BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Vaslui

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Vaslui

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 21+23:2−202^1 + 2^3 : 2 - 2^0 este: (5p)

a) 55
b) 44
c) 33
d) 66

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor:

  1. Calculăm mai întâi puterile:
21=22^1 = 2 23=82^3 = 8 20=12^0 = 1
  1. Efectuăm operația de ordinul al doilea (împărțirea):
23:2=8:2=42^3 : 2 = 8 : 2 = 4
  1. Efectuăm adunarea și scăderea, în ordinea în care sunt scrise (de la stânga la dreapta):
2+4−1=6−1=52 + 4 - 1 = 6 - 1 = 5

Răspunsul matematic corect este a) (55). (5 puncte)

[!NOTE] Conform ordinii matematice a operațiilor, rezultatul corect este 55 (opțiunea a). În baremul oficial a fost indicată varianta b) (44), obținută probabil printr-o eroare de calcul de la stânga la dreapta fără prioritatea împărțirii: (21+23):2−20=(2+8):2−1=10:2−1=4(2^1 + 2^3) : 2 - 2^0 = (2 + 8) : 2 - 1 = 10 : 2 - 1 = 4.


2. Rezolvând inecuația 2x−1≤22x - 1 \le 2 se obține intervalul: (5p)

a) (−∞,32)\left(-\infty, \frac{3}{2}\right)
b) [32,+∞)\left[\frac{3}{2}, +\infty\right)
c) (32,+∞)\left(\frac{3}{2}, +\infty\right)
d) (−∞,32]\left(-\infty, \frac{3}{2}\right]

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvăm inecuația în mulțimea numerelor reale R\mathbb{R}:

2x−1≤22x - 1 \le 2

Adunăm 11 în ambii membri ai inecuației:

2x≤32x \le 3

Împărțim prin numărul pozitiv 22 (sensul inegalității se păstrează):

x≤32x \le \frac{3}{2}

Scris sub formă de interval, mulțimea soluțiilor este:

x∈(−∞,32]x \in \left(-\infty, \frac{3}{2}\right]

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


3. Un hanorac costă 4040 de lei. După o scumpire cu 10%10\%, hanoracul va costa: (5p)

a) 50 lei50\text{ lei}
b) 30 lei30\text{ lei}
c) 44 lei44\text{ lei}
d) 45 lei45\text{ lei}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aflăm valoarea scumpirii de 10%10\%:

10% din 40=10100⋅40=400100=4 lei10\% \text{ din } 40 = \frac{10}{100} \cdot 40 = \frac{400}{100} = 4\text{ lei}

Prețul hanoracului după scumpire este:

40 lei+4 lei=44 lei40\text{ lei} + 4\text{ lei} = 44\text{ lei}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


4. Suma numerelor întregi negative din intervalul (−4,3)(-4, 3) este: (5p)

a) −10-10
b) 00
c) −6-6
d) −3-3

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm numerele întregi aparținând intervalului deschis (−4,3)(-4, 3):

(−4,3)∩Z={−3,−2,−1,0,1,2}(-4, 3) \cap \mathbb{Z} = \{-3, -2, -1, 0, 1, 2\}

Dintre aceste numere, numerele negative sunt:

{−3,−2,−1}\{-3, -2, -1\}

Calculăm suma lor:

(−3)+(−2)+(−1)=−6(-3) + (-2) + (-1) = -6

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. Fie f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−3f(x) = 2x - 3. Punctul care aparține reprezentării grafice a funcției ff este: (5p)

a) A(−2,7)A(-2, 7)
b) B(0,3)B(0, 3)
c) C(3,3)C(3, 3)
d) D(−3,3)D(-3, 3)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un punct M(x0,y0)M(x_0, y_0) aparține reprezentării grafice a funcției ff dacă și numai dacă f(x0)=y0f(x_0) = y_0.

Testăm fiecare dintre cele patru puncte:

  • Pentru A(−2,7)A(-2, 7): f(−2)=2(−2)−3=−4−3=−7≠7f(-2) = 2(-2) - 3 = -4 - 3 = -7 \neq 7, deci A∉GfA \notin G_f.
  • Pentru B(0,3)B(0, 3): f(0)=2(0)−3=−3≠3f(0) = 2(0) - 3 = -3 \neq 3, deci B∉GfB \notin G_f.
  • Pentru C(3,3)C(3, 3): f(3)=2(3)−3=6−3=3=yCf(3) = 2(3) - 3 = 6 - 3 = 3 = y_C, deci C(3,3)∈GfC(3, 3) \in G_f.
  • Pentru D(−3,3)D(-3, 3): f(−3)=2(−3)−3=−6−3=−9≠3f(-3) = 2(-3) - 3 = -6 - 3 = -9 \neq 3, deci D∉GfD \notin G_f.

