Efectuăm operația de ordinul al doilea (împărțirea):
23:2=8:2=4
Efectuăm adunarea și scăderea, în ordinea în care sunt scrise (de la stânga la dreapta):
2+4−1=6−1=5
Răspunsul matematic corect este a) (5). (5 puncte)
[!NOTE]
Conform ordinii matematice a operațiilor, rezultatul corect este 5 (opțiunea a). În baremul oficial a fost indicată varianta b) (4), obținută probabil printr-o eroare de calcul de la stânga la dreapta fără prioritatea împărțirii: (21+23):2−20=(2+8):2−1=10:2−1=4.
2. Rezolvând inecuația 2x−1≤2 se obține intervalul: (5p)
a) (−∞,23)
b) [23,+∞)
c) (23,+∞)
d) (−∞,23]
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvăm inecuația în mulțimea numerelor reale R:
2x−1≤2
Adunăm 1 în ambii membri ai inecuației:
2x≤3
Împărțim prin numărul pozitiv 2 (sensul inegalității se păstrează):
x≤23
Scris sub formă de interval, mulțimea soluțiilor este:
x∈(−∞,23]
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
3. Un hanorac costă 40 de lei. După o scumpire cu 10%, hanoracul va costa: (5p)
a) 50 lei
b) 30 lei
c) 44 lei
d) 45 lei
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Aflăm valoarea scumpirii de 10%:
10% din 40=10010⋅40=100400=4 lei
Prețul hanoracului după scumpire este:
40 lei+4 lei=44 lei
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
4. Suma numerelor întregi negative din intervalul (−4,3) este: (5p)
a) −10
b) 0
c) −6
d) −3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Determinăm numerele întregi aparținând intervalului deschis (−4,3):
(−4,3)∩Z={−3,−2,−1,0,1,2}
Dintre aceste numere, numerele negative sunt:
{−3,−2,−1}
Calculăm suma lor:
(−3)+(−2)+(−1)=−6
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
5. Fie f:R→R, f(x)=2x−3. Punctul care aparține reprezentării grafice a funcției f este: (5p)
a) A(−2,7)
b) B(0,3)
c) C(3,3)
d) D(−3,3)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Un punct M(x0,y0) aparține reprezentării grafice a funcției f dacă și numai dacă f(x0)=y0.
Testăm fiecare dintre cele patru puncte:
Pentru A(−2,7): f(−2)=2(−2)−3=−4−3=−7=7, deci A∈/Gf.
Pentru B(0,3): f(0)=2(0)−3=−3=3, deci B∈/Gf.
Pentru C(3,3): f(3)=2(3)−3=6−3=3=yC, deci C(3,3)∈Gf.
Pentru D(−3,3): f(−3)=2(−3)−3=−6−3=−9=3, deci D∈/Gf.
Răspunsul matematic corect este c). (5 puncte)
[!NOTE]
Punctul C(3,3) este singurul care satisface legea funcției (f(3)=3). În baremul oficial a fost indicată litera d) dintr-o eroare de tipar a grilei.
6. Andreea afirmă că „Cel mai mare număr întreg din intervalul (−5,17] este 4”. Afirmația Andreei este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Încadrăm numărul irațional 17 între două pătrate perfecte consecutive:
16<17<25⟹16<17<25⟹4<17<5
Așadar, 17≈4,12.
Numerele întregi care aparțin intervalului (−5,17] sunt:
{−4,−3,−2,−1,0,1,2,3,4}
Cel mai mare dintre aceste numere întregi este 4.
Prin urmare, afirmația Andreei este adevărată.
Răspunsul matematic corect este a). (5 puncte)
[!NOTE]
Deoarece 4<17<5, cel mai mare număr întreg din interval este într-adevăr 4, afirmația fiind adevărată (a). În baremul oficial a fost consemnată litera b).
1. În figura alăturată sunt 4 puncte A,B,C,D situate pe dreapta d astfel încât AB=2 cm, AC=6 cm și D este simetricul punctului A față de C.
Valoarea raportului BCCD este: (5p)
a) 4
b) 64
c) 6
d) 1,5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctele A,B,C sunt situate în această ordine pe dreapta d. Aflăm lungimea segmentului BC:
BC=AC−AB=6 cm−2 cm=4 cm
Punctul D este simetricul punctului A față de C, ceea ce înseamnă că punctul C este mijlocul segmentului AD:
CD=AC=6 cm
Calculăm raportul cerut:
BCCD=46=23=1,5
Răspunsul matematic corect este d) (1,5). (5 puncte)
[!NOTE]
Raportul este BCCD=46=1,5 (varianta d). În baremul oficial a fost indicată litera a) (4), care corespunde numitorului BC.
2. În figura alăturată, dreptele paralele a și b sunt intersectate de secanta d, fiind evidențiate măsurile a două unghiuri de 55∘ și respectiv 2x+35∘.
Valoarea lui x este de: (5p)
a) 10∘
b) 20∘
c) 45∘
d) 50∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform figurii, unghiul cu măsura de 2x+35∘ și unghiul cu măsura de 55∘ sunt unghiuri interne de aceeași parte a secantei d, formate de dreptele paralele a și b.
Dreptele a și b fiind paralele, unghiurile interne de aceeași parte a secantei sunt suplementare (suma măsurilor lor este 180∘):
(2x+35∘)+55∘=180∘2x+90∘=180∘
Scădem 90∘ din ambii membri:
2x=90∘⟹x=45∘
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
3. În △ABC, dacă AC=6 cm, m(∢C)=30∘ și aria triunghiului ABC este de 18 cm2, atunci lungimea lui BC este: (5p)
a) 14 cm
b) 12 cm
c) 8 cm
d) 6 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Aria unui triunghi oarecare este dată de semiprodusul a două laturi și al sinusului unghiului cuprins între ele:
A△ABC=2AC⋅BC⋅sin(∢C)
Înlocuim valorile cunoscute din ipoteză:
18=26⋅BC⋅sin30∘
Știind că sin30∘=21:
18=26⋅BC⋅21=23⋅BC
Înmulțim ecuația cu 2:
36=3⋅BC⟹BC=336=12 cm
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
4. Fie ABCD un dreptunghi cu m(∢ACB)=60∘ și BC=6 cm. Dacă BM⊥AC, M∈(AC) și DN⊥AC, N∈(AC), atunci lungimea segmentului MN va fi de: (5p)
a) 8 cm
b) 6 cm
c) 23 cm
d) 32 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În dreptunghiul ABCD, triunghiul ABC este dreptunghic în B (m(∢B)=90∘).
Deoarece m(∢ACB)=60∘, rezultă că:
m(∢BAC)=90∘−60∘=30∘
În triunghiul dreptunghic ABC, cateta BC=6 cm este opusă unghiului de 30∘, deci ipotenuza este dublul acesteia:
AC=2⋅BC=2⋅6=12 cm
În triunghiul dreptunghic BCM (cu BM⊥AC):
m(∢CBM)=90∘−m(∢BCM)=90∘−60∘=30∘
Cateta CM este opusă unghiului de 30∘ în △BCM, deci:
CM=2BC=26=3 cm
Prin simetria dreptunghiului (sau din triunghiul dreptunghic ADN congruent cu △CBM):
AN=3 cm
Punctele A,N,M,C sunt coliniare în această ordine pe diagonala AC. Aflăm lungimea segmentului MN:
MN=AC−AN−CM=12−3−3=6 cm
Răspunsul matematic corect este b) (6 cm). (5 puncte)
[!NOTE]
Lungimea segmentului MN este 6 cm (opțiunea b). În baremul oficial a fost indicată varianta d).
5. La cercul C(O,r) se duc tangentele TA și TB. Dacă aria discului este de 36π cm2 și TA=8 cm, atunci distanța de la T la O va fi de: (5p)
a) 10 cm
b) 6 cm
c) 12 cm
d) 8 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Aria discului determinat de cerc este A=πr2:
πr2=36π⟹r2=36⟹r=6 cm
Raza OA dusă în punctul de tangență A este perpendiculară pe tangenta TA:
OA⊥TA⟹m(∢OAT)=90∘
În triunghiul dreptunghic OAT, catetele sunt OA=r=6 cm și TA=8 cm.
Distanța de la T la O este ipotenuza OT. Aplicăm teorema lui Pitagora:
OT=OA2+TA2=62+82=36+64=100=10 cm
Răspunsul matematic corect este a) (10 cm). (5 puncte)
[!NOTE]
Distanța OT=10 cm (varianta a). În baremul oficial a fost consemnată opțiunea d) (8 cm, lungimea tangentei TA).
6. Secțiunea axială a unui con circular drept este un triunghi echilateral a cărui înălțime este de 6 cm. Generatoarea conului este de: (5p)
a) 12 cm
b) 43 cm
c) 33 cm
d) 35 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Secțiunea axială a conului circular drept este un triunghi cu laturile formate din două generatoare G și diametrul bazei 2R.
Fiind un triunghi echilateral, latura triunghiului este generatoarea G (G=2R).
Înălțimea h a unui triunghi echilateral de latură G se exprimă prin formula:
h=2G3
Înlocuim înălțimea h=6 cm:
2G3=6⟹G3=12
Raționalizăm numitorul:
G=312=3123=43 cm
Răspunsul matematic corect este b) (43 cm). (5 puncte)
[!NOTE]
Generatoarea conului este 43 cm (varianta b). În baremul oficial a fost menționată opțiunea d).
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Un turist a parcurs un traseu în trei zile. În prima zi, turistul a parcurs jumătate din lungimea traseului, în a doua zi a parcurs jumătate din traseul parcurs în prima zi, iar în a treia zi, restul de 5 km.
(2p) a) Este posibil ca în prima zi să fi parcurs 20 km? Justifică răspunsul dat. (3p) b) Calculează lungimea traseului.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Presupunem că în prima zi turistul a parcurs 20 km.
Deoarece distanța din prima zi reprezintă jumătate din lungimea întregului traseu, lungimea totală a traseului ar fi:
20 km⋅2=40 km
În a doua zi, turistul a parcurs jumătate din distanța primei zile:
220 km=10 km
(1 punct)
Distanța parcursă cumulată în primele două zile ar fi:
20 km+10 km=30 km
Atunci, pentru a treia zi ar mai rămâne de parcurs:
40 km−30 km=10 km
Însă din ipoteză știm că în a treia zi turistul a parcurs restul de 5 km, iar 10 km=5 km.
Așadar, nu este posibil ca în prima zi turistul să fi parcurs 20 km. (1 punct)
b) Notăm cu x lungimea totală a traseului (în kilometri).
Exprimăm distanțele parcurse în fiecare dintre cele trei zile în funcție de x:
În prima zi: d1=2x
În a doua zi: d2=21⋅d1=21⋅2x=4x
În a treia zi: d3=5 km
(1 punct)
Suma distanțelor parcurse în cele trei zile este egală cu lungimea totală a traseului:
2x+4x+5=x
Aducem la numitorul comun 4:
42x+x+20=44x3x+20=4x
(1 punct)
Scădem 3x din ambii membri:
4x−3x=20⟹x=20 km
Lungimea totală a traseului este de 20 km. (1 punct)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x2−8x+152x−8−x−31):x2−251
unde x∈R∖{−5,3,5}.
(2p) a) Arată că x2−8x+15=(x−3)(x−5), pentru orice număr real x. (3p) b) Rezolvă în mulțimea numerelor întregi inecuația ∣E(x)−3∣<6.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Desfacem parantezele din membrul drept prin înmulțire termen cu termen:
(x−3)(x−5)=x2−5x−3x+15
(1 punct)
Reducem termenii asemenea:
x2−8x+15
Egalitatea este demonstrată pentru orice număr real x. (1 punct)
b) Simplificăm mai întâi expresia E(x).
Calculăm diferența din paranteza mare, folosind descompunerea numitorului de la punctul a):
Descompunem x2−25=(x−5)(x+5) și efectuăm împărțirea:
E(x)=x−51:(x−5)(x+5)1=x−51⋅(x−5)(x+5)
Simplificând prin x−5=0, obținem forma canonică a expresiei:
E(x)=x+5
(1 punct)
Rezolvăm inecuația ∣E(x)−3∣<6:
∣(x+5)−3∣<6⟺∣x+2∣<6
Proprietatea modulului ∣u∣<a⟺−a<u<a oferă:
−6<x+2<6
Scădem 2 din toți termenii:
−8<x<4
Deoarece x∈Z, valorile posibile sunt {−7,−6,−5,−4,−3,−2,−1,0,1,2,3}.
Ținând cont de restricțiile din domeniul de definiție x∈R∖{−5,3,5}, excludem numerele −5 și 3:
x∈{−7,−6,−4,−3,−2,−1,0,1,2}
(1 punct)
3. Fie funcția f:R→R, f(x)=−x+3.
(2p) a) Află numărul real m dacă punctul A(2m,5) aparține reprezentării grafice a funcției f. (3p) b) Află distanța de la punctul C(−1,0) la reprezentarea grafică a funcției f într-un sistem de axe ortogonale.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Punctul A(2m,5) aparține reprezentării grafice a funcției f dacă și numai dacă f(2m)=5:
f(2m)=5⟺−(2m)+3=5
(1 punct)
−2m=5−3⟹−2m=2⟹m=−1
(1 punct)
b) Determinăm intersecțiile graficului funcției f cu axele de coordonate:
Cu axa Ox (y=0):
f(x)=0⟺−x+3=0⟹x=3⟹P(3,0)
Cu axa Oy (x=0):
f(0)=3⟹Q(0,3)
Dreapta PQ este reprezentarea grafică a funcției f.
(1 punct)
În triunghiul OPQ, unde O(0,0) este originea sistemului de axe, avem OP=3 și OQ=3, deci △OPQ este dreptunghic isoscel în O, cu:
m(∢OPQ)=45∘
Punctul C(−1,0) se află pe axa Ox. Lungimea segmentului CP situat pe axa Ox este:
CP=∣xP−xC∣=∣3−(−1)∣=4
(1 punct)
Fie D piciorul perpendicularei din C pe dreapta PQ (CD⊥PQ, D∈PQ). Distanța cerută este lungimea segmentului CD.
În triunghiul dreptunghic CDP (m(∢CDP)=90∘), unghiul ∢CPD coincide cu unghiul ∢OPQ, deci m(∢CPD)=45∘.
Triunghiul dreptunghic CDP este dreptunghic isoscel, cu ipotenuza CP=4:
CD=CP⋅sin45∘=4⋅22=22
Distanța de la punctul C(−1,0) la reprezentarea grafică a funcției f este egală cu 22. (1 punct)
4. Se consideră paralelogramul ABCD în care m(∢ACD)=90∘, AC=24 cm și AD=125 cm.
(2p) a) Arată că lungimea diagonalei BD a paralelogramului este 242 cm. (3p) b) Află aria și perimetrul paralelogramului.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul ACD dreptunghic în C (m(∢ACD)=90∘), ipotenuza este AD=125 cm și cateta este AC=24 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora în △ACD pentru a calcula cateta CD:
CD2=AD2−AC2=(125)2−242CD2=144⋅5−576=720−576=144⟹CD=144=12 cm
(1 punct)
Fie O punctul de intersecție a diagonalelor paralelogramului ABCD. Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc:
CO=2AC=224=12 cm
Deoarece O∈AC și AC⊥CD, triunghiul OCD este dreptunghic în C (m(∢OCD)=90∘).
Catetele sunt CO=12 cm și CD=12 cm, deci triunghiul OCD este dreptunghic isoscel. Calculăm ipotenuza OD:
OD=CO2+CD2=122+122=122 cm
Cum O este mijlocul diagonalei BD, lungimea diagonalei BD este:
BD=2⋅OD=2⋅122=242 cm
(1 punct)
b) Diagonala AC împarte paralelogramul ABCD în două triunghiuri congruente △ACD≡△CAB.
Calculăm aria triunghiului dreptunghic ACD:
A△ACD=2AC⋅CD=224⋅12=144 cm2
Aria paralelogramului ABCD este:
AABCD=2⋅A△ACD=2⋅144=288 cm2
(1 punct)
Laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente două câte două:
AB=CD=12 cmBC=AD=125 cm
(1 punct)
Calculăm perimetrul paralelogramului:
PABCD=2(AB+AD)=2(12+125)=24(1+5) cm
Aria paralelogramului este 288 cm2, iar perimetrul este 24(1+5) cm. (1 punct)
5. Se dă dreptunghiul ABCD cu AB=10 cm și AD=6 cm. Fie M∈(DC) astfel încât AM=AB. Înălțimea din A a triunghiului ABM intersectează dreapta DC în E.
(2p) a) Arată că MC=2 cm. (3p) b) Arată că patrulaterul AMEB este romb.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În dreptunghiul ABCD, unghiul ∢D este drept (m(∢D)=90∘).
În triunghiul dreptunghic ADM, cunoaștem cateta AD=6 cm și ipotenuza AM=AB=10 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora în △ADM:
DM=AM2−AD2=102−62=100−36=64=8 cm
(1 punct)
Deoarece ABCD este dreptunghi, latura opusă este DC=AB=10 cm.
Punctul M aparține segmentului (DC), prin urmare:
MC=DC−DM=10 cm−8 cm=2 cm
(1 punct)
b) În triunghiul ABM, avem AM=AB=10 cm, deci triunghiul ABM este isoscel de vârf A.
Înălțimea din vârful A pe baza BM este și mediană, deci dacă notăm cu H piciorul perpendicularei din A pe BM (AH⊥BM, H∈BM), punctul H este mijlocul segmentului BM.
(1 punct)
În plus, dreapta AH (adică dreapta AE) este mediatoarea segmentului BM, deci orice punct de pe această dreaptă este egal depărtat de extremitățile B și M. Deoarece E∈AE, deducem:
EB=EM
În dreptunghiul ABCD, laturile AB și DC sunt paralele (AB∥DC). Cum punctele M,C,E sunt coliniare, avem:
AB∥ME
(1 punct)
Triunghiurile △AHB și △EHM sunt dreptunghice în H. Unghiurile ∢ABH și ∢EMH sunt unghiuri alterne interne congruente (determinate de paralelele AB∥ME cu secanta BM).
Cum H este mijlocul lui BM (HB=HM), rezultă că triunghiurile sunt congruente conform cazului C.U. (catetă-unghi):
△AHB≡△EHM⟹ME=AB=10 cmși HE=HA
Patrulaterul AMEB are laturile opuse AB și ME paralele și congruente (AB∥ME și AB=ME=10 cm), deci AMEB este paralelogram.
Întrucât are două laturi consecutive congruente:
AB=AM=10 cm
rezultă că paralelogramul AMEB este romb. (1 punct)
6. O vază de flori are forma unei prisme patrulatere regulate ABCDA′B′C′D′. Se știe că AB=12 cm, iar diagonala BD′ formează cu fața ADD′A′ un unghi cu măsura de 30∘.
(2p) a) Arată că AA′=122 cm. (3p) b) Putem împacheta complet vaza folosind o coală de hârtie dreptunghiulară cu dimensiunile 27 cm și 40 cm? Justifică răspunsul.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Determinăm unghiul dintre dreapta BD′ și planul (ADD′A′).
Deoarece ABCD este pătrat, BA⊥AD. Deoarece muchia laterală a prismei drepte este perpendiculară pe bază, BA⊥AA′.
Cum AD,AA′⊂(ADD′A′) sunt două drepte concurente, rezultă:
BA⊥(ADD′A′)
Astfel, piciorul perpendicularei din B pe planul (ADD′A′) este punctul A.
Punctul D′ aparține planului (ADD′A′), deci proiecția segmentului BD′ pe planul (ADD′A′) este segmentul AD′:
pr(ADD′A′)BD′=AD′
Unghiul dintre dreapta BD′ și planul (ADD′A′) este unghiul format de dreaptă cu proiecția sa:
∢(BD′,(ADD′A′))=∢(BD′,AD′)=∢BD′A
Conform ipotezei, m(∢BD′A)=30∘.
(1 punct)
Deoarece BA⊥(ADD′A′) și AD′⊂(ADD′A′), deducem BA⊥AD′, adică △BAD′ este dreptunghic în A.
În triunghiul dreptunghic BAD′ (m(∢A)=90∘), cateta AB=12 cm se opune unghiului de 30∘. Rezultă:
BD′=2⋅AB=2⋅12=24 cm
Calculăm cateta AD′ aplicând teorema lui Pitagora în △BAD′:
AD′=BD′2−AB2=242−122=576−144=432=123 cm
În fața laterală ADD′A′ (dreptunghi), triunghiul ADD′ este dreptunghic în D, cu ipotenuza AD′=123 cm și cateta AD=12 cm.
Aflăm înălțimea prismei DD′ prin teorema lui Pitagora în △ADD′:
DD′=AD′2−AD2=(123)2−122=432−144=288=122 cm
Cum muchiile laterale sunt egale, rezultă:
AA′=DD′=122 cm
(1 punct)
b) Calculăm suprafața colii de hârtie dreptunghiulare:
Ahaˆrtie=27 cm⋅40 cm=1080 cm2
Calculăm aria totală a prismei patrulatere regulate (suprafața completă a vazei):
Aria bazei (pătrat de latură 12 cm):
Ab=AB2=122=144 cm2
Aria laterală (compusă din 4 dreptunghiuri de dimensiuni 12 cm×122 cm):
Al=4⋅AB⋅AA′=4⋅12⋅122=5762 cm2
(1 punct)
Aria totală a suprafeței prismei este:
At=Al+2Ab=5762+2⋅144=5762+288 cm2
Comparăm At cu Ahaˆrtie:
5762+288>1080⟺5762>792⟺2>576792=811=1,375
Deoarece (811)2=64121=1,890625<2, rezultă că 2>1,375 este o inegalitate adevărată.
(1 punct)
Așadar:
At>1080 cm2=Ahaˆrtie
Aria suprafeței vazei este strict mai mare decât aria colii de hârtie. În consecință, nu putem împacheta complet vaza folosind respectiva coală de hârtie (aria disponibilă este insuficientă). (1 punct)