1. Rezultatul calculului 25−5⋅3 este egal cu: (5p)
a) 0
b) 10
c) 60
d) 90
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi operația de înmulțire:
5⋅3=15
Efectuăm apoi scăderea:
25−15=10
Răspunsul corect este b).
(5p)
2. Din cei 400 de pomi fructiferi ai unei livezi, 50% sunt pruni. Numărul prunilor din livadă este egal cu: (5p)
a) 40
b) 50
c) 100
d) 200
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm 50% din numărul total de 400 de pomi:
10050⋅400=21⋅400=200
Răspunsul corect este d).
(5p)
3. Cel mai mic număr întreg din intervalul (−3,5] este egal cu: (5p)
a) −3
b) −2
c) 0
d) 5
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numerele întregi aparținând intervalului (−3,5] sunt:
{−2,−1,0,1,2,3,4,5}
Deoarece paranteza la stânga este rotundă, capătul −3 nu aparține intervalului (−3∈/(−3,5]).
Cel mai mic număr întreg din interval este −2.
Răspunsul corect este b).
(5p)
4. Mulțimea soluțiilor reale ale inecuației 3x−1≥5 este: (5p)
a) (−∞,2]
b) (−∞,34]
c) [2,+∞)
d) [34,+∞)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Rezolvăm inecuația în mulțimea numerelor reale:
3x−1≥5⟺3x≥5+1⟺3x≥6⟺x≥2
Mulțimea soluțiilor reale este intervalul:
x∈[2,+∞)
Răspunsul corect este c).
(5p)
5. Patru elevi, Ioana, Mara, Petrică și Ștefan, calculează produsul numerelor a=3+2 și b=3−2, iar rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Ioana
Mara
Petrică
Ștefan
7
5
1
−1
Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:
a) Ioana
b) Mara
c) Petrică
d) Ștefan
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim formula diferenței de pătrate (x+y)(x−y)=x2−y2 pentru a calcula produsul a⋅b:
a⋅b=(3+2)(3−2)=(3)2−(2)2=3−2=1
Comparând cu tabelul, elevul care a obținut rezultatul 1 este Petrică.
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. O mașină se deplasează în intervalul orar 12:00 – 14:00 cu o viteză medie de 80 km/h. Mihai afirmă că: „În acest interval de timp, mașina a parcurs o distanță egală cu 160 km.”. Afirmația lui Mihai este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm durata deplasării:
Δt=14:00−12:00=2 ore
Calculăm distanța parcursă cu viteza medie v=80 km/h:
d=v⋅Δt=80 km/h⋅2 h=160 km
Rezultatul coincide cu afirmația lui Mihai, deci afirmația este adevărată.
1. În figura alăturată punctele A, B și C sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AC=16 cm. Știind că punctul M este mijlocul segmentului AB, iar punctul N este mijlocul segmentului BC, lungimea segmentului MN este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 8 cm
c) 12 cm
d) 16 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece M este mijlocul lui AB și N este mijlocul lui BC, avem:
MB=2ABșiBN=2BC
Punctele fiind coliniare în ordinea A,M,B,N,C, lungimea segmentului MN este suma segmentelor MB și BN:
MN=MB+BN=2AB+2BC=2AB+BC=2AC=216=8 cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate dreptele perpendiculare AB și CD. Punctul O este intersecția celor două drepte și semidreapta OM este bisectoarea unghiului BOC. Măsura unghiului AOM este egală cu: (5p)
a) 45∘
b) 125∘
c) 135∘
d) 180∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dreptele AB și CD sunt perpendiculare în O, deci unghiul ∢BOC=90∘.
