BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2026Sesiunea Iunie

Evaluare Națională 2026 — Sesiunea Iunie

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 12−2⋅512 - 2 \cdot 5 este egal cu: (5p)

a) 5050
b) 2222
c) 22
d) 00

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi operația de înmulțire:
2⋅5=102 \cdot 5 = 10
  • Efectuăm apoi operația de scădere:
12−10=212 - 10 = 2

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. Dintre cei 250 de elevi participanți la un concurs, 40%40\% sunt băieți. Numărul băieților participanți la acest concurs este egal cu: (5p)

a) 150150
b) 125125
c) 100100
d) 9090

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm 40%40\% din numărul total de 250 de elevi:
40100⋅250=410⋅250=4⋅25=100\frac{40}{100} \cdot 250 = \frac{4}{10} \cdot 250 = 4 \cdot 25 = 100

Numărul băieților participanți la concurs este 100.

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. Suma dintre numărul 10 și opusul numărului 10 este egală cu: (5p)

a) 10110\frac{101}{10}
b) 1110\frac{11}{10}
c) 11
d) 00

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Opusul numărului real aa este numărul −a-a. Prin urmare, opusul numărului 10 este −10-10.
  • Calculăm suma cerută:
10+(−10)=10−10=010 + (-10) = 10 - 10 = 0

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. Transformând fracția zecimală 1,(2)1,(2) în fracție ordinară se obține: (5p)

a) 1110\frac{11}{10}
b) 65\frac{6}{5}
c) 119\frac{11}{9}
d) 43\frac{4}{3}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula de transformare a unei fracții zecimale periodice simple în fracție ordinară:
1,(2)=12−19=1191,(2) = \frac{12 - 1}{9} = \frac{11}{9}

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. Patru elevi, Ioana, Andreea, Luca și Radu, determină numărul real xx din proporția: (5p)

5−12=x5+1\frac{\sqrt{5} - 1}{2} = \frac{x}{\sqrt{5} + 1}

Răspunsurile date de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:

IoanaAndreeaLucaRadu
1234

Răspunsul corect a fost obținut de către:

a) Ioana
b) Andreea
c) Luca
d) Radu

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:
2⋅x=(5−1)(5+1)2 \cdot x = (\sqrt{5} - 1)(\sqrt{5} + 1)
  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2:
(5−1)(5+1)=(5)2−12=5−1=4(\sqrt{5} - 1)(\sqrt{5} + 1) = (\sqrt{5})^2 - 1^2 = 5 - 1 = 4
  • Rezultă:
2x=4  ⟹  x=42=22x = 4 \implies x = \frac{4}{2} = 2

Răspunsul x=2x = 2 a fost obținut de Andreea.

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de mașini vândute de un comerciant în primele patru luni ale anului 2026.

Diagramă vânzări mașini

Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, cele mai puține mașini au fost vândute în luna martie.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim valorile indicate de barele diagramei pentru fiecare lună:
    • Ianuarie: bara depășește nivelul de 2000 de mașini.
    • Februarie: aproximativ 1500 de mașini.
    • Martie: coloana are cea mai mică înălțime (sub 1000 de mașini).
    • Aprilie: aproximativ 2500 de mașini.
  • Observăm direct că bara corespunzătoare lunii martie are înălțimea minimă dintre toate cele patru luni.
  • Prin urmare, afirmația este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele AA, BB, CC și DD sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=1 cmAB = 1\text{ cm} și AD=6 cmAD = 6\text{ cm}. Punctul CC este mijlocul segmentului ADAD. Lungimea segmentului BCBC este egală cu: (5p)