Răspunsul matematic corect este c). (5 puncte)

[!NOTE] Punctul C(3,3)C(3, 3) este singurul care satisface legea funcției (f(3)=3f(3) = 3). În baremul oficial a fost indicată litera d) dintr-o eroare de tipar a grilei.


6. Andreea afirmă că „Cel mai mare număr întreg din intervalul (−5,17](-5, \sqrt{17}] este 44”. Afirmația Andreei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Încadrăm numărul irațional 17\sqrt{17} între două pătrate perfecte consecutive:

16<17<25  ⟹  16<17<25  ⟹  4<17<516 < 17 < 25 \implies \sqrt{16} < \sqrt{17} < \sqrt{25} \implies 4 < \sqrt{17} < 5

Așadar, 17≈4,12\sqrt{17} \approx 4,12.

Numerele întregi care aparțin intervalului (−5,17](-5, \sqrt{17}] sunt:

{−4,−3,−2,−1,0,1,2,3,4}\{-4, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}

Cel mai mare dintre aceste numere întregi este 44.

Prin urmare, afirmația Andreei este adevărată.

Răspunsul matematic corect este a). (5 puncte)

[!NOTE] Deoarece 4<17<54 < \sqrt{17} < 5, cel mai mare număr întreg din interval este într-adevăr 44, afirmația fiind adevărată (a). În baremul oficial a fost consemnată litera b).


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt 44 puncte A,B,C,DA, B, C, D situate pe dreapta dd astfel încât AB=2 cmAB = 2\text{ cm}, AC=6 cmAC = 6\text{ cm} și DD este simetricul punctului AA față de CC.

Punctele A, B, C, D situate pe dreapta d

Valoarea raportului CDBC\frac{CD}{BC} este: (5p)

a) 44
b) 46\frac{4}{6}
c) 66
d) 1,51,5

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele A,B,CA, B, C sunt situate în această ordine pe dreapta dd. Aflăm lungimea segmentului BCBC:

BC=AC−AB=6 cm−2 cm=4 cmBC = AC - AB = 6\text{ cm} - 2\text{ cm} = 4\text{ cm}

Punctul DD este simetricul punctului AA față de CC, ceea ce înseamnă că punctul CC este mijlocul segmentului ADAD:

CD=AC=6 cmCD = AC = 6\text{ cm}

Calculăm raportul cerut:

CDBC=64=32=1,5\frac{CD}{BC} = \frac{6}{4} = \frac{3}{2} = 1,5

Răspunsul matematic corect este d) (1,51,5). (5 puncte)

[!NOTE] Raportul este CDBC=64=1,5\frac{CD}{BC} = \frac{6}{4} = 1,5 (varianta d). În baremul oficial a fost indicată litera a) (44), care corespunde numitorului BCBC.


2. În figura alăturată, dreptele paralele aa și bb sunt intersectate de secanta dd, fiind evidențiate măsurile a două unghiuri de 55∘55^\circ și respectiv 2x+35∘2x + 35^\circ.

Dreptele paralele a și b tăiate de secanta d

Valoarea lui xx este de: (5p)

a) 10∘10^\circ
b) 20∘20^\circ
c) 45∘45^\circ
d) 50∘50^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform figurii, unghiul cu măsura de 2x+35∘2x + 35^\circ și unghiul cu măsura de 55∘55^\circ sunt unghiuri interne de aceeași parte a secantei dd, formate de dreptele paralele aa și bb.

Dreptele aa și bb fiind paralele, unghiurile interne de aceeași parte a secantei sunt suplementare (suma măsurilor lor este 180∘180^\circ):

(2x+35∘)+55∘=180∘(2x + 35^\circ) + 55^\circ = 180^\circ 2x+90∘=180∘2x + 90^\circ = 180^\circ

Scădem 90∘90^\circ din ambii membri:

2x=90∘  ⟹  x=45∘2x = 90^\circ \implies x = 45^\circ

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


3. În △ABC\triangle ABC, dacă AC=6 cmAC = 6\text{ cm}, m(∢C)=30∘m(\sphericalangle C) = 30^\circ și aria triunghiului ABCABC este de 18 cm218\text{ cm}^2, atunci lungimea lui BCBC este: (5p)

Triunghiul ABC

a) 14 cm14\text{ cm}
b) 12 cm12\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 6 cm6\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aria unui triunghi oarecare este dată de semiprodusul a două laturi și al sinusului unghiului cuprins între ele:

A△ABC=AC⋅BC⋅sin⁡(∢C)2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AC \cdot BC \cdot \sin(\sphericalangle C)}{2}

Înlocuim valorile cunoscute din ipoteză:

18=6⋅BC⋅sin⁡30∘218 = \frac{6 \cdot BC \cdot \sin 30^\circ}{2}

Știind că sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \frac{1}{2}:

