BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Sesiune Specială

Evaluare Națională 2025 — Sesiune Specială

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 25−5⋅325 - 5 \cdot 3 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 1010
c) 6060
d) 9090

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi operația de înmulțire:
5⋅3=155 \cdot 3 = 15
  • Efectuăm apoi scăderea:
25−15=1025 - 15 = 10

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. Din cei 400400 de pomi fructiferi ai unei livezi, 50%50\% sunt pruni. Numărul prunilor din livadă este egal cu: (5p)

a) 4040
b) 5050
c) 100100
d) 200200

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm 50%50\% din numărul total de 400400 de pomi:
50100⋅400=12⋅400=200\frac{50}{100} \cdot 400 = \frac{1}{2} \cdot 400 = 200

Răspunsul corect este d).

(5p)


3. Cel mai mic număr întreg din intervalul (−3,5](-3, 5] este egal cu: (5p)

a) −3-3
b) −2-2
c) 00
d) 55

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele întregi aparținând intervalului (−3,5](-3, 5] sunt:
{−2,−1,0,1,2,3,4,5}\{-2, -1, 0, 1, 2, 3, 4, 5\}
  • Deoarece paranteza la stânga este rotundă, capătul −3-3 nu aparține intervalului (−3∉(−3,5]-3 \notin (-3, 5]).
  • Cel mai mic număr întreg din interval este −2-2.

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. Mulțimea soluțiilor reale ale inecuației 3x−1≥53x - 1 \ge 5 este: (5p)

a) (−∞,2](-\infty, 2]
b) (−∞,43]\left(-\infty, \frac{4}{3}\right]
c) [2,+∞)[2, +\infty)
d) [43,+∞)\left[\frac{4}{3}, +\infty\right)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rezolvăm inecuația în mulțimea numerelor reale:
3x−1≥5  ⟺  3x≥5+1  ⟺  3x≥6  ⟺  x≥23x - 1 \ge 5 \iff 3x \ge 5 + 1 \iff 3x \ge 6 \iff x \ge 2
  • Mulțimea soluțiilor reale este intervalul:
x∈[2,+∞)x \in [2, +\infty)

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. Patru elevi, Ioana, Mara, Petrică și Ștefan, calculează produsul numerelor a=3+2a = \sqrt{3} + \sqrt{2} și b=3−2b = \sqrt{3} - \sqrt{2}, iar rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

IoanaMaraPetricăȘtefan
775511−1-1

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

a) Ioana
b) Mara
c) Petrică
d) Ștefan

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula diferenței de pătrate (x+y)(x−y)=x2−y2(x + y)(x - y) = x^2 - y^2 pentru a calcula produsul a⋅ba \cdot b:
a⋅b=(3+2)(3−2)=(3)2−(2)2=3−2=1a \cdot b = (\sqrt{3} + \sqrt{2})(\sqrt{3} - \sqrt{2}) = (\sqrt{3})^2 - (\sqrt{2})^2 = 3 - 2 = 1
  • Comparând cu tabelul, elevul care a obținut rezultatul 11 este Petrică.

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. O mașină se deplasează în intervalul orar 12:00 – 14:00 cu o viteză medie de 80 km/h80\text{ km/h}. Mihai afirmă că: „În acest interval de timp, mașina a parcurs o distanță egală cu 160 km160\text{ km}.”. Afirmația lui Mihai este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm durata deplasării:
Δt=14:00−12:00=2 ore\Delta t = 14:00 - 12:00 = 2\text{ ore}
  • Calculăm distanța parcursă cu viteza medie v=80 km/hv = 80\text{ km/h}:
d=v⋅Δt=80 km/h⋅2 h=160 kmd = v \cdot \Delta t = 80\text{ km/h} \cdot 2\text{ h} = 160\text{ km}
  • Rezultatul coincide cu afirmația lui Mihai, deci afirmația este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele AA, BB și CC sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AC=16 cmAC = 16\text{ cm}. Știind că punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, iar punctul NN este mijlocul segmentului BCBC, lungimea segmentului MNMN este egală cu: (5p)