Semidreapta OM este bisectoarea unghiului ∢BOC, deci:
∢BOM=2∢BOC=290∘=45∘
Punctele A,O,B fiind coliniare, unghiurile ∢AOM și ∢BOM sunt adiacente suplementare:
∢AOM=180∘−∢BOM=180∘−45∘=135∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC, cu BC=4 cm. Punctul P este mijlocul segmentului AB. Distanța de la punctul P la dreapta AC este egală cu: (5p)
a) 1 cm
b) 3 cm
c) 2 cm
d) 5 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul echilateral ABC, AB=BC=4 cm și ∢BAC=60∘.
Punctul P este mijlocul lui AB, deci:
AP=2AB=24=2 cm
Fie PR⊥AC, cu R∈AC. În triunghiul dreptunghic △APR (∢PRA=90∘):
PR=AP⋅sin(∢BAC)=2⋅sin60∘=2⋅23=3 cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD. Punctul O este mijlocul diagonalei AC, iar punctul S este mijlocul laturii BC. Raportul dintre aria triunghiului COS și aria paralelogramului ABCD este egal cu: (5p)
a) 81
b) 41
c) 4
d) 8
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Diagonala AC împarte paralelogramul ABCD în două triunghiuri congruente de arii egale:
A△ABC=21AABCD
În triunghiul △ABC, punctul O este mijlocul laturii AC, deci segmentul BO este mediană. Mediana împarte triunghiul în două triunghiuri echivalente:
A△OBC=21A△ABC=41AABCD
În triunghiul △OBC, punctul S este mijlocul laturii BC, deci segmentul OS este mediană:
A△COS=21A△OBC=21⋅41AABCD=81AABCD
Raportul cerut este:
AABCDA△COS=81
Răspunsul corect este a).
(5p)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O și diametru AB=50 cm. Lungimea acestui cerc este egală cu: (5p)
a) 2500π cm
b) 100π cm
c) 50π cm
d) 25π cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Diametrul cercului este d=AB=50 cm, deci raza este R=250=25 cm.
Lungimea cercului se calculează cu formula:
L=2πR=π⋅d=50π cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentată o prismă dreaptă ABCA′B′C′, cu baza triunghiul echilateral ABC. Dacă AB=AA′=6 cm, atunci aria laterală a prismei este egală cu: (5p)
a) 216 cm2
b) 108 cm2
c) 543 cm2
d) 183 cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Perimetrul bazei triunghiulare echilaterale este:
Pbaza˘=3⋅AB=3⋅6=18 cm
Aria laterală a prismei drepte este produsul dintre perimetrul bazei și înălțime (h=AA′=6 cm):
Alat=Pbaza˘⋅AA′=18⋅6=108 cm2
Răspunsul corect este b).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Doi copii, Alin și Ioana, au fiecare câte un coș cu alune. Dacă Alin ar primi de la Ioana 4 alune, atunci Ioana ar avea de 3 ori mai multe alune decât Alin.
(2p) a) Este posibil ca Ioana să aibă în coș exact 45 de alune? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Dacă Ioana ar primi de la Alin două alune, atunci Alin ar avea de 6 ori mai puține alune decât Ioana. Determină numărul alunelor din coșul Ioanei.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Fie A numărul alunelor din coșul lui Alin și I numărul alunelor din coșul Ioanei.
Dacă Alin primește 4 alune de la Ioana, numărul alunelor lui devine A+4, iar al Ioanei devine I−4.
Relația din enunț este:
I−4=3(A+4)
Presupunem că I=45:
45−4=3(A+4)⟹41=3(A+4)⟹A+4=341
(1p)
Obținem:
A=341−4=341−12=329∈/N
Deoarece numărul alunelor trebuie să fie număr natural, presupunerea este falsă. Nu este posibil ca Ioana să aibă în coș exact 45 de alune.