Puncte coliniare A, B, C, D

a) 5 cm5\text{ cm}
b) 3 cm3\text{ cm}
c) 2 cm2\text{ cm}
d) 1 cm1\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul CC fiind mijlocul segmentului ADAD, lungimea segmentului ACAC este jumătate din lungimea lui ADAD:
AC=AD2=6 cm2=3 cmAC = \frac{AD}{2} = \frac{6\text{ cm}}{2} = 3\text{ cm}
  • Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea AA, BB, CC, DD, punctul BB este situat în interiorul segmentului ACAC.
  • Calculăm lungimea segmentului BCBC:
BC=AC−AB=3 cm−1 cm=2 cmBC = AC - AB = 3\text{ cm} - 1\text{ cm} = 2\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele ABAB și CDCD. Punctele EE, AA și CC sunt coliniare, în această ordine, iar punctele BB și DD sunt situate de o parte și de alta a dreptei ACAC. Măsura unghiului DCADCA este egală cu 80∘80^\circ. Măsura unghiului EABEAB este egală cu: (5p)

Drepte paralele AB și CD

a) 110∘110^\circ
b) 100∘100^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 80∘80^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dreptele paralele ABAB și CDCD sunt intersectate de secanta ACAC.
  • Deoarece punctele BB și DD se află de o parte și de alta a dreptei ACAC, unghiurile ∠BAC\angle BAC și ∠DCA\angle DCA sunt alterne interne, așadar sunt congruente:
∢BAC=∢DCA=80∘\sphericalangle BAC = \sphericalangle DCA = 80^\circ
  • Punctele EE, AA, CC sunt coliniare în această ordine, deci ∠EAC\angle EAC este un unghi alungit (180∘180^\circ).
  • Unghiurile ∠EAB\angle EAB și ∠BAC\angle BAC sunt adiacente suplementare:
∢EAB=180∘−∢BAC=180∘−80∘=100∘\sphericalangle EAB = 180^\circ - \sphericalangle BAC = 180^\circ - 80^\circ = 100^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC. Punctul DD este mijlocul segmentului BCBC și punctul GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC. Aria triunghiului DGCDGC este egală cu 15 cm215\text{ cm}^2. Aria triunghiului ABCABC este egală cu: (5p)

Triunghiul ABC cu centrul de greutate G

a) 30 cm230\text{ cm}^2
b) 45 cm245\text{ cm}^2
c) 60 cm260\text{ cm}^2
d) 90 cm290\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • DD este mijlocul laturii BCBC, deci segmentul ADAD este mediană în triunghiul ABCABC.
  • Centrul de greutate GG se află pe fiecare mediană la o treime de bază și două treimi de vârf:
GD=13ADGD = \frac{1}{3} AD
  • Mediana împarte triunghiul ABCABC în două triunghiuri de arii egale:
A△ADC=12A△ABC\mathcal{A}_{\triangle ADC} = \frac{1}{2} \mathcal{A}_{\triangle ABC}
  • În triunghiul ADCADC, punctul GG împarte segmentul ADAD în raportul GDAD=13\frac{GD}{AD} = \frac{1}{3}, având vârful comun CC:
A△DGC=GDAD⋅A△ADC=13⋅(12A△ABC)=16A△ABC\mathcal{A}_{\triangle DGC} = \frac{GD}{AD} \cdot \mathcal{A}_{\triangle ADC} = \frac{1}{3} \cdot \left(\frac{1}{2} \mathcal{A}_{\triangle ABC}\right) = \frac{1}{6} \mathcal{A}_{\triangle ABC}
  • Astfel, aria triunghiului ABCABC este:
A△ABC=6⋅A△DGC=6⋅15 cm2=90 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = 6 \cdot \mathcal{A}_{\triangle DGC} = 6 \cdot 15\text{ cm}^2 = 90\text{ cm}^2

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD, cu diagonala BDBD perpendiculară pe latura BCBC și BD⋅BC=12 cm2BD \cdot BC = 12\text{ cm}^2. Aria paralelogramului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Paralelogramul ABCD cu BD perpendicular pe BC

a) 6 cm26\text{ cm}^2
b) 12 cm212\text{ cm}^2
c) 18 cm218\text{ cm}^2
d) 24 cm224\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Diagonala BDBD împarte paralelogramul ABCDABCD în două triunghiuri congruente: △BCD≡△DAB\triangle BCD \equiv \triangle DAB, prin urmare:
AABCD=2⋅A△BCD\mathcal{A}_{ABCD} = 2 \cdot \mathcal{A}_{\triangle BCD}
  • Deoarece BD⊥BCBD \perp BC, triunghiul BCDBCD este dreptunghic în BB, având catetele BCBC și BDBD.
  • Aria triunghiului dreptunghic BCDBCD este:
A△BCD=BC⋅BD2\mathcal{A}_{\triangle BCD} = \frac{BC \cdot BD}{2}
  • Rezultă aria paralelogramului:
AABCD=2⋅(BC⋅BD2)=BC⋅BD=12 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 2 \cdot \left(\frac{BC \cdot BD}{2}\right) = BC \cdot BD = 12\text{ cm}^2

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO. Punctele AA, BB, CC și DD sunt situate pe cerc, în această ordine, astfel încât ACAC este diametru și măsura unghiului BDCBDC este egală cu 40∘40^\circ. Măsura unghiului BCABCA este egală cu: (5p)

Cercul de centru O cu AC diametru

a) 40∘40^\circ
b) 50∘50^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 80∘80^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiurile ∠BAC\angle BAC și ∠BDC\angle BDC sunt unghiuri înscrise în cerc care subîntind același arc BC⌢\overparen{BC}, prin urmare au măsuri egale:
∢BAC=∢BDC=40∘\sphericalangle BAC = \sphericalangle BDC = 40^\circ
  • Deoarece ACAC este diametru al cercului, unghiul ∠ABC\angle ABC este înscris într-un semicerc, deci este drept:
∢ABC=90∘\sphericalangle ABC = 90^\circ
  • În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢ABC=90∘\sphericalangle ABC = 90^\circ), suma unghiurilor ascuțite este 90∘90^\circ:
∢BCA=90∘−∢BAC=90∘−40∘=50∘\sphericalangle BCA = 90^\circ - \sphericalangle BAC = 90^\circ - 40^\circ = 50^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră regulată VABCDVABCD, cu înălțimea VO=6 cmVO = 6\text{ cm} și AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Volumul piramidei VABCDVABCD este egal cu: (5p)

Piramida patrulateră regulată VABCD

a) 32 cm332\text{ cm}^3
b) 48 cm348\text{ cm}^3
c) 72 cm372\text{ cm}^3
d) 96 cm396\text{ cm}^3

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Baza piramidei patrulatere regulate VABCDVABCD este pătratul ABCDABCD cu latura AB=4 cmAB = 4\text{ cm}.
  • Calculăm aria bazei:
Abaza˘=AB2=42=16 cm2\mathcal{A}_{\text{bază}} = AB^2 = 4^2 = 16\text{ cm}^2
  • Volumul unei piramide este o treime din produsul ariei bazei și înălțimii:
V=Abaza˘⋅VO3=16⋅63=16⋅2=32 cm3V = \frac{\mathcal{A}_{\text{bază}} \cdot VO}{3} = \frac{16 \cdot 6}{3} = 16 \cdot 2 = 32\text{ cm}^3

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Mai mulți copii doresc să cumpere împreună o minge. Dacă fiecare copil contribuie cu câte 18 lei, mai sunt necesari 30 de lei.

(2p) a) Este posibil ca mingea să coste 153 de lei? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Dacă fiecare copil contribuie cu câte 24 de lei, atunci sunt în plus 12 lei. Determină cât costă mingea.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Notăm cu nn numărul de copii și cu PP prețul mingii în lei.
  • Din prima condiție a problemei, dacă fiecare copil plătește 18 lei, suma adunată este 18n18n, iar pentru a cumpăra mingea mai sunt necesari 30 de lei:
P=18n+30P = 18n + 30

(1p)

  • Presupunem că prețul mingii ar fi P=153 leiP = 153\text{ lei}. Egalăm:
18n+30=153  ⟺  18n=153−30  ⟺  18n=12318n + 30 = 153 \iff 18n = 153 - 30 \iff 18n = 123 n=12318=416=656∉Nn = \frac{123}{18} = \frac{41}{6} = 6\frac{5}{6} \notin \mathbb{N}
  • Deoarece numărul de copii nn trebuie să fie un număr natural, presupunerea este falsă.
  • Deci nu este posibil ca mingea să coste 153 de lei.

(1p)


b)

  • Din a doua condiție a problemei, dacă fiecare copil contribuie cu 24 de lei, suma adunată 24n24n depășește prețul mingii cu 12 lei:
P=24n−12P = 24n - 12
  • Egalăm cele două expresii ale prețului PP:
18n+30=24n−1218n + 30 = 24n - 12

(1p)

  • Rezolvăm ecuația în nn:
24n−18n=30+12  ⟺  6n=42  ⟺  n=426=7 copii24n - 18n = 30 + 12 \iff 6n = 42 \iff n = \frac{42}{6} = 7 \text{ copii}

(1p)

  • Calculăm prețul mingii:
P=18⋅7+30=126+30=156 leiP = 18 \cdot 7 + 30 = 126 + 30 = 156\text{ lei}

(Verificare: 24⋅7−12=168−12=156 lei24 \cdot 7 - 12 = 168 - 12 = 156\text{ lei}).

Mingea costă 156 de lei.

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=xx−3+1x−2+7−3x(x−2)(x−3)E(x) = \frac{x}{x-3} + \frac{1}{x-2} + \frac{7-3x}{(x-2)(x-3)}

unde xx este număr real, x≠2x \neq 2 și x≠3x \neq 3.

(2p) a) Arată că E(x)=x−2x−3E(x) = \frac{x-2}{x-3}, pentru orice număr real xx, x≠2x \neq 2 și x≠3x \neq 3.

(3p) b) Arată că numărul A=(E(4))n+(E(4))n+3A = \left(E(4)\right)^n + \left(E(4)\right)^{n+3} este divizibil cu 18, pentru orice număr natural nenul nn.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Numitorul comun al celor trei fracții este (x−2)(x−3)(x-2)(x-3).
  • Amplificăm prima fracție cu (x−2)(x-2), a doua fracție cu (x−3)(x-3), iar a treia fracție are deja numitorul comun:
E(x)=x(x−2)+1⋅(x−3)+(7−3x)(x−2)(x−3)E(x) = \frac{x(x-2) + 1 \cdot (x-3) + (7-3x)}{(x-2)(x-3)} E(x)=x2−2x+x−3+7−3x(x−2)(x−3)E(x) = \frac{x^2 - 2x + x - 3 + 7 - 3x}{(x-2)(x-3)}

(1p)

  • Reducem termenii asemenea de la numărător:
x2+(−2x+x−3x)+(−3+7)=x2−4x+4=(x−2)2x^2 + (-2x + x - 3x) + (-3 + 7) = x^2 - 4x + 4 = (x-2)^2
  • Fracția devine:
E(x)=(x−2)2(x−2)(x−3)=x−2x−3E(x) = \frac{(x-2)^2}{(x-2)(x-3)} = \frac{x-2}{x-3}

pentru orice număr real xx cu x≠2x \neq 2 și x≠3x \neq 3.

(1p)


b)

  • Calculăm mai întâi valoarea expresiei pentru x=4x = 4:
E(4)=4−24−3=21=2E(4) = \frac{4-2}{4-3} = \frac{2}{1} = 2

(1p)

  • Înlocuim E(4)=2E(4) = 2 în expresia numărului AA:
A=2n+2n+3=2n+2n⋅23=2n⋅(1+8)=9⋅2nA = 2^n + 2^{n+3} = 2^n + 2^n \cdot 2^3 = 2^n \cdot (1 + 8) = 9 \cdot 2^n

(1p)

  • Deoarece nn este număr natural nenul (n≥1n \ge 1), putem rescrie 2n2^n dând un factor 2 afară:
2n=2⋅2n−12^n = 2 \cdot 2^{n-1}
  • Rezultă:
A=9⋅(2⋅2n−1)=18⋅2n−1A = 9 \cdot (2 \cdot 2^{n-1}) = 18 \cdot 2^{n-1}

Cum n≥1n \ge 1, avem n−1≥0n - 1 \ge 0, deci 2n−1∈N2^{n-1} \in \mathbb{N}, ceea ce arată că numărul AA este divizibil cu 18 pentru orice număr natural nenul nn.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−6f(x) = 3x - 6.

(2p) a) Arată că f(1)+f(3)=0f(1) + f(3) = 0.

(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Calculează lungimea segmentului OMOM, știind că punctul MM este mijlocul segmentului ABAB.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm valorile funcției în punctele x=1x = 1 și x=3x = 3:
f(1)=3⋅1−6=3−6=−3f(1) = 3 \cdot 1 - 6 = 3 - 6 = -3

(1p)

f(3)=3⋅3−6=9−6=3f(3) = 3 \cdot 3 - 6 = 9 - 6 = 3
  • Calculăm suma:
f(1)+f(3)=−3+3=0f(1) + f(3) = -3 + 3 = 0

(1p)


b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției

  • Determinăm coordonatele punctului AA, intersecția graficului cu axa OxOx (y=0y = 0):
f(x)=0  ⟺  3x−6=0  ⟺  3x=6  ⟺  x=2  ⟹  A(2,0)f(x) = 0 \iff 3x - 6 = 0 \iff 3x = 6 \iff x = 2 \implies A(2, 0)
  • Determinăm coordonatele punctului BB, intersecția graficului cu axa OyOy (x=0x = 0):
f(0)=3⋅0−6=−6  ⟹  B(0,−6)f(0) = 3 \cdot 0 - 6 = -6 \implies B(0, -6)

(1p)

  • Punctul O(0,0)O(0, 0) este originea sistemului cartezian. Lungimile catetelor triunghiului AOBAOB sunt:
OA=∣2∣=2 cm,OB=∣−6∣=6 cmOA = |2| = 2\text{ cm}, \quad OB = |-6| = 6\text{ cm}
  • Triunghiul AOBAOB este dreptunghic în OO (∢AOB=90∘\sphericalangle AOB = 90^\circ). Aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza ABAB:
AB=OA2+OB2=22+62=4+36=40=210 cmAB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{2^2 + 6^2} = \sqrt{4 + 36} = \sqrt{40} = 2\sqrt{10}\text{ cm}

(1p)

  • Segmentul OMOM este mediana corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic AOBAOB, deoarece MM este mijlocul ipotenuzei ABAB.
  • Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic, lungimea medianei este jumătate din lungimea ipotenuzei:
OM=AB2=2102=10 cmOM = \frac{AB}{2} = \frac{2\sqrt{10}}{2} = \sqrt{10}\text{ cm}

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și raza de 6 cm6\text{ cm}. Punctele AA, BB, CC și DD aparțin cercului, astfel încât dreptele ABAB și CDCD sunt perpendiculare. Punctul MM este mijlocul coardei ABAB și OM=3 cmOM = 3\text{ cm}.

Cercul de centru O cu coardele perpendiculare AB și CD

(2p) a) Arată că AM=33 cmAM = 3\sqrt{3}\text{ cm}.