Punctele A, M, B, N, C coliniare

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 16 cm16\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece MM este mijlocul lui ABAB și NN este mijlocul lui BCBC, avem:
MB=AB2șiBN=BC2MB = \frac{AB}{2} \quad \text{și} \quad BN = \frac{BC}{2}
  • Punctele fiind coliniare în ordinea A,M,B,N,CA, M, B, N, C, lungimea segmentului MNMN este suma segmentelor MBMB și BNBN:
MN=MB+BN=AB2+BC2=AB+BC2=AC2=162=8 cmMN = MB + BN = \frac{AB}{2} + \frac{BC}{2} = \frac{AB + BC}{2} = \frac{AC}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate dreptele perpendiculare ABAB și CDCD. Punctul OO este intersecția celor două drepte și semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului BOCBOC. Măsura unghiului AOMAOM este egală cu: (5p)

Dreptele perpendiculare AB și CD cu bisectoarea OM

a) 45∘45^\circ
b) 125∘125^\circ
c) 135∘135^\circ
d) 180∘180^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dreptele ABAB și CDCD sunt perpendiculare în OO, deci unghiul ∢BOC=90∘\sphericalangle BOC = 90^\circ.
  • Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului ∢BOC\sphericalangle BOC, deci:
∢BOM=∢BOC2=90∘2=45∘\sphericalangle BOM = \frac{\sphericalangle BOC}{2} = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ
  • Punctele A,O,BA, O, B fiind coliniare, unghiurile ∢AOM\sphericalangle AOM și ∢BOM\sphericalangle BOM sunt adiacente suplementare:
∢AOM=180∘−∢BOM=180∘−45∘=135∘\sphericalangle AOM = 180^\circ - \sphericalangle BOM = 180^\circ - 45^\circ = 135^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, cu BC=4 cmBC = 4\text{ cm}. Punctul PP este mijlocul segmentului ABAB. Distanța de la punctul PP la dreapta ACAC este egală cu: (5p)

Triunghiul echilateral ABC cu punctul P mijlocul lui AB

a) 1 cm1\text{ cm}
b) 3 cm\sqrt{3}\text{ cm}
c) 2 cm2\text{ cm}
d) 5 cm\sqrt{5}\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul echilateral ABCABC, AB=BC=4 cmAB = BC = 4\text{ cm} și ∢BAC=60∘\sphericalangle BAC = 60^\circ.
  • Punctul PP este mijlocul lui ABAB, deci:
AP=AB2=42=2 cmAP = \frac{AB}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}
  • Fie PR⊥ACPR \perp AC, cu R∈ACR \in AC. În triunghiul dreptunghic △APR\triangle APR (∢PRA=90∘\sphericalangle PRA = 90^\circ):
PR=AP⋅sin⁡(∢BAC)=2⋅sin⁡60∘=2⋅32=3 cmPR = AP \cdot \sin(\sphericalangle BAC) = 2 \cdot \sin 60^\circ = 2 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = \sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD. Punctul OO este mijlocul diagonalei ACAC, iar punctul SS este mijlocul laturii BCBC. Raportul dintre aria triunghiului COSCOS și aria paralelogramului ABCDABCD este egal cu: (5p)

Paralelogramul ABCD cu mijlocul O al lui AC și mijlocul S al lui BC

a) 18\frac{1}{8}
b) 14\frac{1}{4}
c) 44
d) 88

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Diagonala ACAC împarte paralelogramul ABCDABCD în două triunghiuri congruente de arii egale:
A△ABC=12AABCD\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{1}{2}\mathcal{A}_{ABCD}
  • În triunghiul △ABC\triangle ABC, punctul OO este mijlocul laturii ACAC, deci segmentul BOBO este mediană. Mediana împarte triunghiul în două triunghiuri echivalente:
A△OBC=12A△ABC=14AABCD\mathcal{A}_{\triangle OBC} = \frac{1}{2}\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{1}{4}\mathcal{A}_{ABCD}
  • În triunghiul △OBC\triangle OBC, punctul SS este mijlocul laturii BCBC, deci segmentul OSOS este mediană:
A△COS=12A△OBC=12⋅14AABCD=18AABCD\mathcal{A}_{\triangle COS} = \frac{1}{2}\mathcal{A}_{\triangle OBC} = \frac{1}{2} \cdot \frac{1}{4}\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{1}{8}\mathcal{A}_{ABCD}
  • Raportul cerut este:
A△COSAABCD=18\frac{\mathcal{A}_{\triangle COS}}{\mathcal{A}_{ABCD}} = \frac{1}{8}

Răspunsul corect este a).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și diametru AB=50 cmAB = 50\text{ cm}. Lungimea acestui cerc este egală cu: (5p)

Cercul de centru O și diametru AB = 50 cm

a) 2500π cm2500\pi\text{ cm}
b) 100π cm100\pi\text{ cm}
c) 50π cm50\pi\text{ cm}
d) 25π cm25\pi\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Diametrul cercului este d=AB=50 cmd = AB = 50\text{ cm}, deci raza este R=502=25 cmR = \frac{50}{2} = 25\text{ cm}.
  • Lungimea cercului se calculează cu formula:
L=2πR=π⋅d=50π cm\mathcal{L} = 2\pi R = \pi \cdot d = 50\pi\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentată o prismă dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C', cu baza triunghiul echilateral ABCABC. Dacă AB=AA′=6 cmAB = AA' = 6\text{ cm}, atunci aria laterală a prismei este egală cu: (5p)

Prisma dreaptă ABCA'B'C' cu baza triunghi echilateral

a) 216 cm2216\text{ cm}^2
b) 108 cm2108\text{ cm}^2
c) 543 cm254\sqrt{3}\text{ cm}^2
d) 183 cm218\sqrt{3}\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Perimetrul bazei triunghiulare echilaterale este:
Pbaza˘=3⋅AB=3⋅6=18 cm\mathcal{P}_{\text{bază}} = 3 \cdot AB = 3 \cdot 6 = 18\text{ cm}
  • Aria laterală a prismei drepte este produsul dintre perimetrul bazei și înălțime (h=AA′=6 cmh = AA' = 6\text{ cm}):
Alat=Pbaza˘⋅AA′=18⋅6=108 cm2\mathcal{A}_{\text{lat}} = \mathcal{P}_{\text{bază}} \cdot AA' = 18 \cdot 6 = 108\text{ cm}^2

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Doi copii, Alin și Ioana, au fiecare câte un coș cu alune. Dacă Alin ar primi de la Ioana 44 alune, atunci Ioana ar avea de 33 ori mai multe alune decât Alin.

(2p) a) Este posibil ca Ioana să aibă în coș exact 4545 de alune? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Dacă Ioana ar primi de la Alin două alune, atunci Alin ar avea de 66 ori mai puține alune decât Ioana. Determină numărul alunelor din coșul Ioanei.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Fie AA numărul alunelor din coșul lui Alin și II numărul alunelor din coșul Ioanei.

  • Dacă Alin primește 44 alune de la Ioana, numărul alunelor lui devine A+4A + 4, iar al Ioanei devine I−4I - 4.
  • Relația din enunț este:
I−4=3(A+4)I - 4 = 3(A + 4)
  • Presupunem că I=45I = 45:
45−4=3(A+4)  ⟹  41=3(A+4)  ⟹  A+4=41345 - 4 = 3(A + 4) \implies 41 = 3(A + 4) \implies A + 4 = \frac{41}{3}

(1p)

  • Obținem:
A=413−4=41−123=293∉NA = \frac{41}{3} - 4 = \frac{41 - 12}{3} = \frac{29}{3} \notin \mathbb{N}
  • Deoarece numărul alunelor trebuie să fie număr natural, presupunerea este falsă. Nu este posibil ca Ioana să aibă în coș exact 4545 de alune.

(1p)


b) Scriem sistemul de ecuații asociat celor două situații:

  1. În prima situație:
I−4=3(A+4)  ⟹  I−4=3A+12  ⟹  I=3A+16I - 4 = 3(A + 4) \implies I - 4 = 3A + 12 \implies I = 3A + 16

(1p)

  1. În a doua situație, dacă Ioana primește două alune de la Alin, Ioana are I+2I + 2 alune, iar Alin are A−2A - 2 alune. Alin are de 66 ori mai puține alune decât Ioana:
I+2=6(A−2)  ⟹  I+2=6A−12  ⟹  I=6A−14I + 2 = 6(A - 2) \implies I + 2 = 6A - 12 \implies I = 6A - 14

(1p)

  • Egalăm cele două expresii pentru II:
6A−14=3A+16  ⟺  6A−3A=16+14  ⟺  3A=30  ⟺  A=106A - 14 = 3A + 16 \iff 6A - 3A = 16 + 14 \iff 3A = 30 \iff A = 10
  • Determinăm numărul alunelor din coșul Ioanei:
I=3⋅10+16=46I = 3 \cdot 10 + 16 = 46

Ioana are în coș 4646 de alune.

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x+3x−1+4xx2+2x−3):x+9x−1E(x) = \left( \frac{x+3}{x-1} + \frac{4x}{x^2+2x-3} \right) : \frac{x+9}{x-1}

unde xx este număr real, x≠−9x \neq -9, x≠−3x \neq -3 și x≠1x \neq 1.

(2p) a) Arată că x2+2x−3=(x−1)(x+3)x^2 + 2x - 3 = (x - 1)(x + 3), pentru orice număr real xx.

(3p) b) Arată că numărul T=90⋅E(3)⋅E(4)⋅E(5)⋅E(6)T = 90 \cdot E(3) \cdot E(4) \cdot E(5) \cdot E(6) este natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Descompunem trinomul grupând termenii:

x2+2x−3=x2−x+3x−3x^2 + 2x - 3 = x^2 - x + 3x - 3

(1p)

=x(x−1)+3(x−1)=(x−1)(x+3)= x(x - 1) + 3(x - 1) = (x - 1)(x + 3)

pentru orice număr real xx.

(1p)


b) Folosind rezultatul de la punctul a), numitorul comun în paranteză este (x−1)(x+3)(x - 1)(x + 3):

x+3x−1+4x(x−1)(x+3)=(x+3)2+4x(x−1)(x+3)=x2+6x+9+4x(x−1)(x+3)=x2+10x+9(x−1)(x+3)\frac{x+3}{x-1} + \frac{4x}{(x-1)(x+3)} = \frac{(x+3)^2 + 4x}{(x-1)(x+3)} = \frac{x^2 + 6x + 9 + 4x}{(x-1)(x+3)} = \frac{x^2 + 10x + 9}{(x-1)(x+3)}

(1p)

  • Descompunem numărătorul x2+10x+9=(x+1)(x+9)x^2 + 10x + 9 = (x + 1)(x + 9) și efectuăm împărțirea:
E(x)=(x+1)(x+9)(x−1)(x+3)⋅x−1x+9=x+1x+3E(x) = \frac{(x+1)(x+9)}{(x-1)(x+3)} \cdot \frac{x-1}{x+9} = \frac{x+1}{x+3}

pentru orice x∈R∖{−9,−3,1}x \in \mathbb{R} \setminus \{-9, -3, 1\}.

(1p)

  • Calculăm termenii produsului:
E(3)=3+13+3=46,E(4)=4+14+3=57,E(5)=5+15+3=68,E(6)=6+16+3=79E(3) = \frac{3+1}{3+3} = \frac{4}{6}, \quad E(4) = \frac{4+1}{4+3} = \frac{5}{7}, \quad E(5) = \frac{5+1}{5+3} = \frac{6}{8}, \quad E(6) = \frac{6+1}{6+3} = \frac{7}{9}
  • Simplificăm produsul telescopic:
E(3)⋅E(4)⋅E(5)⋅E(6)=46⋅57⋅68⋅79=4⋅58⋅9=2072=518E(3) \cdot E(4) \cdot E(5) \cdot E(6) = \frac{4}{6} \cdot \frac{5}{7} \cdot \frac{6}{8} \cdot \frac{7}{9} = \frac{4 \cdot 5}{8 \cdot 9} = \frac{20}{72} = \frac{5}{18}
  • Calculăm valoarea numărului TT:
T=90⋅518=5⋅5=25∈NT = 90 \cdot \frac{5}{18} = 5 \cdot 5 = 25 \in \mathbb{N}

deci numărul TT este natural.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=12x−2f(x) = \frac{1}{2}x - 2.

(2p) a) Arată că f(4)⋅f(6)=0f(4) \cdot f(6) = 0.

(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Calculează lungimea medianei din CC a triunghiului ABCABC, unde C(0,3)C(0, 3).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm valorile funcției în punctele date:

f(4)=12⋅4−2=2−2=0f(4) = \frac{1}{2} \cdot 4 - 2 = 2 - 2 = 0

(1p)

f(4)⋅f(6)=0⋅f(6)=0f(4) \cdot f(6) = 0 \cdot f(6) = 0

(1p)


b) Determinăm punctele de intersecție cu axele de coordonate:

  • Intersecția cu axa OxOx: f(x)=0  ⟺  12x−2=0  ⟺  x=4f(x) = 0 \iff \frac{1}{2}x - 2 = 0 \iff x = 4, deci A(4,0)A(4, 0).
  • Intersecția cu axa OyOy: f(0)=12⋅0−2=−2f(0) = \frac{1}{2} \cdot 0 - 2 = -2, deci B(0,−2)B(0, -2).

(1p)

Reprezentarea geometrică a graficului funcției f și triunghiul ABC cu mediana CD

  • Punctul CC are coordonatele C(0,3)C(0, 3).
  • Fie DD mijlocul segmentului ABAB. Coordonatele punctului DD sunt:
xD=xA+xB2=4+02=2,yD=yA+yB2=0+(−2)2=−1  ⟹  D(2,−1)x_D = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{4 + 0}{2} = 2, \quad y_D = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{0 + (-2)}{2} = -1 \implies D(2, -1)
  • În triunghiul △ABC\triangle ABC, mediana dusă din vârful CC este segmentul CDCD.
  • Calculăm lungimile laturilor triunghiului △ABC\triangle ABC:
AC=AO2+OC2=42+32=5AC = \sqrt{AO^2 + OC^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = 5 BC=BO+OC=2+3=5BC = BO + OC = 2 + 3 = 5 AB=AO2+BO2=42+(−2)2=20=25AB = \sqrt{AO^2 + BO^2} = \sqrt{4^2 + (-2)^2} = \sqrt{20} = 2\sqrt{5}

(1p)

  • Deoarece AC=BC=5AC = BC = 5, triunghiul △ACB\triangle ACB este isoscel de bază ABAB.
  • Mediana CDCD corespunzătoare bazei este și înălțime, deci CD⊥ABCD \perp AB.
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ADC\triangle ADC (cu AD=AB2=5AD = \frac{AB}{2} = \sqrt{5}):
CD=AC2−AD2=52−(5)2=25−5=20=25CD = \sqrt{AC^2 - AD^2} = \sqrt{5^2 - (\sqrt{5})^2} = \sqrt{25 - 5} = \sqrt{20} = 2\sqrt{5}

(Direct cu formula distanței dintre două puncte: CD=(2−0)2+(−1−3)2=4+16=25CD = \sqrt{(2-0)^2 + (-1-3)^2} = \sqrt{4+16} = 2\sqrt{5}.)

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, cu AC=9 cmAC = 9\text{ cm}. Punctul HH este ortocentrul triunghiului ABCABC, punctul MM este proiecția punctului HH pe dreapta ACAC și HM=2 cmHM = 2\text{ cm}.

Triunghiul ABC cu ortocentrul H și proiecția HM pe dreapta AC

(2p) a) Arată că aria triunghiului AHCAHC este egală cu 9 cm29\text{ cm}^2.

(3p) b) Știind că AH=2⋅CDAH = 2 \cdot CD, unde {D}=AH∩BC\{D\} = AH \cap BC, determină lungimea segmentului CDCD.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) În triunghiul △AHC\triangle AHC, MM este proiecția lui HH pe dreapta ACAC, deci segmentul HMHM este înălțime corespunzătoare bazei ACAC (HM⊥ACHM \perp AC):

A△AHC=AC⋅HM2\mathcal{A}_{\triangle AHC} = \frac{AC \cdot HM}{2}

(1p)

  • Înlocuind valorile cunoscute AC=9 cmAC = 9\text{ cm} și HM=2 cmHM = 2\text{ cm}:
A△AHC=9⋅22=9 cm2\mathcal{A}_{\triangle AHC} = \frac{9 \cdot 2}{2} = 9\text{ cm}^2

(1p)


b) Punctul HH este ortocentrul triunghiului ABCABC, deci AD⊥BCAD \perp BC, unde {D}=AH∩BC\{D\} = AH \cap BC. Rezultă că ∢ADC=90∘\sphericalangle ADC = 90^\circ.

Construcția înălțimii AD și evidențierea triunghiurilor asemenea AHM și ACD

  • Deoarece HM⊥ACHM \perp AC, avem ∢AMH=90∘\sphericalangle AMH = 90^\circ.
  • Comparăm triunghiurile dreptunghice △AHM\triangle AHM și △ACD\triangle ACD:
    • ∢AMH=∢ADC=90∘\sphericalangle AMH = \sphericalangle ADC = 90^\circ;
    • Unghiul ∢HAM\sphericalangle HAM coincide cu unghiul ∢DAC\sphericalangle DAC (unghi comun).
  • Conform cazului de asemănare Unghi-Unghi (U.U.), obținem:
△AHM∼△ACD\triangle AHM \sim \triangle ACD
  • Scriem raportul laturilor omoloage:
AHAC=HMCD\frac{AH}{AC} = \frac{HM}{CD}

(1p)

  • Din ipoteză avem AH=2⋅CDAH = 2 \cdot CD, AC=9 cmAC = 9\text{ cm} și HM=2 cmHM = 2\text{ cm}. Înlocuind în relația de asemănare:
2⋅CD9=2CD  ⟹  2⋅CD2=18  ⟹  CD2=9\frac{2 \cdot CD}{9} = \frac{2}{CD} \implies 2 \cdot CD^2 = 18 \implies CD^2 = 9

(1p)

  • Deoarece CD>0CD > 0, lungimea segmentului este:
CD=3 cmCD = 3\text{ cm}

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD și triunghiul dreptunghic isoscel BCQBCQ, cu QB=QCQB = QC, unde punctul QQ este situat în exteriorul pătratului.

Pătratul ABCD și triunghiul dreptunghic isoscel BCQ

(2p) a) Arată că măsura unghiului ACQACQ este egală cu 90∘90^\circ.

(3p) b) Arată că AT=3⋅TCAT = 3 \cdot TC, unde TT este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și DQDQ.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) În pătratul ABCDABCD, diagonala ACAC este bisectoarea unghiului ∢BCD=90∘\sphericalangle BCD = 90^\circ, deci triunghiul △ABC\triangle ABC este dreptunghic isoscel și:

∢ACB=45∘\sphericalangle ACB = 45^\circ

(1p)

  • Triunghiul △BCQ\triangle BCQ este dreptunghic isoscel cu QB=QCQB = QC, ipotenuza fiind BCBC, prin urmare:
∢BCQ=45∘\sphericalangle BCQ = 45^\circ
  • Deoarece punctul QQ se află în exteriorul pătratului, semidreapta CBCB se află în interiorul unghiului ∢ACQ\sphericalangle ACQ:
∢ACQ=∢ACB+∢BCQ=45∘+45∘=90∘\sphericalangle ACQ = \sphericalangle ACB + \sphericalangle BCQ = 45^\circ + 45^\circ = 90^\circ

(1p)


b) Fie OO punctul de intersecție a diagonalelor pătratului ABCDABCD (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}).

  • În pătratul ABCDABCD, diagonalele sunt perpendiculare, deci ∢DOC=90∘\sphericalangle DOC = 90^\circ.
  • Din punctul a), avem ∢OCQ=90∘\sphericalangle OCQ = 90^\circ.
  • Deoarece unghiurile alterne interne ∢DOC\sphericalangle DOC și ∢OCQ\sphericalangle OCQ sunt ambele drepte, dreptele sunt paralele:
DO∥CQDO \parallel CQ

(1p)

Construcția paralelogramului DOQC și a punctului de intersecție T

  • Triunghiurile dreptunghice isoscele △OCB\triangle OCB și △QCB\triangle QCB sunt congruente (△OCB≡△QCB\triangle OCB \equiv \triangle QCB), având aceeași ipotenuză comună BCBC.
  • Rezultă CO=CQCO = CQ. Cum în pătrat CO=DOCO = DO, deducem DO=CQDO = CQ.
  • Patrulaterul DOQCDOQC are laturile opuse DODO și CQCQ paralele și congruente (DO∥CQDO \parallel CQ și DO=CQDO = CQ), prin urmare DOQCDOQC este paralelogram.

(1p)

  • În paralelogramul DOQCDOQC, diagonalele DQDQ și OCOC se înjumătățesc. Punctul de intersecție este T∈AC∩DQT \in AC \cap DQ, deci TT este mijlocul segmentului OCOC:
OT=TC=CO2OT = TC = \frac{CO}{2}
  • În plus, OO este mijlocul diagonalei ACAC, deci AO=COAO = CO.
  • Calculăm lungimea segmentului ATAT:
AT=AO+OT=CO+CO2=3⋅CO2=3⋅CO2=3⋅TCAT = AO + OT = CO + \frac{CO}{2} = \frac{3 \cdot CO}{2} = 3 \cdot \frac{CO}{2} = 3 \cdot TC
  • Prin urmare, AT=3⋅TCAT = 3 \cdot TC.

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}.

Cubul ABCDA'B'C'D' cu latura de 6 cm

(2p) a) Arată că volumul cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este egal cu 216 cm3216\text{ cm}^3.

(3p) b) Punctul NN este mijlocul segmentului BB′BB', punctul MM este mijlocul segmentului CC′CC', AN∩A′B′={P}AN \cap A'B' = \{P\} și D′M∩DC={Q}D'M \cap DC = \{Q\}. Determină lungimea segmentului PQPQ.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Formula volumului cubului de muchie l=AB=6 cml = AB = 6\text{ cm} este:

V=AB3\mathcal{V} = AB^3

(1p)

V=63=216 cm3\mathcal{V} = 6^3 = 216\text{ cm}^3

(1p)


b) În planul feței (ABB′A′)(ABB'A'): dreptele ABAB și A′B′A'B' sunt paralele (AB∥A′B′AB \parallel A'B').

  • Punctul NN este mijlocul segmentului BB′BB', deci BN=NB′BN = NB'.
  • Triunghiurile dreptunghice △ABN\triangle ABN și △PB′N\triangle PB'N au ∢ANB=∢PNB′\sphericalangle ANB = \sphericalangle PNB' (unghiuri opuse la vârf). Conform cazului de congruență Catetă-Unghi (C.U.):
△ABN≡△PB′N  ⟹  PB′=AB=6 cm\triangle ABN \equiv \triangle PB'N \implies PB' = AB = 6\text{ cm}

(1p)

Prelungirile dreptelor AN și D'M până la intersecțiile P și Q și paralelogramul CQPB'

  • În mod similar, în planul feței (DCC′D′)(DCC'D'): dreptele D′C′D'C' și DCDC sunt paralele (D′C′∥DCD'C' \parallel DC).
  • Punctul MM este mijlocul segmentului CC′CC', deci C′M=MCC'M = MC.
  • Conform cazului de congruență Catetă-Unghi (C.U.):
△D′C′M≡△QCM  ⟹  QC=D′C′=6 cm\triangle D'C'M \equiv \triangle QCM \implies QC = D'C' = 6\text{ cm}
  • În cub, muchiile A′B′A'B' și DCDC sunt paralele și congruente (A′B′∥DCA'B' \parallel DC și A′B′=DC=6 cmA'B' = DC = 6\text{ cm}).
  • Deoarece PP aparține dreptei A′B′A'B' și QQ aparține dreptei DCDC, segmentele PB′PB' și QCQC sunt paralele:
PB′∥QCPB' \parallel QC
  • De asemenea, PB′=QC=6 cmPB' = QC = 6\text{ cm}.
  • Patrulaterul CQPB′CQPB' are două laturi opuse paralele și congruente (PB′∥QCPB' \parallel QC și PB′=QCPB' = QC), deci CQPB′CQPB' este paralelogram.

(1p)

  • Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente, prin urmare:
PQ=B′CPQ = B'C
  • Segmentul B′CB'C este diagonala feței pătrate BCC′B′BCC'B' cu latura de 6 cm6\text{ cm}:
B′C=62 cm  ⟹  PQ=62 cmB'C = 6\sqrt{2}\text{ cm} \implies PQ = 6\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)