(1p)
b) Scriem sistemul de ecuații asociat celor două situații:
În prima situație:
I−4=3(A+4)⟹I−4=3A+12⟹I=3A+16
(1p)
În a doua situație, dacă Ioana primește două alune de la Alin, Ioana are I+2 alune, iar Alin are A−2 alune. Alin are de 6 ori mai puține alune decât Ioana:
I+2=6(A−2)⟹I+2=6A−12⟹I=6A−14
(1p)
Egalăm cele două expresii pentru I:
6A−14=3A+16⟺6A−3A=16+14⟺3A=30⟺A=10
Determinăm numărul alunelor din coșul Ioanei:
I=3⋅10+16=46
Ioana are în coș 46 de alune.
(1p)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x−1x+3+x2+2x−34x):x−1x+9
unde x este număr real, x=−9, x=−3 și x=1.
(2p) a) Arată că x2+2x−3=(x−1)(x+3), pentru orice număr real x.
(3p) b) Arată că numărul T=90⋅E(3)⋅E(4)⋅E(5)⋅E(6) este natural.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Descompunem trinomul grupând termenii:
x2+2x−3=x2−x+3x−3
(1p)
=x(x−1)+3(x−1)=(x−1)(x+3)
pentru orice număr real x.
(1p)
b) Folosind rezultatul de la punctul a), numitorul comun în paranteză este (x−1)(x+3):
(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Calculează lungimea medianei din C a triunghiului ABC, unde C(0,3).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculăm valorile funcției în punctele date:
f(4)=21⋅4−2=2−2=0
(1p)
f(4)⋅f(6)=0⋅f(6)=0
(1p)
b) Determinăm punctele de intersecție cu axele de coordonate:
Intersecția cu axa Ox: f(x)=0⟺21x−2=0⟺x=4, deci A(4,0).
Intersecția cu axa Oy: f(0)=21⋅0−2=−2, deci B(0,−2).
(1p)
Punctul C are coordonatele C(0,3).
Fie D mijlocul segmentului AB. Coordonatele punctului D sunt:
Deoarece AC=BC=5, triunghiul △ACB este isoscel de bază AB.
Mediana CD corespunzătoare bazei este și înălțime, deci CD⊥AB.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ADC (cu AD=2AB=5):
CD=AC2−AD2=52−(5)2=25−5=20=25
(Direct cu formula distanței dintre două puncte: CD=(2−0)2+(−1−3)2=4+16=25.)
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, cu AC=9 cm. Punctul H este ortocentrul triunghiului ABC, punctul M este proiecția punctului H pe dreapta AC și HM=2 cm.
(2p) a) Arată că aria triunghiului AHC este egală cu 9 cm2.
(3p) b) Știind că AH=2⋅CD, unde {D}=AH∩BC, determină lungimea segmentului CD.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) În triunghiul △AHC, M este proiecția lui H pe dreapta AC, deci segmentul HM este înălțime corespunzătoare bazei AC (HM⊥AC):
A△AHC=2AC⋅HM
(1p)
Înlocuind valorile cunoscute AC=9 cm și HM=2 cm:
A△AHC=29⋅2=9 cm2
(1p)
b) Punctul H este ortocentrul triunghiului ABC, deci AD⊥BC, unde {D}=AH∩BC. Rezultă că ∢ADC=90∘.
Deoarece HM⊥AC, avem ∢AMH=90∘.
Comparăm triunghiurile dreptunghice △AHM și △ACD:
∢AMH=∢ADC=90∘;
Unghiul ∢HAM coincide cu unghiul ∢DAC (unghi comun).
Conform cazului de asemănare Unghi-Unghi (U.U.), obținem:
△AHM∼△ACD
Scriem raportul laturilor omoloage:
ACAH=CDHM
(1p)
Din ipoteză avem AH=2⋅CD, AC=9 cm și HM=2 cm. Înlocuind în relația de asemănare:
92⋅CD=CD2⟹2⋅CD2=18⟹CD2=9
(1p)
Deoarece CD>0, lungimea segmentului este:
CD=3 cm
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD și triunghiul dreptunghic isoscel BCQ, cu QB=QC, unde punctul Q este situat în exteriorul pătratului.
(2p) a) Arată că măsura unghiului ACQ este egală cu 90∘.