18=6⋅BC⋅122=3⋅BC218 = \frac{6 \cdot BC \cdot \frac{1}{2}}{2} = \frac{3 \cdot BC}{2}

Înmulțim ecuația cu 22:

36=3⋅BC  ⟹  BC=363=12 cm36 = 3 \cdot BC \implies BC = \frac{36}{3} = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


4. Fie ABCDABCD un dreptunghi cu m(∢ACB)=60∘m(\sphericalangle ACB) = 60^\circ și BC=6 cmBC = 6\text{ cm}. Dacă BM⊥ACBM \perp AC, M∈(AC)M \in (AC) și DN⊥ACDN \perp AC, N∈(AC)N \in (AC), atunci lungimea segmentului MNMN va fi de: (5p)

Dreptunghiul ABCD cu perpendicularele BM și DN pe diagonala AC

a) 8 cm8\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 23 cm2\sqrt{3}\text{ cm}
d) 32 cm3\sqrt{2}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În dreptunghiul ABCDABCD, triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB (m(∢B)=90∘m(\sphericalangle B) = 90^\circ).

Deoarece m(∢ACB)=60∘m(\sphericalangle ACB) = 60^\circ, rezultă că:

m(∢BAC)=90∘−60∘=30∘m(\sphericalangle BAC) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

În triunghiul dreptunghic ABCABC, cateta BC=6 cmBC = 6\text{ cm} este opusă unghiului de 30∘30^\circ, deci ipotenuza este dublul acesteia:

AC=2⋅BC=2⋅6=12 cmAC = 2 \cdot BC = 2 \cdot 6 = 12\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic BCMBCM (cu BM⊥ACBM \perp AC):

m(∢CBM)=90∘−m(∢BCM)=90∘−60∘=30∘m(\sphericalangle CBM) = 90^\circ - m(\sphericalangle BCM) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Cateta CMCM este opusă unghiului de 30∘30^\circ în △BCM\triangle BCM, deci:

CM=BC2=62=3 cmCM = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Prin simetria dreptunghiului (sau din triunghiul dreptunghic ADNADN congruent cu △CBM\triangle CBM):

AN=3 cmAN = 3\text{ cm}

Punctele A,N,M,CA, N, M, C sunt coliniare în această ordine pe diagonala ACAC. Aflăm lungimea segmentului MNMN:

MN=AC−AN−CM=12−3−3=6 cmMN = AC - AN - CM = 12 - 3 - 3 = 6\text{ cm}

Răspunsul matematic corect este b) (6 cm6\text{ cm}). (5 puncte)

[!NOTE] Lungimea segmentului MNMN este 6 cm6\text{ cm} (opțiunea b). În baremul oficial a fost indicată varianta d).


5. La cercul C(O,r)\mathcal{C}(O, r) se duc tangentele TATA și TBTB. Dacă aria discului este de 36π cm236\pi\text{ cm}^2 și TA=8 cmTA = 8\text{ cm}, atunci distanța de la TT la OO va fi de: (5p)

Cercul C(O, r) cu tangentele TA și TB

a) 10 cm10\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 8 cm8\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aria discului determinat de cerc este A=πr2\mathcal{A} = \pi r^2:

πr2=36π  ⟹  r2=36  ⟹  r=6 cm\pi r^2 = 36\pi \implies r^2 = 36 \implies r = 6\text{ cm}

Raza OAOA dusă în punctul de tangență AA este perpendiculară pe tangenta TATA:

OA⊥TA  ⟹  m(∢OAT)=90∘OA \perp TA \implies m(\sphericalangle OAT) = 90^\circ

În triunghiul dreptunghic OATOAT, catetele sunt OA=r=6 cmOA = r = 6\text{ cm} și TA=8 cmTA = 8\text{ cm}.

Distanța de la TT la OO este ipotenuza OTOT. Aplicăm teorema lui Pitagora:

OT=OA2+TA2=62+82=36+64=100=10 cmOT = \sqrt{OA^2 + TA^2} = \sqrt{6^2 + 8^2} = \sqrt{36 + 64} = \sqrt{100} = 10\text{ cm}

Răspunsul matematic corect este a) (10 cm10\text{ cm}). (5 puncte)

[!NOTE] Distanța OT=10 cmOT = 10\text{ cm} (varianta a). În baremul oficial a fost consemnată opțiunea d) (8 cm8\text{ cm}, lungimea tangentei TATA).


6. Secțiunea axială a unui con circular drept este un triunghi echilateral a cărui înălțime este de 6 cm6\text{ cm}. Generatoarea conului este de: (5p)

Secțiunea axială a conului circular drept

a) 12 cm12\text{ cm}
b) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
c) 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm}
d) 35 cm3\sqrt{5}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Secțiunea axială a conului circular drept este un triunghi cu laturile formate din două generatoare GG și diametrul bazei 2R2R.

Fiind un triunghi echilateral, latura triunghiului este generatoarea GG (G=2RG = 2R).

Înălțimea hh a unui triunghi echilateral de latură GG se exprimă prin formula:

h=G32h = \frac{G\sqrt{3}}{2}

Înlocuim înălțimea h=6 cmh = 6\text{ cm}:

G32=6  ⟹  G3=12\frac{G\sqrt{3}}{2} = 6 \implies G\sqrt{3} = 12

Raționalizăm numitorul:

G=123=1233=43 cmG = \frac{12}{\sqrt{3}} = \frac{12\sqrt{3}}{3} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul matematic corect este b) (43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}). (5 puncte)

[!NOTE] Generatoarea conului este 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm} (varianta b). În baremul oficial a fost menționată opțiunea d).


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Un turist a parcurs un traseu în trei zile. În prima zi, turistul a parcurs jumătate din lungimea traseului, în a doua zi a parcurs jumătate din traseul parcurs în prima zi, iar în a treia zi, restul de 5 km5\text{ km}.

(2p) a) Este posibil ca în prima zi să fi parcurs 20 km20\text{ km}? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Calculează lungimea traseului.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Presupunem că în prima zi turistul a parcurs 20 km20\text{ km}.

Deoarece distanța din prima zi reprezintă jumătate din lungimea întregului traseu, lungimea totală a traseului ar fi:

20 km⋅2=40 km20\text{ km} \cdot 2 = 40\text{ km}

În a doua zi, turistul a parcurs jumătate din distanța primei zile:

20 km2=10 km\frac{20\text{ km}}{2} = 10\text{ km}

(1 punct)

Distanța parcursă cumulată în primele două zile ar fi:

20 km+10 km=30 km20\text{ km} + 10\text{ km} = 30\text{ km}

Atunci, pentru a treia zi ar mai rămâne de parcurs:

40 km−30 km=10 km40\text{ km} - 30\text{ km} = 10\text{ km}

Însă din ipoteză știm că în a treia zi turistul a parcurs restul de 5 km5\text{ km}, iar 10 km≠5 km10\text{ km} \neq 5\text{ km}.

Așadar, nu este posibil ca în prima zi turistul să fi parcurs 20 km20\text{ km}. (1 punct)


b) Notăm cu xx lungimea totală a traseului (în kilometri).

Exprimăm distanțele parcurse în fiecare dintre cele trei zile în funcție de xx:

  • În prima zi: d1=x2d_1 = \frac{x}{2}
  • În a doua zi: d2=12⋅d1=12⋅x2=x4d_2 = \frac{1}{2} \cdot d_1 = \frac{1}{2} \cdot \frac{x}{2} = \frac{x}{4}
  • În a treia zi: d3=5 kmd_3 = 5\text{ km}

(1 punct)

Suma distanțelor parcurse în cele trei zile este egală cu lungimea totală a traseului:

x2+x4+5=x\frac{x}{2} + \frac{x}{4} + 5 = x

Aducem la numitorul comun 44:

2x+x+204=4x4\frac{2x + x + 20}{4} = \frac{4x}{4} 3x+20=4x3x + 20 = 4x

(1 punct)

Scădem 3x3x din ambii membri:

4x−3x=20  ⟹  x=20 km4x - 3x = 20 \implies x = 20\text{ km}

Lungimea totală a traseului este de 20 km20\text{ km}. (1 punct)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(2x−8x2−8x+15−1x−3):1x2−25E(x) = \left(\frac{2x - 8}{x^2 - 8x + 15} - \frac{1}{x - 3}\right) : \frac{1}{x^2 - 25}

unde x∈R∖{−5,3,5}x \in \mathbb{R} \setminus \{-5, 3, 5\}.

(2p) a) Arată că x2−8x+15=(x−3)(x−5)x^2 - 8x + 15 = (x - 3)(x - 5), pentru orice număr real xx.
(3p) b) Rezolvă în mulțimea numerelor întregi inecuația ∣E(x)−3∣<6|E(x) - 3| < 6.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Desfacem parantezele din membrul drept prin înmulțire termen cu termen:

(x−3)(x−5)=x2−5x−3x+15(x - 3)(x - 5) = x^2 - 5x - 3x + 15

(1 punct)

Reducem termenii asemenea:

x2−8x+15x^2 - 8x + 15

Egalitatea este demonstrată pentru orice număr real xx. (1 punct)


b) Simplificăm mai întâi expresia E(x)E(x).

Calculăm diferența din paranteza mare, folosind descompunerea numitorului de la punctul a):

2x−8x2−8x+15−1x−3=2x−8(x−3)(x−5)−x−5(x−3)(x−5)\frac{2x - 8}{x^2 - 8x + 15} - \frac{1}{x - 3} = \frac{2x - 8}{(x - 3)(x - 5)} - \frac{x - 5}{(x - 3)(x - 5)} =2x−8−(x−5)(x−3)(x−5)=2x−8−x+5(x−3)(x−5)=x−3(x−3)(x−5)= \frac{2x - 8 - (x - 5)}{(x - 3)(x - 5)} = \frac{2x - 8 - x + 5}{(x - 3)(x - 5)} = \frac{x - 3}{(x - 3)(x - 5)}

Simplificăm prin factorul x−3≠0x - 3 \neq 0:

=1x−5= \frac{1}{x - 5}

(1 punct)

Descompunem x2−25=(x−5)(x+5)x^2 - 25 = (x - 5)(x + 5) și efectuăm împărțirea:

E(x)=1x−5:1(x−5)(x+5)=1x−5⋅(x−5)(x+5)E(x) = \frac{1}{x - 5} : \frac{1}{(x - 5)(x + 5)} = \frac{1}{x - 5} \cdot (x - 5)(x + 5)

Simplificând prin x−5≠0x - 5 \neq 0, obținem forma canonică a expresiei:

E(x)=x+5E(x) = x + 5

(1 punct)

Rezolvăm inecuația ∣E(x)−3∣<6|E(x) - 3| < 6:

∣(x+5)−3∣<6  ⟺  ∣x+2∣<6|(x + 5) - 3| < 6 \iff |x + 2| < 6

Proprietatea modulului ∣u∣<a  ⟺  −a<u<a|u| < a \iff -a < u < a oferă:

−6<x+2<6-6 < x + 2 < 6

Scădem 22 din toți termenii:

−8<x<4-8 < x < 4

Deoarece x∈Zx \in \mathbb{Z}, valorile posibile sunt {−7,−6,−5,−4,−3,−2,−1,0,1,2,3}\{-7, -6, -5, -4, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3\}.

Ținând cont de restricțiile din domeniul de definiție x∈R∖{−5,3,5}x \in \mathbb{R} \setminus \{-5, 3, 5\}, excludem numerele −5-5 și 33:

x∈{−7,−6,−4,−3,−2,−1,0,1,2}x \in \{-7, -6, -4, -3, -2, -1, 0, 1, 2\}

(1 punct)


3. Fie funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−x+3f(x) = -x + 3.

(2p) a) Află numărul real mm dacă punctul A(2m,5)A(2m, 5) aparține reprezentării grafice a funcției ff.
(3p) b) Află distanța de la punctul C(−1,0)C(-1, 0) la reprezentarea grafică a funcției ff într-un sistem de axe ortogonale.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare grafică Subiectul III Exercițiul 3

a) Punctul A(2m,5)A(2m, 5) aparține reprezentării grafice a funcției ff dacă și numai dacă f(2m)=5f(2m) = 5:

f(2m)=5  ⟺  −(2m)+3=5f(2m) = 5 \iff -(2m) + 3 = 5

(1 punct)

−2m=5−3  ⟹  −2m=2  ⟹  m=−1-2m = 5 - 3 \implies -2m = 2 \implies m = -1

(1 punct)


b) Determinăm intersecțiile graficului funcției ff cu axele de coordonate:

  • Cu axa OxOx (y=0y = 0):
f(x)=0  ⟺  −x+3=0  ⟹  x=3  ⟹  P(3,0)f(x) = 0 \iff -x + 3 = 0 \implies x = 3 \implies P(3, 0)
  • Cu axa OyOy (x=0x = 0):
f(0)=3  ⟹  Q(0,3)f(0) = 3 \implies Q(0, 3)

Dreapta PQPQ este reprezentarea grafică a funcției ff.

(1 punct)

În triunghiul OPQOPQ, unde O(0,0)O(0, 0) este originea sistemului de axe, avem OP=3OP = 3 și OQ=3OQ = 3, deci △OPQ\triangle OPQ este dreptunghic isoscel în OO, cu:

m(∢OPQ)=45∘m(\sphericalangle OPQ) = 45^\circ

Punctul C(−1,0)C(-1, 0) se află pe axa OxOx. Lungimea segmentului CPCP situat pe axa OxOx este:

CP=∣xP−xC∣=∣3−(−1)∣=4CP = |x_P - x_C| = |3 - (-1)| = 4

(1 punct)

Fie DD piciorul perpendicularei din CC pe dreapta PQPQ (CD⊥PQCD \perp PQ, D∈PQD \in PQ). Distanța cerută este lungimea segmentului CDCD.

În triunghiul dreptunghic CDPCDP (m(∢CDP)=90∘m(\sphericalangle CDP) = 90^\circ), unghiul ∢CPD\sphericalangle CPD coincide cu unghiul ∢OPQ\sphericalangle OPQ, deci m(∢CPD)=45∘m(\sphericalangle CPD) = 45^\circ.

Triunghiul dreptunghic CDPCDP este dreptunghic isoscel, cu ipotenuza CP=4CP = 4:

CD=CP⋅sin⁡45∘=4⋅22=22CD = CP \cdot \sin 45^\circ = 4 \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = 2\sqrt{2}

Distanța de la punctul C(−1,0)C(-1, 0) la reprezentarea grafică a funcției ff este egală cu 222\sqrt{2}. (1 punct)


4. Se consideră paralelogramul ABCDABCD în care m(∢ACD)=90∘m(\sphericalangle ACD) = 90^\circ, AC=24 cmAC = 24\text{ cm} și AD=125 cmAD = 12\sqrt{5}\text{ cm}.

Paralelogramul ABCD cu AC perpendicular pe CD

(2p) a) Arată că lungimea diagonalei BDBD a paralelogramului este 242 cm24\sqrt{2}\text{ cm}.
(3p) b) Află aria și perimetrul paralelogramului.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare geometrică Subiectul III Exercițiul 4

a) În triunghiul ACDACD dreptunghic în CC (m(∢ACD)=90∘m(\sphericalangle ACD) = 90^\circ), ipotenuza este AD=125 cmAD = 12\sqrt{5}\text{ cm} și cateta este AC=24 cmAC = 24\text{ cm}.

Aplicăm teorema lui Pitagora în △ACD\triangle ACD pentru a calcula cateta CDCD:

CD2=AD2−AC2=(125)2−242CD^2 = AD^2 - AC^2 = (12\sqrt{5})^2 - 24^2 CD2=144⋅5−576=720−576=144  ⟹  CD=144=12 cmCD^2 = 144 \cdot 5 - 576 = 720 - 576 = 144 \implies CD = \sqrt{144} = 12\text{ cm}

(1 punct)

Fie OO punctul de intersecție a diagonalelor paralelogramului ABCDABCD. Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc:

CO=AC2=242=12 cmCO = \frac{AC}{2} = \frac{24}{2} = 12\text{ cm}

Deoarece O∈ACO \in AC și AC⊥CDAC \perp CD, triunghiul OCDOCD este dreptunghic în CC (m(∢OCD)=90∘m(\sphericalangle OCD) = 90^\circ).

Catetele sunt CO=12 cmCO = 12\text{ cm} și CD=12 cmCD = 12\text{ cm}, deci triunghiul OCDOCD este dreptunghic isoscel. Calculăm ipotenuza ODOD:

OD=CO2+CD2=122+122=122 cmOD = \sqrt{CO^2 + CD^2} = \sqrt{12^2 + 12^2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

Cum OO este mijlocul diagonalei BDBD, lungimea diagonalei BDBD este:

BD=2⋅OD=2⋅122=242 cmBD = 2 \cdot OD = 2 \cdot 12\sqrt{2} = 24\sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)


b) Diagonala ACAC împarte paralelogramul ABCDABCD în două triunghiuri congruente △ACD≡△CAB\triangle ACD \equiv \triangle CAB.

Calculăm aria triunghiului dreptunghic ACDACD:

A△ACD=AC⋅CD2=24⋅122=144 cm2\mathcal{A}_{\triangle ACD} = \frac{AC \cdot CD}{2} = \frac{24 \cdot 12}{2} = 144\text{ cm}^2

Aria paralelogramului ABCDABCD este:

AABCD=2⋅A△ACD=2⋅144=288 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 2 \cdot \mathcal{A}_{\triangle ACD} = 2 \cdot 144 = 288\text{ cm}^2

(1 punct)

Laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente două câte două:

AB=CD=12 cmAB = CD = 12\text{ cm} BC=AD=125 cmBC = AD = 12\sqrt{5}\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm perimetrul paralelogramului:

PABCD=2(AB+AD)=2(12+125)=24(1+5) cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + AD) = 2(12 + 12\sqrt{5}) = 24(1 + \sqrt{5})\text{ cm}

Aria paralelogramului este 288 cm2288\text{ cm}^2, iar perimetrul este 24(1+5) cm24(1 + \sqrt{5})\text{ cm}. (1 punct)


5. Se dă dreptunghiul ABCDABCD cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm} și AD=6 cmAD = 6\text{ cm}. Fie M∈(DC)M \in (DC) astfel încât AM=ABAM = AB. Înălțimea din AA a triunghiului ABMABM intersectează dreapta DCDC în EE.

Dreptunghiul ABCD cu punctul M pe DC și înălțimea AE

(2p) a) Arată că MC=2 cmMC = 2\text{ cm}.
(3p) b) Arată că patrulaterul AMEBAMEB este romb.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare geometrică Subiectul III Exercițiul 5

a) În dreptunghiul ABCDABCD, unghiul ∢D\sphericalangle D este drept (m(∢D)=90∘m(\sphericalangle D) = 90^\circ).

În triunghiul dreptunghic ADMADM, cunoaștem cateta AD=6 cmAD = 6\text{ cm} și ipotenuza AM=AB=10 cmAM = AB = 10\text{ cm}.

Aplicăm teorema lui Pitagora în △ADM\triangle ADM:

DM=AM2−AD2=102−62=100−36=64=8 cmDM = \sqrt{AM^2 - AD^2} = \sqrt{10^2 - 6^2} = \sqrt{100 - 36} = \sqrt{64} = 8\text{ cm}

(1 punct)

Deoarece ABCDABCD este dreptunghi, latura opusă este DC=AB=10 cmDC = AB = 10\text{ cm}.

Punctul MM aparține segmentului (DC)(DC), prin urmare:

MC=DC−DM=10 cm−8 cm=2 cmMC = DC - DM = 10\text{ cm} - 8\text{ cm} = 2\text{ cm}

(1 punct)


b) În triunghiul ABMABM, avem AM=AB=10 cmAM = AB = 10\text{ cm}, deci triunghiul ABMABM este isoscel de vârf AA.

Înălțimea din vârful AA pe baza BMBM este și mediană, deci dacă notăm cu HH piciorul perpendicularei din AA pe BMBM (AH⊥BMAH \perp BM, H∈BMH \in BM), punctul HH este mijlocul segmentului BMBM.

(1 punct)

În plus, dreapta AHAH (adică dreapta AEAE) este mediatoarea segmentului BMBM, deci orice punct de pe această dreaptă este egal depărtat de extremitățile BB și MM. Deoarece E∈AEE \in AE, deducem:

EB=EMEB = EM

În dreptunghiul ABCDABCD, laturile ABAB și DCDC sunt paralele (AB∥DCAB \parallel DC). Cum punctele M,C,EM, C, E sunt coliniare, avem:

AB∥MEAB \parallel ME

(1 punct)

Triunghiurile △AHB\triangle AHB și △EHM\triangle EHM sunt dreptunghice în HH. Unghiurile ∢ABH\sphericalangle ABH și ∢EMH\sphericalangle EMH sunt unghiuri alterne interne congruente (determinate de paralelele AB∥MEAB \parallel ME cu secanta BMBM).

Cum HH este mijlocul lui BMBM (HB=HMHB = HM), rezultă că triunghiurile sunt congruente conform cazului C.U. (catetă-unghi):

△AHB≡△EHM  ⟹  ME=AB=10 cm și HE=HA\triangle AHB \equiv \triangle EHM \implies ME = AB = 10\text{ cm} \text{ și } HE = HA

Patrulaterul AMEBAMEB are laturile opuse ABAB și MEME paralele și congruente (AB∥MEAB \parallel ME și AB=ME=10 cmAB = ME = 10\text{ cm}), deci AMEBAMEB este paralelogram.

Întrucât are două laturi consecutive congruente:

AB=AM=10 cmAB = AM = 10\text{ cm}

rezultă că paralelogramul AMEBAMEB este romb. (1 punct)


6. O vază de flori are forma unei prisme patrulatere regulate ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Se știe că AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, iar diagonala BD′BD' formează cu fața ADD′A′ADD'A' un unghi cu măsura de 30∘30^\circ.

Prisma patrulateră regulată ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că AA′=122 cmAA' = 12\sqrt{2}\text{ cm}.
(3p) b) Putem împacheta complet vaza folosind o coală de hârtie dreptunghiulară cu dimensiunile 27 cm27\text{ cm} și 40 cm40\text{ cm}? Justifică răspunsul.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare geometrică Subiectul III Exercițiul 6

a) Determinăm unghiul dintre dreapta BD′BD' și planul (ADD′A′)(ADD'A').

Deoarece ABCDABCD este pătrat, BA⊥ADBA \perp AD. Deoarece muchia laterală a prismei drepte este perpendiculară pe bază, BA⊥AA′BA \perp AA'.

Cum AD,AA′⊂(ADD′A′)AD, AA' \subset (ADD'A') sunt două drepte concurente, rezultă:

BA⊥(ADD′A′)BA \perp (ADD'A')

Astfel, piciorul perpendicularei din BB pe planul (ADD′A′)(ADD'A') este punctul AA.

Punctul D′D' aparține planului (ADD′A′)(ADD'A'), deci proiecția segmentului BD′BD' pe planul (ADD′A′)(ADD'A') este segmentul AD′AD':

pr(ADD′A′)BD′=AD′\text{pr}_{(ADD'A')} BD' = AD'

Unghiul dintre dreapta BD′BD' și planul (ADD′A′)(ADD'A') este unghiul format de dreaptă cu proiecția sa:

∢(BD′,(ADD′A′))=∢(BD′,AD′)=∢BD′A\sphericalangle(BD', (ADD'A')) = \sphericalangle(BD', AD') = \sphericalangle BD'A

Conform ipotezei, m(∢BD′A)=30∘m(\sphericalangle BD'A) = 30^\circ.

(1 punct)

Deoarece BA⊥(ADD′A′)BA \perp (ADD'A') și AD′⊂(ADD′A′)AD' \subset (ADD'A'), deducem BA⊥AD′BA \perp AD', adică △BAD′\triangle BAD' este dreptunghic în AA.

În triunghiul dreptunghic BAD′BAD' (m(∢A)=90∘m(\sphericalangle A) = 90^\circ), cateta AB=12 cmAB = 12\text{ cm} se opune unghiului de 30∘30^\circ. Rezultă:

BD′=2⋅AB=2⋅12=24 cmBD' = 2 \cdot AB = 2 \cdot 12 = 24\text{ cm}

Calculăm cateta AD′AD' aplicând teorema lui Pitagora în △BAD′\triangle BAD':

AD′=BD′2−AB2=242−122=576−144=432=123 cmAD' = \sqrt{BD'^2 - AB^2} = \sqrt{24^2 - 12^2} = \sqrt{576 - 144} = \sqrt{432} = 12\sqrt{3}\text{ cm}

În fața laterală ADD′A′ADD'A' (dreptunghi), triunghiul ADD′ADD' este dreptunghic în DD, cu ipotenuza AD′=123 cmAD' = 12\sqrt{3}\text{ cm} și cateta AD=12 cmAD = 12\text{ cm}.

Aflăm înălțimea prismei DD′DD' prin teorema lui Pitagora în △ADD′\triangle ADD':

DD′=AD′2−AD2=(123)2−122=432−144=288=122 cmDD' = \sqrt{AD'^2 - AD^2} = \sqrt{(12\sqrt{3})^2 - 12^2} = \sqrt{432 - 144} = \sqrt{288} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

Cum muchiile laterale sunt egale, rezultă:

AA′=DD′=122 cmAA' = DD' = 12\sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)


b) Calculăm suprafața colii de hârtie dreptunghiulare:

Ahaˆrtie=27 cm⋅40 cm=1080 cm2\mathcal{A}_{\text{hârtie}} = 27\text{ cm} \cdot 40\text{ cm} = 1080\text{ cm}^2

Calculăm aria totală a prismei patrulatere regulate (suprafața completă a vazei):

  • Aria bazei (pătrat de latură 12 cm12\text{ cm}):
Ab=AB2=122=144 cm2\mathcal{A}_b = AB^2 = 12^2 = 144\text{ cm}^2
  • Aria laterală (compusă din 44 dreptunghiuri de dimensiuni 12 cm×122 cm12\text{ cm} \times 12\sqrt{2}\text{ cm}):
Al=4⋅AB⋅AA′=4⋅12⋅122=5762 cm2\mathcal{A}_l = 4 \cdot AB \cdot AA' = 4 \cdot 12 \cdot 12\sqrt{2} = 576\sqrt{2}\text{ cm}^2

(1 punct)

Aria totală a suprafeței prismei este:

At=Al+2Ab=5762+2⋅144=5762+288 cm2\mathcal{A}_t = \mathcal{A}_l + 2\mathcal{A}_b = 576\sqrt{2} + 2 \cdot 144 = 576\sqrt{2} + 288\text{ cm}^2

Comparăm At\mathcal{A}_t cu Ahaˆrtie\mathcal{A}_{\text{hârtie}}:

5762+288>1080  ⟺  5762>792  ⟺  2>792576=118=1,375576\sqrt{2} + 288 > 1080 \iff 576\sqrt{2} > 792 \iff \sqrt{2} > \frac{792}{576} = \frac{11}{8} = 1,375

Deoarece (118)2=12164=1,890625<2\left(\frac{11}{8}\right)^2 = \frac{121}{64} = 1,890625 < 2, rezultă că 2>1,375\sqrt{2} > 1,375 este o inegalitate adevărată.

(1 punct)

Așadar:

At>1080 cm2=Ahaˆrtie\mathcal{A}_t > 1080\text{ cm}^2 = \mathcal{A}_{\text{hârtie}}

Aria suprafeței vazei este strict mai mare decât aria colii de hârtie. În consecință, nu putem împacheta complet vaza folosind respectiva coală de hârtie (aria disponibilă este insuficientă). (1 punct)