(3p) b) Demonstrează că AC2+BD2=144 cm2AC^2 + BD^2 = 144\text{ cm}^2.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Punctele AA și BB aparțin cercului de centru OO și rază R=6 cmR = 6\text{ cm}, deci OA=OB=6 cmOA = OB = 6\text{ cm}. Triunghiul AOBAOB este isoscel de bază ABAB.
  • Punctul MM fiind mijlocul coardei ABAB, segmentul OMOM este mediană, deci și înălțime în triunghiul isoscel AOBAOB:
OM⊥AB  ⟹  ∢OMA=90∘OM \perp AB \implies \sphericalangle OMA = 90^\circ

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic OMAOMA, aplicăm Teorema lui Pitagora:
AM=OA2−OM2=62−32=36−9=27=33 cmAM = \sqrt{OA^2 - OM^2} = \sqrt{6^2 - 3^2} = \sqrt{36 - 9} = \sqrt{27} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)


b) Construcție ajutătoare cerc cu diametrul BE

  • Construim diametrul BEBE, adică alegem punctul EE pe cerc diametral opus punctului BB.
  • Diametrul are lungimea:
BE=2R=2⋅6=12 cmBE = 2R = 2 \cdot 6 = 12\text{ cm}
  • Deoarece BEBE este diametru, triunghiurile înscrise BAEBAE și BDEBDE sunt dreptunghice:
∢BAE=90∘  ⟹  AE⊥AB\sphericalangle BAE = 90^\circ \implies AE \perp AB ∢BDE=90∘  ⟹  BD⊥DE\sphericalangle BDE = 90^\circ \implies BD \perp DE

(1p)

  • Din ipoteză avem CD⊥ABCD \perp AB, iar din construcție AE⊥ABAE \perp AB. Două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele:
AE∥CDAE \parallel CD
  • Patrulaterul ACDEACDE are laturile AEAE și CDCD paralele și este înscris în cerc, deci este un trapez isoscel.
  • În orice trapez isoscel, diagonalele și laturile neparalele opuse sunt congruente, așadar:
AC=DEAC = DE

(1p)

  • În triunghiul BDEBDE, dreptunghic în DD (∢BDE=90∘\sphericalangle BDE = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora:
DE2+BD2=BE2DE^2 + BD^2 = BE^2
  • Înlocuind DE=ACDE = AC și BE=12 cmBE = 12\text{ cm}, obținem:
AC2+BD2=122=144 cm2AC^2 + BD^2 = 12^2 = 144\text{ cm}^2

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD, cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm} și AD=8 cmAD = 8\text{ cm}. Punctele MM, NN și TT sunt mijloacele segmentelor BCBC, CDCD, respectiv ABAB, iar QQ este punctul de intersecție a dreptelor BNBN și AMAM.

Paralelogramul ABCD cu mijloacele M, N, T

(2p) a) Calculează perimetrul patrulaterului ATNDATND.

(3p) b) Calculează valoarea raportului AQQM\frac{AQ}{QM}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • ABCDABCD este paralelogram, deci AB∥CDAB \parallel CD și AB=CD=10 cmAB = CD = 10\text{ cm}.
  • Punctul TT este mijlocul lui ABAB, deci AT=AB2=102=5 cmAT = \frac{AB}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}.
  • Punctul NN este mijlocul lui CDCD, deci DN=CD2=102=5 cmDN = \frac{CD}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}.
  • Segmentele ATAT și DNDN sunt situate pe dreptele paralele ABAB și CDCD și au lungimi egale (AT∥DNAT \parallel DN și AT=DN=5 cmAT = DN = 5\text{ cm}).
  • Rezultă că patrulaterul ATNDATND este paralelogram.

(1p)

  • Perimetrul paralelogramului ATNDATND este:
PATND=2⋅AT+2⋅AD=2⋅5 cm+2⋅8 cm=10+16=26 cm\mathcal{P}_{ATND} = 2 \cdot AT + 2 \cdot AD = 2 \cdot 5\text{ cm} + 2 \cdot 8\text{ cm} = 10 + 16 = 26\text{ cm}

(1p)


b) Construcție ajutătoare paralelogram

  • Fie {S}=AM∩NT\{S\} = AM \cap NT.
  • În triunghiul ABMABM, TT este mijlocul laturii ABAB. Deoarece ATNDATND este paralelogram, avem NT∥ADNT \parallel AD. Cum în paralelogramul ABCDABCD avem AD∥BCAD \parallel BC, rezultă NT∥BCNT \parallel BC, deci ST∥BMST \parallel BM.
  • Fiind paralelă dusă prin mijlocul laturii ABAB, STST este linie mijlocie în triunghiul ABMABM:
ST=BM2=BC22=4 cm2=2 cmST = \frac{BM}{2} = \frac{\frac{BC}{2}}{2} = \frac{4\text{ cm}}{2} = 2\text{ cm}

și SS este mijlocul segmentului AMAM, adică AS=SM=AM2AS = SM = \frac{AM}{2}.

(1p)

  • Lungimea segmentului NT=AD=8 cmNT = AD = 8\text{ cm}. Calculăm lungimea segmentului SNSN:
SN=NT−ST=8 cm−2 cm=6 cmSN = NT - ST = 8\text{ cm} - 2\text{ cm} = 6\text{ cm}
  • Deoarece SN∥BMSN \parallel BM (N,S,TN, S, T fiind coliniare pe o paralelă la BCBC), unghiurile alterne interne determină asemănarea triunghiurilor:
△QNS∼△QBM  ⟹  QSQM=SNBM\triangle QNS \sim \triangle QBM \implies \frac{QS}{QM} = \frac{SN}{BM}
  • Înlocuim valorile SN=6 cmSN = 6\text{ cm} și BM=BC2=4 cmBM = \frac{BC}{2} = 4\text{ cm}:
QSQM=64=32  ⟹  QS=32QM\frac{QS}{QM} = \frac{6}{4} = \frac{3}{2} \implies QS = \frac{3}{2} QM

(1p)

  • Exprimăm lungimea segmentului SMSM:
SM=SQ+QM=32QM+QM=52QMSM = SQ + QM = \frac{3}{2} QM + QM = \frac{5}{2} QM
  • Deoarece SS este mijlocul lui AMAM, întreaga lungime AMAM este:
AM=2⋅SM=2⋅(52QM)=5QMAM = 2 \cdot SM = 2 \cdot \left(\frac{5}{2} QM\right) = 5 QM
  • Lungimea segmentului AQAQ este:
AQ=AM−QM=5QM−QM=4QMAQ = AM - QM = 5 QM - QM = 4 QM
  • Prin urmare, valoarea raportului cerut este:
AQQM=4QMQM=4\frac{AQ}{QM} = \frac{4 QM}{QM} = 4

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu baza pătratul ABCDABCD, AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și AA′=42 cmAA' = 4\sqrt{2}\text{ cm}.

Prismă dreaptă ABCDA′B′C′D′

(2p) a) Calculează aria laterală a prismei ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'.

(3p) b) Arată că distanța de la punctul A′A' la planul (C′BD)(C'BD) este egală cu 8105 cm\frac{8\sqrt{10}}{5}\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Prisma dreaptă are 4 fețe laterale dreptunghiulare congruente, fiecare având dimensiunile AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și înălțimea AA′=42 cmAA' = 4\sqrt{2}\text{ cm}.
  • Calculăm aria laterală:
Al=4⋅AABB′A′=4⋅(AB⋅AA′)\mathcal{A}_l = 4 \cdot \mathcal{A}_{ABB'A'} = 4 \cdot (AB \cdot AA')

(1p)

Al=4⋅4⋅42=642 cm2\mathcal{A}_l = 4 \cdot 4 \cdot 4\sqrt{2} = 64\sqrt{2}\text{ cm}^2

(1p)


b)

  • Construcție ajutătoare în prismă:

Construcție ajutătoare prisma ABCDA′B′C′D′

  • Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD, centrul bazei pătratului ABCDABCD.
  • Deoarece ABCDABCD este pătrat, diagonalele sunt perpendiculare: BD⊥ACBD \perp AC.
  • Muchia laterală AA′AA' este perpendiculară pe planul bazei (ABC)(ABC), iar BD⊂(ABC)BD \subset (ABC), deci BD⊥AA′BD \perp AA'.
  • Dreapta BDBD fiind perpendiculară pe două drepte concurente din planul (A′AC)(A'AC) (AC∩AA′={A}AC \cap AA' = \{A\}), rezultă:
BD⊥(A′AC)BD \perp (A'AC)

(1p)

  • În planul (A′AC)(A'AC), ducem perpendiculara din A′A' pe dreapta C′OC'O:
A′P⊥C′O,P∈C′OA'P \perp C'O, \quad P \in C'O
  • Deoarece BD⊥(A′AC)BD \perp (A'AC) și segmentul A′P⊂(A′AC)A'P \subset (A'AC), rezultă că BD⊥A′PBD \perp A'P, adică:
A′P⊥BDA'P \perp BD
  • Dreapta A′PA'P este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (C′BD)(C'BD) (C′O⊥A′PC'O \perp A'P, BD⊥A′PBD \perp A'P și C′O∩BD={O}C'O \cap BD = \{O\}), prin urmare:
A′P⊥(C′BD)  ⟹  d(A′,(C′BD))=A′PA'P \perp (C'BD) \implies \text{d}(A', (C'BD)) = A'P

(1p)

  • Calculăm elementele triunghiului A′OC′A'OC' situat în secțiunea axială ACC′A′ACC'A':
    • Diagonala bazei: AC=AB2=42 cmAC = AB\sqrt{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}, deci AO=OC=AC2=22 cmAO = OC = \frac{AC}{2} = 2\sqrt{2}\text{ cm}.
    • Înălțimea prismei: CC′=AA′=42 cmCC' = AA' = 4\sqrt{2}\text{ cm}.
    • În triunghiul dreptunghic C′COC'CO (∢C′CO=90∘\sphericalangle C'CO = 90^\circ):
C′O=CC′2+CO2=(42)2+(22)2=32+8=40=210 cmC'O = \sqrt{CC'^2 + CO^2} = \sqrt{(4\sqrt{2})^2 + (2\sqrt{2})^2} = \sqrt{32 + 8} = \sqrt{40} = 2\sqrt{10}\text{ cm}
  • Baza superioară are A′C′=AC=42 cmA'C' = AC = 4\sqrt{2}\text{ cm}, iar distanța de la OO la A′C′A'C' este egală cu înălțimea prismei, 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}. Aria triunghiului A′OC′A'OC' este:
A△A′OC′=A′C′⋅AA′2=42⋅422=322=16 cm2\mathcal{A}_{\triangle A'OC'} = \frac{A'C' \cdot AA'}{2} = \frac{4\sqrt{2} \cdot 4\sqrt{2}}{2} = \frac{32}{2} = 16\text{ cm}^2
  • Pe de altă parte, exprimăm aceeași arie luând baza C′OC'O și înălțimea corespunzătoare A′PA'P:
A△A′OC′=C′O⋅A′P2\mathcal{A}_{\triangle A'OC'} = \frac{C'O \cdot A'P}{2}
  • Egalăm cele două exprimări ale ariei:
16=210⋅A′P2  ⟺  16=10⋅A′P16 = \frac{2\sqrt{10} \cdot A'P}{2} \iff 16 = \sqrt{10} \cdot A'P A′P=1610=161010=8105 cmA'P = \frac{16}{\sqrt{10}} = \frac{16\sqrt{10}}{10} = \frac{8\sqrt{10}}{5}\text{ cm}

Așadar, distanța de la punctul A′A' la planul (C′BD)(C'BD) este egală cu 8105 cm\frac{8\sqrt{10}}{5}\text{ cm}.

(1p)