(3p) b) Arată că AT=3⋅TC, unde T este punctul de intersecție a dreptelor AC și DQ.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) În pătratul ABCD, diagonala AC este bisectoarea unghiului ∢BCD=90∘, deci triunghiul △ABC este dreptunghic isoscel și:
∢ACB=45∘
(1p)
Triunghiul △BCQ este dreptunghic isoscel cu QB=QC, ipotenuza fiind BC, prin urmare:
∢BCQ=45∘
Deoarece punctul Q se află în exteriorul pătratului, semidreapta CB se află în interiorul unghiului ∢ACQ:
∢ACQ=∢ACB+∢BCQ=45∘+45∘=90∘
(1p)
b) Fie O punctul de intersecție a diagonalelor pătratului ABCD (AC∩BD={O}).
În pătratul ABCD, diagonalele sunt perpendiculare, deci ∢DOC=90∘.
Din punctul a), avem ∢OCQ=90∘.
Deoarece unghiurile alterne interne ∢DOC și ∢OCQ sunt ambele drepte, dreptele sunt paralele:
DO∥CQ
(1p)
Triunghiurile dreptunghice isoscele △OCB și △QCB sunt congruente (△OCB≡△QCB), având aceeași ipotenuză comună BC.
Rezultă CO=CQ. Cum în pătrat CO=DO, deducem DO=CQ.
Patrulaterul DOQC are laturile opuse DO și CQ paralele și congruente (DO∥CQ și DO=CQ), prin urmare DOQC este paralelogram.
(1p)
În paralelogramul DOQC, diagonalele DQ și OC se înjumătățesc. Punctul de intersecție este T∈AC∩DQ, deci T este mijlocul segmentului OC:
OT=TC=2CO
În plus, O este mijlocul diagonalei AC, deci AO=CO.
Calculăm lungimea segmentului AT:
AT=AO+OT=CO+2CO=23⋅CO=3⋅2CO=3⋅TC
Prin urmare, AT=3⋅TC.
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′, cu AB=6 cm.
(2p) a) Arată că volumul cubului ABCDA′B′C′D′ este egal cu 216 cm3.
(3p) b) Punctul N este mijlocul segmentului BB′, punctul M este mijlocul segmentului CC′, AN∩A′B′={P} și D′M∩DC={Q}. Determină lungimea segmentului PQ.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Formula volumului cubului de muchie l=AB=6 cm este:
V=AB3
(1p)
V=63=216 cm3
(1p)
b) În planul feței (ABB′A′): dreptele AB și A′B′ sunt paralele (AB∥A′B′).
Punctul N este mijlocul segmentului BB′, deci BN=NB′.
Triunghiurile dreptunghice △ABN și △PB′N au ∢ANB=∢PNB′ (unghiuri opuse la vârf). Conform cazului de congruență Catetă-Unghi (C.U.):
△ABN≡△PB′N⟹PB′=AB=6 cm
(1p)
În mod similar, în planul feței (DCC′D′): dreptele D′C′ și DC sunt paralele (D′C′∥DC).
Punctul M este mijlocul segmentului CC′, deci C′M=MC.
Conform cazului de congruență Catetă-Unghi (C.U.):
△D′C′M≡△QCM⟹QC=D′C′=6 cm
În cub, muchiile A′B′ și DC sunt paralele și congruente (A′B′∥DC și A′B′=DC=6 cm).
Deoarece P aparține dreptei A′B′ și Q aparține dreptei DC, segmentele PB′ și QC sunt paralele:
PB′∥QC
De asemenea, PB′=QC=6 cm.
Patrulaterul CQPB′ are două laturi opuse paralele și congruente (PB′∥QC și PB′=QC), deci CQPB′ este paralelogram.
(1p)
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente, prin urmare:
PQ=B′C
Segmentul B′C este diagonala feței pătrate BCC′B′ cu latura de 6 cm: