele: AD∥BC și AB∥CD, deci AM∥CD.
Dreptele DN și CN sunt secante care intersectează paralelele AM și CD:
∢DAM≡∢DCN (unghiuri opuse ale paralelogramului ABCD)
∢ADM≡∢CND (unghiuri alterne interne formate de secanta DN cu dreptele paralele AD∥BC)
Conform cazului de asemănare unghi-unghi (U.U.):
△ADM∼△CND
(1p)
Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare:
ACNDAADM=(CDAM)2
Deoarece CD=AB=15 cm și AM=10 cm, avem raportul de asemănare CDAM=1510=32.
Înlocuim în relația ariilor:
ACND40=(32)2=94⟺ACND=49⋅40=90 cm2
Așadar, aria triunghiului NCD este egală cu 90 cm2.
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′, cu AB=8 cm. Punctele M,N și P sunt mijloacele muchiilor AD,DC, respectiv DD′.
(2p) a) Arată că aria triunghiului MNP este egală cu 83 cm2. (3p) b) Arată că distanța de la punctul D′ la planul (MNP) este egală cu 343 cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
În triunghiul DAC, punctele M și N sunt mijloacele laturilor AD, respectiv DC, deci MN este linie mijlocie:
MN=2AC
Diagonala bazei pătrate este AC=AB2=82 cm, deci:
MN=282=42 cm
(1p)
Analog, segmentele NP și MP sunt linii mijlocii în triunghiurile dreptunghice ale fețelor laterale:
În △DD′C, NP este linie mijlocie raportată la diagonala D′C=82 cm, deci NP=42 cm.
În △DD′A, MP este linie mijlocie raportată la diagonala D′A=82 cm, deci MP=42 cm.
Deoarece MN=NP=MP=42 cm, triunghiul MNP este echilateral.
Calculăm aria triunghiului echilateral MNP:
AMNP=4MN23=4(42)23=4323=83 cm2
(1p)
b)
Dreapta DD′ intersectează planul (MNP) în punctul P. Cum P este mijlocul segmentului DD′, avem DP=D′P=4 cm.
Punctul P fiind mijlocul segmentului delimitat de D și D′, distanțele de la aceste puncte la planul (MNP) sunt egale:
d(D′,(MNP))=d(D,(MNP))
(1p)
Muchiile DM,DN și DP sunt două câte două perpendiculare în vârful D și au lungimile egale:
DM=DN=DP=28=4 cm
Tetraedrul DMNP este o piramidă triunghiulară regulată cu vârful D și baza echilaterală MNP.
Fie Q mijlocul segmentului MN. Triunghiul DMN fiind dreptunghic isoscel în D cu catetele de 4 cm, mediana DQ este și înălțime:
DQ=2MN=242=22 cm
Deoarece DP⊥(ABCD), avem DP⊥DQ. În triunghiul dreptunghic PDQ (m(∢PDQ)=90∘):
PQ=DP2+DQ2=42+(22)2=16+8=24=26 cm
Fie DT⊥PQ, cu T∈PQ. Cum MN⊥DQ și MN⊥DP, rezultă că MN⊥(PDQ), de unde MN⊥DT.
Deoarece DT⊥PQ și DT⊥MN, rezultă că DT⊥(MNP), deci d(D,(MNP))=DT.
(1p)
În triunghiul dreptunghic PDQ, calculăm lungimea înălțimii DT folosind formula produsului catetelor supra ipotenuză: